Sunteți pe pagina 1din 8

newsletter N R.

3 2 0 0 4

PLANURI DE INVESTI}II
ÎN ROMÂNIA
Eficien]a din punctul de vedere al Procesului de
Planificare [i Bugetare în vederea furniz\rii unor noi
servicii c\tre cet\]eni
În comuna Holboca, jud. Ia[i, exist\ 64 de gospod\rii care nu au electricitate, iar
oamenii înc\ mai folosesc lumân\ri pentru a citi, r\citoare cu ghea]\ pentru alimente [i
baterii pentru obiectele electrocasnice. Comuna s-a m\rit [i familiile au început s\-[i
cl\deasc\ noi case la marginile localit\]ii, f\r\ un plan de dezvoltare real. Cu începere din
februarie 2005, va fi instalat\ o re]ea, pentru alimentarea celor 64 de locuin]e cu
electricitate. Pân\ în anul 2009, aproximativ 600 de locuitori, adic\ 200 de familii din 184
gospod\rii vor avea electricitate, iar locuin]ele nou construite vor beneficia de acces
Extinderea procedurilor imediat la alimentarea cu curent electric. În plus, în comunele Rediu [i Tome[ti din jud. Ia[i
transparente de bugetare se va construi un nou sistem de canalizare [i se va instala [i o re]ea nou\ de alimentare cu
2 ap\ potabil\. Toate acestea se vor face cu asisten]\ din partea programului GRASP, oferit\
comunelor respective în procesul de elaborare a Planurilor multianuale de Investi]ii, ceea
Femina 2000 lanseaz\ ce va permite autorit\]ilor locale s\ realoce sume de la buget pentru activit\]i care reflect\
Ghidul locuin]elor în [i alte priorit\]i ale cet\]enilor.
Piatra Neam] Planul multianual de Investi]ii este atât un Comuna HOLBOCA, Jude]ul IA{I
3 instrument de gestiune vital, cât [i o modalitate de
PLANUL MULTIANUAL
comunicare cu publicul. Planificarea fizic\ [i planificarea DE INVESTI}II 2005 - 2009
Refuzul de a mai sta la rând economic\ sunt legate prin corelarea proiectelor de Aprobat\ de Consiliul Local, cu începere
din anul fiscal 2005
4 investi]ii cu resursele de finan]are disponibile, precum
[i cu priorit\]ile comunit\]ii. „Consider informa]iile Re]eaua de electricitate din
comuna Holboca
Pictorul privind analiza financiar\ pe care ni le-a]i oferit pentru
5 proiectele de investi]ii ca fiind extrem de utile [i voi Valoarea total\ a proiectului
solicita speciali[tilor din prim\rie s\ promoveze 15 miliarde lei (380.000 Euro)
Au fost selec]iona]i viitoarele proiecte de investi]ii de capital pe baza a ceea Finan]area de la bugetul local
beneficiarii de vouchere 267,5 milioane lei (6.800 Euro)
ce am înv\]at de la GRASP. Aceste instrumente vor
Perioada de implementare
Urm\toarea etap\ a deveni o practic\ zilnic\ în procesul nostru de 1 an – 2005
asisten]ei GRASP planificare a investi]iilor de capital [i în cadrul Beneficiari
6 activit\]ilor de bugetare”, a afirmat fostul primar al 600 locuitori, 184 case
municipiului Craiova în urma unui atelier de lucru [i 200 familii
organizat de GRASP.
Asocia]ia Tinerilor Europeni
contribuie la alimentarea cu Planificarea [i bugetarea multianual\ pentru proiectele de investi]ii nu constituie înc\
ap\ a unei [coli o practic\ obi[nuit\ a autorit\]ilor locale din România. În urma unei analize profunde [i a
7 sondajelor efectuate, GRASP a constatat c\ nici una din cele 79 de autorit\]i locale incluse
în studiu nu are un plan multianual de investi]ii. Acesta a reprezentat un factor major în
deteriorarea infrastructurii publice [i a serviciilor de baz\. În iulie 2003, GRASP a început
s\ consolideze sistemele de planificare a investi]iilor [i bugetare la nivel local, în
colaborare cu 13 autorit\]i locale. Sprijinul GRASP a inclus formarea unor speciali[ti din
Finan]at de:
cadrul prim\riilor [i al consiliilor [i asisten]a tehnic\
oferit\ direct administra]iilor locale în vederea elabor\rii
de Planuri de Investi]ii de Capital. Octavian Traian Rusu,
director executiv în cadrul Oficiului Regional de
Dezvoltare [i Integrare European\ din Sibiu, a rezumat
sintetic evenimentul: „Trebuie s\ v\ m\rturisesc c\ am
fost foarte sceptic, la început, în leg\tur\ cu propunerea
pe care ne-o f\cea GRASP-ul, dar hot\rârea de care au
dat dovad\ [i asisten]a de înalt\ calitate pe care ne-au
oferit-o speciali[tii GRASP, cu sprijinul finan]\rii USAID,
Implementat de: s-a materializat în faptul c\ ast\zi avem, într-un singur
document, un plan pentru urm\torii trei ani, un buget
proiectat, scenarii privitoare la datoria municipal\,
Copii din Holboca vor putea reglement\ri [i proceduri privind investi]iile precum [i un
citi seara, dup\ introducerea portofoliu de investi]ii care satisface dorin]ele tuturor.”
re]elei electrice
Planurile multianuale de investi]ii ale celor 13 autorit\]i locale se ridic\ la aproximativ 4 trilioane lei
(118 milioane USD). Aceste fonduri vor fi utilizate pentru ini]ierea, continuarea [i finalizarea a
293 proiecte de infrastructur\ [i vor sprijini diverse proiecte în domeniul s\n\t\]ii [i al altor servicii publice, în
func]ie de necesit\]ile locale [i de priorit\]ile de investi]ii. De asemenea, GRASP ofer\ asisten]\ în accesarea
creditelor municipale: de exemplu, prim\ria municipiului Media[ din jud. Sibiu a negociat un împrumut public de
90 miliarde lei (aproape 3 milioane USD) pentru perioada 2005 - 2007 [i 30 miliarde lei (aproximativ 1 milion USD)
anual pentru investi]ii în infrastructur\ [i locuin]e. La baza procesului de programare a investi]iilor de capital se afl\
consult\rile cu cet\]enii, în vederea identific\rii priorit\]ilor locale. Cu asisten]\ din partea programului GRASP, în
lunile februarie [i martie 2004, au fost organizate 8 dezbateri publice privitoare la priorit\]ile investi]ionale, la care
au participat 585 de cet\]eni care [i-au exprimat opiniile [i [i-au f\cut cunoscute priorit\]ile prin completarea unor
chestionare.
Previziunile bugetare relev\ investi]iile de capital pe care comunitatea [i le poate permite. În urm\torii cinci ani,
investi]iile de capital vor cre[te la 20-50%, comparativ cu doar 13-19% din bugetele locale în anul 2004. Durabilitatea
[i succesul procesului de planificare a investi]iilor bugetare sunt asigurate pentru anii care vor veni prin aprobarea de
c\tre consiliile locale a planurilor multianuale precum [i prin adoptarea unor reguli [i reglement\ri specifice
investi]iilor de capital. „Acest instrument reprezint\ leg\tura dintre strategia de dezvoltare [i bugetul local viitor, dar
[i cartea de vizit\ a jude]ului nostru” , afirm\ dl. Octavian Traian Rusu. În acela[i timp, s\tenii din Holboca a[teapt\
cu ner\bdare instalarea re]elei electrice, adic\ ziua în care vor putea aprinde lumina seara pentru a citi.

Fonduri alocate de c\tre autorit\]ile locale pentru fiecare activitate GRASP

USD Fonduri atrase (USD) Activitatea Fondurile oferite


1.000.000 966.625 905.000
800.000 Audieri publice 966.625 USD
grasp newsletter

600.000 Dezvoltare economic\ local\ 905.000 USD


400.000 Dezvoltare metropolitan\ 49.280 USD
200.000 Vouchere 32.514 USD
49.280 32.514 32.503 Finan]\ri (granturi) 32.503 USD
0
Audieri Dezvoltare Dezvoltare Vouchere Finan]\ri
publice economic\ metro- (granturi) TOTAL 1.985.922 USD
local\ politan\

Extinderea procedurilor transparente


2

de bugetare
Pân\ acum, autorit\]ile locale din România nu au avut o abordare
coerent\ sau consecvent\ a implic\rii cet\]enilor în procesul decizional
local, de[i legisla]ia relevant\ exista. Acest fapt, împreun\ cu lipsa
general\ de transparen]\ a activit\]ilor administra]iei publice, a sl\bit
încrederea cet\]enilor în autorit\]ile locale. Comunitatea din Vâr[ag,
jud. Harghita, care s-a confruntat cu acest\ problem\, a aflat valoarea
consult\rilor cu cet\]enii pentru elaborarea bugetelor în momentul în
care s-a aplecat asupra proiectelor pentru reabilitarea str\zilor din
comun\. Evenimentul a determinat autorit\]ile locale s\ organizeze o
campanie public\. GRASP a sprijinit administra]ia local\ din Vâr[ag în
vederea dezvolt\rii unui proces de bugetare transparent [i a oferit
asisten]\ tehnic\ în procesul de
prezentare a bugetului, ceea ce i-a încurajat pe cet\]eni s\ se implice în acest
proces. Func]ionarii publici [i oficialii ale[i din Vâr[ag au fost instrui]i asupra
modului de desf\[urare a campaniilor de transparen]\ bugetar\. În plus, ei au
primit asisten]\ în realizarea unei bro[uri - Bugetul pe Scurt, a unei prezent\ri a
bugetului în format electronic, precum [i în crearea, tip\rirea [i distribuirea unor
afi[e pentru popularizarea evenimentului.
Pe 23 noiembrie 2003, GRASP a ajutat autorit\]ile locale din Vâr[ag s\
organizeze o audiere public\ pe tema proiectului de buget pentru 2004. Era prima
dat\ când reprezentan]ii prim\riei se întâlneau cu cet\]enii pentru a discuta
propunerile de buget. 117 locuitori ai comunei Vâr[ag au participat la eveniment,
Cet\]enii din comuna Vâr[ag dezb\tând priorit\]ile în domeniul serviciilor publice, al asisten]ei sociale,
dezb\tând bugetul local chiar [i dup\
^ncheierea audierii publice veniturilor [i cheltuielilor din buget [i al domeniilor în care se pot reduce
cheltuielile publice.
Dup\ aprobarea bugetului, primarul Tamas Ernö i-a informat pe cet\]enii din Vâr[ag în leg\tur\ cu prevederile
finale, inclusiv propunerile legate de infrastructur\ înaintate de c\tre locuitorii comunei care participaser\ în
audierea public\. Înv\]ând lec]ia transparen]ei, autorit\]ile locale au putut organiza cea de a doua audiere, în luna
februarie 2004, f\r\ ajutorul GRASP-ului, în urma c\reia au rezultat [ase adun\ri publice - câte una în fiecare sat din
comuna Vâr[ag, cu câte 100-200 participan]i la fiecare adunare. Succesul campaniei publice de transparen]\ a
bugetului în rândul cet\]enilor a fost atât de mare, încât primarul s-a hot\rât s\ organizeze astfel de întâlniri în
fiecare an. Cet\]enii din Vâr[ag, impresiona]i de faptul c\ administra]ia local\ le-a cerut p\rerea, au povestit [i
vecinilor din satele al\turate. „Dup\ un timp, am început s\ primesc apeluri telefonice de la primarii satelor
învecinate, care puneau întreb\ri referitoare la audieri: cum, când, de ce [i cu ce resurse? declar\ dl. Tamas Ernö.
Cet\]enii s-au dus la prim\rie [i [i-au întrebat ale[ii de ce nu era [i administra]ia lor local\ la fel de transparent\, de
ce nu organizeaz\ [i prim\ria lor asemenea evenimente, de ce nu sunt [i ei ]inu]i la curent [i implica]i în procesul
decizional?” Cet\]enii din comunit\]ile învecinate le-au cerut reprezentan]ilor lor s\ solicite informa]ii referitoare
la audierile publice, ob]inând în cele din urm\ promisiunea
~nv\]\mânt - 781 USD c\ asemenea campanii vor avea loc [i în comunit\]ile lor [i
Reabilitarea locuin]elor
56.250 USD Ordine Public\ c\ activit\]ile zilnice ale reprezentan]ilor ale[i vor fi mai
3.750 USD transparente. „M\ intereseaz\ foarte tare organizarea
Transport public
156.250 USD
acestui tip de eveniment pentru cet\]enii mei în acest an [i
în anii urm\tori, dar îmi trebuie mai multe informa]ii
referitoare la procedura propriu-zis\”, a afirmat dl. Balint
Infrastructur\ Eremir, primarul comunei Dealu.
489.594 USD
Drept rezultat, primarul Tamas Ernö va repeta
Ap\ / Salubritate
conceptul bugetului transparent, utilizând instrumentele
245.938 USD dezvoltate de GRASP [i lec]iile înv\]ate în cadrul unei
întâlniri ulterioare a Asocia]iei celor 11 Comune, care
Iluminatul public - 14.063 USD include: Zetea, C\pâlni]a, Satu Mare, Prede[ti, Vâr[ag,
Dealu, Feliceni, Lupeni, Corund, Praid [i Mugeni. Toate
Fonduri angajate de administra]iile locale cele 11 comune s-au angajat s\ organizeze astfel de audieri

3
pe baza sugestiilor cet\]enilor publice privind bugetul în 2004.

grasp newsletter
Femina 2000 lanseaz\
Ghidul locuin]elor în Piatra Neam]
Statisticile oficiale arat\ c\ România - prin compara]ie cu majoritatea celorlalte state europene - dispune de
cele mai aglomerate spa]ii de locuit: în medie 12,5 m²/persoan\, în compara]ie cu 17 m² în Bulgaria, 15 m² în Polonia
sau 49 m² în Danemarca. În ultimii 15 ani, problema locuin]elor a fost una critic\ iar construc]ia de locuin]e a devenit
una dintre cele mai lucrative activit\]i. Distribuirea terenurilor, eliberarea autoriza]iilor de construire [i planificarea
capitalului se fac la un nivel nesatisf\c\tor, iar reglement\rile sunt într-o continu\ schimbare. Dup\ o serie de
consult\ri cu speciali[tii [i cu cet\]enii, GRASP a identificat aceast\ problem\ ca fiind una dintre cele mai importante
în comunit\]ile din jud. Neam]. Num\rul locuin]elor disponibile este în sc\dere, iar cet\]enii se confrunt\ cu
dificult\]i în ob]inerea de informa]ii privind construirea de locuin]e private. GRASP a abordat aceast\ problem\
oferind o finan]are nerambursabil\ Asocia]iei Femina 2000, care a înfiin]at un centru de consultan]\ denumit „Casa
mea - de la vis la realitate”. Fondurile necesare pentru acest proiect s-au ridicat la un total de 40.636 USD, din care
29.762 USD oferi]i de GRASP. În cadrul acestui proiect, cet\]enilor li se pun la dispozi]ie informa]ii privind toate
aspectele legate de construirea unor locuin]e private, inclusiv aspecte care ]in de finan]are, legisla]ie, modele de
locuin]e, contractori [i furnizori de materiale.
Asocia]ia Femina 2000 a utilizat banii pentru a organiza [i a echipa centrul
„Casa mea”, unde ofer\ asisten]\ [i consultan]\ viitorilor proprietari de locuin]e.
Asocia]ia [i-a unit for]ele cu 5 b\nci, 65 antreprenori, 8 agen]ii imobiliare, precum
[i cu Camera de Comer] [i Industrie a jud. Neam] pentru a oferi servicii de
consultan]\ în diferite aspecte legate de construc]ia de locuin]e. Camera de
Comer] [i Industrie s-a angajat s\ pun\ la dispozi]ie pe termen nedefinit spa]iul
pentru centrul de consultan]\, a c\rui chirie este evaluat\ la 220 USD pe lun\.
Pân\ în momentul de fa]\, 312 de cet\]eni au contactat centrul pentru a
ob]ine informa]ii privind construirea unei locuin]e, legisla]ia relevant\ sau
împrumuturile bancare. În calitate de pre[edinte al organiza]iei, dna. Maria Talp\ a
declarat: „A[a se creeaz\ obiceiurile. Oamenii î[i dau seama c\, pe lâng\ autorit\]ile
locale, mai sunt [i alte locuri unde pot merge s\ solicite un sfat. Mai presus de orice,
informa]iile oferite prin intermediul unui centru cum este al nostru sunt
specializate, mai ieftine [i mai flexibile”.
În afar\ de înfiin]area singurului centru de informa]ii din jud. Neam],
organiza]ia a utilizat finan]area [i pentru a elabora, tip\ri [i distribui Ghidul
locuin]elor, o publica]ie cuprinz\toare, u[or de parcurs [i de în]eles, pentru
cet\]enii interesa]i de construirea unei locuin]e. Dup\ cum a declarat dna. Aurelia
Nicolae, arhitect-[ef al Consiliului Jude]ean Neam]: „Acesta va reprezenta un Proiectele câ[tig\toare pentru
sprijin real atât pentru administra]iile locale - consiliul local, (continuare ^n pag. 5) locuin]ele construite ^n jud. Neam]
REFUZUL
DE A MAI STA LA RÂND
Pentru a evita birocra]ia, cet\]enilor din comuna Andrie[eni li se ofer\
consultan]\ în completarea formularelor prin centrele de informare
comunitar\
Pân\ in iunie 2004, orice cet\]ean din comuna Andrie[eni care
trebuia s\ depun\ o cerere la Serviciul de eviden]\ informatizat\ a
persoanei (S.E.I.P.) pentru ob]inerea unei noi c\r]i de identitate sau
înnoirea celei expirate trebuia s\ prind\ trenul de la ora 3:46 pentru a
ajunge în Ia[i la 5:08. Dup\ ce g\sea cl\direa Poli]iei municipale [i
birourile S.E.I.P., persoana respectiv\ trebuia s\ stea la rând cu al]i zeci
de oameni pentru a completa formularele cerute [i a depune dosarul la
ghi[eu. Dac\ se întâmpla ca vreunul din actele [i adeverin]ele necesare
s\ lipseasc\ de la dosar, procedura trebuia repetat\ într-o alt\ zi.
Acest scenariu frustrant este pe cale de a deveni amintire pentru
locuitorii comunei Andrie[eni. Începând cu data de 1 iunie, ei pot vizita
centrele de informare comunitar\ deschise în satele Fîntînele,
Gl\v\ne[ti [i Andrie[eni. Aici, voluntari locali special preg\ti]i le pot La rând la Serviciul de Eviden]\
Informatizat\ a Persoanei
furniza informa]ii despre formularele care trebuie completate [i actele
care trebuie puse la dosar pentru ob]inerea anumitor servicii/ beneficii
[i c\ror institu]ii sau organiza]ii din Ia[i trebuie s\ se adreseze în acest sens. În acest fel, cet\]enii pot acum s\
completeze corect toate formularele sau s\ ob]in\ toate adeverin]ele necesare înainte de a veni la Ia[i cu dosarele
grasp newsletter

de [omaj, pensii sau pentru alte servicii. Dac\ sunt necesare informa]ii mai complexe, voluntarii din centre folosesc
re]eaua Internet pentru a contacta speciali[ti care le pot r\spunde la întreb\ri sau le pot oferi solu]ii.
Acest nou serviciu pentru cet\]eni este posibil prin finan]area oferit\ de GRASP Centrului de Mediere [i
Securitate Comunitar\ (CMSC) pentru proiectul intitulat „Centre de securitate comunitar\ în mediul rural”. Cei
47.483 USD, din care 26.819 USD oferi]i de GRASP, au fost utiliza]i pentru a renova [i utila spa]iile pentru dou\
centre de informare comunitar\ [i dou\ cluburi de activit\]i extra[colare, dar [i pentru a preg\ti membri ai
comunit\]ii locale dornici s\ devin\ facilitatori [i voluntari în serviciile sociale care se vor desf\[ura în viitor,
precum medierea conflictelor, furnizarea de informa]ii c\tre cet\]eni, sau grupuri de sprijin pentru violen]a
domestic\ [i abuzurile asupra copiilor. Iuliana Gîn]u, din Gl\v\ne[tii Noi, voluntar\ în proiect, declar\: „În cadrul
acestui proiect am abordat o tematic\ pu]in cunoscut\ în mediul rural, aceea a violen]ei îndreptate asupra femeii.
4

Cuno[tin]ele însu[ite le-am împ\rt\[it [i altor fete de vârsta mea, pentru a [ti s\-[i apere drepturile. De asemenea,
am avut pl\cerea de a lucra ca voluntar la clubul de copii din Gl\v\ne[ti. Acest program a însemnat pentru mine o
experien]\ nou\ [i deosebit de valoroas\”. Autorit\]ile publice locale au alocat resurse financiare [i materiale
pentru implementarea proiectului [i au pus la dispozi]ie spa]ii pentru un al treilea centru de informare [i un club de
educa]ie prin teatru. Dup\ cum a declarat viceprimarul comunei, Dumitru Sturza: „Noi vedem aceste centre drept
o ramp\ de lansare pentru viitoarele proiecte care vor fi implementate în comunitate”.
Proiectul a prins via]\ datorit\ eforturilor proactive ale liderilor comunit\]ii locale, care au ini]iat contactele
cu CMSC. Ei v\d aceste centre [i cluburi drept solu]ii la cele mai importante probleme ale comunit\]ii, între care se
num\r\: lipsa activit\]ilor generatoare de venit, s\r\cia, slaba comunicare între autorit\]i, lipsa posibilit\]ilor de
petrecere a timpului liber, alcoolismul, violen]a sau delincven]a juvenil\. Dup\ cum declara p\rintele Axinte, din
Fîntînele: „Ca preot al acestei comunit\]i, m\ simt dator s\ particip la programe educa]ionale [i g\sesc c\ Biserica
poate juca un rol important în educarea copiilor care sufer\ de lipsa de
acces la ultimele descoperiri ale [tiin]ei, la computere sau alte
tehnologii care le-ar permite s\ aib\ un viitor str\lucit. Ace[ti copii au
un poten]ial intelectual ridicat [i g\sesc c\ implicarea lor în aceste
programe în viitor va l\sa o amprent\ deosebit\ în educa]ia lor”. Alte
solu]ii la problemele comunit\]ii sunt crearea de întreprinderi mici [i
mijlocii (IMM), educa]ie extra[colar\ pentru tineri [i crearea unui
sistem local de voluntariat. Toate aceste ac]iuni fac parte din strategia
de securitate comunitar\ a comunei Andrie[eni pentru perioada
2004-2005, care va fi integrat\ în strategia de securitate comunitar\ a
jude]ului Ia[i [i va putea fi multiplicat\ în alte comunit\]i rurale. Printre
rezultatele vizate prin acest proiect se num\r\ realizarea unui buletin
trimestrial de securitate comunitar\ care va fi distribuit fiec\rei familii
din comun\, un website al comunit\]ii [i un film documentar despre
Centrul de informare comunitar\ pa[ii de parcurs pentru realizarea unei strategii de securitate
din Andrie[eni st\ la dispozi]ia comunitar\ de succes.
cet\]enilor
PICTORUL

Marius Dan {tefan are 20 de ani [i i-a pl\cut întotdeauna s\ deseneze [i s\


picteze. De-a lungul anilor, el [i-a îmbun\t\]it tehnica din ce în ce mai mult, aparent
nestingherit de handicapul s\u (Marius este surdo-mut) sau de boala care îl afecteaz\
(o form\ acut\ de diabet). Marius nici m\car nu a încercat s\ vorbeasc\ pân\ la vârsta
de 16 ani. Îns\ în acest an, Marius a terminat liceul [i î[i va continua studiile pentru a-
[i perfec]iona tehnica de pictur\.
Ini]ial, Marius a beneficiat de evaluare profesional\ [i de programele
educa]ionale oferite de c\tre Centrul de Integrare prin Terapie Ocupa]ional\ din
Zal\u, o filial\ a Societ\]ii Handicapa]ilor. Lucr\rile lui Marius au contribuit la
cre[terea vânz\rilor serviciilor Centrului [i, prin urmare, au contribuit la asigurarea
durabilit\]ii acestuia. În plus, Marius [i-a asumat [i rolul de îndrum\tor pentru Marius [i studen]ii s\i
membrii mai noi care [i-au manifestat interesul în art\. În luna iunie 2004, Marius s-a din cadrul Centrului
înscris la examen la Academia de Arte Frumoase din Cluj [i a fost primul solicitant
selec]ionat pentru programul de arte frumoase al [colii respective. Timp de patru ani, el va fi student la cursurile de
zi, departe de cas\, [i se va integra total în sistemul universitar românesc. Marius m\rturisea c\: „M-am sim]it împlinit
la Centru. Aici mi-am dat seama c\ [i al]i tineri sufer\ [i c\ existen]a lor este o b\t\lie continu\. Am fost fericit pentru
c\ am putut s\ le aduc pu]in\ bucurie ajutându-i s\ descifreze misterele artei [i picturii. {i au reu[it. {i am fost foarte
fericit din acest motiv. Acum m\ preg\tesc s\ devin student. M\ a[teapt\ o lume nou\ [i fascinant\ despre care nu [tiu
nimic. Dar [tiu c\ exist\ pasiune [i culori [i c\ oamenilor le place ceea ce este frumos.”
La Zal\u, jud. S\laj, Societatea Handicapa]ilor a deschis un Centru de Integrare prin Terapie Ocupa]ional\, în
cadrul c\ruia 35 de tineri cu vârste între 18 [i 35 de ani î[i pot dezvolta abilit\]ile [i pot interac]iona pentru a se

5
integra total ca membri ai societ\]ii. }esutul, cusutul, fabricarea de lumân\ri [i tâmpl\ria sunt doar câteva dintre
activit\]ile care îi ajut\ pe beneficiarii acestui centru s\ simt\ c\ pot tr\i [i în mod independent, c\ pot ie[i din cas\, c\
se pot descurca singuri în afara familiei [i c\ pot interac]iona cu restul comunit\]ii. Centrul a fost inaugurat în

grasp newsletter
octombrie 2003, ca rezultat al unui parteneriat încheiat între programul MATRA (o ini]iativ\ guvernamental\
olandezo-român\), Prim\ria Zal\u, care a oferit loca]ia [i Ministerul Afacerilor Externe al Olandei, care ofer\
asisten]\ financiar\ înc\ din anul 2002, propunându-[i s\ acorde sprijin tinerilor cu handicap motor sau asociat, din
Zal\u [i localit\]ile rurale apropiate. Ulterior, GRASP a contribuit cu o finan]are nerambursabil\ de 28.000 USD,
împreun\ cu asisten]\ tehnic\ în domeniul dezvolt\rii institu]ionale, rela]ion\rii [i planific\rii de afaceri, pentru a
ajuta la consolidarea parteneriatului public-privat dintre Societate [i municipalitatea Zal\u. Sprijinul acordat a
contribuit la evaluarea [i asistarea a 35 de tineri cu handicap care
anterior nu putuser\ participa la nici un program de dezvoltare
educa]ional\ sau profesional\, pentru c\ multe cl\diri le erau fizic
inaccesibile [i pentru c\ nu existau programe prin care s\ fie îndeplinite [i
necesit\]ile lor personale. În momentul în care acest proiect finan]at de
GRASP va înceta, parteneriatul existent cu autorit\]ile locale din Zal\u
va asigura durabilitatea Centrului, la care se vor ad\uga eforturile proprii
ale Centrului. Rodica Marian, director al Societ\]ii Handicapa]ilor din
Zal\u [i coordonatorul Centrului, ar\ta c\: „Am spus-o de multe ori [i
m\ bucur s\ o mai spun înc\ o dat\ - GRASP a intrat în via]a noastr\
tocmai când aveam mai mult\ nevoie. Cu ajutorul GRASP am început s\
organiz\m Centrul. Func]ion\m bine datorit\ speciali[tilor GRASP, care
ne-au sprijinit din punct de vedere organiza]ional [i financiar, prin
Picturi ale beneficiarilor Centrului de Integrare parteneriate cu institu]ii publice, prin consultare [i implicare direct\.
Este o rela]ie pe care dorim s\ o continu\m.”

Femina 2000 lanseaz\ Ghidul locuin]elor în Piatra Neam]


(continuare din pagina 3)

dar în special pentru prim\rii - precum [i pentru cet\]enii care doresc s\ investeasc\
în construirea unei locuin]e, oferindu-le informa]ii privitoare la materialele
existente, accesibile oricui”. Cu ajutorul acestui ghid, precum [i al catalogului cu
modele de case [i proceduri pentru cet\]eni, proiectul „poate schimba modul în
care gândesc oamenii [i îi poate convinge s\ utilizeze servicii de consultan]\ [i, în
acest mod, le poate u[ura sarcina în orice moment, începând de la elaborarea [i
finan]area proiectului [i pân\ la ob]inerea autoriza]iilor [i construirea propriu-zis\ a
locuin]ei.”
Ghidul locuin]elor [i catalogul vor fi expuse în [ase localit\]i din jud. Neam]:
Piatra Neam], Roman, Bicaz, Târgu Neam], Poiana Teiului [i Roznov. Ca rezultat al Reprezentan]ilor APL [i
speciali[tilor din Piatra Neam],
acestei activit\]i, GRASP va contribui la îmbun\t\]irea condi]iilor de via]\ [i va li s-a prezentat Ghidul locuin]elor
deschide calea unor noi modalit\]i de satisfacere a necesarului de locuin]e pentru pe data de 7 mai
cet\]enii din zon\.
Au fost selec]iona]i beneficiarii de vouchere

Luna mai 2004 a fost ultima lun\ ^n care autorit\]ile locale se puteau înscrie pentru ob]inerea unui voucher.
Din cele 18 solicit\ri primite, au fost selec]ionate zece administra]ii locale, care vor primi vouchere în valoare total\
de 48.925 USD. {apte dintre ele, în total 37.925 USD, au fost acordate pentru studii de fezabilitate [i alte studii, iar
trei vouchere vor contribui la finan]area unor programe de formare în domeniul managementului de proiect [i al
scrierii de proiecte, cu o valoare de 11.000 USD. Contribu]ia proprie a autorit\]ilor locale se ridic\ la impresionanta
cot\ de 68% din costul total al proiectelor. Contribu]ia adus\ de GRASP reprezint\ aproximativ 32% din totalul
proiectelor, ceea ce înseamn\ o reducere semnificativ\ fa]\ de contribu]ia de 80% acordat\ ini]ial de GRASP în
cadrul rundei pilot. Datorit\ constrângerilor bugetare, aceasta este ultima rund\ de vouchere a programului GRASP.
Printre beneficiarii celor zece vouchere se afl\:

l Prim\riile din Br\ila [i Craiova - vouchere pentru îmbun\t\]irea transportului public, pe baza unui
studiu privind transportul urban;
l Prim\ria Zal\u - voucher pentru un studiu de fezabilitate [i pentru preg\tirea unui proiect tehnic
pentru centrul de servicii sociale;
l Prim\ria Jibou - voucher pentru un studiu de fezabilitate [i preg\tirea unui proiect tehnic pentru
extinderea sistemului de canalizare;
l Comuna Tome[ti - voucher pentru un studiu de fezabilitate privind reabilitarea drumurilor;
l Prim\ria Vatra Dornei - voucher pentru un studiu de fezabilitate [i preg\tirea unui proiect tehnic
pentru o sta]ie de tratare a apei;
l Prim\ria Vicovu de Sus - voucher pentru un studiu de fezabilitate pentru furnizare de ap\ [i
grasp newsletter

canalizare;
l Prim\ria Caracal [i Consiliile Jude]ene Ia[i [i Sibiu - vouchere pentru programe de formare în
domeniul scrierii de proiecte, managementului de proiect [i, în cazul Ia[iului, dezvoltarea capacit\]ii de
conducere.

Urm\toarea etap\ a asisten]ei GRASP


va include 19 localit\]i
6

În luna octombrie, GRASP [i-a încetat serviciile de asisten]\ tehnic\ direct\ pe care a oferit-o ini]ial celor 14
grupuri integrate de administra]ii locale [i organiza]ii ale societ\]ii civile, oferind un raport final în care sunt
prezentate realiz\rile [i rezultatele, în compara]ie cu planurile de lucru ini]iale, pentru fiecare loca]ie. Pentru
urm\torii trei ani ai programului, GRASP a selec]ionat un num\r de 19 de localit\]i mai mari, pentru care se vor crea
programe mai detaliate de instruire [i asisten]\ tehnic\. Cele 19 localit\]i sunt urm\toarele:

1. Alba Iulia 10. Gala]i


2. Bac\u 11. Giurgiu
3. Baia Mare 12. Ia[i
4. Boto[ani 13. Miercurea Ciuc
5. Bra[ov 14. Pite[ti
6. Bucure[ti 15. Ploie[ti
7. Câmpulung Moldovenesc 16. Râmnicu Vâlcea
8. Cluj-Napoca 17. Sighi[oara
9. Craiova 18. Târgu Mure[
19. Timi[oara
ASOCIA}IA TINERILOR EUROPENI
contribuie la alimentarea cu ap\ a unei [coli
„Ce mi[tooo!"
{coala din satul Comanca, jude]ul Olt, s-a construit la începutul anilor 1960 [i are cinci s\li de clas\. În timpul
anului [colar, în fiecare zi, o sut\ de copii cu vârste între [apte [i cincisprezece ani î[i petrec cea mai mare parte a
timpului în [coal\, înv\]ând [i dezvoltând noi deprinderi. Pân\ nu demult, [coala nu a avut ap\ curent\, iar elevii erau
nevoi]i s\ aduc\ de acas\ sticle cu ap\ pentru b\ut, sau pentru sp\latul mâinilor dup\ activit\]ile fizice [i înainte de
gustare. Se punea, de asemenea, problema acredit\rii pentru urm\torul an [colar de c\tre autorit\]i.
În octombrie 2003, Asocia]ia Tinerilor Europeni (ATE), cu sediul
în ora[ul Caracal, a identificat o lips\ de transparen]\ [i deschidere a
administra]iei publice fa]\ de cet\]eni (în întregul jude] Olt) [i o slab\
consultare cu cet\]enii privind deciziile de interes pentru comunitatea
local\. Organiza]ia a apelat la o finan]are nerambursabil\ oferit\ de
GRASP, prin intermediul c\reia se asigura asisten]\ cet\]enilor [i
autorit\]ilor locale în acela[i timp, simultan cu solu]ionarea
problemelor comunit\]ii într-o manier\ mai participativ\. Cu ajutorul
sumei de 20,253 USD ob]inute de la GRASP [i al unei contribu]ii locale
(în bani [i în natur\) de 8,254 USD, ATE [i-a propus s\ faciliteze
microproiecte comunitare în patru comune din jude]ul Olt [i s\
contribuie la eficientizarea rela]iilor de cooperare dintre autorit\]ile Cet\]enii s-au oferit voluntari s\ ajute la
s\parea [an]urilor pentru conductele de ap\

7
locale [i cet\]eni.
La Comanca, pe 22 aprilie, aproximativ dou\zeci de cet\]eni, în majoritate p\rin]i ai elevilor [colii, s-au strâns
în curte pentru a începe s\parea [an]ului prin care aveau s\ treac\ ]evile de leg\tur\ între rezervorul de ap\, cl\direa

grasp newsletter
[colii [i re]eaua de canalizare. „Era vremea s\ facem ceva, a declarat Olti]a Urâtu, directoare [i profesoar\ de
educa]ie fizic\. Pentru copii era foarte greu s\ care sticle cu ap\ în fiecare zi [i, chiar [i a[a, nu era foarte igienic.”
La finele proiectului, finan]area a acoperit costul ]evilor, al rezervorului din fibr\ de sticl\, al pompelor [i al
sistemului de canalizare. Totul s-a f\cut prin munca depus\ de cet\]enii care au f\cut cu rândul la s\patul [an]urilor,
la c\ratul rezervorului [i la instalarea lui. Dl. Copilescu, viceprimar al comunei Deveselu, din care face parte satul
Comanca, afirma: „Nu spun c\ nu am fi putut face acela[i lucru [i f\r\ GRASP, dar ce a f\cut GRASP-ul pentru noi a
fost s\ ini]ieze primul - [i cel mai important - pas [i s\ ne arate c\ ne putem descurca [i singuri [i c\ e mai bine dac\ o
facem împreun\. Noi (autorit\]ile locale) am pus banii, cet\]enii au contribuit cu munca [i cu timpul lor [i, în felul
acesta, am rezolvat o problem\ veche într-un timp foarte scurt.”
Pe 2 iulie, chiar dac\ era vacan]\, un grup de elevi [i p\rin]i, profesori [i
reprezentan]i ai autorit\]ilor locale s-au adunat din nou, de data aceasta pentru a
inaugura instala]ia de ap\ curent\ din [coala din Comanca. Înainte de a t\ia panglica
tricolor\ legat\ de cele dou\ robinete ale noii chiuvete de o]el inoxidabil, primarul
Gheorghe Beciu a ]inut un scurt discurs, având ca tem\ ideea de „cooperare
cet\]eneasc\". El a subliniat rolul jucat de ATE în procesul de identificare de c\tre
autorit\]ile locale a nevoilor comunit\]ii [i de deschidere a accesului c\tre
informa]iile cu privire la posibilele surse de finan]are [i pe cel jucat de GRASP în
satisfacerea acestor nevoi.
Apoi, panglica a fost t\iat\ [i doi elevi au deschis pentru prima dat\
robinetele. Atunci s-a auzit, din grupul de copii care luau parte la ceremonie, un glas
S-a terminat cu sticlele de ap\
aduse zilnic la [coal\ care a [optit: „Ce mi[tooooo!”
Cu aceea[i finan]are din partea programului GRASP, ATE a organizat, în
noiembrie 2003, câte dou\ Grupuri Consultative Cet\]ene[ti în comunele Deveselu, Vl\dila, F\rca[ele [i Stoene[ti.
Fiecare grup a dezb\tut problemele comunit\]ii [i, împreun\ cu administra]iile locale respective, a decis care era
cea prioritar\, a creat un grup de persoane [i institu]ii interesate [i a contribuit la concentrarea resurselor
comunitare [i locale pentru solu]ionarea problemei. Ca rezultat, au fost implementate opt microproiecte, m\rind
num\rul de servicii oferite printr-un proces participativ [i contribuind la cre[terea resurselor locale: amenajarea
cur]ii gr\dini]ei din Deveselu (spa]iu de joac\ [i activit\]i pentru 70 copii); înlocuirea u[ilor interioare ale [colii din
Vl\dila (condi]ii de studiu pentru 220 elevi) [i reabilitarea pie]ei din Vl\dila (singura pia]\ disponibil\ pentru trei
comune), care va aduce bugetului local 50.000.000 lei în taxe, reprezentând o cre[tere de 80%; împrejmuirea
terenului de sport din F\rca[ele [i amenajarea dispensarului medical pentru cei 2.000 locuitori ai satului Ghimpa]i;
reabilitarea [colii din Stoene[ti (condi]ii de studiu pentru 176 elevi), astfel încât [coala s\ primeasc\ avizul de
func]ionare din partea autorit\]ilor din înv\]\mânt, [i crearea unei zone de recreare pe malul Oltului, pentru cei
3.000 locuitori ai satului Stoene[ti.
Consolidarea accesului la
creditele municipale
Numai dou\zeci de municipalit\]i din România au emis obliga]iuni
sau au contractat împrumuturi de la b\nci. Dat fiind îns\ c\ prim\riile
trebuie s\ repare drumurile stricate [i sta]iile de tratare a apei [i s\ î[i
extind\ capacitatea de furnizare c\tre cet\]eni a unor servicii mai bune,
atunci multe alte municipalit\]i vor trebui s\ înve]e cum func]ioneaz\
pia]a creditelor din România. În anul 2003, GRASP a solicitat unui num\r
de administra]ii locale un r\spuns la întrebarea dac\, în ultimele 12 luni,
[i-au evaluat capacitatea de îndatorare. Mai mult de jum\tate din ele au
r\spuns c\ nu au o idee clar\ referitoare la modalit\]ile de împrumut în
vederea finan]\rii de proiecte (vezi graficul de mai jos).
GRASP ofer\ asisten]\ în România în vederea consolid\rii pie]ei
Bancheri români, consultan]i [i reprezentan]i
creditelor municipale pe dou\ niveluri. În primul rând, func]ioneaz\ la ai APL au participat la Conferin]a GRASP
nivel na]ional cu ajutorul unui grup de lucru interministerial, stabilit privind creditele municipale ^n martie 2004
special pentru a putea crea un cadru legal mai bun pentru pia]a creditelor
municipale, aflat\ în dezvoltare. Grupul de lucru a fost înfiin]at cu sprijinul B\ncii Mondiale. Banca a solicitat
programului GRASP consultan]\ de specialitate privind modalitatea de elaborare a unui proiect de lege care s\
specifice procedurile de rela]ionare cu municipalit\]ile care se confrunt\ cu probleme fiscale. În momentul în care
procedurile vor fi descrise clar, împrumut\torii se vor sim]i mai în siguran]\ investind în autorit\]ile locale din
România. GRASP a avut dou\ întrevederi cu Grupul de Lucru, pentru a defini structura de baz\ a proiectului de lege
care va fi finalizat înainte de sfâr[itul anului 2004.
grasp newsletter

La cel de al doilea nivel, GRASP a elaborat un instrument de evaluare a capacit\]ii proprii de îndatorare, care
va fi distribuit autorit\]ilor locale. El va permite autorit\]ilor locale s\ î[i identifice avantajele [i dezavantajele, a[a cum
sunt ele privite de poten]ialii împrumut\tori. Prin completarea evalu\rii, municipalit\]ile vor afla ce aspecte ale
poten]ialului lor de management fiscal sunt luate în considerare de c\tre împrumut\tori la stabilirea capacit\]ii de
îndatorare. Aceste aspecte variaz\ de la arierate aferente unor pl\]i municipale pân\ la capacitatea de colectare a
taxelor. Instrumentul va fi testat „pe teren" în aceast\ toamn\ [i va fi distribuit prim\riilor înainte de sfâr[itul anului
2004. GRASP va organiza, de asemenea, sesiuni de formare a formatorilor, pentru a-i instrui asupra modalit\]ilor lui
de utilizare, pentru ca prim\riile s\ poat\ apela la el în momentul în care vor dori s\ abordeze institu]iile care acord\
împrumuturi.
8

Punctajul r\spunsurilor
2 puncte - 8%
1 punct - 27% 3 puncte - 5%
0 - nu au nici o idee referitoare la procesul de împrumut
4 puncte - 4%
1 - capacitate de împrumut evaluat\, pe baza limitelor legale
2 - au abordat poten]iali împrumut\tori
5 puncte - 3%
3 - au elaborat un plan de ac]iune
4 - au depus cererea de împrumut
5 - serviciul datoriei pentru un împrumut inclus în buget

0 puncte - 53%

Sediul central Biroul local Biroul local Biroul local


GRASP IA{I ORADEA SIBIU
Str. Grigore Mora 11, sector 1 Str. Vasile Pogor 6 Str. Parcul Traian 2, Ap. 4 Str. Gimnasticii 33B, Ap.2
011885 - Bucure[ti Ia[i Oradea Sibiu
Tel.: +40-21-20 80 600 Tel./Fax: +40-232-26 16 10 Tel.: +40-259-41 34 54 Tel.: +40-269-23 22 51
Fax: +40-21-20 80 627 Tel./Fax: +40-232-26 53 99 Fax: +40-259-40 68 53 Tel./Fax: +40-269-43 07 63
Email: grasp@dai.com
www.grasp.ro

S-ar putea să vă placă și