ELEMENTE DE COMPOZIȚIE.

  CARACTERUL CLASICIST AL
ORGANIZĂRII COMPOZITIONALE.
  Nuvela rămâne un model de echilibru al compoziției, aceasta fiind o trăsătură a creației
clasice. Fiecare capitol are un motto și corespunde unui moment al subiectului. Claritatea acestui
model compozitional a fost asociată  de criticul literar G.  Călinescu, construcției unei piese de
teatru, capitolele fiind asemănătoare actelor.    
Replicile fixate în motto- uri aparțin personajelor și surprind în esență miezul evenimentelor
relatate în capitol ori prind ca într-o efigie personalitatea eroului.     " Dacă voi nu mă vreți, eu
vă vreau " , " De mă voi scula pre mulți am să popesc și eu", sunt motto- urile primului,
respectiv ultimului capitol; ele conțin cuvintele memorabile ale domnitorului, pe care Negruzzi
le-a găsit chiar în cronica lui Ureche. Sunt cuvinte care, într-o formă lapidară, exprimă natura
voluntară și autoritară a tiranului, precum și relația conflictuală cu boierii. "Ai să dai seama,
doamnă " și "Capul lui Motoc vrem " sunt motto- urile capitolelor II și III, conținând cuvinte
memorabile ale altor personaje, aduse în acțiune prin manifestarea colectivă: văduvele și soțiile
boierilor uciși ori torturați, respectiv prostimea strânsă în  scop vindicativ  în curtea palatului
domnesc.
 CONSTRUCȚIA SUBIECTULUI.                           
 
EXPOZITIUNEA.
Lăpușneanul vine în țară cu ajutor turcesc pentru a-și recupera tronul pierdut în urma
intrigilor marilor boieri la Poartă. Este întâmpinat de o solie boierească trimisă de Tomsa, pentru
a-l convinge să renunțe la planul său. Din solie fac parte boierii Motoc, Spancioc și Stroici și
Veverita.                                
INTRIGA.
Lăpușneanul respinge categoric mesajul soliei, nu se lasă înduplecat nici măcar de lingușelile
lui Motoc.                                    
 DESFĂȘURAREA ACȚIUNII. 
  Lăpușneanul își pune în aplicare planul de răzbunare,  schingiuind sau chiar ucigand boierii
care l-au trădat în prima domnie. Lamentările și blestemele soțiilor de boieri ajung la doamna
Ruxanda, care își implora soțul să pună capăt actelor de cruzime. Lăpușneanul îi promite că o va
face, nu înainte de a-i da un leac de frică. Anticipând punctul culminant, Lăpușneanul ține un
discurs de împăcare la Mitropolie, după slujba duminicală și îi cheamă pe boieri la palat, la un
ospăț domnesc. Spancioc și Stroici intuiesc viclenia și reușesc să fugă peste
graniță.                           
 PUNCTUL CULMINANT.      
    Lăpușneanul ordonă, la ospăț, uciderea celor 47de boieri, ale căror capete sunt așezate sub
formă de piramidă, după rang. Piramida de capete este leacul de frică promis doamnei Ruxanda
care, de altfel, leșină la vederea spectacolului sângeros.             
DEZNODĂMÂNTUL.
Lăpușneanul se mută în cetatea Hotin pentru a fi mai aproape de boierii fugari.  Se
îmbolnăvește de friguri și cere să fie călugărit. Primește numele Paisie. Într-un moment de
luciditate , amenință cu moartea pe toți cei din preajma lui, călugări, boieri și chiar pe doamna
Ruxanda. La îndemnul mitropolitului Teofan, aceasta acceptă să își otraveasca soțul. Apar
Spancioc și Stroici care asistă la chinul morții domnitorului, silindu-l să bea otrava până la ultima
picătură.