1

Această publicaţie a apărut cu sprijin tehnic din partea Programului de Reformă Guvernamentală prin
Parteneriate Durabile (GRASP). GRASP, finanţat de Guvernul S.U.A. prin USAID, este menit să
consolideze administraţia publică locală şi guvernarea democratică în România. Implementat de
Development Alternatives, Inc. (DAI) cu sprijinul unei echipe de subcontractori internaţionali, GRASP
doreşte să consolideze capacitatea tehnică şi financiară a administraţiei locale, să stimuleze dezvoltarea
economică locală şi să promoveze parteneriatele public-privat în scopul îmbunătăţirii eficienţei şi
calităţii serviciilor publice.

Această publicaţie a apărut cu sprijinul Agenţiei Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţională,
conform prevederilor contractului cu numărul 186-A-00-02-00107-00. Opiniile exprimate în lucrare
aparţin autorilor şi nu reflectă în mod necesar punctul de vedere al Agenţiei Statelor Unite pentru
Dezvoltare Internaţională.

2
 MULŢUMIRI

Acest ghid este rezultatul activităţii experţilor din cadrul Programului USAID pentru Reformă
Guvernamentală prin Parteneriate Durabile şi consultanţi independenţi din SUA şi România.

Director
Roger Vaughan

Autori: Revizuit de:

Ben Darche - expert Roger Vaughan - GRASP

Gabriela Caluşeru - expert

3
CUPRINS:

1. INTRODUCERE..............................................................................5

2. CADRUL CONCEPTUAL PENTRU AUTO-ANALIZA CREDITĂRII.........................6

2.1 Introducere................................................................................................................6
2.2 Categorii şi indicatori de risc ai creditării.................................................................7
2.2.1 Baza economică şi demografică...............................................................................................7
2.2.2 Indicatori privind operaţiunile financiare..............................................................................10
2.2.3 Indicatorul privind managementul financiar.........................................................................15
2.2.4 Indicatori ai datoriei din creditare.........................................................................................16
3. MODELUL DE ANALIZĂ A CREDITELOR...............................................16
3.1 Introducere..............................................................................................................16
3.2 Structura şi folosirea modelului..............................................................................17
4. MODELUL DE AUTO-ANALIZĂ A CREDITĂRII PENTRU ALTE ECONOMII ÎN
TRANZIŢIE.....................................................................................29

ANEXA 1: INTERPRETAREA MODELULUI DE ANALIZA DE RISC DE CREDIT:........30

Anexa 2: Modelul de analiză a creditelor (CD anexat).................................45

4
1. Introducere
Scopul Manualului de Analiză a Creditelor pentru Unităţile Administrative Locale (UAL)
(„Manualul”) este sprijinirea profesioniştilor în Finanţe UAL din România şi alte economii în tranziţie
pentru menţinerea sănătăţii financiare a municipalităţilor lor. Manualul pune la dispoziţie un instrument
care să permită directorilor financiari să evalueze condiţiile de creditare ale UAL din prezent şi
direcţiile viitoare bazate pe tendinţe bugetare istorice şi scenarii viitoare privind veniturile şi
cheltuielile. Cadrul conceptual pentru acest Manual foloseşte criterii ale agenţiilor internaţionale de
rating al creditelor, adaptate contextului românesc şi prezentate sub forma de Indicatori ai Performanţei
Financiare („Indicatorii”).

Principala preocupare a acestei auto-analize este sprijinirea directorilor financiari din UAL pentru o
mai bună înţelegere a condiţiilor generale de creditare a UAL şi impactul caracterului schimbător al
veniturilor şi cheltuielilor asupra bugetelor recurente şi de investiţii. Multe UAL din economiile în
tranziţie îşi asumă un grad mai mare de responsabilitate în privinţa serviciilor de sănătate, educaţie şi
alte activităţi publice, pe măsură ce guvernele centrale implementează strategii de descentralizare. De
multe ori transferul alocării cheltuielilor de la guvernele centrale către UAL în cadrul procesului de
descentralizare nu este însoţit de un transfer corespunzător al alocării veniturilor, ceea ce duce la
tensiuni fiscale la nivel local şi la incapacitatea UAL de a accesa pieţele de creditare locale pentru a
finanţa îmbunătăţiri foarte necesare ale infrastructurii.

Pe lângă tensiunea fiscală, procesul incipient de descentralizare ar putea de asemenea contribui la

instabilitatea fiscală a UAL. Transferurile de impozite pe verticală şi pe orizontală între diverse niveluri
ale administraţiei cu scopul susţinerii serviciilor publice se efectuează în cursul ciclului bugetar anual al
guvernului central. Acest lucru crează un grad semnificativ de instabilitate a veniturilor şi cheltuielilor
UAL în decursul ciclului bugetar anual, şi adaugă o doză considerabilă de nesiguranţă în previziunile
UAL privind veniturile şi cheltuielile. Manualul le oferă profesioniştilor în finanţe din UAL un
instrument simplu pentru a-i ajuta la înţelegerea impactului acestei instabilităţi a veniturilor şi
cheltuielilor asupra bugetelor lor recurente şi capitale. Le oferă de asemenea profesioniştilor din
domeniu un instrument de diagnostic pentru o mai buna înţelegere a stării creditelor lor în prezent şi
pentru analiza factorilor care pot îmbunătăţi colectarea veniturilor şi eficienţa cheltuielilor.

Manualul prezintă o metodologie pas cu pas pentru evaluarea stării financiare a UAL, folosind foi de
calcul Excel („Modelul”). Modelul are opt Module, incluse într-un CD care însoţeşte Manualul scris şi
un Studiu de Caz, inclus în Anexă, care aplică foile de calcul la un exemplu particular.

Manualul scris conţine această Introducere şi 3 Secţiuni. Secţiunea a doua descrie cadrul conceptual al
UAL pentru a întreprinde o „auto-analiză” a stării lor generale de creditare şi pentru identificarea
riscurile subiacente asociate cu capacitate lor de a a-şi rambursa obligaţiile provenite din împrumuturi 1.
Cadrul identifică un număr de Indicatori adaptaţi în mod special la condiţiile din România, dar care pot
fi de asemenea aplicaţi la alte economii în tranziţie, pentru evaluarea stării generale de creditare a
unei UAL. Indicatorii sunt măsurători indirecte ale celor patru criterii majore pe care Agenţiile
1
Obligaţiile provenite din împrumuturi se referă la împrumuturi din partea băncilor comerciale interne, împrumuturi din
partea instituţiilor financiare internaţionale (BERD, Banca Mondială, BEI, bănci bilaterale de import-export) şi obligaţiuni
municipale emise pe piaţa internă a municipalităţilor.

5
Internaţionale de Rating al Creditelor le folosesc pentru pregătirea ratingului de credit. Este important
de remarcat că Indicatorii prezentaţi în manual NU implică un rating de credit ci sunt folosiţi pentru a
pune în evidenţă zonele în care există puncte tari şi puncte slabe, cu scopul stabilirii de diagnostice.
Indicatorii pun în evidenţă zone de risc care ar putea pune în pericol capacitatea UAL de a-şi plăti la
timp creditele şi dobânzile corespunzând datoriilor din credite.

Capitolul 2 aplică Modelul la o UAL ipotetică din România. Se descriu în linii generale cum se
foloseşte fiecare Modul şi se interpretează rezultatele analizei ipotetice a UAL.

Capitolul 3 discută pe scurt felul în care Modelul poate fi aplicat la alte economii în tranziţie.

2. Cadrul conceptual pentru auto-analiza creditării

2.1 Introducere

Care sunt riscurile asociate cu rambursarea la timp a creditului şi a dobânzii şi cum vor privi creditorii
aceste riscuri? Acest capitol prezintă categoriile generale pe care le folosesc agenţiile internaţionale de
rating al creditului pentru evaluarea riscului de credit al UAL. Din această discuţie generală, am
selectat Indicatorii de Performanţă Financiară care reflectă acest risc. Dar indicatorii nu explică
cauzele riscurilor de credit. Indicatorii trebuie interpretaţi în contextul legislativ, politic şi de
administraţie publică global al administraţiei locale. Cu toate acestea, indicatorii pot ajuta la
diagnosticarea principalelor probleme care contribuie la starea prezentă a creditării într-o UAL. Dar
este nevoie să înţelegem cauzele subiacente care vor permite UAL să diminueze acest risc. Aceasta
duce la diagnosticarea sau analiza problemelor de credit şi la etapele pe care le poate urma UAL pentru
diminuarea acestui risc.

Cadrul conceptual prezintă categoriile de risc folosite de către agenţiile internaţionale de rating al
creditelor pentru evaluarea stării generale a creditării într-o UAL şi prezintă Indicatori asociaţi acestor
categorii de risc. Printre categoriile de risc se numără următoarele:
 Profil Economic şi Social
 Operaţiuni Financiare: Performanţă Bugetară, Flexibilitate Fiscală şi Informaţii Financiare:
 Management Financiar
 Informaţii privind Datoriile din Creditare

Indicatorii asociaţi acestor categorii de risc NU constituie un rating de credit, ci prezintă un instrument
simplu care ajută la diagnosticarea stării generale a creditării unei municipalităţi. Este de asemenea
important de avut în vedere faptul ca aceştia NU includ indicatori ai stării financiare a utilităţilor aflate
ÎN PROPRIETATEA UAL. Cu toate acestea, este luată în consideraţie impactul subvenţiilor acordate
utilizatorilor din UAL şi al investiţiilor capitale din domeniul apei şi canalizării, deşeurilor solide şi
firmelor de transport deţinute de UAL asupra bugetului recurent şi capital al UAL.

S-au redactat o serie de documente privind indicatorii riscului de credit municipal în România.
Programul GRASP, finanţat de către USAID, a prezentat conceptul indicatorilor în câteva ateliere,
seminarii şi publicaţii. Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene din România şi Asociaţia Directorilor
Economici ai Consiliilor Judeţene au analizat de curând evoluţia descentralizării pe baza indicatorilor
economici şi financiari ai UAL. Publicaţiile din prima categorie au prezentat conceptul general al

6
indicatorilor pentru evaluarea solvabilităţii generale a municipalităţilor. Cele din a doua categorie au
adaptat aceşti indicatori pentru a descrie evoluţia descentralizării în România.

Modelul arată felul în care o UAL poate folosi Indicatorii pentru a stabili o bază de apreciere a
solvabilităţii şi un diagnostic al riscurilor semnificative care ajută la determinarea capacităţii sale de
rambursare a datoriilor. Modelul calculează de asemenea Indicatorii pe baza previziunilor bugetare.
Acest lucru permite directorilor economici şi financiari ai UAL să aprecieze impactul scenariilor
viitoare de venituri şi cheltuieli şi capacitatea unei UAL de a-şi echilibra bugetul recurent şi de a genera
fonduri excedentare din exploatare suficiente pentru investiţiile în infrastructură 2. Acest lucru este
important mai ales în cazul României, pe măsură ce ţara se apropie de admiterea în Uniunea Europeană
din 2007. Modelul va permite directorilor economici să calculeze capacitatea de plată a datoriilor din
creditare ale UAL pe baza limitelor legale 3 ŞI a volumului surplusului operativ al bugetului de
exploatare care este disponibil pentru rambursări ale serviciului datoriei, dacă acesta există, fie că UAL
şi-a atins capacitatea de îndatorare legală, fie că nu şi-a atins-o. Capacitatea viitoare de plată a datoriilor
a unei UAL va depinde de ipotezele privind veniturile şi cheltuielile utilizate pentru previzionarea
bugetului viitor. Modelul mai permite directorilor economici şi să testeze politici şi ipoteze alternative
privind veniturile şi cheltuielile, care să arate volumul de investiţii în infrastructură pe care UAL şi-l
poate permite în următorii ani.

Indicatorii se concentrează pe factorii de risc care au impact asupra stării de creditare a unei UAL pe
care oficialii aleşi (primarul şi consiliul municipal) şi directorii economici îi pot controla. Cu toate
acestea, Modelul mai permite directorilor economici şi să includă factori externi în previziunile
bugetare, luând în calcul ipoteze cum ar fi nivelul de transferuri la nivel de guvern central, care sunt
bazate pe performanţa macroeconomică şi colectarea impozitelor la nivel naţional. Acest proces este
descris în secţiunea 3. Cu toate acestea, înainte de a trece la structura şi modul de folosire a Modelului,
vom prezenta mai întâi cadrul conceptual pentru analiza creditelor.

2.2 Categorii şi indicatori de risc ai creditării

2.2.1 Baza economică şi demografică

Agenţiile de rating evaluează baza economică a unei administraţii locale pentru a evalua potenţialul de
stabilitate pe termen lung a structurii sale de venituri în cursul crizelor economice şi gradul în care
UAL işi permite în timp cheltuieli pentru serviciile care cad în sarcina sa. Un bun manager financiar are
baza de date şi instrumentele de previzionare a veniturilor cu care să previzioneze impactul factorilor
macroeconomici şi al schimbărilor politice asupra veniturilor scontate ale UAL.

Gradul în care UAL işi permite serviciile de care are nevoie depinde de schimbările apărute în cererea
comunităţii pentru aceste servicii. Indicatorii demografici indică tendinţele viitoare în cererea de
servicii şi semnalează directorilor economici cerinţele de cheltuieli pe termen lung. Deşi se poate ca
aceste cereri pe termen mai lung să nu aibă un impact imediat asupra capacităţii UAL de a-şi rambursa
datoriile, creditorii vor fi mai liniştiţi dacă UAL demonstrează că este conştientă de aceste tendinţe şi
începe să implementeze instrumentele de calculare a bugetului pe termen mediu care să traducă cererea

2
UAL poate plăti investiţiile în infrastructură folosind banii dintr-un surplus de exploatare, sau poate să obţină acest surplus
prin împrumuturi şi să îl folosească pentru rambursări ale serviciului datoriei.
3
Potrivit legii, capacitatea de rambursare a serviciului datoriei este limitată în România la 20% din „veniturile proprii”  
(venituri locale + partea din Impozitul pe Venitul Personal).

7
în cerinţe de servicii şi costuri4. Această abordare ar trebui de asemenea să pună la dispoziţia
directorilor economici ai UAL o argumentaţie în favoarea modificării transferurilor guvernamentale ale
veniturilor din impozite pentru acoperirea costurilor corespunzătoare cererii sporite de servicii sociale5.

Orizontul de timp pentru examinarea analizei bazei demografice şi economice ar trebui să acopere
durata datoriei din creditare. Perioada de previzionare pentru schimbări demografice ar trebui să
acopere minim durata acestei datorii. În general, băncile comerciale interne şi piaţa interna de
obligaţiuni acordă în prezent împrumuturi UAL pe termen de până la 5-7 ani, în funcţie de riscul de
credit al UAL. Instituţiile Financiare Internaţionale (IFI) pot acorda credite pe termene mai lungi, dar
acel lucru va depinde de garantarea sau negarantarea împrumutului de către guvernul central. În
termeni practici, orizontul de timp pentru examinarea tendinţelor demografice şi economice este adesea
constrâns de disponibilitatea unor modele macroeconomice la scară naţionale şi a datelor pe care
directorii economici să le poată utiliza pentru a previziona modificări ale economiei regionale şi locale
şi ale profilului social.

Indicatorii Demografici ai tendinţelor populaţiei trebuie să includă mărimea populaţiei, densitatea,

rata de creştere şi structura pe vârste. Aceste statistici trebuie să pună în evidenţă, într-o manieră
generală, amplitudinea cererii de servicii în schimbare. Trebuie să furnizeze directorului economic o
bază de lucru pentru înţelegerea impactului asupra costurilor al „ordinului de mărime”, pe baza creşterii
anumitor grupuri demografice. Directorul economic trebuie să poată explica creditorilor care sunt
sursele fondurilor suplimentare necesare pentru creşterea costurilor cu serviciile sociale ale UAL –
dacă aceste fonduri vin din transferuri inter-guvernamentale suplimentare sau din Venituri din Surse
Proprii.

TABELUL 2.1: Indicatori demografici de bază

Grupa de varsta Crestere anuala (%) Densitatea populatiei Cresterea populatiei

1995-2000 no/km2 2005 prognozata (cresteri
cincinale si % de
crestere 2010 (%), 2015
(%), 2020 (%)
0-2
3-6
7-12
13-25
26-50
51-65
>65

4
Planificarea Financiară pe Termen Mediu pleacă de la ipoteza unei separări a alocării veniturilor şi cheltuielilor în bugetul
recurent şi capital anual. Separararea detaliată a cheltuielilor recurente şi capitale poate fi dificilă datorită complexităţilor
asociate cu descentralizarea serviciilor de educaţie, sănătate şi a altor servicii sociale. Un Plan Financiar pe Mai Mulţi Ani
extinde durata de planificare recurentă şi capitală de la unul până la maxim cinci ani, în funcţie de procedurile utilizate în
prezent de către UAL pentru planificare financiară în orice ţară.
5
Natura schimbătoare a strategiei guvernului de descentralizare a atribuirii veniturilor şi cheltuielilor către serviciile sociale
introduce un grad semnificativ de incertitudine în bugetul anual al UAL. Responsabilităţile UAL în privinţa serviciilor de
educaţie şi sociale şi transferurile din partea guvernului pentru plata acestor servicii formează un flux. Modelul permite
directorului economic să ia în consideraţie natura schimbătoare a transferurilor de impozite din partea guvernului.

8
Indicatorii Economici trebuie să reflecte stabilitatea pe termen lung a resurselor proprii şi a
transferurilor inter-guvernamentale. Impozitul pe proprietate fiind principala sursă de Venituri Proprii a
unei UAL, indicatorii economici trebuie să se concentreze asupra factorilor care generează aceste
venituri, cum ar fi tendinţele în materie de valoare a proprietăţilor, rata de ocupare a clădirilor
comerciale, tendinţe ale autorizaţiilor de construcţii/ale noilor construcţii, demararea de proiecte
rezidenţiale, etc, în funcţie de datele disponibile. Veniturile Proprii includ şi a porţiune din veniturile
fiscale generale generate de economia locală. Indicatorii economici pentru această sursă de impozite
trebuie să reflecte gradul de ocupare a forţei de muncă în zonă (împărţirea pe sectoare şi tendinţe pe
mai mulţi ani) şi tendinţe istorice şi viitoare ale veniturilor personale.

Majoritatea celorlalte venituri ale UAL sunt transferuri inter-guvernamentale de impozite pe venituri şi
TVA. Aceste venituri au un grad mai mare de instabilitate în cazul UAL, din cauza procesului
netransparent de alocare asociat cu descentralizarea. Pe măsură ce procesul de descentralizare
evoluează şi distribuţia transferurilor se apropie mai mult de cerinţele de furnizare a serviciilor sociale,
indicatorii economici pentru aceste venituri vor deveni mai relevanţi.

Indicatorii economici trebuie să reflecte măsura în care economia UAL se bazează pe un anumit sector
sau pe un angajator foarte important care generează impozitele pe proprietate şi partea din veniturile
provenind din impozitele pe venituri. Indicatorii trebuie de asemenea să arate legătura între economia
locală şi economiile regionale şi naţionale.

Diagrama 2.2 Indicatori Economici:

1. Impozitul pe Proprietate

Valoare medie anuala 1995- Prognozat (2) (media pentru 5

2000 (1) ani si modificari procentuale)
2010 (%), 2015 (%), 2020 (%)
Valoare proprietati (3)
Autorizatii de constructii
Constructii incepute

(1) preferabil a fi utilizate date aferente unei perioade de 10 ani, cu cifre aferente fiecarui an
(2) numarul de ani din prognoza depind de masura in care putem identifica informatii exacte
(3) Indicatorii utilizti depind de existenta sau nu a unor date reale

2. Şomaj

Valoare medie anuala 1995- Prognozat (2) (media pentru 5

2000 (1) ani si modificari procentuale)
2010 (%), 2015 (%), 2020 (%)
Industrie
Servicii
Agriultura

(1) preferabil a fi indicata rata somajului pe fiecare an

9
(2) numarul de ani din prognoza depind de masura in care putem identifica informatii exacte

10
 (3) Venitul pe Cap de Locuitor

Venit pe cap de locuitor (1)

1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015

(1) indicati daca cifra este in termeni reali sau nominali

4. Listă cu Angajatorii Foarte Importanţi din UAL şi tendinţele lor istorice şi previzionate în
ceea ce priveşte numărul de salariaţi

2.2.2 Indicatori privind operaţiunile financiare

Indicatorii care reflectă performanţa bugetară, flexibilitatea fiscală şi alte aspecte ale operaţiunilor
financiare sunt cei mai importanţi factori care determină capacitatea UAL de a-şi rambursa datoriile
din creditare. Creditorii şi agenţiile de rating evaluează gradul de flexibilitate a veniturilor şi
cheltuielilor în perioadele de solicitări economice: capacitate de a echilibra bugetul anual de exploatare,
voinţa de a controla cheltuielile, managementul curent al lichidităţilor şi al fluxului de numerar (cash
flow)6 şi influenţa investiţiilor capitale asupra performanţei fiscale, toate acestea sunt aspecte critice ale
problemei creditelor.

Există un număr de indicatori care reflectă operaţiunile financiare care au fost discutaţi în rapoarte
anterioare7. Pentru nevoile acestei auto-analize, am ales numai acei indicatori care vor ajuta UAL la
diagnosticarea celor mai semnificative riscuri asociate cu rambursarea datoriilor din creditare.

6
În România, “managementul fluxului de numerar” se referă la sistemele de management al contabilităţii şi bugetului pe
care le foloseşte o UAL pentru a ţine evidenţa veniturilor şi cheltuielilor zilnice. O UAL nu are conturi în bancă şi nu
lucrează cu „numerar”. Totul se peterece prin intermediul Trezoreriei, care acţionează ca agent fiscal pentru UAL.
7
Vezi numerele 1-5 din bibliografie.

11
Performanţa Bugetară.. Performanţa bugetară include analiza previziunilor iniţiale bugetare în
comparaţie cu cifrele finale şi cu variaţiile bugetare. Agenţiile de rating şi creditorii vor să ştie dacă
există diferenţe între bugetul proiectat şi cel executat şi care sunt motivele acestor diferenţe; care sunt
instrumentele pe care trebuie să le pregătească directorul economic în vederea modificărilor neaşteptate
ale veniturilor şi cheltuielilor şi cum reacţionează factorii de decizie din UAL la aceste schimbări.

Mai jos este prezentat indicatorul de bază privind Performanţa Bugetară. Primul tabel utilizează o
clasificare funcţională a bugetului pentru a înţelege costurile furnizării serviciilor împărţite pe
departamente municipale. Al doilea tabel utilizează o clasificare economică pentru a ajuta la evaluarea
flexibilităţii cheltuielilor în cadrul bugetului, cum ar fi proporţia bugetului de exploatare necesar pentru
a acoperi salariile. Ambele tabele ar trebui să furnizeze date în privinţa comparaţiei între bugetul
executat şi bugetul real pentru ultimii trei ani bugetari. Aceste informaţii dau o imagine mai de
ansamblu a tendinţelor bugetare generale şi permit identificarea potenţialelor zone cu probleme.

Cheltuieli 2000 2001 2002 2003

Cheltuieli Autoritati Executive programat/realizat 1.03 1.20 1.05 1.04

Cheltuieli cu Invatamantul programat/realizat 1.13 1.00 1.05 1.08
Cheltuieli cu Sanatatea programat/realizat 1.49 0.80 1.17 1.06
Cheltuieli cu Cultura si Arta programat/realizat 0.99 1.17 1.06 0.65
Cheltuieli Asistenta Sociala programat/realizat 0.80 1.18 1.15 0.88
Cheltuieli Gospodarie Comunala si Locuinte
programat/realizat 1.30 1.29 1.25 1.19
Cheltuieli cu Transportul programat/realizat 1.42 1.42 1.12 0.91
Alte Cheltuieli Actiuni Economice programat/realizat #DIV/0! 1.38 #DIV/0! 0.00
Alte Actiuni programat/realizat 0.95 1.46 1.06 0.69

Cheltuieli An bugetar 1 An bugetar 2 An Bugetar 3

Preliminat Executat Variatie Preliminat Executat Variatie Preliminat Executat Variatie
Salarii
Materiale
Alte
servicii
Utilitati
Transport
Altele

Flexibilitatea Fiscală.. Flexibilitatea fiscală se referă la măsura în care o UAL işi poate mări veniturile
şi reduce cheltuielile în cursul unei crize pentru a menţine un buget echilibrat fără să pună în pericol
rambursarea la timp a obligaţiilor către creditori. În eventualitatea unei reduceri a veniturilor, oricare ar
fi cauza, creditorii devin îngrijoraţi că UAL nu va avea suficiente venituri pentru acoperirea obligaţiilor
lor către creditori concomitent cu obligaţiile sale de furnizare a serviciilor.

Cele mai flexibile venituri aflate la dispoziţia UAL sunt Veniturile Proprii, în principal impozitele pe
proprietate şi cota din impozitul pe venituri personale. Acestea sunt cea mai importantă sursă a
rambursărilor de datorii din creditare. Diagnosticul de solvabilitate trebuie să se concentreze asupra

12
tendinţelor istorice şi asupra motivelor care determină variaţiile anuale ale acestor surse de venituri;
asupra amplorii plăţilor restante (aceasta este o problemă semnificativă); asupra ierarhiei rangului
cheltuielilor de exploatare în raport cu aceste venituri.

Legislaţia românească le permite creditorilor să aibă un drept de preemţiune asupra Veniturilor Proprii
ale unei UAL. Cu toate acestea, o UAL poate avea dificultăţi la rambursarea datoriilor din creditare
dacă majoritatea Veniturilor sale Proprii sunt necesare pentru salarii şi alte plăţi neflexibile, sau dacă
transferurile inter-guvernamentale nu sunt suficiente pentru a acoperi cheltuielile cheltuielile cu
serviciile angajate.

Indicatorii care privesc flexibilitatea cheltuielilor se vor concentra asupra măsurii în care UAL pot
micşora cheltuielile fără a pune în pericol responsabilităţile lor privind furnizarea de servicii.
Cheltuielile care nu pot fi reduse din motive politice sau juridice sunt cele mai inflexibile şi pot exercita
o presiune asupra Veniturilor Proprii folosite pentru plata serviciului datoriei. Cheltuielile inflexibile
includ adesea salariile angajaţilor UAL şi furnizarea serviciilor esenţiale. Serviciile esenţiale includ
utilităţile publice, cum ar fi apa, canalizarea, electricitatea, colectarea gunoiului, transportul public.
Măsura în care UAL este chemată să ofere finanţare în cazuri de urgenţă sau în alte cazuri utilităţilor
deţinute de UAL, în plus faţă de subvenţiile continue pentru aceste servicii, este un aspect important al
analizei cheltuielilor. Menţinerea serviciilor educaţionale şi a altor servicii sociale are de asemenea
ramificaţii politice importante.

Auto-diagnosticul mai examinează şi cheltuielile capitale, deşi acestea pot fi adesea reduse fără ca acest
lucru să împiedice furnizarea de servicii esenţiale ale UAL8. Cheltuielile capitale sunt importante
pentru menţinerea şi extinderea infrastructurii de bază a UAL, cum ar fi drumurile, apa, canalizarea,
etc, care sunt critice pentru o economie locală în creştere şi pentru atragerea investiţiilor private cu
scopul îmbunătăţirii propriei baze de impozitare.

Indicatorii de mai jos privind flexibilitatea fiscală includ venituri, cheltuieli şi alte rate bugetare
recurente care sunt relevante pentru diagnosticul solvabilităţii.

Indicatorii veniturilor

 Venituri din impozite pe proprietate ca procent din veniturile proprii9

 Alte veninturi fiscale recurente din surse proprii ca procent din veniturile proprii
Aceşti indicatori măsoară în care UAL este dependentă de impozitele pe proprietăţi şi alte impozite
pentru plata serviciului datoriei. O bază de impozitare mai diversă este de preferat pentru a amortiza
impactul schimbărilor din economia locală. Un procentaj mai redus de venituri provenite din impozite

8
Capacitatea de a întârzia cheltuielile capitale depinde de termenii şi condiţiile contractelor neterminate de construcţii
(drumuri, etc). Întârzierile contractuale pot costa mult dacă UAL trebuie să plătească penalităţi pentru că a dispus
întreruperea lucrărilor. Alt factor de luat în considerare este costul reînceperii construcţiilor. Costurile suplimentare care
apar în momentul când construcţia este reîncepută pot avea un impact negativ semnificativ asupra fluxului de numerar al
UAL. O UAL poate desigur să abandoneze pur şi simplu un proiect, dar acest lucru poate avea implicaţii politice. Un primar
poate să fie reticent în a arăta că nu este capabil să finalizeze un proiect, în special dacă era vorba de o promisiune din
campania electorală sau dacă este un element important pentru realegerea sa.
9
Veniturile Proprii include numai venituri recurent şi discreţionare fiscale şi nefiscale. Se exclud de aici impozitele speciale
şi alte venituri nefiscale dacă acestea sunt alocate unui scop special, reprezintă contribuţii relativ mici la baza de Venituri
Proprii sau nu sunt disponibile pentru plata serviciului datoriei fără un amendament al hotărârii consiliului municipal care a
creat acel impozit special.

13
pe proprietate în totalul Veniturilor Proprii ar putea fi de preferat, în funcţie de baza economică şi de
riscurile asociate cu alte Venituri Proprii.

Diagnosticul ar trebui să includă tendinţele istorice şi variaţiile anuale ale impozitelor pe proprietate şi
ale altor impozite recurente care intră în componenţa veniturilor proprii, contribuabilii majori de
impozite pe proprietate şi tendinţa istorică a întârzierilor la plată ca procentaj din totalul impozitelor pe
proprietate. Analiza cea mai relevantă pentru cota de impozit pe venit alocată UAL se referă la factorii
economici naţionali care influenţează impozitul pe venituri personale.

 Venituri Proprii pe Cap de Locuitor. Acest indicator permite comparaţii în privinţa contribuţiei
impozitelor la Veniturile Proprii între UAL de diverse mărimi. Poate ilustra diferenţele în bunăstare
generală între UAL şi măsura în care consiliile locale au aprobat alte surse de venituri fiscale şi
nefiscale.

 Venituri Proprii ne-recurente ca procentaj din totalul Veniturilor Proprii. Acest indicator arată
măsura în care UAL se bazează pe vânzări de active şi alte surse singulare de venit pentru finanţarea
cheltuielilor de exploatare. Tendinţele istorice ar trebui să arate dacă aceste venituri sunt în mod
constant importante pentru susţinerea operaţiunilor UAL sau dacă UAL poate continua să se bazeze pe
vânzări de active sau alte venituri singulare pentru a-şi echilibra bugetul de exploatare.

Indicatorul Cheltuielilor

 Cheltuieli cu Personalul ca procentaj din Totalul Cheltuielilor Recurente. Analiza trebuie să

includă tendinţa istorică a costurilor cu personalul şi direcţia viitoare a salariilor. Analistul trebuie să
treacă în revistă acest indicator în corelaţie cu informaţiile furnizate de indicatorul performanţei
bugetare (secţiunea 2.2.1) şi să încerce să explice de ce s-au modificat costurile cu personalul.
Diagnosticul mai poate include şi alte categorii neflexibile de cheltuieli, cum ar fi combustibil pentru
autovehiculele UAL, dacă aceste cheltuieli sunt semnificative.

Alti indicatori privind operaţiunile financiare

 Venituri Proprii ca procentaj din Totalul Cheltuielilor de Exploatare. Agenţiile de rating

folosesc adesea indicatori referitori la surplusuri bugetare primare ale bugetelor de exploatare pentru
măsurarea performanţei financiare. De exemplu, surplusul bugetar primar ca procentaj din cheltuielile
totale de exploatare este un bun indicator al puterii financiare a municipalităţii şi a capacităţii acesteia
de a face faţă serviciului datoriei. Cu toate acestea, conceptul de „surplus de exploatare primar” este
relevant pentru analiza bugetului executat numai în România. Consiliul Municipal al UAL trebuie să
aprobe un buget echilibrat, care se poate solda cu apariţia unui deficit la capătul executării bugetului. În
general, experienţa arata că UAL fie cheltuiesc venituri anuale depăşite prin creşterea cheltuielilor de
exploatare sau a celor capitale pentru a „echilibra” bugetul, fie primesc grant-uri de egalizare sau alte
subvenţii din partea consiliilor naţionale şi/sau locale pentru a acoperi deficitele de exploatare şi a
„echilibra bugetul”. O politică financiară prudentă este menţinerea unei rezerve de exploatare sau a
unui fond „pentru zile negre” pentru eventualitatea unor schimbări macroeconomice sau politice care ar
duce la un deficit de exploatare.

Municipiile din zonele mai bogate, cu o proporţie mai mare a Veniturilor Proprii, au şanse mai mari să
aibă surplusuri ale bugetelor de exploatare, în timp ce oraşele mai mici şi mai sărace pot să aibă
frecvent deficite de exploatare, care pot fi corelate cu cheltuieli crescute angajate din partea guvernului

14
central. Tabelul de mai jos arată că între 2000 şi 2003, în medie aproximativ 12,8% din transferurile de
la bugetul de stat către UAL au fost folosite pentru echilibrarea bugetelor locale. Împreună cu media de
6,84% din alocarile de către consiliile municipale de impozite pe venituri pentru echilibrarea bugetelor
locale, acest lucru pare să indice că o proporţie semnificativă din UAL nu au suficiente venituri din
exploatare pentru a-şi duce la îndeplinire cheltuielile care cad în sarcina lor.

Este important de înţeles care sunt UAL care au această problemă şi ce indicatori pot fi utilizaţi pentru
a identifica acest aspect în cursul analizei de solvabilitate. Dacă o UAL nu are suficiente transferuri de
la bugetul de stat care să poată fi anticipate, atunci va trebui să-şi folosească Veniturile Proprii pentru a
plăti aceste servicii. Acest lucru reduce capacitatea UAL de a face faţă serviciului datoriei. Din punctul
de vedere al solvabilităţii, indicatorul critic pentru măsurarea „echilibrului de exploatare primar” este
măsura în care UAL işi foloseşte Veniturile Proprii pentru a plăti cheltuieli de exploatare, inclusiv
cheltuielile privind educaţia şi serviciile de sănătate care cad în sarcina sa.

Procentajul Veniturilor Proprii şi Veniturilor Transferate de la Bugetul de Stat în Totalul

Veniturilor UAL 2000-2003.

Structura Veniturilor
Anul 2000 2001 2002 2003
Venituri Proprii 24.00% 16.54% 18.00% 28.25%
Transferuri de la Bugetul de Stat 76.00% 83.46% 82.00% 71.75%
 Cote defalcate din impozitul pe venit 46.86% 31.06% 26.14% 26.13%
 Sume cu destinaţie specială 14.20% 6.67% 5.66% 7.72%
 Subvenţii de la bugetul de stat 11.50% 7.63% 1.53% 2.72%
 Cote defalcate din impozitul pe venit 13.40% 7.49% 14.09% 16.23%
pentru echilibrarea bugetului local
 Subvenţii pentru încălzire 6.70% 4.48% 3.98% 3.75%
 Sume alocate de Consiliul Judeţean 7.30% 5.69% 6.94% 7.43%
pentru echilibrarea bugetului pentru
tehnoligii informaţionale
 Cote defalcate din TVA pentru 36.70% 41.66% 36.02%
învăţământ
 Cote defalcate din TVA pentru protecţia
copilului
 Cote defalcate din impozitul pe venit
pentru asigurarea venitului minim
garantat
Total Transferuri de la Bugetul de Stat 99.96% 99.72% 100.00% 100.00%

Sursă: FALR (nedatat): „Starea Descentralizării Fiscale în România; Studiu asupra Evoluţiei
Descentralizării Fiscale între 1991 şi 2003

 Transferuri către Sistemul de Utilităţi Publice/Total Venituri din Exploatare. Scopul acestui
indicator este să arate măsura în care UAL trebuie să îşi folosească Veniturile Proprii pentru a susţine
operaţiunile legate de utilităţi. Tendinţele istorice ale acestui indicator ar putea arăta măsura în care
utilităţile se bazează pe transferurile UAL şi dacă furnizarea serviciilor se degradează, stagnează sau se
îmbunătăţeşte. Pentru a aduna informaţiile necesare acestui indicator, consultantul local şi directorul

15
economic vor trebui să separe transferurile de capital de transferurile de exploatare pentru regii
autonome sau alte companii comerciale de utilităţi. Transferurile de exploatare din partea UAL trebuie
să excludă de asemenea orice venituri din impozitele pe profit primite prin transfer de la bugetul
judeţean sau de stat pentru utilităţi, cum ar fi subvenţiile pentru încălzire. Creşterea subvenţiilor din
Venituri Proprii ale UAL pentru operaţiuni legate de utilităţi va exercita presiuni asupra volumului
veniturilor disponibile pentru plata serviciului datoriei.

 Numărul de zile-capital-de-lucru la sfârşitul anului fiscal. Acest indicator măsoară lichiditatea

generală a UAL şi ilustrează timpul pe care o UAL îl are la dispoziţie pentru a se ocupa de modificări
neaşteptate ale fluxurilor de venituri şi cheltuieli în decursul anului, pentru a susţine furnizarea
serviciilor. Dă de asemenea o idee în privinţa practicilor de gestionare a banilor în UAL şi asupra
utilizării oricăror fonduri de rezerve de exploatare de-a lungul anului. Cum UAL nu gestionează de fapt
bani (lichizi), „capitalul de lucru” este nivelul veniturilor aflate la dispoziţia conturilor de Venituri
Proprii ale UAL la Trezorerie pentru a acoperi costurile de exploatare 10. Deşi acest indicator măsoară
rezervele la sfârşitul anului, poate de asemenea să dea indicii în privinţa practicilor de gestionare a
banilor la nivel de UAL. Diagnosticul de solvabilitate ar trebui să evalueze acest indicator pentru a
identifica potenţialele probleme în fluxul de lichidităţi al UAL şi capacitatea UAL de a a-şi plăti la timp
serviciul datoriei. Acest lucru este îndeosebi important pentru UAL care nu au datorii şi îi poate face
atenţi pe managerii financiari în privinţa importanţei subiectului managementului lichidităţilor în ochii
Creditorilor. Deşi acest indicator este folositor pentru începerea unei analize a gestionării lichidităţilor,
a analiză mai în profunzime a sistemului de informaţii financiare şi a practicilor de gestionare
financiară ale UAL este necesară pentru a trage concluzii privitoare la practicile de gestionare a
lichidităţilor (vezi mai jos Indicatorul privind Managementul Financiar). De exemplu, o analiză a
întârzierilor la plata salariilor survenite în decursul anului va da anumite indicii în privinţa presiunii
exercitate asupra Veniturilor Proprii ale UAL şi în privinţa potenţialelor probleme legate de plata
serviciului datoriei. Este de asemenea util să se înţeleagă nivelul întârzierilor plăţilor către furnizori,
deşi motivele acestor întârzieri ar putea să fie complexe şi să nu reflecte neapărat probleme cu fluxul de
lichidităţi.

2.2.3 Indicatorul privind managementul financiar

Managementul Financiar se referă la metodele, practicile şi instrumentele folosite de către managerii

UAL pentru a implementa responsabilităţile legate de servicii. Subiectul este foarte vast şi include
evaluarea politicilor financiare ale UAL, pregătirea şi executarea bugetului, colectarea şi
managementul veniturilor, proceduri de achiziţie şi managementul curent al lichidităţilor.

Măsurarea calităţii Managementului Financiar este supusă interpretărilor calitative. Nu vom prezenta
nici un Indicator cantitativ de Management Financiar, ci vom descrie elementele care ar trebui să fie
incluse într-o diagnosticare a riscurilor asociate cu sistemul de management financiar al unei UAL.

Elementele diagnosticului Managementului Financiar sunt:

 Evaluarea politicilor financiare ale UAL11;

 Metodologia şi execuţia calculării bugetului capital;

10
Rezervele de capital de lucru trebuie să includă numai Venituri Proprii discreţionare. Veniturile repartizate şi alte venituri
nediscreţionare nu trebuie incluse aici.
11
UAL nu au strategii financiare scrise care să fie aprobate de către consiliul municipal. Ar putea fi util ca UAL să fie
asistate la pregătirea acestor strategii, în măsura în care vor fi receptive la această idee.

16
  Analiza bugetului/contabilităţii, managementului lichidităţilor, achiziţiilor, colectării veniturilor
şi a altor sisteme de management al informaţiilor ale UAL pentru estimarea veniturilor şi
controlul cheltuielilor;
 Raportare şi monitorizare financiară (atât rapoartele cerute de lege cât şi alte căi prin care o
UAL îşi monitorizează performanţele);
 Managementul „fondului pentru zile negre”

2.2.4 Indicatori ai datoriei din creditare

Aceşti indicatori sunt împărţiţi în două categorii: UAL care au datorii şi cele care se împrumută pentru
prima oară. În cazul primei categorii, Indicatorul Datoriei din Creditare este capacitatea de îndatorare a
UAL (limita legală de 20% a datoriilor).

Pentru UAL care au deja împrumuturi, Indicatorii Datoriei din Creditare includ:

 Serviciul Anual Maxim al Datoriei ca procentaj din Veniturile Proprii. Aceasta este legea care
limitează în prezent capacitatea de îndatorare. Cu toate acestea, există modalităţi mai prudente şi
modalităţi mai liberale de a interpreta numărătorul şi numitorul acestui indicator. Pentru pregătirea
documentaţiei pentru a nouă contractare de împrumuturi, UAL trebuie să folosească o interpretare
prudentă a legii. În acest caz, serviciul anual maxim al datoriei este cea mai ridicată valoare a
rambursărilor din toţi anii împrumutului. Veniturile Proprii reprezintă suma efectivă estimată pentru
anul în care este executat împrumutul. Indicatorul capacităţii de îndatorare ar trebui să folosească anul
următor pentru a evalua serviciul maxim al datoriei la calcularea capacităţii de îndatorare.

Pentru pregătirea unui împrumut imediat, testul limitei de îndatorare trebuie să fie mai prudent.
Serviciul anual maxim al datoriei trebuie să reflecte suma maximă a serviciului anual viitor, nu
serviciul datoriei din anul în care este executat împrumutul.

Deşi acestea nu sunt considerate din punct de vedere tehnic „datorii din creditare”, UAL din România
pot să amâne plăţile către antreprenori şi astfel să acumuleze întârzieri considerabile la plata
furnizorilor. Nu avem un indicator specific pentru aceste întârzieri, dar ele ar trebui să fie analizate cu
atenţie. Dacă o UAL acumulează întârzieri la plată mai mari de 90 de zile, este important să se
înţeleagă motivele acestor întîrzieri şi dacă ele corespund unor întârzieri la colectarea veniturilor sau se
datorează unui dezechilibru fiscal mai adânc.

 Suma de Rambursat pe Cap de Locuitor. Este folositor pentru un director economic să înţeleagă
sarcina datoriei unei UAL, adică suma totală de rambursat pe cap de locuitor, comparativ cu acest
volum în cazul altor UAL, pentru a da posibilitatea creditorilor să compare sarcina datoriei la mai mulţi
împrumutători.

3. Modelul de Analiză a Creditelor

3.1 Introducere

Această Secţiune descrie Modelul de Analiză a Creditelor pe care îl pot folosi directorii economici
pentru a evalua starea financiară prezentă a UAL lor. Modelul permite de asemenea previziuni în
privinţa stării financiare a UAL pe următorii trei ani. Previziunile se bazează pe diverse scenarii de
17
venituri şi cheltuieli pe care directorul economic le poate adapta pentru a testa diverşi factori care
influenţează nivelurile viitoare ale veniturilor şi cheltuielilor.

Modelul, ataşat pe suport electronic acestui document, conţine 8 Foi de Calcul Excel sau Module:
 Modulul 1: „Instrucţiuni” – Instrucţiuni Generale privind modul cum se foloseşte Modelul,
inclusiv intrările de date necesare;
 Modulul 2: „Ipoteze” – Ipoteze privind Inflaţia şi Creşterea Populaţiei;
 Modulul 3: „Bugetul Nominal” – Bugetul Executat (din 2000 până în 2003), Aprobat (2004) şi
Previzionat (din 2005 până în 2008) în valori Nominale (ţinând cont de inflaţie);
 Modulul 4: „Previziuni” – Venituri şi Cheltuieli Bugetare Efective (din 2000 până în 2003),
Estimate (2004) şi Previzionate (din 2005 până în 2008), în valori constant corespunzătoare
anului 2000;
 Modulul 5: „Bugetul Constant” – Bugetul Bugetul Executat (din 2000 până în 2003), Aprobat
(2004) şi Previzionat (din 2005 până în 2008) , în valori constante corespunzătoare anului 2000;
 Modulul 6: „Bugetul Condensat” – Combinarea componentelor individuale de venituri şi
cheltuieli din Bugetul Nominal în categorii mai cuprinzătoare de venituri şi cheltuieli pentru a
facilita calcularea Indicatorilor;
 Modulul 7: „Calcularea Datoriilor din Creditare” – Calcularea indicatorilor rambursărilor
viitoare de datorii din creditare ale UAL;
 Modulul 8: „Indicatori” – Calcularea Indicatorilor de Performanţă Financiară, în conformitate
cu descrierea din Secţiunea 2 de mai sus.

3.2 Structura şi folosirea modelului

Principalul scop al Modelului este calcularea indicatorilor solvabilităţii municipale din prezent şi din
viitor, după cum se descrie în Secţiunea 2 de mai sus. Acestea sunt variabilele „de ieşire” pe care
directorul economic le poate folosi pentru a evalua starea creditării UAL sale. Modulul Indicatori
(Modulul 8) calculează Indicatorii istorici şi viitori în valoare nominală sau afectată de inflaţie.

Diagrama de mai jos este o ilustrare schematică a Structurii Modelului. După diagramă, descriem pe
scurt felul în care un director economic poate „rula” Modelul, incluzând în descriere câteva instrucţiuni
de folosire.

18
 Modulul 1. INSTRUCŢIUNI

Modulul 2 Modulul 3
Ipoteze, Director
Bugetul
Populaţia şi Economic
Nominal pe
Indicatorul preţurilor Introducere
Capitole Date

Modulul 7
Calcularea
Datoriei

Modulul 5 Modulul 6
Modulul 4 Bugetul Bugetul Modulul 8
Proiecţii Constant Condensat Indicatori
pe capitole pe capitole

Flexibilitate fiscală
Cheltuieli
Execuţie bugetară
Datorie
Rezultatul net

Modelul are capacitatea de a evalua starea prezentă şi viitoare a creditării unei UAL pe baza bugetelor
executate şi previzionate. Componenta istorică calculează Indicatorii pe baza celor 4 ani precedenţi de
buget executat ai UAL. Directorul economic poate de asemenea să folosească Modelul pentru a calcula
Indicatori viitori folosind venituri şi cheltuieli previzionate provenind din Modulul de Previzionare.
Indicatorii viitori pun în evidenţă impactul veniturilor, cheltuielilor şi al echilibrului de exploatare
previzionat asupra stării de creditare a UAL.

Diagrama de mai sus este o reprezentare schematică a structurii şi modului de funcţionare a Modelului.
Săgeata cu două capete care uneşte Modulul 8 Indicatori, Modulul 7 Datorii şi Modulul 3 Buget
Nominal reflectă natura iterativă a exerciţiului de modelare. Acest lucru permite directorului economic
să testeze impactul diverselor ipoteze privind veniturile şi cheltuielile pentru a măsura Indicatorii stării
de creditare viitoare a UAL.

Directorii economici trebuie să aibă în vedere faptul că Modelul este un instrument de management
financiar folosit la identificarea punctelor slabe existente în materie de creditare, în vederea
îmbunătăţirilor viitoare ale managementului financiar. Modelul permite de asemenea directorului
economic să examineze impactul modificărilor Bazei Economice (vezi Secţiunea 2.2.1 de mai sus) care
au o influenţă asupra stării viitoare de creditare a UAL şi asupra capacităţii sale de a mobiliza fonduri
corespunzătoare pentru grant-urile de „ajustare structurală” ale Uniunii Europene după aderarea la UE.

În general, Modelul foloseşte un proces iterativ care calculează diverşii Indicatori ai solvabilităţii
municipale. Principalul Indicator care dă direcţia procesului iterativ este echilibrul de exploatare anual
19
sau suplusul/deficitul bugetar. Prima iterare a Modelului efectuată de către directorul economic poate
scoate în evidenţă un surplus al veniturilor pe care el îl poate folosi pentru rambursări suplimentare de
datorii din credite pentru finanţarea îmbunătăţirilor infrastructurii UAL (sau pentru a completa grant-uri
externe de ajustare structurală din partea UE) în cea de-a doua iterare.

O UAL işi poate permite să împrumute fonduri suplimentare dacă există un surplus de exploatare
suficient12. Pe de altă parte, dacă Indicatorul echilibrului de exploatare arată un deficit, atunci UAL nu
poate contracta datorii suplimentare decât dacă acest lucru este necesar pentru echilibrarea bugetului 13.
În plus, directorul economic poate să fie nevoit să reducă volumul împrumuturilor aniticipate şi să
reducă dimensiunile programului de investiţii capitale al UAL pentru anii viitori.

Existenţa unui surplus de exploatare la nivelul unei UAL va depinde de ipotezele privind veniturile şi
cheltuielile folosite în Modulul de Previzionare. Directorul economic poate desigur să folosească
ipoteza unor venituri mai ridicate pentru a elimina deficitul şi pentru a susţine programul investiţional
pentru anii de previziune bugetară. Dar scopul exerciţiului de modelare nu este justificarea cheltuielilor
suplimentare, ci găsirea unei modalităţi care să îi permită directorului economic să testeze rezultatele
unor ipoteze rezonabile privind veniturile şi cheltuielile pentru a gestiona bugetul într-o manieră
prudentă din punct de vedere bugetar.

Bugetul Nominal (Modulul 3)

Prima iteraţie a Modelului începe când directorul economic introduce bugetele executate ale UAL din
anii precedenţi, Capitol cu Capitol, în modelul de document din Modulul 3 („Bugetul Nominal”).
Tabelul 3.1 de mai jos arată o porţiune a modelului de document pentru anul 2000(a) (adică aprobat) şi
bugetul executat pe anul 2000. Un exemplu de Modul 3 completat poate fi găsit în CD-ul cu Studiul de
Caz ataşat acestui document.

Tabelul 3.1: O Mostră din Capitolele privind Veniturile ale Bugetului Aprobat şi a celui Executat din
anul 2000, a Bugetului Nominal (Zona Galbenă necesită contribuţii din partea Directorului Economic).

SPECIFICATII 2000a 2000

VENITURI TOTALE (rd.2+72+80+91+95) 1 0001 233,314,907 181,437,058
  VENITURI PROPRII - (rd.3+55+60) 2 4802 142,476,996 88,281,337
    I. VENITURI CURENTE (rd.4+33) 3 0002 93,525,656 59,722,993
      A. VENITURI FISCALE (rd.5+25) 4 0003 80,213,312 51,230,868
        A1. IMPOZITE DIRECTE (rd.6+7+17+18+21) 5 0004 78,423,659 49,571,797
        IMPOZITUL PE PROFIT 6 0102 228,000 654,203
IMPOZITE SI TAXE DE LA POPULATIE (rd.8 la 0302 36,310,818 22,713,105
        rd.16) 7
Impozitul pe veniturile liber-profesioniştilor,
meseriaşilor şi ale altor persoane fizice 8 030201 1,245,200 545,835
        independente şi asociaţii familiale
        Impozitul pe clădiri de la persoane fizice 9 030202 22,049,850 15,762,043
Taxe asupra mijloacelor de transport deţinute de
10 030203 4,860,223 2,446,763
        persoane fizice

12
O strategie financiară prodentă ar cere UAL să pună deoparte o rezervă operaţională de 5% din cheltuielile totale înainte
de a folosi orice venituri excedentare pentru rambursarea serviciului datoriei.
13
UAL pot împrumuta fonduri pe termen scurt de la Trezorerie în eventualitatea unei crize temporare apărute în fluxul de
numerar. Alteori, Judeţul local poate pune la dispoziţie subvenţii pentru „deficitul bugetar”.

20
 Impozitul pe venituri din inchirieri, subinchirieri, 11 030204 546,100 19,499
        locatii de gestiune si arendari
Impozitul pe veniturile obtinute din drepturi de 12 030205 0 0
        autor si cele cuvenite inventatorilor si inovatorilor
Impozitul pe veniturile obtinute din premii si 13 030207 3,602 3,249
        cistiguri in bani sau in natura
Impozitul pe veniturile persoanelor fizice
14 030208 2,480,300 1,428,566
        nesalariate
        Impozitul pe terenuri de la persoane fizice 15 030209 2,725,543 1,846,851
        Alte impozite şi taxe de la populaţie 16 030230 2,400,000 660,299
TAXA PENTRU FOLOSIREA TERENURILOR 17 0402 1,744,436 975,340
        PROPRIETATE DE STAT
IMPOZITUL PE CLADIRI SI TERENURI DE LA 18 0502 25,621,058 19,001,003
        PERSOANE JURIDICE (rd19+20)
        Impozitul pe clădiri de la persoane juridice 19 050201 24,819,544 18,116,134
        Impozitul pe terenuri de la persoane juridice 20 050202 801,514 884,869
        ALTE IMPOZITE DIRECTE (rd22+23+24) 21 0802 14,519,347 6,228,146
Taxe asupra mijloacelor de transport deţinute de
22 080205 12,119,347 4,486,094
        persoane juridice
        Impozitul pe terenul agricol 23 080206 0 0
        Alte încasări din impozite directe 24 080230 2,400,000 1,742,052
        A2. IMPOZITE INDIRECTE (rd26+27) 25 1300 1,789,653 1,659,071
        IMPOZITUL PE SPECTACOLE 26 1502 100,000 67,967
ALTE IMPOZITE INDIRECTE
27 1702 1,689,653 1,591,104
        (rd28+29+30+31+32)
Taxe şi tarife pentru eliberarea de licente şi 28 170203 1,008,340 1,313,141
        autorizatii de functionare
        Taxe judiciare de timbru 29 170210 0 0
        Taxe de timbru pentru activitatea notariala 30 170212 0 0
        Taxe extrajudiciare de timbru 31 170213 150,000 239,118
        Alte încasări din impozite indirecte 32 170230 531,313 38,845

Ipoteze (Modulul 2)

Pe lângă completarea intrărilor de date pentru modelul de document de Buget Nominal, directorul
economic trebuie să introducă în Modulul de Ipoteze pentru anii de prognoză şi Ipotezele privitoare la
Indexul General al Preţurilor şi Populaţie. Anii de previziune bugetară din CD-ul cu Studiul de Caz
sunt 2005 – 2008, evidenţiaţi în Tabelul 3.2 de mai jos (din nou, zona galbenă este pentru intrări
efectuate de către directorul economic).

Indexul General al Preţurilor este folosit pentru a opera transformarea dezinflaţionistă de la Bugetul
Nominal istoric la valori reale sau constante. Valorile transformate sunt apoi introduse în Modulul 3
Buget Constant.

Prezentarea bugetului în termeni reali permite directorului economic să evalueze creşterea reală a
veniturilor istorice şi a cheltuielilor pentru a face aprecieri mai corecte asupra ipotezelor adecvate
pentru Modulul 4 Previziuni.

Tabelul 3.2 Modulul 2, Ipoteze

21
 Variabila 20001) 20012) 2002(3) 2003(4) 2004(5) 2005(7) 2006(8)
Indicele general al preturilor (%) x 134.50% 122.50% 115.30% 109.00% 108.00% 107.00%
Indicele general inlantuit (2000 an de baza) 100.0000 134.5000 164.7625 189.9712 207.0686 223.6341 239.2884
Populatia totala (numar persoane) 149780 149989 142858 142858 142858 142858 142858
Indicele annual de crestere a populatiei 100.00 100.14% 95.25% 100.00% 100.00% 100.00% 100.00%

Indicele general al preturilor (%)

160.00%
140.00%
120.00%
100.00%
80.00%
60.00%
40.00%
20.00%
0.00%
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

22
 Populatia totala (numar persoane)

152000
150000
148000
146000

144000
142000
140000
138000
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Previziuni (Modulul 4)

Modulul de Previziuni permite directorului economic să analizeze creşterea veniturilor istorice şi a

cheltuielilor şi să previzioneze valorile viitoare. Directorul economic trebuie să se bazeze în calcularea
valorilor viitoare ale veniturilor şi cheltuielilor pe creşterea istorică şi ipotezele de strategie care
influenţează creşterea viitoare. De exemplu, o ipoteză prudentă ar folosi o rată de creştere redusă pentru
a previziona tranferuri cu rol egalizator din partea administraţiei centrale. Figura 3.1 arată un exemplu
de previziune a veniturilor, „impozite pe terenuri de la persoane juridice” (Capitolul 18) din Modulul 4
Previziuni.

Figura 3.1 Previziuni Capitolul 18 Venituri, Impozit pe Terenuri de la Persoane Juridice

Impozitul pe terenuri de la 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

persoane juridice 884,869 1,149,057 1,585,600 2,624,604 3,428,809 3,771,690 3,960,275
evolutie anterioara in valori
actualizate 884869 1149057 1585600 2624604        
indici anuali realizati (plan 2004)   130% 138% 166%        
indici anuali preliminati         131% 110% 105%
valori actualizate preliminate         3428809 3771690 3960275

23
 Impozitul pe teren de la pers. fizice
5,000,000
4,500,000
4,000,000
Valori actualizate

3,500,000
3,000,000
2,500,000
2,000,000
1,500,000
1,000,000
500,000
0
1 2 3 4 5
Ani 6 7 8 9

Pentru a previziona veniturile şi cheltuielile viitoare, Modulul de Previziuni calculează mai întâi rata
reală de modificare a veniturilor şi cheltuielilor istorice. În exemplul de mai sus, rata reală a
modifiărilor între anul bugetar 2000 şi anul bugetar 2001 a fost 130%. Directorul economic introduce
apoi o ipoteză prudentă din punct de vedere fiscal privind rata de creştere pentru fiecare an previzionat,
pentru fiecare Capitol de venituri şi cheltuieli, pe baza ratei istorice de creştere şi a altor factori care
ajută la explicarea modificărilor istorice. Directorul economic trebuie să explice motivaţiile factorului
rată a creşterii din zonele „strategii” şi „comentarii”, necompletate în Figura 3.1. Fiecare capitol de
venituri şi cheltuieli din Modulul de Previziuni alocă spaţiu pentru ca directorul economic să descrie
strategia particulară asociată cu acel element de venituri sau cheltuieli şi spaţiu pentru comentarii care
să justifice ipotezele privind rata de creştere, după cum se arată în Figura 3.1 de mai sus. Vezi CD-ul cu
Studiul de Caz pentru Modulul de Previziuni complet care previzionează toate Capitolele de venituri şi
cheltuieli.

Previzionarea tutoror Capitolelor de venituri şi cheltuieli poate părea un exerciţiu excesiv de laborios,
dar acest exerciţiu îl face pe directorul economic să analizeze detaliile asociate cu ratele de creştere ale
veniturilor şi cheltuielilor, astfel incât să poată lua decizii rezonabile în privinţa modificărilor viitoare
ale veniturilor şi cheltuielilor. Modificările viitoare trebuie să fie coerente cu indicatorii Economici şi
Demografici descrişi în secţiunea 2.3.1 de mai sus.

Buget Constant (Modulul 5), Buget Condensat (Modelul 6) şi Indicatori (Modulul 8)

Veniturile şi cheltuielile previzionate în Modulul de Previzionare sunt introduse în Modulul de Buget

Constant. Modulul de Buget Constant are acelaşi format ca şi Modulul de Buget Nominal din Tabelul
3.1, dar exprimă Capitolele de venituri şi cheltuieli în valori constante corespunzătoare anului 2000.
Modulul de Buget Condensat 6 consolidează apoi Capitolele detaliate de venituri şi cheltuieli în
categorii folosite pentru a calcula Indicatorii în Modulul 8. Tabelele 3.3 şi 3.4 din paginile următoare
ilustrează Modulele de Buget Condensat şi Indicatori. Anexa conţine analiza de credit a UAL din
Studiul de Caz, bazată pe o interpretare a Indicatorilor din Modulul 8.

24
Tabelul 3.3 Buget Condensat

Venituri Realizate 2000 2001 2002 2003

Venituri Totale 181,437,058 473,922,386 606,761,402 794,819,737 1,06

Venituri proprii 88,281,337 124,390,505 173,220,997 260,623,744 402

Impozite si Taxe Locale - Recurente 51,230,868 76,322,463 107,247,690 164,378,083 245

Alte surse de finantare a cheltuielilor

curente 8,492,125 10,970,408 17,502,882 20,451,568 31,

Impozit pe proprietate 36,609,897 55,658,073 79,112,982 93,241,305 138

Venituri Capitale Locale 1,667,810 1,734,734 2,131,574 2,952,068 46,

Sume Defalcate din Impozitul pe Salarii 78,386,920 300,741,156 363,801,392 443,332,307 605

Transferuri pentru echilibrare 3,745,071 3,306,690 23,989,493 48,904,707 46,

Subventii Primite din Bugetul de Stat 11,023,730 8,241,898 620,520 1,958,979 12,

Alte Venituri Capitale 26,890,534 35,362,900 46,338,851 72,842,025 78,

Venituri Recurente Totale 133,362,859 380,370,309 495,038,575 656,615,097 898

Venituri Non-recurente Totale 48,074,199 56,309,940 66,593,827 98,204,640 168

181,437,058 436,680,249 561,632,402 754,819,737 1,06
Verifica Rand 10= Suma (Rand 8+9) OK Error Error Error
0 (37,242,137) (45,129,000) (40,000,000)

Venituri - Prevazute Initial in Buget 2000 2001 2002 2003

Bugetul de Venituri Totale 233,314,907 566,173,163 669,876,317 873,774,445 1,06

Impozite si Taxe Locale 80,213,312 102,779,670 123,358,046 228,250,000 245

Sume Defalcate din Impozite de Stat 80,003,820 347,264,452 399,040,766 451,116,699 605

Subventii Primite din Bugetul de Stat 8,581,271 6,708,000 25,100,648 46,059,746 48,

Bugetul de Venituri Recurente (Rand 12+13+14) 168,798,403 456

Cheltuieli Efective la Sfarsitul Anului 2000 2001 2002 2003

Autoritati Executive 17,031,475 22,484,916 29,624,675 41,188,200 52,

Invatamant 24,565,431 228,017,170 285,071,740 365,104,205 470
Sanatate 2,143,427 6,116,881 8,197,672 11,886,799 13,
Cultura si Arta 10,253,928 15,137,410 19,909,558 23,124,848 28,
Asistenta Sociala 12,577,856 21,346,290 46,473,776 58,202,110 61,
Gospodarie Comunala si Locuinte 70,348,747 99,291,701 110,702,334 161,643,660 185

25
Transporturi si Comunicatii 15,509,810 25,559,780 20,912,092 26,357,811 122
Alte Actiuni Economice 0 725,965 0 2,227,642 7,7
Alte Actiuni 1,854,770 1,030,469 3,474,590 1,167,020 4,1

Cheltuieli - Realizat la Sfarsitul Anului 2000 2001 2002 2003

Cheltuieli Operationale Totale 168,157,258 402,927,298 523,730,258 708,541,957 931
Cheltuieli Administrative Totale 113,720,616 332,384,586 419,322,063 576,272,711 779
Subventii si Transferuri Totale 54,436,642 67,159,467 97,634,831 123,661,991 138
Plati de Dobanzi 0 3,383,245 6,773,364 8,607,255 13,

Cheltuieli Capitale Totale 11,762,914 61,242,213 49,625,445 52,789,329 103

Alte Plati 0 10,737,893 27,157,509 18,000,000 25,

Din care:
Rambursari de Imprumuturi 0 10,737,893 27,157,509 18,000,000 25,
Fonduri de Rezerva 0 0 0 0
Varsaminte ale Excedentului 0 0 0 0

Total Datorie Publica Anuala (Rate si Dobanzi) 0 14,

Cheltuieli Totale 179,920,172 474,907,404 600,513,212 779,331,286 1,05

Cheltuieli - Prevazute Initial in Buget 2000 2001 2002 2003

Bugetul de Cheltuieli Operationale 199,052,940 429,085,756.00 579,911,111.00 790,256,339.00 917,4

Bugetul de Cheltuieli Capitale 33,011,967 121,919,094.00 55,844,696.00 60,268,106.00 103

Total buget 233,314,907 566,173,163.00 669,876,317.00 873,774,445.00 1,05

Cheltuieli Prevazute Initial in Buget 2000 2001 2002 2003

Autoritati Executive 17,458,872 26,964,000 31,128,361 42,843,654 52,

Invatamant 27,796,215 228,597,919 300,382,868 395,200,862 470
Sanatate 3,200,000 4,875,000 9,604,000 12,575,153 13,
Cultura si Arta 10,127,000 17,647,500 21,058,000 15,000,000 28,
Asistenta Sociala 10,102,807 25,216,020 53,367,324 50,964,776 61,
Gospodarie Comunala si Locuinte 91,679,673 127,612,426 137,961,259 192,992,000 185
Transporturi si Comunicatii 22,000,000 36,420,000 23,400,000 24,000,000 122
Alte Actiuni Economice 0 1,000,000 0 0 7,7
Alte Actiuni 1,754,000 1,500,000 3,686,889 800,000 4,1

26
Tabelul 3.4 Indicatori

Indicatori ai performantei financiare 2000 2001 20

Indicatori privind flexibilitatea fiscala

Venituri proprii pe cap de locuitor (1000 lei) 589.407 829.331 121
Total venituri recurente/venituri proprii 0.58 0.61
Cote defalcate din impozite de Stat/ venituri recurente 0.59 0.79
Subventii pentru operatiuni de la bugetul de stat/ venituri recurente 0.08 0.02
Impozite si taxe locale/ venituri recurente 0.38 0.20
Venituri non-recurente/venituri proprii 0.54 0.45
Impozit pe proprietate/venituri proprii 0.41 0.45
Alte venituri proprii decat impozit pe proprietate/venituri proprii 0.59 0.55

Indicatori cheie- cheltuieli

Cheltuieli totale pe cap de locuitor (1000 lei) 1201.2 3166.3 4
Cheltuieli operationale pe cap de locuitor (1000 lei) 1122.7 2686.4 3
Cheltuieli operationale/cheltuieli totale 0.93 0.85
Cheltuieli capitale/ cheltuieli totale 0.07 0.15
Cheltuieli de personal/cheltuieli operationale

Indicatori cheie- buget realizat (performanta bugetara)

Venituri realizate/ venituri prevazute initial in buget 0.78 0.84

Venituri recurente realizate/ venituri recurente prevazute in buget 0.79 0.83
Impozite si taxe locale/Impozite si taxe locale prevazute in buget 0.64 0.74
Cote defalcate din impozite de stat/ Prevazute in buget 0.98 0.87

Cheltuieli realizate/ cheltuieli prevazute initial in buget 0.77 0.84

Cheltuieli operationale realizate/cheltuieli operationale prevazute initial in buget 0.84 0.94
Cheltuieli capitale realizate/ cheltuieli capitale prevazute initial in buget 0.36 0.50
Indicatori ai performantei financiare 2000 2001 20

Cheltuieli Autoritati Executive programat/realizat 1.03 1.20

Cheltuieli cu Invatamantul programat/realizat 1.13 1.00
Cheltuieli cu Sanatatea programat/realizat 1.49 0.80
Cheltuieli cu Cultura si Arta programat/realizat 0.99 1.17
Cheltuieli Asistenta Sociala programat/realizat 0.80 1.18
Cheltuieli Gospodarie Comunala si Locuinte programat/realizat 1.30 1.29
Cheltuieli cu Transportul programat/realizat 1.42 1.42
Alte Cheltuieli Actiuni Economice programat/realizat #DIV/0! 1.38 #DI
Alte Actiuni programat/realizat 0.95 1.46

Indicatori cheie- datorie publica

Serviciul anual al datoriei publice /venituri proprii 0.00 0.06
Total dobanzi si comisioane de platit/ venituri recurente 0.0000 0.0089 0
Serviciul anual al datoriei publice/ excedent operational inainte de plata datoriei
publice 0.00 0.04

Indicatori cheie- rezultate nete

Total cheltuieli/ total venituri 0.99 1.00

27
 0.31

Venituri proprii/cheltuieli operationale 0.52

Cheltuieli operationale/venituri recurente 1.26 1.06
-
Excedent(deficit) operational -34,794,399 22,556,989 28,69
Excedent operational/cheltuieli operationale -0.21 -0.06

Indicatorii prezentaţi mai sus sunt luaţi din Studiul de Caz prezentat în Anexă. Tabelul 3.4 arată
Indicatori istorici (din 2000 până în 2003) şi viitori (din 2005 până în 2008) 14. Indicatorii istorici îi dau
directorului economic o imagine de ansamblu fidelă asupra stării creditării UAL în trecutul recent.
Indicatorii viitori arată felul în care starea creditării UAL se poate modifica pe baza ipotezelor de
venituri şi cheltuieli utilizate în procesul de modelare. Dacă Indicatorii arată o îmbunătăţire continuă în
starea creditării UAL, iar ipotezele folosite pentru calculul Indicatorilor sunt prudente din punct de
vedere fiscal, atunci directorul economic poate folosi aceste informaţii pentru a convinge creditorii să
reducă costul creditării. Dacă directorul economic poate demonstra că riscul de credit al UAL este
redus, atunci creditorii ar trebui să accepte să reducă rata dobânzii la împrumuturile acordate UAL. În
prezent, stabilirea ratelor dobânzilor depinde mai mult de factori de piaţă generali decât de riscul de
credit al UAL. În prezent, piaţa nu face diferenţe între municipalităţi când stabileşte ratele dobânzilor,
ci aplică acelaşi risc şi aceeaşi rată a dobânzii tuturor municipalităţilor, considerate o clasă generală de
creditare15. Cu toate acestea, piaţa de capital românească evoluează, iar creditorii municipali ar trebui să
înceapă să stabilească rate ale dobânzilor diferenţiate, pe baza riscului de credit.

Modulul Datorii din Creditare

Tabelul 3.5, extras din Anexa 1 – Studiu de Caz, arată calcularea capacităţii de îndatorare prezente şi
viitoare şi furnizează datele care trebuie introduse pentru calcularea Indicatorilor de Îndatorare.

Tabelul 3.5 Calcularea Datoriei din Creditare

DETERMINAREA PLAFONULUI LEGAL DE INDATORARE

Specif. 2000 2001 2002 2003 2004 2005(6) 2006(7)
venit pr. 88281337 124390505 173220997 260623744 402031946 379650835 425003826
cote def. 72316794 105638508 113832238 146256292 280130416 317667825 356899802
TOTAL 160598131 230029013 287053235 406880036 682162362 697,318,660 781903628
0.20 0.20 0.20 0.20 0.20 0.20 0.20 0.20

Limita legala de 32,119,626 46,005,803 57,410,647 81,376,007 136,432,472 139,463,732 156,380,726

indatorare

14
Indicatorii pe 2004 sunt estimări bazate pe Bugetul aprobat pe anul 2004.
15
Garanţiile împrumuturilor UAL sunt veniturile lor proprii şi cotele de impozit pe veniturile personale. Aceste venituri sunt
vărsate direct de la Trezorerie către creditor, întrucât muncipalităţile nu au autoritatea de a deţine conturi bancare pentru
veniturile lor. Mecanismul indirect folosit pentru plata serviciului datoriei este sigur pentru că legea dă creditorilor un drept
de preemţiune asupra veniturilor.

28
 Serviciul datoriei publice
pt creditele deja
contractate 0 14,121,138 33,930,873 26,607,255 38,857,110 55,711,004 50,579,237

Dobanda 0 3,383,245 6,773,364 8,607,255 13,523,776 16,381,671 17,202,286

Suma de
rambursat 0 10,737,893 27,157,509 18,000,000 25,333,334 39,329,333 33,376,952
Capacitate de
imprumutare 32,119,626 31,884,665 23,479,774 54,768,752 97,575,362 83,752,728 105,801,488

Modulul 7 Datorii din Creditare, Tabelul 3.5 prezintă valori istorice şi viitoare în mod asemănător cu
Modulul 8. Valorile istorice ilustrează limita legală de îndatorare a UAL şi capacitatea de îndatorare
rămasă, pe baza bugetelor executate. Partea de jos a tabelului prezintă capacitatea de îndatorare viitoare
a Studiului de Caz, pe baza nivelurilor previzionate de îndatorare ale UAL şi pe baza capacităţii de
îndatorare rămase. Calculele îndatorării pentru perioadele istorice şi previzionate rezultă din
interacţiunea între Modululele de Previziuni, Buget Nominal şi Buget Constant. Modelul permite
directorului economic să introducă nivelurile previzionate ale indatorării pe baza surplusului anual
anticipat în Bugetul Nominal şi în corelaţie cu nivelurile scontate ale cheltuielilor capitale.

După cum demonstrează Studiul de Caz, nivelurile cheltuielilor de capital care au fost alese depind de
capacitatea legală de îndatorare a UAL, de surplusul anual de exploatare şi de capacitatea istorică de
absorbţie a capitalurilor. Modelul permite directorului economic să testeze previziuni alternative ale
veniturilor şi cheltuielilor din Modulul de Previziuni pentru a previziona Veniturile Proprii Totale
anuale. Capacitatea legală de îndatorare a UAL reprezintă 20% din Veniturile Proprii Totale. Directorul
economic poate să se împrumute în mod legal până la această limită, dar e posibil să nu aibă un surplus
de exploatare suficient pentru rambursarea împrumuturilor, chiar dacă UAL foloseşte numai 20% din
veniturile proprii pentru rambursări ale împrumuturilor. Este posibil ca nişte creşteri substanţiale ale
cheltuielilor de exploatare, cum ar fi salariile, să absoarbă toate creşterile veniturilor proprii, ceea ce ar
face ca împingerea împrumuturilor până la limita UAL să fie o decizie imprudentă din partea
directorului economic.

Modelul este suficient de flexibil pentru a permite o gamă largă de previziuni ale veniturilor şi
cheltuielilor. Cu toate acestea, creditorii vor lua propriile decizii în privinţa surplusului anual
previzionat al UAL şi vor stabili riscul rambursării asociat cu UAL. Dacă directorul economic foloseşte
Modelul pentru scopuri de marketing pentru a mobiliza capital, creditorii vor examina ipotezele privind
rata de creştere a veniturilor şi cheltuielilor din Modulul de Previzionare, pentru a vedea dacă acestea
sunt prudente din punct de vedere fiscal. Anexa discută rezultatele analizei capacităţii de îndatorare
pentru UAL din Studiul de Caz.

29
4. Modelul de auto-analiză a creditării pentru alte
economii în tranziţie
Această secţiune arată cum poate fi adaptat modelul dezvoltat pentru UAL din România la auto-analiza
creditării din alte ţări.

Cum fiecare ţară îşi are propriul sistem de înregistrare bugetară, formatul de buget folosit în modelul
românesc nu se poate aplica la Bulgaria, de exemplu. În această Secţiune a Manualului se discută
modificările modelului pe care le pot face directorii economici/financiari din alte ţări pentru evaluarea
stării creditării în ţările lor.

Studiul de Caz din Anexa 1 şi CD-ul însoţitor folosesc cerinţele de format bugetar corespunzătoare
UAL din România. Este foarte probabil ca acest format să nu se aplice categoriilor de venituri şi
cheltuieli din alte ţări. Prin urmare primul pas pentru modificarea Modelului este schimbarea
Formatului de Buget Nominal pentru a reflecta categoriile bugetare şi cerinţele privind datele din ţara
respectivă.

După ce directorul economic/financiar creează noul format, următorul pas este introducerea datelor
bugetului aprobat şi executat. Sugestia noastră este ca directorul economic/financiar să creeze acelaşi
model de document de Buget Nominal, cu zonele galbene care să semnaleze locurile unde trebuie
introduse date.

Următorul pas după crearea Modulului de Buget Nominal este producerea Modulului de Buget
Constant. Acest lucru va necesita noi introduceri de date în Modulul de Ipoteze pentru a reflecta
indicele general de preţuri şi creşterea populaţiei în ţara vizată de analiză. Cu toate acestea, formatul
Modulului de Ipoteze va ramâne acelaşi. Directorul economic/financiar va schimba numai intrările din
foile de calcul ale Modulului de Ipoteze pentru a asigura coerenţa cu indexul de preţuri şi cu starea
populaţiei din ţara sa.

Următorul pas este stabilirea formatului Modulului de Previzionare. Directorul economic/financiar

poate folosi acelaşi format ca cel prezentat în cazul Studiului de Caz de pe CD, bineînţeles cu
modificarea că tipurile de venituri şi cheltuieli se pot schimba în funcţie de UAL din ţara vizată de
analiză. Setul de ipoteze privind ratele creşterii folosite pentru Previziunarea veniturilor şi cheltuielilor
rămân aceleaşi – şi anume ipoteze prudente de creştere a veniturilor şi cheltuielilor, după cum s-a arătat
în Secţiunea 3.0 de mai sus. În mod similar cu Studiul de Caz de pe CD, directorul economic/financiar
trebuie să explice ipotezele privind ratele de creştere în secţiunea necompletată privind strategia şi
comentarii, pentru fiecare element de venituri şi cheltuieli.

Modificările care trebuie aduse celorlalte Module sunt de asemenea simple. Indicatorii trebuie să fie
aceiaşi cu cei din România, dar directorul economic/financiar trebuie să evalueze dacă aceştia măsoară
criteriile de analiză a creditelor discutate în Secţiunea 2. De exemplu, un indicator al flexibilităţii
fiscale cum ar fi Impozit pe Terenuri/Venituri Proprii va depinde de măsura în care UAL din ţara
analizată impune un impozit pe terenuri care reprezintă o parte semnificativă a veniturilor proprii ale
UAL. Se poate ca într-o ţară să existe un impozit pe proprietate aplicat la cărţi, dar dacă acesta nu este
colectat eficient sau dacă reprezintă numai o mică parte din veniturile proprii, atunci acesta nu ar trebui
să fie inclus în Indicatorul Venituri Proprii/Total Venituri Recurente. Directorul economic/financiar
trebuie să analizeze alcătuirea acestor indicatori privind flexibilitatea financiară şi să hotărască dacă
numărătorul sau numitorul care intră în componenţa Indicatorilor trebuie sau nu să se modifice.

30
Anexa 1: Interpretarea modelului de analiza de risc de
credit:
EVALUAREA CREDIBILITATII FINANCIARE A MUNICIPIULUI
DUNARENI

Municipiul Dunareni

1. Baza economică şi informaţii demografice

Municipiul Dunăreni joaca un rol economic regional important datorită aşezării geografice în partea de
nord a României, aproape de graniţa cu Ungaria şi cu Ucraina. Municipiul Dunăreni (cu 149.500
locuitori, conform recensământului din 1992), este situat in zona central - vestică a judeţului
Maramureş, pe cursul mijlociu al Râului Săsar, la o altitudine medie de 228m. Municipiul Dunareni se
întinde pe o suprafaţă de 23.247 ha, din care 2.063 ha sunt terenuri incluse în zona intravilană
construită. Conform analizei regionale a sistemelor de aşezări, municipiul Dunareni face parte din
centrele administrative ce preiau şi funcţii inter-judeţene, fiind cuprins în sistemul transilvan -
policentric staţionar. După gradul de concentrare al activităţilor economice şi importanţa lor, Dunareni
se situează pe poziţia a III-a în zona de nord-vest a României.

TABEL 1: Numarul si structura operatorilor pe piata:

Sectoare
Agricultura 293
Industrie 1,479
Constructii 891
Comert 4,037
Servicii 2,050
Turism 288
TOTAL 9,038

DUNARENI dispune de o baza economica diversificata, reprezentata de comert, servicii, afaceri mici
si asociatii familiale. Aceasta diversificare va contribui la facilitarea managementului local in cazul in
care vor exista situatii de criza economica care ar putea afecta baza de impozitare locala. (vezi
sectiunea 2 de mai jos). După cum reiese din Tabelul nr. 1, la sfârşitul anului 2000, în Municipiul
Dunareni erau înregistraţi 9.038 operatori de piaţă, dintre care 939 companii cu aport de capital străin
având un capital investit de cca. 20.023,4 mii dolari. Din totalul operatorilor de piaţă, ponderea cea mai
mare o deţine sectorul comercial (comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, repararea şi întreţinerea
autovehiculelor, motocicletelor şi a bunurilor personale şi casnice) care reprezintă cca. 44,6% din total.
În ordinea descrescătoare a numărului operatorilor de piaţă care desfăşoară activitate în celelalte
domenii economice, serviciile deţin o pondere de 22,8%, sectorul industrial 16,4%, construcţiile 9,8%,
agricultura şi turismul având o pondere relativ e agricultura şi turismul având o pondere relativ egală,
de 3,2% din total.

Cei mai mulţi operatori de piaţă sunt asociaţii familiale (41,8% din total), respectiv societăţi de tip SRL
(37,9% din total) cu obiect preponderent de activitate în sfera comercială şi a serviciilor. Este de

31
remarcat că există un număr mare de comercianţi / operatori de piaţă -persoane fizice: (1.661) ce
desfăşoară activităţi în domeniul comercial şi al serviciilor, dar şi în industrie şi construcţii. Aceştia au
o pondere de aproximativ 18,4% în totalul operatorilor de piaţă.
Societăţile comerciale pe acţiuni au o pondere de 1,48% din total, cea mai mare parte activând în
domeniul industrial, substituind astfel locul regiilor autonome, reduse ca pondere, respectiv 0,015%.
Acest fenomen relevă faptul că în Dunareni procesul de privatizare este avansat, şi de asemenea, că o
mare parte a regiilor autonome s-au transformat în societăţi comerciale sau alte forme de organizare
societară.

Tabel 2: Dinamica cifrei de afaceri 1996-2000 (mii lei)

Sector 1996 1997 1998 1999 2000 2000/199
9
crestere
Agricultura 118,369,26 160,356,088 97,151,823 101,857,341 165,033,011 1.620
6
Industrie 982,630,06 2,501,915,82 2,795,839,14 4,039,435,92 5,773,038,52 1.429
0 6 1 7 5
Constructii 133,428,32 292,017,504 456,340,899 525,352,829 753,418,658 1.434
0
Comert 900,840,94 1,947,564,78 1.533
9 4
Servicii 85,474,247 152,114,456 4.234
Turism 10,001,239 14,923,527 1.327

Dacă se urmăreşte evoluţia cifrei de afaceri pe perioada ultimilor cinci ani, se observă o creştere
continuă a acesteia pentru agenţii care activează în sfera industriei şi construcţiilor, creşterea fiind
relativ constantă în perioada ultimilor trei ani.

Industrie: Din totalul cifrei de afaceri realizate în industrie la sfârşitul anului 2000 ponderile cele mai
mari erau deţinute de ramurile: industrie alimentară şi băuturi (24,3%) metalurgie (16,5%), prelucrarea
lemnului (15,9%), extracţia şi prepararea minereurilor metalifere (9,7%), confecţionarea articolelor de
îmbrăcăminte (5,3%), mobilier şi alte activităţi industriale (4,8%), textilă şi produse textile (4,4%),
confecţii metalice şi produse din metal (4,0%).

Agricultură: În domeniul agricol evoluţia cifrei de afaceri înregistrate de către operatorii de piaţă a fost
uşor ascendentă în anul 1997, dar a înregistrat o scădere severă în anul 1998, începând să crească din
nou, dar cu un ritm mult diminuat, până la sfârşitul anului 2000.

Comerţ: În ceea ce priveşte sectorul comercial, cifra de afaceri realizată de companiile în domeniu a
înregistrat continuu o evoluţie ascendentă, dar această evoluţie a fost diferită ca ritm de la un an la altul.
La sfârşitul anului 2000 cifra de afaceri totală înregistrată de firmele cu activitate de comerţ era de
467.645.497 mii lei, cu o creştere de 1,5% faţă de anul 1999. Evoluţia ascendentă a cifrei de afaceri se
datorează în mare parte creşterii preţurilor, şi mai ales creşterii preţurilor la produsele petrolifere
(carburanţi şi lubrifianţi), cifra de afaceri înregistrată de societăţile comerciale care activează în acest
domeniu fiind mai mare la sfârşitul anului 2000 cu 7,4% decât în anul 1999. În acelaşi timp, cifra de
afaceri din vânzările produselor alimentare a înregistrat o scădere faţă de perioada precedentă cu 6,1%,
ceea ce denotă o scădere a consumului populaţiei.

32
Construcţii: Cifra de afaceri în construcţii a crescut spectaculos pe parcursul întregii perioade
analizate, înregistrând 4.670.644.597 mii lei la sfârşitul anului 2000, dar aceasta se datorează creşterii
preţurilor materialelor de construcţii şi a transportului. Din total, ponderea cea mai mare a revenit
lucrărilor de construcţii noi şi reparaţii capitale, 81,7%; din acestea 18,3% constituind lucrările de
întreţinere şi reparaţii la clădiri şi construcţii.

Serviciile: Au înregistrat o evoluţie fluctuantă de la un an la altul, la sfârşitul anului 2000 cifra totală de
afaceri în acest sector fiind de 950.739.020 mii lei, cu o creştere de 4,23% faţă de perioada comparabilă
a anului precedent.

Turismul: Evoluţia turismului în zona Dunareni a înregistrat o linie ascendentă în perioada 1996-2000,
fiind unul din sectoarele în care creşterea cifrei de afaceri se datorează sporirii numărului societăţilor
comerciale care îşi dezvoltă obiectul de activitate în acest domeniu şi dezvoltării afacerilor acestora.
Numărul total de turişti cazaţi în anul 2000 s-a ridicat la 666.362 repartizaţi ca pondere astfel: 60% în
hoteluri, 18,3% în tabere, 11,3% în cabane turistice, 10,4% în moteluri şi pensiuni. Acest sector
prezintă un potenţial de dezvoltare în creştere, nevalorificat suficient.

Aspecte demografice si ocupaţionale. Numărul şi structura populaţiei

Tabelul 4 arata ca DUNARENI are o populatie relativ tanara – aceast fapt este un semnal pozitiv pentru
contractarea de datorie pe termen lung. Situatia pozitiva poare fi insa afectata de continua migrare a
fortei de munca tinere. De asemenea, aceasta conduce catre o posibila crestere a cererii de servicii
sociale si de educatie, cu impact asupra bugetului local.

La 1 iulie 2000 populaţia municipiului Dunareni era de 149.780 persoane, din care 72.734 (48,6%)
bărbaţi şi 77.046 (51,4%) femei, locuitorii municipiului reprezentând 28,2% din populaţia judeţului.
Fata de 2001 cand s-a inregistrat o usoara crestere a numarului populatiei, in 2002 populatia a scăzut
la 142.858 (-0,02%).

Tabel 3: Evolutia populatiei (2000-2008)

Total population (number of people)

152000
150000
148000
146000

144000
142000
140000
138000
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

33
 Tabel 4: Structura pe varste ( 2002)
Grupa de varsta Numar de locuitori Procent din total
0-25 58713 41.1%
25-40 39413 27.6%
40-60 33471 23.4%
60 – 80 si peste 11261 7.9%
TOTAL 142,858 100%

Fenomene demografice

În anul 2000, numărul născuţilor vii a fost de 1.459, în scădere cu 166 faţă de 1999, rata natalităţii
reducându-se de la 10,8 la 9,7 născuţi vii la o mie de locuitori. Numărul deceselor a fost în anul 2000
de 1.128, în scădere cu 136 de cazuri comparativ cu anul 1999, rata mortalităţii generale înregistrând o
scădere de la 8,4 la 7,5 decese la o mie de locuitori. Sporul natural al populaţiei în anul 2000 a fost
pozitiv, respectiv de 331 persoane, reprezentând 91,7% din sporul natural pozitiv al anului 1999.
Această diminuare a sporului natural al populaţiei se datorează, în principal, scăderii numărului de
născuţi vii. La o mie de locuitori, sporul natural a fost de 2,2 persoane în anul 2000, faţă de 2,4
persoane în anul 1999.

Forţa de muncă şi şomajul

La 1 ianuarie 2000, rata de activitate şi de ocupare era de 67,6%, respectiv de 62,9%. Distribuţia
numărului mediu de salariaţi pe ramuri ale economiei evidenţiază următoarele: cea mai mare parte se
regăseşte în industrie (47,8% din total), urmată de comerţ (17,1%), construcţii (6,7%), învăţământ
(6,1%), transporturi, poştă şi telecomunicaţii (5,6%), sănătate şi asistenţă socială (5,3 %). Rata
somajului a scazut de la 6.6% in 2000 la 4.9% in 2003 (sub media pe tara ca este de 7.2% - decembrie
2003). Aceasta reflecta tranzitia cu succes a municipiului Dunareni la economia de piata si este un bun
semnal privind potentialul de crestere economica sustenabila. Totusi, stabilitatea macroeconomica, in
special variatia inflatiei, poate constitui un risc pentru Dunareni, intrucat instabilitatea preturilor poate
determina disfunctii semnificative pentru afacerile mici atat de bine reprezentate local.

Infrastructura

Municipiul Dunareni este deservit de o buna retea de drumuri, feroviara si transport aerian, care a tinut
pasul cu dezvoltarea economica regionala. Serviciile locale sunt adecvate dar este nevoie de investitii
semnificative pentru modernizarea acestora (ex: investitii in sistemul de alimentare cu apa pentru a
reduce pierderile in retea). In ceea ce priveste telecomunicatiiile, Dunareni isi modernizeaza reteaua de
comunicatii si multe companii utilizeaza internetul pentru a-si dezvolta afacerile.
.
Căi rutiere

Dunareni este principalul nod rutier din judeţul Maramureş. Principalele căi rutiere sunt:
 E 58 Dej Dunareni Satu Mare
 DN 1c Dunareni Sighetu Marmaţiei

34
În municipiul Dunareni există o reţea stradală extinsă, cu multe străzi de categoria I şi II, dar cu relativ
puţine intersecţii amenajate pentru circulaţie (semaforizate). Funcţionează, de asemenea, o autobază de
călători, care asigură transportul de călători spre comunele din judeţ şi judeţele limitrofe.

Căi ferate

Dunareni asigură legătura pe magistrala IV între Dej şi Satu Mare. Calea ferată este simplă,
neelectrificată, adecvata transportului de marfuri si calatori.

Căi aeriene

În imediata vecinătate a municipiului Dunareni, în comuna Tăuţii Măgherăuş se găseşte Aeroportul

Dunareni. Aeroportul este în curs de modernizare, astfel încât să devină un aeroport internaţional. La
distanţa de 60 km există un aeroport internaţional la Satu-Mare, iar la 150 km aeroportul internaţional
Cluj Napoca.

Transporturi

Transportul auto este format din curse regulate pe traseele care asigură legăturile cu toate comunele din
judeţ. Dunareni asigură curse de călători spre şi dinspre comunele periurbane, pe trasee urbane.
Reţeaua de troleibuze este în proces de extindere. Transportul greu beneficiază de rute ocolitoare care
asigură o mai bună fluenţă a traficului în zonele centrale. Transportul urban de călători are un parc auto
format din 131 autobuze, 10 troleibuze, 3 maxitaxi. Pentru transportul feroviar de marfă şi călători se
dispune de o staţie de călători şi 3 de marfă. Se remarcă numărul relativ mare de agenţi economici care
beneficiază de linii de cale ferată uzinale. Pentru transportul rutier, municipiul Dunareni are 194 km de
drumuri din care 124 km drumuri modernizate

Reţele tehnico-edilitare

Reţele de distribuţie a apei potabile în lungime de 276,8 km, asigură distribuţia apei astfel: pentru uz
casnic 31 mil. mc, iar pentru uz public 3,6 mil. mc. Din cauza deteriorării reţelei de distribuţie şi a
avariilor, sau pierdut în anul 2000 cca. 12,7 mil. mc apă (23% din apa introdusă în reţea). Capacitatea
instalaţiilor de producere a apei potabile este de 181 mii mc/zi. În ceea ce priveşte reţeaua de
canalizare, aceasta cuprinde 171,6 km, lungimea stradală este de 194 km, iar debitul staţiilor de epurare
este de 116,6 mii mc/zi. Reţelele de distribuire a gazului metan sunt în lungime totală de 155,5 km,
distribuindu-se 257,6 mil. mc, din care 134,6 mil. mc pentru uz casnic. Se remarcă gradul mare de
contorizare individuală a consumului casnic. În domeniul telecomunicaţiilor în Dunareni funcţionează
11 oficii, iar numărul abonaţilor telefonici este de 61,8 mii. Reţelele telefonice sunt în curs de extindere
şi modernizare, se înlocuiesc traseele uzate cu sisteme moderne şi se asigură preluarea din centralele
analogice în cele digitale. În domeniul noilor tehnologii, în comunicaţii există tendinţe deosebit de
favorabile în domeniile:
1. Comunicaţii mobile GSM, NMT, înregistrâdu-se peste 5.000 de utilizatori;
2. Internet: există 28 de firme cu profilul CafeInternet (cybernet) şi 5 firme autorizate pentru
Servicii Internet (ISP). Prezenţa în spaţiul virtual/internet a oraşului este la o cotă numerică şi
calitativă ridicată, apropiată de nivelul municipiului Cluj Napoca;
3. Domeniile rezervate pe internet (.ro) cu proprietari-firmă din Dunareni se apropie de 100,
inclusiv Instituţiile . Administraţia deţinând .proprietăţi. în acest spaţiu public:
www.baiamarecity.ro, www.maramurescounty.ro.
35
36
2. Structura veniturilor şi cheltuielilor

Veniturile

Prin comparaţie cu alte oraşe de aceeaşi mărime din România, veniturile totale ale oraşului
DUNĂRENI se situează în zona de mijloc a părţii superioare a clasamentului. În anul 2004, veniturile
totale ale Primăriei DUNĂRENI au fost previzionate la 1,066 miliarde lei, sau aproximativ 32,3
millioane USD (aproape 226,3 USD pe cap de locuitor). În anii anteriori, veniturile totale pe cap de
locuitor s-au ridicat la aproximativ 170 USD în 2002 şi 128 USD în 2001. Acest nivel al veniturilor pe
cap de locuitor este comparabil cu valorile înregistrate de alte unităţi administrativ teritoriale de aceeaşi
mărime.

Cea mai mare parte a veniturilor este reprezentată de impozite. Cele mai importante venituri din
impozite în oraşul DUNĂRENI, ca şi în majoritatea celorlalte oraşe, sunt impozitele pe proprietate şi
cotele defalcate din impozitul pe venit general. Tabelele 5 şi 6 indică faptul că impozitele pe
proprietate au reprezentat aproximativ 36% şi respectiv 46% din totalul surselor proprii de venituri ale
primăriei în perioada 2000 - 2004 (estimat). Impozitele pe proprietate includ taxe şi impozite pe clădiri,
terenuri şi mijloace de transport deţinute de persoane fizice şi juridice.
În valori constante, încasările din impozite în oraşul DUNĂRENI au crescut între 2000 şi 2003 de la
244.425 la 467.000 lei pe persoană. Aceasta se datorează în cea mai mare parte unei creşteri accentuate
a impozitului pe terenurile deţinute atât de persoanele fizice cât şi de persoanele juridice, precum şi
creşterii impozitelor pe clădiri în special la cele deţinute de persoanele juridice. Aceasta reprezintă o
tendinţă încurajatoare şi care poate continua să se îmbunătăţească dacă România introduce reforme în
sistemul de impozite pe proprietate.

Există potenţial şi pentru alte creşteri ale impozitelor pe proprietate cu condiţia ca România să dezvolte
un sistem mai eficace de înregistrare şi aplicare a impozitelor pe proprietate. În prezent, baza de
impozitare este stabilită prin reglementări administrative care nu cuprind neapărat valoarea de piaţă a
tranzacţiilor imobiliare. Guvernul promulgă procedurile de stabilire a valorilor minime ale impozitelor
pe proprietate, dar adesea aceste nivele minime nu reflectă potenţial oferit de impozite. Aceasta este o
problemă sistemică relevantă tuturor unităţilor administrativ teritoriale. În ciuda problemei sistemice
de evaluare, oraşul DUNĂRENI şi alte municipalităţi pot creşte în mod substanţial veniturile din
impozitele pe proprietate prin reforme ale procedurilor de evaluare şi aplicare stabilite de legea actuală
în vigoare.

Cotele defalcate de la bugetul de stat reprezintă 59 - 79% din veniturile recurente ale oraşului. Această
variaţie mare este explicată prin alocarea cotelor TVA pentru sprijinirea descentralizării serviciilor de
învăţământ începând cu anul 2001. Ea reflectă de asemenea instabilitatea acestei importante surse de
venituri pentru menţinerea servicilor asigurate de primărie. Aceasta este o problemă comună cu care se
confruntă toate unităţile administrativ teritoriale, făra a reprezenta o situaţie unică a oraşului
DUNĂRENI. Astfel de cote defalcate includ sume derivate ca procente din impozitul pe salarii şi
venitul general precum şi sumele cu destinaţii speciale din TVA.

37
 Tabelul 5: Veniturile totale ale oraşului DUNĂRENI în perioada 2000 - 2004 (realizat pe 2000 -
2003 şi planificat pentru 2004)
Milioane Lei
Venituri – execuţie
bugetară 2000 2001 2002 2003 2004
VENITURI TOTALE 181.437.058 473.922.386 606.761.402 794.819.737 1.066.968.718

Venituri proprii 88.281.337 124.390.505 173.220.997 260.623.744 402.031.946

Impozite şi taxe
locale 51.230.868 76.322.463 107.247.690 164.378.083 245.783.266

Alte venituri curente 8.492.125 10.970.408 17.502.882 20.451.568 31.600.449

Impozite pe
proprietate 36.609.897 55.658.073 79.112.982 93.241.305 138.150.000

Venituri din capital 1.667.810 1.734.734 2.131.574 2.952.068 46.500.000

Prelevări de la
bugetul de stat 1.) 78.386.920 300.741.156 363.801.392 443.332.307 605.632.416

Transferuri2.) 3.745.071 3.306.690 23.989.493 48.904.707 46.745.356

Subvenţii 11.023.730 8.241.898 620.520 1.958.979 12.559.000

Alte venituri de
capital 26.890.534 35.362.900 46.338.851 72.842.025 78.148.231

Total venituri
recurente 133.362.859 380.370.309 495.038.575 656.615.097 898.161.038

Total venituri ne- 168.807.680

recurente 48.074.199 56.309.940 66.593.827 98.204.640

1. include cote defalcate din impozitul pe salarii, cote defalcate din veniturile globale şi cote defalcate
din TVA
2. include sume cu destinaţii speciale alocate de la bugetul de stat sau bugetul consiliului judeţean
pentru echilibrarea bugetelor locale şi subvenţii pentru servicii sociale

38
 Tabelul 6: Indicatori ai Flexibilităţii Fiscale

Indicatori ai performanţei
financiare 2000 2001 2002 2003 2004

Indicatori ai flexibilităţii
fiscale
Venituri proprii pe cap de
locuitor (1000 lei) 589,407 829,331 1212,540 1824,355 2814,207
Total venituri recurente
/venituri proprii 0,58 0,61 0,62 0,63 0,61
Cote defalcate de la
veniturile bugetului de stat /
venituri recurente 0,59 0,79 0,73 0,68 0,67
Transferuri pentru
echilibrare /venituri
recurente 0,03 0,01 0,05 0,07 0,05
Taxe şi impozite locale /
venituri recurente 0,38 0,20 0,22 0,25 0,27
Venituri nerecurente
/venituri proprii 0,54 0,45 0,38 0,38 0,42
Impozite pe proprietate /
venituri proprii 0,41 0,45 0,46 0,36 0,34
Alte venituri proprii
exceptând impozitele pe
proprietate /venituri proprii 0,59 0,55 0,54 0,64 0,66

Veniturile nerecurente au reprezentat o parte substanţială din sursele totale de venituri ale primăriei,
variind de la aproximativ 54% la 38%. Cea mai mare parte a veniturilor nerecurente sunt derivate din
fondurile cu destinaţie specială care sunt utilizate în principal pentru finanţarea anumitor proiecte de
investiţii de capital şi cheltuieli materiale asociate acestor investiţii. Oraşul DUNĂRENI nu pare să
depindă prea mult de sursele de venituri nerecurente pentru a-şi echilibra bugetul.

Un semnal pozitiv este dat de nivelul relativ scăzut al transferurile de echilibrare de la Consiliul
Judeţean comparat cu alte administraţii publice din România. Reducerea subvenţiilor pentru
echilibrare coincide cu creşterea nivelelor veniturilor proprii în oraşul DUNĂRENI şi scăderea
dependenţei de cotele defalcate de la bugetul de stat. În plus, subvenţiile pentru încălzirea centrală şi
alte categorii reprezintă de asemenea sume foarte mici datorită realizării cu succes a restructurării
sistemului de furnizare a căldurii. Totuşi, marile dezechilibre structurale între venituri şi
responsabilităţile de cheltuieli ca urmare a procesului de descentralizare continuă să creeze deficite
bugetare semnificative.

Comparată cu alte municipalităţi, DUNĂRENI are o situaţie mai deosebită prin faptul că aplică o taxă
cu destinaţie specială instituită în anul 1998. Aceasta este o taxă specială pentru apă încasată ca
suprataxă la factura de apă şi care este utilizată pentru finanţarea cheltuielilor de capital pentru
serviciile de apă. Deşi sumele încasate nu sunt impresionante, aceasta demonstrează faptul că

39
administraţia publică este atît dispusă cît şi capabilă să identifice noi surse de finanţare şi să canalizeze
serviciile comunitare către operaţiuni auto-finaţate.

Tabelul 7 Indicatorii performanţei bugetare - venituri

Performanţa bugetară –
indicatori principali 2000 2001 2002 2003

Venituri realizate/planificate 0,78 0,84 1,01 0,91

Venituri recurente realizate
/planificate 0,79 0,83 0,95 0,91
Impozite şi taxe locale
realizate /planificate 0,64 0,74 1,02 0,72
Sume din impozitul pe venit
realizate /planificate 0,98 0,87 0,89 0,98

Primăria oraşului DUNĂRENI aplică procedurile fiscale de zonare stabilite prin lege pentru evaluarea
terenurilor şi valorilor îmbunătăţirilor, pentru calcularea impozitelor pe proprietate (pe baza
amplasamentului proprietăţii, măsurată din centrul oraşului). Nu se aplică nici un fel de alte diferenţieri
şi există oportunităţi considerabile de creştere a încasărilor de impozite pe proprietate aşa cum s-a
menţionat mai sus.

Rata efectivă de încasare a tuturor veniturilor comparată cu sumele aprobate prin buget au fluctuat în
perioada analizată de la 78% în 2000 la 91% în 2003. Deşi rata generală de încasare a veniturilor este
destul de mare, autorităţile locale pot creşte veniturile din impozite şi taxe locale. Autorităţile locale au
declarat că, începând cu anul 2004, se va implementa o strategie de îmbunătăţire a colectării
impozitelor şi taxelor locale. Principala dificultate constă în numărul redus de personal care lucrează la
încasarea impozitelor.

De asemenea, nu există o bază de date comună administrată de direcţia de impozite şi direcţia de

urbanism care se ocupă de cadastru, şi de aceea pot apărea întârzieri la înregistrarea noilor
contribuabili.

Cheltuilelile

Tabelul 8 arată faptul că cele mai importante cheltulieli din buget în perioada 2000 - 2003 au fost cele
pentru învăţământ, asistenţă socială, servicii locale /utilităţi. Cheltuielile totale pentru aceste sectoare
din totalul cheltuielilor bugetare în această perioadă au fluctuat de la 60% la 75% . Oraşul DUNĂRENI
trebuie să se aştepte la creşterea cheltuielilor pentru învăţământ şi asistenţă socială pe baza tendinţelor
demografice. Cheltuielile pentru servicii locale /utilităţi pot creşte în funcţie de măsura în care primăria
se conformează reglementărilor UE privind îmbunătăţirile de mediu şi cererea generală pentru
extinderea şi îmbunătăţirea serviciilor.

40
Tabelul 8: Structura cheltuielilor bugetare municipale în perioada 2000 - 2004 (realizat pe 2000 -
2003 şi estimat pe 2004)

Cheltuieli – execuţie
bugetară 2000 2001 2002 2003 2004

Autorităţi publice 17.031.475 22.484.916 29.624.675 41.188.200 52.792.200

Învăţământ 24.565.431 228.017.170 285.071.740 365.104.205 470.363.600
Sănătate 2.143.427 6.116.881 8.197.672 11.886.799 13.328.000
Cultură 10.253.928 15.137.410 19.909.558 23.124.848 28.640.330
Asistenţă socială 12.577.856 21.346.290 46.473.776 58.202.110 61.019.744
Servicii/utilităţi locale 70.348.747 99.291.701 110.702.334 161.643.660 185.521.500
Transport 15.509.810 25.559.780 20.912.092 26.357.811 122.890.000
Alte activităţi
economice 0 725.965 0 2.227.642 7.706.030
Alte acţiuni 1.854.770 1.030.469 3.474.590 1.167.020 4.142.397

Cheltuieli – execuţie
bugetară 2000 2001 2002 2003 2004
Total cheltuieli
operaţionale 168.157.258 402.927.298 523.730.258 708.541.957 931.006.377
Total cheltuieli
materiale şi de
personal 113.720.616 332.384.586 419.322.063 576.272.711 779.121.292
Total subvenţii şi
transferuri 54.436.642 67.159.467 97.634.831 123.661.991 138.361.309
Plaţi de dobânzi 0 3.383.245 6.773.364 8.607.255 13.523.776

Total cheltuieli de
capital 11.762.914 61.242.213 49.625.445 52.789.329 103.024.300

Alte plăţi 0 10.737.893 27.157.509 18.000.000 25.333.334

Din care
Plăţi de capital 0 10.737.893 27.157.509 18.000.000 25.333.334
Fonduri de rezervă 0 0 0 0 0
Varsaminte ale
excedentului 0 0 0 0 0

Total serviciul anual al

datoriei 0 14.121.138 33.930.873 26.607.255 38.857.110

Total cheltuieli 179.920.172 474.907.404 600.513.212 779.331.286 1.059.364.011

41
Tabelul 9: Indicatori Cheltuieli

Cheltuieli 2000 2001 2002 2003 2004

Total cheltuieli pe cap de
locuitor (1000 lei) 1201,2 3166,3 4203,6 5455,3 7415,5
Cheltuieli operaţionale
pe cap de locuitor (1000
lei) 1122,7 2686,4 3666,1 4959,8 6517,0
Cheltuieli operaţionale
/total cheltuieli 0,93 0,85 0,87 0,91 0,88
Cheltuieli de capital
/total chletuieli 0,07 0,15 0,09 0,07 0,11
Cheltuieli de personal
/cheltuieli operaţionale 0,07 0,52 0,50 0,45 0,40
Subvenţii şi transferuri
/cheltuieli operaţionale 0,32 0,17 0,19 0,17 0,15

Tabelul 9 indică o creştere semnificativă a cheltuielilor pe cap de locuitor de la 1.201.200 lei în 2000 la
5.455.300 în 2003. Aceasta s-a datorat în cea mai mare parte descentralizării serviciilor de învăţământ
şi includerii cheltuielilor de personal în bugetele locale.

Cele mai rigide cheltuieli, respectiv cele de personal şi subvenţiile /transferurile, reprezintă 39% în
2000, 69% în 2001 şi 2002, şi 62% în 2003. Salariile reprezintă cea mai mare categorie de cheltuială
necesitând aproape 50% din totalul bugetului; cea mai mare parte a cheltuielilor cu salariile este pentru
profesori.

Indicatorii de mai sus arată că oraşul DUNĂRENI are o structură relativ rigidă a cheltuielilor. Lipsa
rigidităţii ar însemna ca, în cazul unei scăderi economice, oficialităţile locale alese să nu simtă o
presiune excesivă din partea cetăţenilor şi a altora pentru a încerca să se sutragă de la obligaţiile privind
serviciul datoriei.

Politica guvernului, de creştere a salariilor în sectorul public, poate ridica nivelul rigidităţii cheltuielilor
în oraşul DUNĂRENI (în perspectivă pe termen scurt) dar nu la un nivel deosebit de semnificativ. În
plus, până la finalizarea procesului de descentralizare a serviciilor de învăţământ, administraţiile
publice locale nu vor avea control deplin asupra salariilor din învăţământ.

Cheltuielile de capital variază între 7 - 11% din totalul cheltuielilor (obişnuit pentru administraţia
publică locală din România). Cea mai mare parte a cheltuielilor de capital sunt pentru îmbunătăţirea
serviciilor/ utilităţilor locale (de exemplu apă, canalizare, transport local).

În concluzie, oraşul DUNĂRENI are o structură relativ elastică a veniturilor proprii, dar cheltuielile
sunt destul de rigide şi este de aşteptat să crească. Pentru moment, par a se menţine tendinţele de
creştere economică la nivel naţional din ultimii trei ani, împreună cu un curs valutar stabil, ceea indică
un viitor bun pentru administraţia publică locală. Pe măsură ce economia locală va creşte, veniturile
din impozitul pe veniturile persoanelor fizice, pe veniturile întreprinderilor mici, şi pe veniturile din
taxele de servicii vor trebui de asemenea să crească. Însă, este neclar dacă aceste creşteri vor fi
suficiente pentru a acoperi cheltuileile adiţionale pentru învăţământ, sănătate şi servicii sociale. Pe

42
partea de cheltuieli, starea de deteriorare a activelor comunitare şi nevoia de îmbunătăţire a serviciilor
sociale vor continua să exercite o presiune în sensul creşterii principalelor categorii de cheltuieli
budgetare.

3. Datoria Municipală

Începând cu anul 2000, oraşul DUNĂRENI a contractat datorii într-o manieră foarte prudentă dat fiind
faptul că serviciul total a datoriei este de aproximativ 6 - 7% din totalul surselor de venituri proprii plus
impozitul pe venit, mult sub limita legală (20%). Oraşul DUNĂRENI a luat împrumuturi la rate ale
dobânzilor comparabile cu ratele comerciale valabile la data contractării împrumutului. Datoria totală
la 31 decembrie 2004 este de aproximativ 60,3 miliarde lei sau 402.590 lei pe cap de locuitor.
Valoarea maximă a rambursării serviciului datoriei (capital plus dobândă) va fi atinsă în anul 2006,
când nivelul de îndatorare este previzionat a fi 6% din totalul veniturilor proprii. Împrumuturile au fost
contractate cu bănci comerciale din România şi au fost utilizate pentru a îmbunătăţi infrastructura şi a
înlocui unele active fizice. Împrumuturile iniţiale au avut o scadenţă de un an, dar Primăria a extins
scadenţa la 3 ani pentru împrumuturile rămase contractate în 2003 şi 2004. Structura de amortizare, cu
rate egale anuale, este de asemenea foarte uşor de rambursat pentru primărie.

Oraşul DUNĂRENI a rambursat datoria la timp; nici una dintre bănci nu au raportat întârzieri la plată
sau plăţi penalizatoare.

43
Tabelul 10: Împrumuturile contractate şi termenii acestora

Banca şi data Suma Rata Datorii la Perioada Data

contractului împrumutului dobânzii % 31 de graţie rambursării
(miliarde lei) decembrie (luni) finale
2004
(miliarde
lei)
BRD Societe 6.440 49% 0 N/A 10 ianuarie
Generale 2002
11 ianuarie
2001
BRD Societe 5.801 49% 0 N/A 10 ianuarie
Generale 2002
11 ianuarie,
2001
BRD Societe 25 43 0 4 25
Generale septembrie
25 septembrie 2002
2001
Raiffeisen Bank 30 BUBOR 1 lună 0 4 15 august
8 septembrie + 4% 2004
2002
Raiffeisen Bank 450,000 EURIBOR 0 N/A 31 decembrie
3 decembrie EURO +4.5% 2004
2002
BRD Societe 40 BUBOR 6 luni 25 12 22 aprilie
Generale 22 +1% 2006
aprilie 2003
Banca 40 BUBOR 6 luni 35.3 3 15 iunie 2007
Comercială +3%
Română 29
iunie 2004
TOTAL 60.3

44
Tabelul 11: Serviciul datoriei curente

2001 (2) 2002 (3) 2003 (4) 2004 (5) 2005(6) 2006(7) 2007(8)

Serviciul
datoriei 14.121.13 33.930.87 26.607.25 38.857.11 46.888.78 26.543.52
curente 8 3 5 0 2 3 8.508.512

Plăţi de 13.523.77 10.892.78

dobânzi 3.383.245 6.773.364 8.607.255 6 2 3.880.857 500.512

Plăţi de 10.737.89 27.157.50 18.000.00 25.333.33 35.996.00 22.662.66

capital 3 9 0 4 0 6 8.008.000

Serviciul datoriei

50000000
45000000
40000000
35000000
valori

30000000 Serviciul datoriei curente

25000000 Plăţi de dobânzi
20000000 Plăţi de capital
15000000
10000000
5000000
0
1 2 3 4 5 6 7 8
ani

4. Operaţiuni Financiare

Oraşul DUNĂRENI a înregistrat deficite operaţionale în perioada 2000 - 2003 şi deficite din activitatea
generală în anul 2001, şi mici excedente în 2000, 2002 şi 2003. Municipalitatea nu a constituit rezerve
în nici unul dintre anii analizaţi. Creditorii nu trebuie în nici un caz să interpreteze această situaţie ca un
indiciu al unei lipse de prudenţă fiscală din partea autorităţilor locale. In prezent, legea cere ca
municipalităţile să îşi păstreze rezervele şi balanţele în conturi de trezorerie neproductive, nepurtătoare
de dobândă. În mediul inflaţionist de astăzi, această cerinţă descurajează oficialităţile locale să menţină
un nivel înalt al rezervelor sau balanţelor .

5. Arieratele
45
Oraşul DUNĂRENI şi-a adminsitrat destul de bine contul creditor. Conform rapoartelor întocmite de
oficialităţile oraşului DUNĂRENI, în anul 2001 existau arierate la 30 de zile în sumă de numai 22,5
miliarde lei. În 2002, totalul sumelor datorate se ridica la 26,2 miliarde lei din care aproape 70% la 30
de zile, 25% la 90 de zile şi 5% la un an. În anul 2003 nu au fost înregistrate datorii.
Nu au fost încă obţinute informaţii cu privire la sumele de încasat.

6. Rezumat

INDICATOR
 Procent venituri proprii din veniturile totale; 2003: 33%
 Procent subvenţii de stat şi subvenţii din veniturile recurente, 2003: 7%
 Alte cote defalcate şi transferuri de echilibrare din veniturile recurente, 2003: 75%
 Procent cheltuieli inflexible din cheltuielile operaţionale, 2001: 62%
 Sold buget operaţional, deficit mediu 2000 - 2003: 34 -51 miliarde lei
 Nivelul de îndatorare: 2000 – 2003: 6-7%

Oraşul DUNĂRENI este un bun exemplu al unui oraş care trebuie să se lupte cu dezechilibrele fiscale
structurale şi alţi factori comuni administraţiei publice locale din România, care vor continua să
afecteze bugetul operaţional şi bugetul de capital al primăriei:

 Deficite operaţionale semnificative create de trecerea responsabilităţilor de cheltuială pentru

învăţământ şi alte servicii sociale de la bugetul de stat la autorităţile locale;
 Incertitudinile privind suma anuală din veniturile bugetului de stat acordată acoperirii creşterii
cheltuielilor;
 Lipsa unor reglementări şi proceduri de alocare clare şi transparente privind transferurile de
echilibrare de la consiliul judeţean;
 Cadrul legal şi proceduri administrative depăşite privind aplicarea şi colectarea impozitelor pe
proprietate, principala sursă de venituri proprii ale oraşului
 Continuarea subvenţiilor operaţionale pentru serviciile comunitare ca urmare a amânării
întreţinerii şi nivelelor tarifelor care nu acoperă costurile operaţionale; creşterea cheltuielilor de
capital pentru aceste servicii pentru reabilitarea necesară a reţelelor, îmbunătăţirea eficienţei şi
extindere.

Ca urmare a acestor dezechilibre structurale, Primăria a înregistrat deficite ale bugetului operational
considerabile între 2000 şi 2003, variind de la un minim de 22,6 miliarde în 2001 la 51,9 miliarde în
2003. Aceste deficite sunt echilibrate prin transferuri şi subvenţii de la bugetul consiliului judeţean şi
bugetul de stat, precum şi prin amânarea cheltuielilor de capital aprobate dar ne-executate. Primăria a
trebuit să renunţe la cheltuielile planificate de capital din veniturile proprii pentru a acoperi deficitele
operaţionale. Aceasta demonstrează natura insidioasă a procesului opac de echilibrare: din cauza
nesiguranţei asociate cu transferurile interguvernamentale, printre altele, administraţia publică locală
din România va continua să întâmpine dificultăţi în planificarea şi execuţia proiectelor de capital. Baza
economică a oraşului este solidă, cu toate că este foarte mult influenţată de condiţiile macroeconomice,
ca şi în cazul altor administraţiii publice locale.

46
Baza economică este diversă, formată din intreprinderi mici familiale şi servicii, fără a fi dependentă de
un singur angajator dintr-o anumită industrie pentru generarea sursei principale de venituri; impozitul
pe proprietate. Cu toate acestea, Primaria este foarte susceptibilă la modificările de la nivel
macroeconomic, în special la impactul inflaţiei asupra costurilor afacerilor (inclusiv rata înaltă a
dobânzii la împrumuturi), marjele de profit şi cererii consumatorilor. Acesta din urmă este foarte
relevantă pentru piaţa comercială, industrială şi imobiliar-rezidenţială care generază impozite pe
proprietate.

Primăria poate contrabalansa unele dintre aceste potenţiale impacte macroeconomice negative asupra
veniturilor din impozitul pe proprietate prin îmbunătăţirea modului în care aceasta evaluează
proprietăţile şi colectează veniturile din impozitul pe proprietate. Primăria încearcă să îmbunătăţească
aceste încasări dar se află într-un cerc vicios. Trebuie să angajeze personal suplimentar pentru a creşte
încasările, dar nu îşi poate permite să crească costurile de personal. Într-adevăr, una dintre problemele
majore cu care se confruntă Primăria este structura relativ rigidă a cheltuielilor ca urmare a nivelului
înalt al costurilor de personal în cadrul costurilor operaţionale totale. Aceasta este o problemă continuă
care poate fi exacerbată prin creşterea responsabilităţilor de salarii de la bugetul de stat pentru servicii
care vor cădea în sarcina primăriei, cum este creşterea salariilor profesorilor.

O altă chestiune cu care se confruntă Primăria este infrastructura deterioarată. Reţeaua stradală va
necesita alocări continue, ca şi reţelele de apă, canalizare, şi încălzire pentru menţinerea serviciilor
curente, fără a mai menţiona îmbunătăţirile. Primăria recunoaşte această problemă şi a instituit recent o
suprataxă la tariful de apă pentru creşterea veniturilor regiei de apă. Acesta este un pas major care va
ajuta Primăria să îşi reducă subvenţiile operaţionale şi de capital pentru serviciile comunitare, o
componentă majoră a cheltuielilor bugetare ale acesteia.

ANEXA 2: MODELUL DE ANALIZĂ A CREDITELOR (CD ANEXAT)

47