newsletter NR.

2 2004

VIE}I SALVATE
|N ROMÂNIA
Pe 7 aprilie a fost Ziua Mondial` a S`n`t`]ii. Anul acesta,
ea a fost dedicat` siguran]ei pe drumurile publice [i
eforturilor depuse pe plan interna]ional pentru a reduce
cifra de 1,2 milioane victime ale traficului rutier,
\nregistrate anual. |n anul 2003, 2.235 persoane au murit
\n accidente produse pe drumurile publice din România.
CUPRINS: Con[tiente de dramatismul acestor cifre, autorit`]ile [i-
Zona Metropolitan` Ia[i include au unit eforturile pentru a g`si modalit`]i care s` r`spund`
14 administra]ii locale [i beneficiaz` mai bine nevoilor victimelor implicate \n astfel de
de finan]are de la toate nivelurile
administra]iei centrale [i locale Dr. Arafat prezentând evenimente. Miercuri 7 aprilie, ministrul administra]iei [i
programul serviciilor medicale internelor Ioan Rus, ministrul s`n`t`]ii, dr. Ovidiu
2 de urgen]` la \ntrunirea de la minister
Brânzan, Emil Calot`, pre[edintele Federa]iei
GRASP implic` cet`]enii \n Autorit`]ilor Locale din România (FALR), dr. Raed Arafat,
stabilirea priorit`]ilor
autorit`]ilor locale pre[edintele Societ`]ii Române pentru Medicin` de Urgen]` (SMUCR) [i directorul
programului GRASP, Roger Vaughn, au semnat un Acord de Colaborare pentru a extinde
3 proiectele pilot pentru servicii medicale de urgen]`, implementate de SMUCR, la nivelul
Noi servicii de \ngrijire la \ntregii ]`ri. Proiectul beneficiaz` de finan]are din partea guvernului american prin
domiciliu pentru persoanele
\n vârst` din Vatra Dornei intermediul Agen]iei Statelor Unite pentru Dezvoltare Interna]ional`. El prevede
4 \nfiin]area a patru centre de instruire pentru acordarea primului ajutor \n cazuri de
urgen]`, salvare [i opera]iuni de descarcerare. Centrele vor fi integrate \n structura
Servicii medicale pentru cazuri de
urgen]` lansate la Dumbr`veni
unit`]ilor de pompieri militari, \n Bolde[ti, jud. Prahova, Timi[ [i Ia[i. |n fiecare an peste
2.000 asisten]i capabili s` asigure ajutor medical \n cazuri de urgen]` vor beneficia de
Ministerul Administra]iei [i cursuri de instruire. Pe termen lung, proiectul va duce la scurtarea timpului de
Internelor prime[te aprobarea UE
pentru strategia de reform` a interven]ie \n cazul victimelor care au suferit traumatisme, mai ales din zonele rurale,
administra]iei publice unde accesul la servicii medicale este limitat [i ratele morbidit`]ii [i mortalit`]ii sunt mari
5 \n cazul pacien]ilor afla]i \n situa]ii critice. Traumatismele [i cazurile de stop cardiac [i
respirator vor beneficia de o asisten]` mai bun`, oferit` de echipe specializate \n
Cet`]enii monitorizeaz` serviciile
de salubritate [i de colectare a acordarea primului ajutor, care vor putea ajunge mai repede la locul accidentului [i vor
gunoiului \n Slatina lua m`suri rapide, \nainte de sosirea echipelor medicale specializate la fa]a locului.
6 Evenimentul a fost g`zduit de Ministerul Administra]iei [i Internelor, care va avea
Sus]inere financiar` strategic`
[i o contribu]ie financiar` la proiect, asigurând 20.000 dolari SUA, pentru plata salariilor
oferit` de GRASP personalului de instruire. Ministerul S`n`t`]ii va certifica protocoalele medicale care vor
7 fi \nsu[ite de participan]i \n cadrul sesiunilor de instruire a echipelor de interven]ie rapid`,
iar FALR va sus]ine \nfiin]area unor programe de interven]ii \n cazuri de urgen]` \n zonele
rurale. Ministrul administra]iei [i internelor Ioan Rus a declarat: „Toat` lumea are nevoie
de experien]e încununate de succes [i acum consider c` e momentul s` îi mul]umesc
Finan]at de: doctorului Arafat, pentru c` el este autorul unei astfel de experien]e, pornite practic de la
zero. Acum, ea va fi multiplicat` la scar` na]ional`. Mai important este îns` faptul c` acest
lucru va crea premisele pentru a ini]ia [i alte proiecte care vor avea succes [i care vor
putea fi îmbun`t`]ite prin participarea altor agen]ii guvernamentale. Noi, guvernul
României, mai ales Ministerul Administra]iei [i Internelor [i Ministerul S`n`t`]ii,
împreun` cu administra]ia public` local`, vom sus]ine [i dezvolta aceste activit`]i,
deoarece vrem s` dovedim c` suntem într-adev`r în slujba oamenilor".
Rodger Garner, director al Misiunii USAID \n România, a participat la semnarea
acestui document important. De asemenea, Anne de Ligne, Task Manager la Delega]ia
Implementat de: Comisiei Europene \n România a fost printre participan]ii la eveniment, subliniind c`:
„Atunci când este vorba de siguran]` pe drumurile publice, numai cooperarea tuturor
factorilor implica]i poate aduce rezultate pozitive".
 ZONA METROPOLITANA IA{I include 14
unit`]i administrative [i beneficiaz` de
finan]are de la toate nivelurile
administra]iei centrale [i locale
Autorit`]ile locale din Ia[i vor aloca resurse, la nivel central [i local, pentru a sus]ine func]ionarea primei Zone de
Dezvoltare Metropolitan`, prima regiune de acest fel înfiin]at` în România. GRASP a acordat asisten]` celor 14 unit`]i
ale administra]iei locale care fac parte din Zona Metropolitan`, pentru identificarea [i ierarhizarea celor 57 proiecte
de investi]ii de capital comune necesare. Finan]area include [i suma de 300 milioane lei, oferit` de Ministerul
Transportului, Construc]iilor [i Turismului, pentru stabilirea grani]elor zonei metropolitane. Acesta este primul
ajutor financiar acordat de autorit`]ile centrale unei unit`]i multijurisdic]ionale. Jude]ul Ia[i a contribuit cu 500
milioane lei [i fiecare din cele 14 unit`]i administrative implicate a participat cu câte 50 milioane lei. Banii au fost folosi]i
pentru elaborarea unui Plan General al Zonei Metropolitane. Trei comune au participat cu 300 milioane lei pentru a
finan]a un studiu de fezabilitate al coridorului de dezvoltare est/vest. Ministerul Finan]elor a alocat 575.000 dolari SUA
pentru îmbun`t`]irea infrastructurii, pe anul 2004 [i a promis c` va aloca sume suplimentare dup` terminarea studiilor
de prefezabilitate [i fezabilitate. În plus, EMI Systems, subcontractor al programului GRASP, a încheiat opera]iunea de
colectare a datelor [i de elaborare a unui instrument de lucru sub forma unei h`r]i care va sus]ine deciziile executive
privind alocarea resurselor, planurile de urbanism [i oferta serviciilor publice în Zona Metropolitan` Ia[i.

Grupul Operativ al Zonei Metropolitane Ia[i a demonstrat cât de bine pot

grasp newsletter

GRASP ofer` asisten]` membrilor
grupului de lucru pentru dezvoltare
metropolitan` Ia[i
2
lucra \mpreun` autorit`]ile locale pentru binele comun. Acordul privind \nfiin]area
unei zone metropolitane, pe care GRASP l-a sus]inut prin acordarea de asisten]`
tehnic`, dar [i prin ajutor financiar, asigur` structura institu]ional` pentru noi servicii
comunitare [i proiecte de capital, pentru mai mult de 400,000 cet`]eni. Consiliul
Jude]ean Ia[i a alocat 500 milioane lei (15.600 dolari SUA) [i comunele metropolitane
au completat cu câte 50 milioane lei (1.560 dolari SUA), asigurând fonduri pentru
elaborarea Planului Metropolitan General. „GRASP analizeaz` structura popula]iei,
problemele sociale [i infrastructura existent`. Aceste lucruri ne vor ajuta s` ne
dezvolt`m bine [i rapid. Viitoarele noastre utilit`]i [i infrastructura, combinate cu
reputa]ia USAID, vor fi atr`g`toare pentru mul]i investitori", a declarat Gheorghe
Nichita, viceprimar al Ia[iului. |n plus, s-a creat o abordare integrat` a planific`rii, cu

ajutorul unei contribu]ii \n valoare de 300 milioane lei (9.300 dolari SUA), oferit` de
Consiliul Jude]ean Ia[i, pentru a acoperi elaborarea planului strategic, a planurilor
individuale de urbanism [i planurilor financiare de participare ale autorit`]ilor locale.
Pe 27 noiembrie 2003, 11 din cele 14 administra]ii locale din Zona Metropolitan` Ia[i au semnat un acord
oficial [i au solicitat guvernului s` finan]eze 38 de proiecte de investi]ii de capital, care au fost selectate din proiectele
propuse. Ministerul Finan]elor Publice a primit lista proiectelor investi]iilor consolidate de capital pentru Zona
Metropolitan` Ia[i, pentru a o include \n bugetul pe 2004. Aceasta este prima list` de acest fel din România. Pe 28
noiembrie 2003, documentul a fost trimis atât de Consiliul Jude]ean Ia[i, cât [i de Prim`ria Ia[i autorit`]ilor
administra]iei centrale. Drept rezultat, Ministerul Transportului, Construc]iilor [i Turismului a alocat 300 milioane lei
(9.300 dolari SUA) pentru stabilirea grani]elor zonei metropolitane. Acesta este primul ajutor financiar oferit de
administra]ia central` unei entit`]i multijurisdic]ionale. Ministerul de Finan]e a alocat 575.000 dolari SUA pentru
\mbun`t`]irea infrastructurii, pentru anul 2004. De asemenea, s-a angajat s` aloce mai mul]i bani dup` definitivarea
studiilor de fezabilitate [i prefezabilitate.
Pe 8 aprilie 2004, reprezentan]ii a 14 autorit`]i locale au semnat acordul de \nfiin]are a zonei metropolitane ca
entitate legal`. Un consiliu metropolitan se va ocupa de proiectele de dezvoltare a zonei. Fiecare autoritate local`
care face parte din Zona Metropolitan` are câte un reprezentant \n consiliu [i to]i reprezentan]ii au drept de vot egal.
|n plus, Consiliul Jude]ean Ia[i conduce procesul de armonizare a planurilor generale ale Zonei Metropolitane cu
obiectivele strategice ale Planului, prin derularea de investi]ii adecvate. Fiecare unitate administrativ` din zona
metropolitan` a alocat câte 200 milioane lei pentru acest scop. Activit`]ile sunt \n curs de derulare [i se vor \ncheia la
sfâr[itul lui iunie 2004, când toate planurile generale individuale vor fi preg`tite pentru a fi incluse \ntr-un Plan General
al Zonei Metropolitane. Acesta urmeaz` s` fie finalizat pân` la sfâr[itul anului 2004. Procedurile de coordonare
pentru strategiile locale [i metropolitane, planurile spa]iale [i investi]iile de capital vor fi finalizate pân` la sfâr[itul lui
iulie 2004, o alt` ac]iune care se deruleaz` pentru prima oar` \n România.
GRASP \i \ncurajeaz` pe cet`]eni s`
participe la stabilirea priorit`]ilor
autorit`]ilor locale
Românii înva]` c` î[i pot face vocea auzit` în fa]a autorit`]ilor locale. Dou`zeci [i dou`
de administra]ii locale au ]inut audieri publice privind bugetele locale [i, în consecin]`,
vor reface lista cheltuielilor prioritare. GRASP ofer` materiale [i asisten]` tehnic`
pentru a facilita derularea procesului.

Autorit`]ile locale cheltuie banii publici, strân[i din

plata impozitelor de c`tre contribuabili. Dezbaterile publice
privind bugetul sunt prev`zute prin lege. Pentru a ilustra cum
se poate face acest lucru, s-au organizat audieri publice \n 22
jude]e, cu participarea a peste 1.000 de cet`]eni, pentru
discutarea planurilor de buget pentru anul 2004. Persoane
cu func]ii de r`spundere din administra]ia local` au
prezentat planurile elaborate pentru urm`torul an bugetar [i
au invitat cet`]enii s` fac` sugestii [i propuneri legate de
cheltuielile bugetare [i de alegerea surselor de venit.
Participan]ii la acest proces activ au primit mai mult de
10.000 de bro[uri informative ce cuprind o scurt`

3
prezentare a bugetului, cu propuneri de planuri pentru
aloc`ri bugetare \n fiecare comunitate unde s-a planificat
cheltuirea anumitor sume. Sursele de finan]are sunt, la

rândul lor, identificate \naintea dezbaterilor. Presa local` s-a
implicat prin publicitatea f`cut` evenimentelor [i 700 afi[e au
contribuit la informarea cet`]enilor.
grasp newsletter
Cet`]enii din Cristurul Secuiesc ascult` explica]iile
primarului Lajos Bettyovsky, care face o scurt` prezentare a
bugetului elaborat cu asisten]a GRASP

La audierea public` ]inut` la Giurgiu, 70 participan]i s-au implicat activ \n discutarea priorit`]ilor lor pentru
ora[. Viceprimarul Constantin Toma a deschis dezbaterile afirmând: „Este prima dat` când organiz`m dezbateri
publice pentru a asculta preocup`rile cet`]enilor în leg`tur` cu modul în care trebuie cheltui]i banii". În urma
preocup`rilor men]ionate ca fiind importante de cet`]eni, autorit`]ile au alocat fonduri pentru asisten]` juridic` [i
pentru lucr`ri de \mbun`t`]ire a infrastructurii. O \ntrunire care a analizat impactul dezbaterilor pe marginea
bugetului a avut loc \n luna martie, dup` aprobarea bugetului. Cu aceast` ocazie, autorit`]ile locale au adus la
cuno[tin]a cet`]enilor ini]iativele adoptate.

Acest proces democratic a \nceput deja s` dea

Un fermier din Satu Mare solicit` fonduri de la
autorit`]ile locale pentru a \[i asigura terenul.
roade. Nou`sprezece primari au realocat fonduri pentru a
acoperi necesit`]ile indicate de cet`]eni. Un exemplu de
implicare direct` a cet`]enilor \n alocarea bugetului local
poate fi dat din jude]ul Olt, unde GRASP a acordat un
\mprumut nerambursabil \n valoare de 20.253 dolari SUA
Asocia]iei Europene a Tinerilor pentru proiectul intitulat
„Dezvoltare comunitar` prin participare public` [i
transparen]` institu]ional`", \n comuna F`rca[ele. Ca
rezultat al asisten]ei tehnice acordate pentru organizarea
de dezbateri publice privind bugetul [i al asisten]ei acordate
Asocia]iei, autorit`]ile locale au alocat fonduri pentru
ini]iative apar]inând cet`]enilor \n bugetul elaborat pentru
anul 2004, care includ \mbun`t`]irea iluminatului public,
activit`]i culturale suplimentare [i reabilitarea drumului
comunal (DC III), ca [i impunerea unei limite de vitez` [i
stabilirea unei taxe pentru utilizarea drumului respectiv.
Aceste subiecte au fost identificate [i notate de cet`]eni ca
priorit`]i \n decursul unei \ntâlniri publice organizate pe
data de 21 decembrie 2003.
 Noi servicii de \ngrijire la domiciliu pentru
persoanele \n vârst` din VATRA DORNEI
"Cine nu are b`trâni, s`-[i cumpere", spune un binecunoscut proverb românesc.
Printr-un parteneriat încheiat între Asocia]ia Filantropic` Christiana [i prim`ria local`,
finan]at [i printr-un împrumut nerambursabil GRASP, la Vatra Dornei s-a înfiin]at un
sistem de îngrijiri la domiciliu, care ofer` asisten]` unui num`r de 17 persoane în vârst`
[i defavorizate. O echip` de profesioni[ti a participat la cursuri de instruire pentru a
înv`]a s` acorde servicii specializate. Activitatea echipei va deveni un model pentru
furnizorii de servicii [i autorit`]ile locale. Un program asem`n`tor, care ofer`
asisten]` persoanelor în vârst`, f`r` ad`post, func]ioneaz` de doi ani în ora[ul Vatra
Dornei. El îns` nu dispune de fondurile necesare pentru a-i ajuta pe acei cet`]eni care
nu au nevoie de îngrijiri medicale intensive sau de alte servicii de urgen]`. De aceea,
noul proiect combin` cele dou` tipuri de servicii [i resursele existente pentru a ob]ine
rezultate mai bune. Contribu]ia programului GRASP se adaug` la cea a autorit`]ilor
locale. Finan]area GRASP s-a ridicat la 32.561 dolari SUA, la care se adaug` 8.437
dolari SUA din partea Asocia]iei Christiana [i a prim`riei, reprezentând plata salariului
cuvenit coordonatorului de proiect, spa]iul necesar pentru birouri [i abonamentul de
conectare la Internet.

Tanaszi Ana are 84 de ani [i nu are probleme grave de s`n`tate, dar are o
luxa]ie de [old, care o \mpiedic` s` ias` din cas`, mai ales iarna, când trotuarele sunt
acoperite de ghea]`. Asisten]ii sociali instrui]i de Asocia]ia Christiana o viziteaz` de
grasp newsletter

Ana Tanaszi beneficiaz` de
serviciile medicale [i sociale
asigurate de Asocia]ia Christiana, fost de mare ajutor. Oamenii în vârst` nu se mai pot descurca singuri [i eu nu mai pot
cu finan]are GRASP
4
trei sau de patru ori pe s`pt`mân`, pentru a o ajuta s` \[i aduc` \n cas` lemne de foc, \i
fac cump`r`turi [i chiar o ajut` la treburile casei, cum sunt cur`]enia sau [tersul
prafului. Asistenta Liliana Candrea vine de dou` ori pe s`pt`mân` s` \i ia tensiunea
arterial` [i s` o ajute cu problemele curente de s`n`tate, \n timp ce dr. Elena Popovici
[i-a propus s` o consulte cel pu]in o dat` pe s`pt`mân`. „Am fost inclus` în program
înc` de la începutul s`u (decembrie 2003) - spune d-na Tanaszi - [i lucrul acesta mi-a
ie[i din cas` pe a[a o vreme. Copiii `[tia (aratând spre cei doi asisten]i sociali de fa]`)
m` ajut` cu treburile casei [i am [i asisten]` medical`, [ti]i, lucrurile obi[nuite. Nimeni
din familia mea nu mai st` în ora[ [i nimeni nu poate s` m` ajute dac` se întâmpl` ceva.

De aceea, a trebuit s` recurg la program [i m` bucur s` spun c` toat` lumea e cumsecade [i de încredere."

Pentru persoanele \n vârst` care au probleme mai serioase, asisten]a se poate

acorda practic tot timpul. Ana Barc`u este o v`duv` \n vârst` de 102 ani, cu probleme
severe de auz. „Mi-ar pl`cea s` am pe cineva cu care s` vorbesc mai des, spune ea, de[i
asistenta social` vine s` o viziteze în fiecare zi [i uneori îl trimite pe fiul ei s` îi ]in` de
urât doamnei Barc`u. Îmi aduc aminte c` anul trecut, când am c`zut [i am avut fractur`
de [old, a trebuit s` stau cinci luni în pat [i doctorii n-au crezut c` o s`-mi revin. Dar,
cu ajutorul lui Dumnezeu [i cu ajutorul primit de la ace[ti oameni minuna]i, am trecut
peste necaz, [i iat`-m`, sunt aici."
Asisten]i sociali \n vizit` la
În plus fa]` de asisten]a direct` acordat` celor \n vârst`, proiectul a ajutat [i al]i beneficiarii programului
oameni \n mod indirect. {ansa unui loc de munc` oferit de proiect a fost mai mult
decât binevenit` pentru unii din tinerii locuitori din Vatra Dornei. Liliana Candrea a
fost asistent` medical` la un spital, dar la sfâr[itul anului 2003 era [omer`, când fostele colege i-au spus c` GRASP
finan]eaz` o activitate nou` [i c` ar trebui s` \ncerce s` \[i g`seasc` un loc de munc`. Dr. Elena Popovici ie[ise la
pensie \nainte de termen [i era \n recuperare, dup` un accident cerebral. „Am fost cel mai fericit om din lume când
am aflat despre program. Cred c` am atât de oferit [i b`trânii sunt prefera]ii mei. Doctorii au fost uimi]i când au v`zut
ce repede îmi revin, imediat cum mi-am reluat activitatea. Este ca [i cum nu a[ fi fost niciodat` bolnav`. Se cheam`
terapie ocupa]ional`."

Asocia]ia Filantropic` Christiana

Adresa: Str. P`cii 16, Vatra Dornei
Grant GRASP $32.561
Contribu]ie proprie $ 8.437
Persoan` de contact: Pr. drd. Mihai Valic`, Pre[edinte
Servicii medicale de urgen]` lansate \n
DUMBR~VENI
„M-am înscris în acest program gândindu-m` la fratele meu, care a murit anul trecut
într-un grav accident de ma[in`", spune Radu Cristian Dumitru, în vârst` de 24 de ani.
Radu este unul din cei zece membri ai unei noi echipe medicale pentru servicii de
urgen]`, înfiin]ate în Dumbr`veni, un ora[ cu 10.000 locuitori din jude]ul Sibiu. Ora[ul
nu are nici spital, nici sta]ie de salvare [i timpul de reac]ie în cazul situa]iilor de urgen]`
este de obicei de peste 40 minute. Anul trecut, patru tineri, printre care era [i fratele
lui Radu, au murit în urma unui accident de ma[in`, în timp ce a[teptau sosirea
ajutorului medical. Asisten]a medical` de urgen]` nu face parte din serviciile pe care
autorit`]ile locale, [i a[a cu datorii mari, pot s` îl ofere comunit`]ilor rurale.

Ca solu]ie la aceast` problem`, GRASP a acordat doctorului Raed Arafat [i

organiza]iei sale un \mprumut nerambursabil \n valoare de 46.000 dolari, pentru a
\nfiin]a un serviciu medical pentru acordarea primului ajutor \n cazuri de urgen]`,
reanimare [i descarcerare (SMURD), \n Dumbr`veni. Prin proiect, au fost instruite [i
dotate dou` echipe de acordare a asisten]ei de urgen]`, compuse din pompieri, care
vor acorda primul ajutor \n cazuri \nregistrate \n ora[ul lor [i \n comunele
\nconjur`toare (satele mai mici) din jude]ul Sibiu. Ca participant \n una din echipele de
urgen]`, Radu a devenit salvator. Pe lâng` lupta \mpotriva incendiilor, el r`spunde

5
acum [i la solicit`ri medicale \n cazuri urgente. Echipa SMURD din Dumbr`veni

Proiectul a ajutat SMURD s` \i instruiasc` pe pompieri \n utilizarea anumitor

grasp newsletter
instrumente medicale [i \n acordarea tratamentului medical de urgen]`. Dotat` cu
echipament la standarde interna]ionale, echipa din Dumbr`veni poate oferi unei
persoane care a suferit un stop cardiac acelea[i [anse de supravie]uire ca [i \n zonele urbane. Pentru a sus]ine
financiar aceast` echip`, ora[ul Dumbr`veni [i comunele \nconjur`toare \[i vor uni resursele publice, contribuind cu
100.000 lei pe an (3 dolari SUA) din partea fiec`rei familii din ora[. De asemenea, echipa ac]ioneaz` [i \n cazul
accidentelor rutiere sau \n alte cazuri urgente [i acord` primul ajutor pân` când un echipaj medical de specialitate
poate ajunge la fa]a locului, sau pân` când pacien]ii sunt transporta]i la spital.

La dou` ore dup` lansarea serviciului, prima echip` de interven]ie pentru acordarea primului ajutor a primit
prima solicitare pentru interven]ie. Mihai Hidi, \n vârst` de 44 de ani, un locuitor din Dumbr`veni, a suferit un atac de
epilepsie, dând asfel serviciului local de urgen]e prilejul de a \[i dovedi eficien]a. Timpul de r`spuns al echipei SMURD
a fost de dou` minute [i jum`tate. Cei doi membri ai echipei care erau de serviciu l-au ajutat pe pacient s` \[i revin` [i l-
au dus la cabinetul medical local \n condi]ii de siguran]` deplin`.

UE aprob` strategia de reform` a

administra]iei publice, elaborat` de
Ministerul Administra]iei [i Internelor
Ministerul Administra]iei [i Internelor a elaborat cele trei capitole ale Strategiei reformei administra]iei
publice din România, parte a negocierilor de aderare la Uniunea European`. Oficialii de la Bruxelles au aprobat deja
strategia. Exper]ii GRASP au ajutat MAI \n acest proces, \ncununat de succes.

Strategia stabile[te obiectivele [i scopurile propuse [i descrie m`surile pe care România le va lua pentru a
finaliza procesul de descentralizare. Acestea se refer` la transferul unor atribu]ii [i resurse fiscale sporite c`tre
autorit`]ile locale, la m`suri privind reforma activit`]ii func]ionarilor publici [i la \nt`rirea capacit`]ii de elaborare de
politici publice a guvernului central. Munca intens` depus` \n ultimele [ase luni a presupus numeroase \ntâlniri \ntre
reprezentan]ii MAI [i cei ai institu]iilor autorit`]ilor locale, pentru a stabili elementele esen]iale ale strategiei.

Dup` reac]ia pozitiv` a UE, MAI a elaborat o lege cadru pentru descentralizare [i a stabilit principiile de baz`
ale acestui program ambi]ios. Legea a fost trimis` guvernului la \nceputul lunii aprilie [i va intra \n parlament la
\nceputului lunii iunie. Se vor \nfiin]a grupuri de lucru la nivelul guvernului pentru a coordona procesul descentraliz`rii
\n domeniile educa]iei, serviciilor sociale [i al s`n`t`]ii publice. Din nou, programul GRASP a fost solicitat s`-[i ofere
ajutorul \n cadrul acestui proces.
 Cet`]enii monitorizeaz` serviciile de
salubritate [i de colectare a gunoiului \n
SLATINA
|n Slatina, contractorul local care furnizeaz` servicii de colectare a gunoiului,
Salubris SA, se ocup` cu aceast` activitate \nc` din anul 1998. Conform sondajelor,
cet`]enii consider` colectarea gunoiului drept unul din cele mai importante servicii
oferite de autorit`]ile locale. Totu[i, mai exist` \nc` probleme legate de calitatea
serviciilor prestate. De[i gunoiul se colecteaz` la intervale mai regulate [i mai constant
decât \n trecut, mormane de resturi [i de gunoaie r`mân adesea nestrânse cu
s`pt`mânile. Locuitorii nu sunt informa]i despre locurile de colectare a de[eurilor sau
despre zilele planificate pentru colectarea gunoiului.
Cet`]enii \nva]` s` monitorizeze
calitatea serviciilor furnizate Cu ajutorul Agen]iei Statelor Unite pentru Dezvoltare Interna]ional`, prin
intermediul programului GRASP, voluntari din Slatina (jude]ul Olt) ajut` prim`ria
ora[ului s` monitorizeze calitatea serviciilor de salubritate. Dou` sute de cet`]eni, din
130 asocia]ii de proprietari, monitorizeaz` aceast` activitate, completând fi[e de raportare \n fiecare lun`, pe care le
trimit prim`riei. Autorit`]ile din ora[ul Slatina trimit rezultatele rapoartelor lunare c`tre Salubris S. A. [i
reprezentan]ilor presei locale, pentru a face publice performan]ele furnizorului de servicii, \n scopul \mbun`t`]irii lor.

GRASP a ajutat autorit`]ile locale din Slatina s` creeze un sistem novator de monitorizare, ca r`spuns la
solicit`rile primite de la oficialii ora[ului, pentru a-i ajuta s` asigure standarde acceptabile serviciilor furnizate de
grasp newsletter

contractorii priva]i. GRASP a contribuit la derularea negocierilor cu contractorii priva]i, cu prim`ria [i cu

reprezentan]ii comunit`]ii locale, pentru a stabili indicatorii practici ai calit`]ii serviciilor, care includ urm`torii factori:
frecven]a opera]iunii de cur`]enie a str`zilor, sp`larea str`zilor [i colectarea de[eurilor; timpul de reac]ie pentru
activitatea de desz`pezire; cur`]area pubelelor de gunoi; frecven]a cu care se golesc [i cur`]` ma[inile de colectare a
gunoiului. Indicatorii sunt inclu[i \n contractul de prest`ri servicii, astfel \ncât autorit`]ile locale [i cet`]enii beneficiari
ai serviciilor au elemente de referin]` atunci când furnizorul nu asigur` servicii conform normelor stabilite.

Persoanele incluse voluntar \n program [i-au exprimat satisfac]ia pentru activitatea depus` \n scopul
\mbun`t`]irii condi]iilor de mediu din cartierul \n care locuiesc [i acum consider` c`
au autoritatea necesar` s` se ocupe de problemele legate de serviciile furnizate de
6

Salubris SA. „Noi suntem clien]i ai serviciilor publice, avem nevoie de servicii de
bun` calitate [i ne a[tept`m s` le primim”, afirm` un reprezentant al unei asocia]ii de
locatari. “În acest mod, noi îl inform`m pe furnizorul de servicii despre felul cum î[i
îndepline[te prevederile contractuale în fiecare zi. Propunerile [i sugestiile noastre
îi impun firmei respective s` fie mai eficient`."

|n timp ce sistemul de monitorizare le d` puteri sporite cet`]enilor,

proiectul nu este perceput ca o amenin]are la adresa autorit`]ilor locale sau a
furnizorului de servicii. „Procedurile de monitorizare sunt obligatorii pentru
reînnoirea anual` a licen]elor de furnizare de servicii, ne-a declarat dl. Constantin
Tib`, director general al Salubris SA. Procedeul propus de GRASP reprezint` ceva
nou pentru noi [i ajut` firma s` controleze cantitatea [i calitatea serviciilor oferite", a
ad`ugat el.

Cu ajutorul d-lui Gheorghe P`unescu, primarul Slatinei, [i al administra]iei Fi[` de monitorizare

folosit` de copii
sale, sistemul de monitorizare va deveni o activitate permanent`, desf`[urat` de
municipalitate \n cooperare cu asocia]iile de proprietari. Primele raport`ri s-au f`cut
la 1 martie. GRASP acord` asisten]` unui program pilot asem`n`tor, derulat \n
Craiova (jude]ul Dolj) [i inten]ioneaz` s` extind` sistemul de monitorizare \n alte ora[e [i pentru alte servicii, cu
ajutorul organiza]iilor locale [i al asocia]iilor membre. Printre acestea se pot enumera furnizarea apei potabile,
sistemul de canalizare, sistemul centralizat de \nc`lzire, iluminatul [i transportul public.

Procesul de monitorizare este \n plin` desf`[urare \n Slatina. A fost \nfiin]at [i un sistem de monitorizare
folosit de copii, pentru a compara performan]ele serviciilor de salubritate ale ora[ului \nainte [i dup` „Luna
Cur`]eniei", pe baza r`spunsurilor ob]inute [i a propunerilor f`cute de elevi \n timpul orelor speciale privind sistemul
de salubritate din ora[. Rezultatele sistemului, ob]inute pe baza chestionarelor alc`tuite cu ajutorul sugestiilor
GRASP, \mpreun` cu bro[urile despre salubrizare au fost elaborate de [colile din localitate [i vor fi trimise
reprezentan]ilor administra]iei locale.
Sus]inere financiar` strategic` oferit` de
GRASP
Programul de vouchere GRASP

GRASP ofer` vouchere autorit`]ilor locale pentru a subven]iona o parte din

costurile totale ale produselor [i serviciilor furnizate. Obiectivul este acela de a \nt`ri
pia]a furnizorilor locali de servicii [i, \n acela[i timp, de a l`rgi gama serviciilor de
asisten]` oferite autorit`]ilor locale de c`tre GRASP. Pentru faza pilot a programului
de vouchere, GRASP [i reprezentan]ii autorit`]ilor locale vor semna contracte, a
c`ror valoare total` se va ridica la 150.329 dolari SUA, cu furnizorii de servicii selecta]i
([ase contracte sunt deja semnate). GRASP ofer` 117.815 dolari SUA (72.5 %) [i
autorit`]ile locale contribuie cu 32.514 dolari SUA (27.5 %) din costurile totale. Pân`
\n prezent, s-au \ncheiat contracte pentru furnizarea de servicii pentru:

Elaborarea unui studiu de fezabilitate pentru îmbun`t`]irea sistemului de

furnizare a apei în comuna B`r`ganul;
Elaborarea unui studiu de fezabilitate pentru îmbun`t`]irea colect`rii
de[eurilor în Însur`]ei;
Elaborarea unui studiu de fezabilitate pentru îmbun`t`]irea re]elei de
distribu]ie a apei în comuna V`deni;

7
Elaborarea unei strategii economice a jude]ului Br`ila pentru 2004 - 2008;
Instruirea personalului consiliului jude]ean Arge[ pentru elaborarea de

grasp newsletter
propuneri [i modalit`]i de accesare a fondurilor interna]ionale;
Instruirea personalului din comuna Maxineni pentru elaborarea unei
strategii de dezvoltare rural` [i despre proceduri de management.

Reprezentan]ii celeilalte autorit`]i locale care va primi un voucher pentru faza pilot, prim`ria municipiului
Giurgiu, urmeaz` s` selecteze firma care va construi o re]ea informatic` ce va lega cele 17 departamente financiare din
cadrul institu]iilor subordonate consiliului local. Planul este destinat s` creasc` eficien]a administr`rii veniturilor
ob]inute pe plan local [i a bugetului de cheltuieli. GRASP monitorizeaz` toate aceste activit`]i [i va continua s`
colaboreze cu autorit`]ile locale pentru a se asigura c` serviciile [i produsele achizi]ionate cu ajutorul voucherelor
sunt de cea mai bun` calitate.

Pe baza rezultatelor ob]inute \n faza pilot, GRASP a stabilit prima serie de vouchere. Lansarea acestei prime
serii, la \nceputul lui martie 2004, a inclus publicarea [i distribuirea Manualului de proceduri [i a politicilor de acordare
a voucherelor \n rândul reprezentan]ilor a 79 autorit`]i locale, care i-au inclus [i pe cei din faza pilot care sunt
interesa]i de procedurile de ob]inere a unui al doilea voucher (regiunea Bucure[ti). De asemenea, sunt [i autorit`]i
locale recent incluse \n program, din regiunile Ia[i, Sibiu [i Oradea, care sunt [i ele interesate de modul de ob]inere a
voucherelor. Manualul de vouchere [i cererile de \nscriere pot fi ob]inute de pe Internet, la adresa www.grasp.ro.
Lansarea a oferit detalii privind asisten]a tehnic` acordat` reprezentan]ilor autorit`]ilor locale \n leg`tur` cu legisla]ia
privind achizi]iile publice. Participarea la sesiunile de instruire privind achizi]iile publice este obligatorie pentru
autorit`]ile locale care doresc s` primeasc` vouchere. Prima rund` de vouchere pune accentul pe servicii sociale,
utilit`]i publice, infrastructur` [i pe studiile de fezabilitate. (Not`: criteriile de selec]ie pentru studiile de fezabilitate
sunt foarte stricte). GRASP a alocat prin bugetul s`u 234.000 dolari SUA pentru prima rund` de vouchere.

Programul de \mprumuturi nerambursabile (granturi)

GRASP a alocat aproape 1 milion dolari SUA prin cele 36 de \mprumuturi nerambursabile acordate unor ONG-
uri din România, pentru a le ajuta s` deruleze programe care vor \mbun`t`]i condi]iile de trai ale cet`]enilor, prin
\nfiin]area de parteneriate \ntre societatea civil` [i autorit`]ile locale. De asemenea, banii sunt destina]i s` ajute la
formularea de politici care influen]eaz` func]ionarea autorit`]ilor locale. Adresa de Internet a programului GRASP
(www.grasp.ro) ofer` o list` detaliat` a acestor \mprumuturi nerambursabile. Banii au contribuit la \mbun`t`]irea
serviciilor publice [i sociale [i au ajutat la elaborarea unor studii de fezabilitate, la organizarea a 13 dezbateri publice, a
37 [edin]e publice, a trei campanii de promovare a unor ini]iative, a 33 de cazuri de informare a cet`]enilor despre
deciziile autorit`]ilor locale, la efectuarea a nou` sondaje, urmate de informarea cet`]enilor despre rezultatele lor. Au
mai fost 15 cazuri când autorit`]ile locale au informat cet`]enii despre problemele locale. Fiecare din cei 31 de
beneficiari ai \mprumuturilor nerambursabile care \[i desf`[oar` activitatea \n afara Bucure[tiului au \ncheiat
parteneriate cu cel pu]in un reprezentant al unei institu]ii a autorit`]ilor locale.
 GRASP faciliteaz` coordonarea activit`]ii
donatorilor
„Coordonarea activit`]ii donatorilor nu func]ioneaz` în multe ]`ri, pentru c`
autorit`]ile nu sunt implicate în proces. Este prima oar` când v`d guvernul primind
reac]ii de r`spuns în direct de la to]i donatorii, privind strategia sa", a declarat Bill
Fraser, [eful Grupului Operativ al Departamentului pentru Dezvoltare Interna]ional`
din Marea Britanie.

|n ianuarie 2004, Ministerul Administra]iei [i Internelor a lansat un mecanism

menit s` asigure coordonarea activit`]ii donatorilor, cu ajutorul GRASP. |ntâlnirile
regulate ale donatorilor sunt menite s` duc` la alinierea activit`]ilor desf`[urate de
ace[tia cu strategia de descentralizare a guvernului. Din ianuarie, num`rul partenerilor
din program (donatori, autorit`]i locale [i centrale), a crescut de la 10 la 19. Donatorii
care nu au fost implica]i \nainte \n activit`]ile de descentralizare (Japonia, Italia [i
Grecia), s-au al`turat proiectului, ca mijloc de a identifica mai bine resurse noi.
Participarea guvernului a crescut [i ea, prin prezen]a Ministerului Educa]iei, a
Reprezentan]ii GRASP discut` cu
Ministerului Muncii [i Ministerului S`n`t`]ii. Aceste organisme guvernamentale au
donatorii despre mecanismele de participat la a doua \ntâlnire de coordonare, ]inut` \n martie.
finan]are, \mpreun` cu
reprezentan]ii FALR, USAID [i ai
guvernului României GRASP a pus la dispozi]ie o adres` de Internet cu acces limitat, unde
participan]ii pot s` comunice [i s` dezbat` descrierea politicilor [i a programelor.
Acum, donatorii au un raport complet privind lipsurile [i omisiunile din programele de asisten]` care sus]in procesul
grasp newsletter

de descentralizare. Cea mai mare parte a asisten]ei externe se concentreaz` \n proiectele de \nt`rire a capacit`]ii, \n
timp ce zone critice ale reformei, cum sunt rela]iile fiscale interguvernamentale [i descentralizarea sectorial`,
abordate \n strategia de descentralizare a guvernului, lipsesc aproape cu des`vâr[ire din planul de asisten]`. Aceast`
concluzie a dus la \nfiin]area unor grupuri de lucru tematice pentru fiecare din domeniile care nu beneficiaz` de
fonduri adecvate.

Coordonarea eficient` a donatorilor care asigur` resurse a fost reflectat` [i \n Acordul de colaborare semnat
pentru asigurarea de servicii medicale de urgen]`, furnizate de SMURD. Conform acordului, asisten]a acordat` de
câteva ]`ri (printre care [i Statele Unite ale Americii, prin \mprumuturile nerambursabile oferite de GRASP, [i Olanda)
este folosit` pentru a \mbun`t`]i serviciile de r`spuns \n caz de urgen]`. Alt exemplu de coordonare de succes \l
reprezint` Societatea persoanelor cu handicap din Zal`u: guvernul olandez a asigurat fonduri pentru renovarea
8

facilit`]ilor donate de autorit`]ile locale [i USAID, prin GRASP, a oferit un \mprumut nerambursabil, pentru
achizi]ionarea de echipamente [i materii prime folosite pentru confec]ionarea unor obiecte din artizanat, cum sunt
lumân`ri, ilustrate, tablouri [i altele. Vânzarea produselor realizate va ajuta la sus]inerea financiar` a organiza]iei.

Ca rezultat al succesului programului de coordonare a activit`]ii donatorilor, Ministerul Administra]iei [i

Internelor [i-a l`rgit gama solicit`rilor de asisten]` adresate programului GRASP, pentru elaborarea [i implementarea
unei politici de descentralizare, ce include elaborarea de politici, propuneri legislative, a unei „c`r]i albe," precum [i
\nt`rirea capacit`]ii manageriale a centrului de elaborare a politicilor publice din minister. De asemenea, s-a solicitat
ajutor pentru \nfiin]area unui mecanism consultativ, prin care ministerul s` poat` dezbate cu grupurile ce reprezint`
societatea civil` probleme privind descentralizarea.

Sediul central Biroul local Biroul local Biroul local

GRASP IA{I ORADEA SIBIU
Str. Grigore Mora nr. 11 sector 1 Str. Vasile Pogor nr. 6, Ia[i Str. Parcul Traian nr. 2, Str. Gimnasticii nr. 33B,
011885 Bucure[ti Tel./Fax: +40-232-26 16 10 Ap. 4, Oradea Ap. 42, Sibiu
Tel.: +40-21-20 80 600 +40-232-26 15 95 Tel./Fax: +40-259-41 34 54 Tel.: +40-269-23 22 51
Fax: +40-21-20 80 627 Tel./Fax: +40-269-43 07 63
E-mail: grasp@dai.com
www.grasp.ro