Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
3 2 0 0 4
PLANURI DE INVESTI}II
ÎN ROMÂNIA
Eficien]a din punctul de vedere al Procesului de
Planificare [i Bugetare în vederea furniz\rii unor noi
servicii c\tre cet\]eni
În comuna Holboca, jud. Ia[i, exist\ 64 de gospod\rii care nu au electricitate, iar
oamenii înc\ mai folosesc lumân\ri pentru a citi, r\citoare cu ghea]\ pentru alimente [i
baterii pentru obiectele electrocasnice. Comuna s-a m\rit [i familiile au început s\-[i
cl\deasc\ noi case la marginile localit\]ii, f\r\ un plan de dezvoltare real. Cu începere din
februarie 2005, va fi instalat\ o re]ea, pentru alimentarea celor 64 de locuin]e cu
electricitate. Pân\ în anul 2009, aproximativ 600 de locuitori, adic\ 200 de familii din 184
gospod\rii vor avea electricitate, iar locuin]ele nou construite vor beneficia de acces
Extinderea procedurilor imediat la alimentarea cu curent electric. În plus, în comunele Rediu [i Tome[ti din jud. Ia[i
transparente de bugetare se va construi un nou sistem de canalizare [i se va instala [i o re]ea nou\ de alimentare cu
2 ap\ potabil\. Toate acestea se vor face cu asisten]\ din partea programului GRASP, oferit\
comunelor respective în procesul de elaborare a Planurilor multianuale de Investi]ii, ceea
Femina 2000 lanseaz\ ce va permite autorit\]ilor locale s\ realoce sume de la buget pentru activit\]i care reflect\
Ghidul locuin]elor în [i alte priorit\]i ale cet\]enilor.
Piatra Neam] Planul multianual de Investi]ii este atât un Comuna HOLBOCA, Jude]ul IA{I
3 instrument de gestiune vital, cât [i o modalitate de
PLANUL MULTIANUAL
comunicare cu publicul. Planificarea fizic\ [i planificarea DE INVESTI}II 2005 - 2009
Refuzul de a mai sta la rând economic\ sunt legate prin corelarea proiectelor de Aprobat\ de Consiliul Local, cu începere
din anul fiscal 2005
4 investi]ii cu resursele de finan]are disponibile, precum
[i cu priorit\]ile comunit\]ii. „Consider informa]iile Re]eaua de electricitate din
comuna Holboca
Pictorul privind analiza financiar\ pe care ni le-a]i oferit pentru
5 proiectele de investi]ii ca fiind extrem de utile [i voi Valoarea total\ a proiectului
solicita speciali[tilor din prim\rie s\ promoveze 15 miliarde lei (380.000 Euro)
Au fost selec]iona]i viitoarele proiecte de investi]ii de capital pe baza a ceea Finan]area de la bugetul local
beneficiarii de vouchere 267,5 milioane lei (6.800 Euro)
ce am înv\]at de la GRASP. Aceste instrumente vor
Perioada de implementare
Urm\toarea etap\ a deveni o practic\ zilnic\ în procesul nostru de 1 an – 2005
asisten]ei GRASP planificare a investi]iilor de capital [i în cadrul Beneficiari
6 activit\]ilor de bugetare”, a afirmat fostul primar al 600 locuitori, 184 case
municipiului Craiova în urma unui atelier de lucru [i 200 familii
organizat de GRASP.
Asocia]ia Tinerilor Europeni
contribuie la alimentarea cu Planificarea [i bugetarea multianual\ pentru proiectele de investi]ii nu constituie înc\
ap\ a unei [coli o practic\ obi[nuit\ a autorit\]ilor locale din România. În urma unei analize profunde [i a
7 sondajelor efectuate, GRASP a constatat c\ nici una din cele 79 de autorit\]i locale incluse
în studiu nu are un plan multianual de investi]ii. Acesta a reprezentat un factor major în
deteriorarea infrastructurii publice [i a serviciilor de baz\. În iulie 2003, GRASP a început
s\ consolideze sistemele de planificare a investi]iilor [i bugetare la nivel local, în
colaborare cu 13 autorit\]i locale. Sprijinul GRASP a inclus formarea unor speciali[ti din
Finan]at de:
cadrul prim\riilor [i al consiliilor [i asisten]a tehnic\
oferit\ direct administra]iilor locale în vederea elabor\rii
de Planuri de Investi]ii de Capital. Octavian Traian Rusu,
director executiv în cadrul Oficiului Regional de
Dezvoltare [i Integrare European\ din Sibiu, a rezumat
sintetic evenimentul: „Trebuie s\ v\ m\rturisesc c\ am
fost foarte sceptic, la început, în leg\tur\ cu propunerea
pe care ne-o f\cea GRASP-ul, dar hot\rârea de care au
dat dovad\ [i asisten]a de înalt\ calitate pe care ne-au
oferit-o speciali[tii GRASP, cu sprijinul finan]\rii USAID,
Implementat de: s-a materializat în faptul c\ ast\zi avem, într-un singur
document, un plan pentru urm\torii trei ani, un buget
proiectat, scenarii privitoare la datoria municipal\,
Copii din Holboca vor putea reglement\ri [i proceduri privind investi]iile precum [i un
citi seara, dup\ introducerea portofoliu de investi]ii care satisface dorin]ele tuturor.”
re]elei electrice
Planurile multianuale de investi]ii ale celor 13 autorit\]i locale se ridic\ la aproximativ 4 trilioane lei
(118 milioane USD). Aceste fonduri vor fi utilizate pentru ini]ierea, continuarea [i finalizarea a
293 proiecte de infrastructur\ [i vor sprijini diverse proiecte în domeniul s\n\t\]ii [i al altor servicii publice, în
func]ie de necesit\]ile locale [i de priorit\]ile de investi]ii. De asemenea, GRASP ofer\ asisten]\ în accesarea
creditelor municipale: de exemplu, prim\ria municipiului Media[ din jud. Sibiu a negociat un împrumut public de
90 miliarde lei (aproape 3 milioane USD) pentru perioada 2005 - 2007 [i 30 miliarde lei (aproximativ 1 milion USD)
anual pentru investi]ii în infrastructur\ [i locuin]e. La baza procesului de programare a investi]iilor de capital se afl\
consult\rile cu cet\]enii, în vederea identific\rii priorit\]ilor locale. Cu asisten]\ din partea programului GRASP, în
lunile februarie [i martie 2004, au fost organizate 8 dezbateri publice privitoare la priorit\]ile investi]ionale, la care
au participat 585 de cet\]eni care [i-au exprimat opiniile [i [i-au f\cut cunoscute priorit\]ile prin completarea unor
chestionare.
Previziunile bugetare relev\ investi]iile de capital pe care comunitatea [i le poate permite. În urm\torii cinci ani,
investi]iile de capital vor cre[te la 20-50%, comparativ cu doar 13-19% din bugetele locale în anul 2004. Durabilitatea
[i succesul procesului de planificare a investi]iilor bugetare sunt asigurate pentru anii care vor veni prin aprobarea de
c\tre consiliile locale a planurilor multianuale precum [i prin adoptarea unor reguli [i reglement\ri specifice
investi]iilor de capital. „Acest instrument reprezint\ leg\tura dintre strategia de dezvoltare [i bugetul local viitor, dar
[i cartea de vizit\ a jude]ului nostru” , afirm\ dl. Octavian Traian Rusu. În acela[i timp, s\tenii din Holboca a[teapt\
cu ner\bdare instalarea re]elei electrice, adic\ ziua în care vor putea aprinde lumina seara pentru a citi.
de bugetare
Pân\ acum, autorit\]ile locale din România nu au avut o abordare
coerent\ sau consecvent\ a implic\rii cet\]enilor în procesul decizional
local, de[i legisla]ia relevant\ exista. Acest fapt, împreun\ cu lipsa
general\ de transparen]\ a activit\]ilor administra]iei publice, a sl\bit
încrederea cet\]enilor în autorit\]ile locale. Comunitatea din Vâr[ag,
jud. Harghita, care s-a confruntat cu acest\ problem\, a aflat valoarea
consult\rilor cu cet\]enii pentru elaborarea bugetelor în momentul în
care s-a aplecat asupra proiectelor pentru reabilitarea str\zilor din
comun\. Evenimentul a determinat autorit\]ile locale s\ organizeze o
campanie public\. GRASP a sprijinit administra]ia local\ din Vâr[ag în
vederea dezvolt\rii unui proces de bugetare transparent [i a oferit
asisten]\ tehnic\ în procesul de
prezentare a bugetului, ceea ce i-a încurajat pe cet\]eni s\ se implice în acest
proces. Func]ionarii publici [i oficialii ale[i din Vâr[ag au fost instrui]i asupra
modului de desf\[urare a campaniilor de transparen]\ bugetar\. În plus, ei au
primit asisten]\ în realizarea unei bro[uri - Bugetul pe Scurt, a unei prezent\ri a
bugetului în format electronic, precum [i în crearea, tip\rirea [i distribuirea unor
afi[e pentru popularizarea evenimentului.
Pe 23 noiembrie 2003, GRASP a ajutat autorit\]ile locale din Vâr[ag s\
organizeze o audiere public\ pe tema proiectului de buget pentru 2004. Era prima
dat\ când reprezentan]ii prim\riei se întâlneau cu cet\]enii pentru a discuta
propunerile de buget. 117 locuitori ai comunei Vâr[ag au participat la eveniment,
Cet\]enii din comuna Vâr[ag dezb\tând priorit\]ile în domeniul serviciilor publice, al asisten]ei sociale,
dezb\tând bugetul local chiar [i dup\
^ncheierea audierii publice veniturilor [i cheltuielilor din buget [i al domeniilor în care se pot reduce
cheltuielile publice.
Dup\ aprobarea bugetului, primarul Tamas Ernö i-a informat pe cet\]enii din Vâr[ag în leg\tur\ cu prevederile
finale, inclusiv propunerile legate de infrastructur\ înaintate de c\tre locuitorii comunei care participaser\ în
audierea public\. Înv\]ând lec]ia transparen]ei, autorit\]ile locale au putut organiza cea de a doua audiere, în luna
februarie 2004, f\r\ ajutorul GRASP-ului, în urma c\reia au rezultat [ase adun\ri publice - câte una în fiecare sat din
comuna Vâr[ag, cu câte 100-200 participan]i la fiecare adunare. Succesul campaniei publice de transparen]\ a
bugetului în rândul cet\]enilor a fost atât de mare, încât primarul s-a hot\rât s\ organizeze astfel de întâlniri în
fiecare an. Cet\]enii din Vâr[ag, impresiona]i de faptul c\ administra]ia local\ le-a cerut p\rerea, au povestit [i
vecinilor din satele al\turate. „Dup\ un timp, am început s\ primesc apeluri telefonice de la primarii satelor
învecinate, care puneau întreb\ri referitoare la audieri: cum, când, de ce [i cu ce resurse? declar\ dl. Tamas Ernö.
Cet\]enii s-au dus la prim\rie [i [i-au întrebat ale[ii de ce nu era [i administra]ia lor local\ la fel de transparent\, de
ce nu organizeaz\ [i prim\ria lor asemenea evenimente, de ce nu sunt [i ei ]inu]i la curent [i implica]i în procesul
decizional?” Cet\]enii din comunit\]ile învecinate le-au cerut reprezentan]ilor lor s\ solicite informa]ii referitoare
la audierile publice, ob]inând în cele din urm\ promisiunea
~nv\]\mânt - 781 USD c\ asemenea campanii vor avea loc [i în comunit\]ile lor [i
Reabilitarea locuin]elor
56.250 USD Ordine Public\ c\ activit\]ile zilnice ale reprezentan]ilor ale[i vor fi mai
3.750 USD transparente. „M\ intereseaz\ foarte tare organizarea
Transport public
156.250 USD
acestui tip de eveniment pentru cet\]enii mei în acest an [i
în anii urm\tori, dar îmi trebuie mai multe informa]ii
referitoare la procedura propriu-zis\”, a afirmat dl. Balint
Infrastructur\ Eremir, primarul comunei Dealu.
489.594 USD
Drept rezultat, primarul Tamas Ernö va repeta
Ap\ / Salubritate
conceptul bugetului transparent, utilizând instrumentele
245.938 USD dezvoltate de GRASP [i lec]iile înv\]ate în cadrul unei
întâlniri ulterioare a Asocia]iei celor 11 Comune, care
Iluminatul public - 14.063 USD include: Zetea, C\pâlni]a, Satu Mare, Prede[ti, Vâr[ag,
Dealu, Feliceni, Lupeni, Corund, Praid [i Mugeni. Toate
Fonduri angajate de administra]iile locale cele 11 comune s-au angajat s\ organizeze astfel de audieri
3
pe baza sugestiilor cet\]enilor publice privind bugetul în 2004.
grasp newsletter
Femina 2000 lanseaz\
Ghidul locuin]elor în Piatra Neam]
Statisticile oficiale arat\ c\ România - prin compara]ie cu majoritatea celorlalte state europene - dispune de
cele mai aglomerate spa]ii de locuit: în medie 12,5 m²/persoan\, în compara]ie cu 17 m² în Bulgaria, 15 m² în Polonia
sau 49 m² în Danemarca. În ultimii 15 ani, problema locuin]elor a fost una critic\ iar construc]ia de locuin]e a devenit
una dintre cele mai lucrative activit\]i. Distribuirea terenurilor, eliberarea autoriza]iilor de construire [i planificarea
capitalului se fac la un nivel nesatisf\c\tor, iar reglement\rile sunt într-o continu\ schimbare. Dup\ o serie de
consult\ri cu speciali[tii [i cu cet\]enii, GRASP a identificat aceast\ problem\ ca fiind una dintre cele mai importante
în comunit\]ile din jud. Neam]. Num\rul locuin]elor disponibile este în sc\dere, iar cet\]enii se confrunt\ cu
dificult\]i în ob]inerea de informa]ii privind construirea de locuin]e private. GRASP a abordat aceast\ problem\
oferind o finan]are nerambursabil\ Asocia]iei Femina 2000, care a înfiin]at un centru de consultan]\ denumit „Casa
mea - de la vis la realitate”. Fondurile necesare pentru acest proiect s-au ridicat la un total de 40.636 USD, din care
29.762 USD oferi]i de GRASP. În cadrul acestui proiect, cet\]enilor li se pun la dispozi]ie informa]ii privind toate
aspectele legate de construirea unor locuin]e private, inclusiv aspecte care ]in de finan]are, legisla]ie, modele de
locuin]e, contractori [i furnizori de materiale.
Asocia]ia Femina 2000 a utilizat banii pentru a organiza [i a echipa centrul
„Casa mea”, unde ofer\ asisten]\ [i consultan]\ viitorilor proprietari de locuin]e.
Asocia]ia [i-a unit for]ele cu 5 b\nci, 65 antreprenori, 8 agen]ii imobiliare, precum
[i cu Camera de Comer] [i Industrie a jud. Neam] pentru a oferi servicii de
consultan]\ în diferite aspecte legate de construc]ia de locuin]e. Camera de
Comer] [i Industrie s-a angajat s\ pun\ la dispozi]ie pe termen nedefinit spa]iul
pentru centrul de consultan]\, a c\rui chirie este evaluat\ la 220 USD pe lun\.
Pân\ în momentul de fa]\, 312 de cet\]eni au contactat centrul pentru a
ob]ine informa]ii privind construirea unei locuin]e, legisla]ia relevant\ sau
împrumuturile bancare. În calitate de pre[edinte al organiza]iei, dna. Maria Talp\ a
declarat: „A[a se creeaz\ obiceiurile. Oamenii î[i dau seama c\, pe lâng\ autorit\]ile
locale, mai sunt [i alte locuri unde pot merge s\ solicite un sfat. Mai presus de orice,
informa]iile oferite prin intermediul unui centru cum este al nostru sunt
specializate, mai ieftine [i mai flexibile”.
În afar\ de înfiin]area singurului centru de informa]ii din jud. Neam],
organiza]ia a utilizat finan]area [i pentru a elabora, tip\ri [i distribui Ghidul
locuin]elor, o publica]ie cuprinz\toare, u[or de parcurs [i de în]eles, pentru
cet\]enii interesa]i de construirea unei locuin]e. Dup\ cum a declarat dna. Aurelia
Nicolae, arhitect-[ef al Consiliului Jude]ean Neam]: „Acesta va reprezenta un Proiectele câ[tig\toare pentru
sprijin real atât pentru administra]iile locale - consiliul local, (continuare ^n pag. 5) locuin]ele construite ^n jud. Neam]
REFUZUL
DE A MAI STA LA RÂND
Pentru a evita birocra]ia, cet\]enilor din comuna Andrie[eni li se ofer\
consultan]\ în completarea formularelor prin centrele de informare
comunitar\
Pân\ in iunie 2004, orice cet\]ean din comuna Andrie[eni care
trebuia s\ depun\ o cerere la Serviciul de eviden]\ informatizat\ a
persoanei (S.E.I.P.) pentru ob]inerea unei noi c\r]i de identitate sau
înnoirea celei expirate trebuia s\ prind\ trenul de la ora 3:46 pentru a
ajunge în Ia[i la 5:08. Dup\ ce g\sea cl\direa Poli]iei municipale [i
birourile S.E.I.P., persoana respectiv\ trebuia s\ stea la rând cu al]i zeci
de oameni pentru a completa formularele cerute [i a depune dosarul la
ghi[eu. Dac\ se întâmpla ca vreunul din actele [i adeverin]ele necesare
s\ lipseasc\ de la dosar, procedura trebuia repetat\ într-o alt\ zi.
Acest scenariu frustrant este pe cale de a deveni amintire pentru
locuitorii comunei Andrie[eni. Începând cu data de 1 iunie, ei pot vizita
centrele de informare comunitar\ deschise în satele Fîntînele,
Gl\v\ne[ti [i Andrie[eni. Aici, voluntari locali special preg\ti]i le pot La rând la Serviciul de Eviden]\
Informatizat\ a Persoanei
furniza informa]ii despre formularele care trebuie completate [i actele
care trebuie puse la dosar pentru ob]inerea anumitor servicii/ beneficii
[i c\ror institu]ii sau organiza]ii din Ia[i trebuie s\ se adreseze în acest sens. În acest fel, cet\]enii pot acum s\
completeze corect toate formularele sau s\ ob]in\ toate adeverin]ele necesare înainte de a veni la Ia[i cu dosarele
grasp newsletter
de [omaj, pensii sau pentru alte servicii. Dac\ sunt necesare informa]ii mai complexe, voluntarii din centre folosesc
re]eaua Internet pentru a contacta speciali[ti care le pot r\spunde la întreb\ri sau le pot oferi solu]ii.
Acest nou serviciu pentru cet\]eni este posibil prin finan]area oferit\ de GRASP Centrului de Mediere [i
Securitate Comunitar\ (CMSC) pentru proiectul intitulat „Centre de securitate comunitar\ în mediul rural”. Cei
47.483 USD, din care 26.819 USD oferi]i de GRASP, au fost utiliza]i pentru a renova [i utila spa]iile pentru dou\
centre de informare comunitar\ [i dou\ cluburi de activit\]i extra[colare, dar [i pentru a preg\ti membri ai
comunit\]ii locale dornici s\ devin\ facilitatori [i voluntari în serviciile sociale care se vor desf\[ura în viitor,
precum medierea conflictelor, furnizarea de informa]ii c\tre cet\]eni, sau grupuri de sprijin pentru violen]a
domestic\ [i abuzurile asupra copiilor. Iuliana Gîn]u, din Gl\v\ne[tii Noi, voluntar\ în proiect, declar\: „În cadrul
acestui proiect am abordat o tematic\ pu]in cunoscut\ în mediul rural, aceea a violen]ei îndreptate asupra femeii.
4
Cuno[tin]ele însu[ite le-am împ\rt\[it [i altor fete de vârsta mea, pentru a [ti s\-[i apere drepturile. De asemenea,
am avut pl\cerea de a lucra ca voluntar la clubul de copii din Gl\v\ne[ti. Acest program a însemnat pentru mine o
experien]\ nou\ [i deosebit de valoroas\”. Autorit\]ile publice locale au alocat resurse financiare [i materiale
pentru implementarea proiectului [i au pus la dispozi]ie spa]ii pentru un al treilea centru de informare [i un club de
educa]ie prin teatru. Dup\ cum a declarat viceprimarul comunei, Dumitru Sturza: „Noi vedem aceste centre drept
o ramp\ de lansare pentru viitoarele proiecte care vor fi implementate în comunitate”.
Proiectul a prins via]\ datorit\ eforturilor proactive ale liderilor comunit\]ii locale, care au ini]iat contactele
cu CMSC. Ei v\d aceste centre [i cluburi drept solu]ii la cele mai importante probleme ale comunit\]ii, între care se
num\r\: lipsa activit\]ilor generatoare de venit, s\r\cia, slaba comunicare între autorit\]i, lipsa posibilit\]ilor de
petrecere a timpului liber, alcoolismul, violen]a sau delincven]a juvenil\. Dup\ cum declara p\rintele Axinte, din
Fîntînele: „Ca preot al acestei comunit\]i, m\ simt dator s\ particip la programe educa]ionale [i g\sesc c\ Biserica
poate juca un rol important în educarea copiilor care sufer\ de lipsa de
acces la ultimele descoperiri ale [tiin]ei, la computere sau alte
tehnologii care le-ar permite s\ aib\ un viitor str\lucit. Ace[ti copii au
un poten]ial intelectual ridicat [i g\sesc c\ implicarea lor în aceste
programe în viitor va l\sa o amprent\ deosebit\ în educa]ia lor”. Alte
solu]ii la problemele comunit\]ii sunt crearea de întreprinderi mici [i
mijlocii (IMM), educa]ie extra[colar\ pentru tineri [i crearea unui
sistem local de voluntariat. Toate aceste ac]iuni fac parte din strategia
de securitate comunitar\ a comunei Andrie[eni pentru perioada
2004-2005, care va fi integrat\ în strategia de securitate comunitar\ a
jude]ului Ia[i [i va putea fi multiplicat\ în alte comunit\]i rurale. Printre
rezultatele vizate prin acest proiect se num\r\ realizarea unui buletin
trimestrial de securitate comunitar\ care va fi distribuit fiec\rei familii
din comun\, un website al comunit\]ii [i un film documentar despre
Centrul de informare comunitar\ pa[ii de parcurs pentru realizarea unei strategii de securitate
din Andrie[eni st\ la dispozi]ia comunitar\ de succes.
cet\]enilor
PICTORUL
5
integra total ca membri ai societ\]ii. }esutul, cusutul, fabricarea de lumân\ri [i tâmpl\ria sunt doar câteva dintre
activit\]ile care îi ajut\ pe beneficiarii acestui centru s\ simt\ c\ pot tr\i [i în mod independent, c\ pot ie[i din cas\, c\
se pot descurca singuri în afara familiei [i c\ pot interac]iona cu restul comunit\]ii. Centrul a fost inaugurat în
grasp newsletter
octombrie 2003, ca rezultat al unui parteneriat încheiat între programul MATRA (o ini]iativ\ guvernamental\
olandezo-român\), Prim\ria Zal\u, care a oferit loca]ia [i Ministerul Afacerilor Externe al Olandei, care ofer\
asisten]\ financiar\ înc\ din anul 2002, propunându-[i s\ acorde sprijin tinerilor cu handicap motor sau asociat, din
Zal\u [i localit\]ile rurale apropiate. Ulterior, GRASP a contribuit cu o finan]are nerambursabil\ de 28.000 USD,
împreun\ cu asisten]\ tehnic\ în domeniul dezvolt\rii institu]ionale, rela]ion\rii [i planific\rii de afaceri, pentru a
ajuta la consolidarea parteneriatului public-privat dintre Societate [i municipalitatea Zal\u. Sprijinul acordat a
contribuit la evaluarea [i asistarea a 35 de tineri cu handicap care
anterior nu putuser\ participa la nici un program de dezvoltare
educa]ional\ sau profesional\, pentru c\ multe cl\diri le erau fizic
inaccesibile [i pentru c\ nu existau programe prin care s\ fie îndeplinite [i
necesit\]ile lor personale. În momentul în care acest proiect finan]at de
GRASP va înceta, parteneriatul existent cu autorit\]ile locale din Zal\u
va asigura durabilitatea Centrului, la care se vor ad\uga eforturile proprii
ale Centrului. Rodica Marian, director al Societ\]ii Handicapa]ilor din
Zal\u [i coordonatorul Centrului, ar\ta c\: „Am spus-o de multe ori [i
m\ bucur s\ o mai spun înc\ o dat\ - GRASP a intrat în via]a noastr\
tocmai când aveam mai mult\ nevoie. Cu ajutorul GRASP am început s\
organiz\m Centrul. Func]ion\m bine datorit\ speciali[tilor GRASP, care
ne-au sprijinit din punct de vedere organiza]ional [i financiar, prin
Picturi ale beneficiarilor Centrului de Integrare parteneriate cu institu]ii publice, prin consultare [i implicare direct\.
Este o rela]ie pe care dorim s\ o continu\m.”
dar în special pentru prim\rii - precum [i pentru cet\]enii care doresc s\ investeasc\
în construirea unei locuin]e, oferindu-le informa]ii privitoare la materialele
existente, accesibile oricui”. Cu ajutorul acestui ghid, precum [i al catalogului cu
modele de case [i proceduri pentru cet\]eni, proiectul „poate schimba modul în
care gândesc oamenii [i îi poate convinge s\ utilizeze servicii de consultan]\ [i, în
acest mod, le poate u[ura sarcina în orice moment, începând de la elaborarea [i
finan]area proiectului [i pân\ la ob]inerea autoriza]iilor [i construirea propriu-zis\ a
locuin]ei.”
Ghidul locuin]elor [i catalogul vor fi expuse în [ase localit\]i din jud. Neam]:
Piatra Neam], Roman, Bicaz, Târgu Neam], Poiana Teiului [i Roznov. Ca rezultat al Reprezentan]ilor APL [i
speciali[tilor din Piatra Neam],
acestei activit\]i, GRASP va contribui la îmbun\t\]irea condi]iilor de via]\ [i va li s-a prezentat Ghidul locuin]elor
deschide calea unor noi modalit\]i de satisfacere a necesarului de locuin]e pentru pe data de 7 mai
cet\]enii din zon\.
Au fost selec]iona]i beneficiarii de vouchere
Luna mai 2004 a fost ultima lun\ ^n care autorit\]ile locale se puteau înscrie pentru ob]inerea unui voucher.
Din cele 18 solicit\ri primite, au fost selec]ionate zece administra]ii locale, care vor primi vouchere în valoare total\
de 48.925 USD. {apte dintre ele, în total 37.925 USD, au fost acordate pentru studii de fezabilitate [i alte studii, iar
trei vouchere vor contribui la finan]area unor programe de formare în domeniul managementului de proiect [i al
scrierii de proiecte, cu o valoare de 11.000 USD. Contribu]ia proprie a autorit\]ilor locale se ridic\ la impresionanta
cot\ de 68% din costul total al proiectelor. Contribu]ia adus\ de GRASP reprezint\ aproximativ 32% din totalul
proiectelor, ceea ce înseamn\ o reducere semnificativ\ fa]\ de contribu]ia de 80% acordat\ ini]ial de GRASP în
cadrul rundei pilot. Datorit\ constrângerilor bugetare, aceasta este ultima rund\ de vouchere a programului GRASP.
Printre beneficiarii celor zece vouchere se afl\:
l Prim\riile din Br\ila [i Craiova - vouchere pentru îmbun\t\]irea transportului public, pe baza unui
studiu privind transportul urban;
l Prim\ria Zal\u - voucher pentru un studiu de fezabilitate [i pentru preg\tirea unui proiect tehnic
pentru centrul de servicii sociale;
l Prim\ria Jibou - voucher pentru un studiu de fezabilitate [i preg\tirea unui proiect tehnic pentru
extinderea sistemului de canalizare;
l Comuna Tome[ti - voucher pentru un studiu de fezabilitate privind reabilitarea drumurilor;
l Prim\ria Vatra Dornei - voucher pentru un studiu de fezabilitate [i preg\tirea unui proiect tehnic
pentru o sta]ie de tratare a apei;
l Prim\ria Vicovu de Sus - voucher pentru un studiu de fezabilitate pentru furnizare de ap\ [i
grasp newsletter
canalizare;
l Prim\ria Caracal [i Consiliile Jude]ene Ia[i [i Sibiu - vouchere pentru programe de formare în
domeniul scrierii de proiecte, managementului de proiect [i, în cazul Ia[iului, dezvoltarea capacit\]ii de
conducere.
În luna octombrie, GRASP [i-a încetat serviciile de asisten]\ tehnic\ direct\ pe care a oferit-o ini]ial celor 14
grupuri integrate de administra]ii locale [i organiza]ii ale societ\]ii civile, oferind un raport final în care sunt
prezentate realiz\rile [i rezultatele, în compara]ie cu planurile de lucru ini]iale, pentru fiecare loca]ie. Pentru
urm\torii trei ani ai programului, GRASP a selec]ionat un num\r de 19 de localit\]i mai mari, pentru care se vor crea
programe mai detaliate de instruire [i asisten]\ tehnic\. Cele 19 localit\]i sunt urm\toarele:
7
locale [i cet\]eni.
La Comanca, pe 22 aprilie, aproximativ dou\zeci de cet\]eni, în majoritate p\rin]i ai elevilor [colii, s-au strâns
în curte pentru a începe s\parea [an]ului prin care aveau s\ treac\ ]evile de leg\tur\ între rezervorul de ap\, cl\direa
grasp newsletter
[colii [i re]eaua de canalizare. „Era vremea s\ facem ceva, a declarat Olti]a Urâtu, directoare [i profesoar\ de
educa]ie fizic\. Pentru copii era foarte greu s\ care sticle cu ap\ în fiecare zi [i, chiar [i a[a, nu era foarte igienic.”
La finele proiectului, finan]area a acoperit costul ]evilor, al rezervorului din fibr\ de sticl\, al pompelor [i al
sistemului de canalizare. Totul s-a f\cut prin munca depus\ de cet\]enii care au f\cut cu rândul la s\patul [an]urilor,
la c\ratul rezervorului [i la instalarea lui. Dl. Copilescu, viceprimar al comunei Deveselu, din care face parte satul
Comanca, afirma: „Nu spun c\ nu am fi putut face acela[i lucru [i f\r\ GRASP, dar ce a f\cut GRASP-ul pentru noi a
fost s\ ini]ieze primul - [i cel mai important - pas [i s\ ne arate c\ ne putem descurca [i singuri [i c\ e mai bine dac\ o
facem împreun\. Noi (autorit\]ile locale) am pus banii, cet\]enii au contribuit cu munca [i cu timpul lor [i, în felul
acesta, am rezolvat o problem\ veche într-un timp foarte scurt.”
Pe 2 iulie, chiar dac\ era vacan]\, un grup de elevi [i p\rin]i, profesori [i
reprezentan]i ai autorit\]ilor locale s-au adunat din nou, de data aceasta pentru a
inaugura instala]ia de ap\ curent\ din [coala din Comanca. Înainte de a t\ia panglica
tricolor\ legat\ de cele dou\ robinete ale noii chiuvete de o]el inoxidabil, primarul
Gheorghe Beciu a ]inut un scurt discurs, având ca tem\ ideea de „cooperare
cet\]eneasc\". El a subliniat rolul jucat de ATE în procesul de identificare de c\tre
autorit\]ile locale a nevoilor comunit\]ii [i de deschidere a accesului c\tre
informa]iile cu privire la posibilele surse de finan]are [i pe cel jucat de GRASP în
satisfacerea acestor nevoi.
Apoi, panglica a fost t\iat\ [i doi elevi au deschis pentru prima dat\
robinetele. Atunci s-a auzit, din grupul de copii care luau parte la ceremonie, un glas
S-a terminat cu sticlele de ap\
aduse zilnic la [coal\ care a [optit: „Ce mi[tooooo!”
Cu aceea[i finan]are din partea programului GRASP, ATE a organizat, în
noiembrie 2003, câte dou\ Grupuri Consultative Cet\]ene[ti în comunele Deveselu, Vl\dila, F\rca[ele [i Stoene[ti.
Fiecare grup a dezb\tut problemele comunit\]ii [i, împreun\ cu administra]iile locale respective, a decis care era
cea prioritar\, a creat un grup de persoane [i institu]ii interesate [i a contribuit la concentrarea resurselor
comunitare [i locale pentru solu]ionarea problemei. Ca rezultat, au fost implementate opt microproiecte, m\rind
num\rul de servicii oferite printr-un proces participativ [i contribuind la cre[terea resurselor locale: amenajarea
cur]ii gr\dini]ei din Deveselu (spa]iu de joac\ [i activit\]i pentru 70 copii); înlocuirea u[ilor interioare ale [colii din
Vl\dila (condi]ii de studiu pentru 220 elevi) [i reabilitarea pie]ei din Vl\dila (singura pia]\ disponibil\ pentru trei
comune), care va aduce bugetului local 50.000.000 lei în taxe, reprezentând o cre[tere de 80%; împrejmuirea
terenului de sport din F\rca[ele [i amenajarea dispensarului medical pentru cei 2.000 locuitori ai satului Ghimpa]i;
reabilitarea [colii din Stoene[ti (condi]ii de studiu pentru 176 elevi), astfel încât [coala s\ primeasc\ avizul de
func]ionare din partea autorit\]ilor din înv\]\mânt, [i crearea unei zone de recreare pe malul Oltului, pentru cei
3.000 locuitori ai satului Stoene[ti.
Consolidarea accesului la
creditele municipale
Numai dou\zeci de municipalit\]i din România au emis obliga]iuni
sau au contractat împrumuturi de la b\nci. Dat fiind îns\ c\ prim\riile
trebuie s\ repare drumurile stricate [i sta]iile de tratare a apei [i s\ î[i
extind\ capacitatea de furnizare c\tre cet\]eni a unor servicii mai bune,
atunci multe alte municipalit\]i vor trebui s\ înve]e cum func]ioneaz\
pia]a creditelor din România. În anul 2003, GRASP a solicitat unui num\r
de administra]ii locale un r\spuns la întrebarea dac\, în ultimele 12 luni,
[i-au evaluat capacitatea de îndatorare. Mai mult de jum\tate din ele au
r\spuns c\ nu au o idee clar\ referitoare la modalit\]ile de împrumut în
vederea finan]\rii de proiecte (vezi graficul de mai jos).
GRASP ofer\ asisten]\ în România în vederea consolid\rii pie]ei
Bancheri români, consultan]i [i reprezentan]i
creditelor municipale pe dou\ niveluri. În primul rând, func]ioneaz\ la ai APL au participat la Conferin]a GRASP
nivel na]ional cu ajutorul unui grup de lucru interministerial, stabilit privind creditele municipale ^n martie 2004
special pentru a putea crea un cadru legal mai bun pentru pia]a creditelor
municipale, aflat\ în dezvoltare. Grupul de lucru a fost înfiin]at cu sprijinul B\ncii Mondiale. Banca a solicitat
programului GRASP consultan]\ de specialitate privind modalitatea de elaborare a unui proiect de lege care s\
specifice procedurile de rela]ionare cu municipalit\]ile care se confrunt\ cu probleme fiscale. În momentul în care
procedurile vor fi descrise clar, împrumut\torii se vor sim]i mai în siguran]\ investind în autorit\]ile locale din
România. GRASP a avut dou\ întrevederi cu Grupul de Lucru, pentru a defini structura de baz\ a proiectului de lege
care va fi finalizat înainte de sfâr[itul anului 2004.
grasp newsletter
La cel de al doilea nivel, GRASP a elaborat un instrument de evaluare a capacit\]ii proprii de îndatorare, care
va fi distribuit autorit\]ilor locale. El va permite autorit\]ilor locale s\ î[i identifice avantajele [i dezavantajele, a[a cum
sunt ele privite de poten]ialii împrumut\tori. Prin completarea evalu\rii, municipalit\]ile vor afla ce aspecte ale
poten]ialului lor de management fiscal sunt luate în considerare de c\tre împrumut\tori la stabilirea capacit\]ii de
îndatorare. Aceste aspecte variaz\ de la arierate aferente unor pl\]i municipale pân\ la capacitatea de colectare a
taxelor. Instrumentul va fi testat „pe teren" în aceast\ toamn\ [i va fi distribuit prim\riilor înainte de sfâr[itul anului
2004. GRASP va organiza, de asemenea, sesiuni de formare a formatorilor, pentru a-i instrui asupra modalit\]ilor lui
de utilizare, pentru ca prim\riile s\ poat\ apela la el în momentul în care vor dori s\ abordeze institu]iile care acord\
împrumuturi.
8
Punctajul r\spunsurilor
2 puncte - 8%
1 punct - 27% 3 puncte - 5%
0 - nu au nici o idee referitoare la procesul de împrumut
4 puncte - 4%
1 - capacitate de împrumut evaluat\, pe baza limitelor legale
2 - au abordat poten]iali împrumut\tori
5 puncte - 3%
3 - au elaborat un plan de ac]iune
4 - au depus cererea de împrumut
5 - serviciul datoriei pentru un împrumut inclus în buget
0 puncte - 53%