Sunteți pe pagina 1din 95

LICEUL TEHNOLOGIC ,,PETRI MOR’’ NUSFALAU

SEMESTRUL I : ( 10. 09. 2017- 1. 02. 2018) 17 saptamani

Prof. înv. primar MOISI MIRELA


Disciplina:Limba si literatura romana
Nr.ore/ saptamana: 5 ore
Resurse
Sapt/ Compe
Domeniul Detalieri de conținut Activități de învățare materiale și Evaluare
Data tențe
procedurale
Unitatea de invatare:CLINCHET DE TOAMNA- recapitularea notiunilor din clasa a III-a
Numar de ore alocat: 10 ore / 2 saptamani

I Funcţii 1. Prima zi de şcoală după a. materiale: - frontală -


ale limbii 1.5 activităţi de grup în care soluţionarea temei fișa de lucru, formativă Fișa
10.09 2.1
Edmondo De Amicis
(acte de necesită angajarea verbală a tuturor caiet, planŞe de portofoliu
11.09 3.1 Sunetul, litera, vocalele şi membrilor
vorbire) a. DEX, Dicționar
3.3 consoanele. Cuvântul. Despărţirea - discutarea aspectelor relevante descoperite de sinonime,
în silabe .Sensul cuvintelor. în text/ carte referitoare la personaj (de Dicționar de
12.09 Ortografia şi punctuaţia exemplu, „Ce îi place personajului? Cum se antonime,
13.09 mişcă/se deplasează? Ce jucării are şi cum b. b.
2. Comunicarea orală. Solicitarea
se joacă? Cum îşi petrece timpul liber?” procedurale:
şi oferirea de informaţii. etc.) conversaţia,
14.09 Prezentarea unei persoane/ a unei - activităţi în perechi pe baza unor întrebări explicaţia,
cărţi reciproce exerciţiul,
Cererea simplă familiară, cererea - realizarea, în perechi sau în grup, a unei munca
diagrame Venn pornind de la aspectele independentă
politicoasă
comune şi de la diferenţele referitoare la c. forme de
3. Substantivul anumite elemente din text organizare a
4. Statu-Palmă-Barbă-Cot după - minidezbateri pornind de la aspecte colectivului:
Fraţii Grimm.Textul literar interesante ale textului frontală,
narativ - realizarea de liste cu aspecte semnificative individuală,
descoperite în texte şi clasificarea acestora evaluare orală
5. Adjectivul. Descrierea. în funcţie de diverse criterii Şi scrisă
Fragmentul descriptiv - rezolvarea unor controverse
Lectură: Plouă!... de George
Topîrceanu
II 1.4 1. Pronumele - concursuri pe echipe pentru rezolvarea de a. materiale: - frontală -
3.1 sarcini simple/ itemi cu alegere multiplă imagini,fişa de formativă
17.09 2. Octombrie de George
pornind de la textele audiate lucru,caiet Observarea
18.09 Topîrceanu. Poezia - vizionarea de scurtmetraje animate sau c. DEX, Dicționar sistematică:
3. Verbul filme scurte pentru copii de sinonime, probe orale, fişe
19.09 4. Scrierea imaginativă - textul - audierea unor scenete/ fragmente de teatru Dicționar de
de lucru, teme
20.09 creativ.Textul de informare şi radiofonic pentru copii şi realizarea de antonime,
improvizaţii pe baza acestora b.
pentru acasă
21.09 funcţional Fișa de
- notarea unor elemente considerate procedurale:
5. EVALUARE INIŢIALĂ importante dintr-un scurt text de informare conversaţia, portofoliu
Lectură: Nedespărțite!...de Emil audiat explicaţia,
Gârleanu - activităţi în perechi pe baza unor întrebări munca
reciproce independentă,
- realizarea, în perechi sau în grup, a unei exerciţiul
diagrame Venn pornind de la aspectele c. forme de
comune şi de la diferenţele referitoare la organizare a
anumite elemente din text colectivului:
frontală
individuală,
evaluare orală

Unitatea de invatare:PAGINI ALESE


Numar de ore alocat: 25 ore / 5 saptamani

III Funcţii 1.4 Lansare de carte concursuri pe echipe pentru rezolvarea de a. materiale: - frontală -
ale limbii 2.1 sarcini simple/ itemi cu alegere multiplă imagini caiet, formativă
24.09 3.6
1. Intelegerea textului
(acte de pornind de la textele audiate fişe de lucru Observarea
25.09 2. Cartea. Rolul ilustraţiilor - vizionarea de scurtmetraje animate sau d. DEX, Dicționar
26.09 vorbire) sistematică:
3. Scriem corect cel/ ce-l filme scurte pentru copii de sinonime, probe orale, fişe
4. Exercitii aplicative - audierea unor scenete/ fragmente de teatru Dicționar de
Textul de lucru, teme
27.09 5. Proiect: radiofonic pentru copii şi realizarea de antonime,
pentru acasă
28.09 Lectură: Biblioteca lui Stardi de improvizaţii pe baza acestora b.
Edmondo de Amicis - notarea unor elemente considerate procedurale: Fișa de
importante dintr-un scurt text de informare conversaţia, portofoliu
audiat explicaţia,
- discutarea aspectelor relevante descoperite demonstraţia,ex
în text/ carte referitoare la personaj (de erciţiul, munca
exemplu, „Ce îi place personajului? Cum se în echipă,
mişcă/se deplasează? Ce jucării are şi cum problematizarea
se joacă? Cum îşi petrece timpul liber?” ,
etc.) jocul
- întâlniri cu scriitori, iniţierea unei c. forme de
corespondenţe cu un scriitor organizare a
- concursuri legate de conţinutul cărţilor colectivului:
citite frontală,
activitate
individuală/pe
echipe,evaluare
orală şi scrisă
IV Funcţii 1.5 1. Iniţierea şi menţinerea unui a. materiale:
ale limbii 2.2 jocuri pentru sesizarea semnificaţiei unor caiet, fişe de
1.10 2.4
schimb verbal. - frontală -
(acte de mesaje bruiate, trunchiate, articulate lucru,imagini formativă
2.10 3.1 2. Reformularea unui mesaj în defectuos e. DEX, Dicționar
vorbire) Observarea
funcţie de particularităţile - activităţi de grup în care soluţionarea de sinonime,
3.10 temei necesită angajarea verbală a tuturor
sistematică:
interlocutorului Dicționar de
Textul probe orale, fişe
4.10 3. Cuvântul. Despărţirea în membrilor antonime,
- jocuri de imaginaţie (de exemplu, „Închide b. de lucru, teme
Variabilita silabe pentru acasă
ochii – eşti pe plajă şi joci volei cu prietenii, procedurale:
5.10 tea limbii 4. Sensul cuvintelor. Cuvinte cu s-a stârnit furtuna, ce faceţi?”)
şi a sens asemănător - inventarea unui alt final la o poveste conversaţia, Fișa de
comunicăr 5. Cuvinte cu sens opus - minidezbateri/ controversa creativă explicaţia, portofoliu
ii în Lectură: Biblioteca lui Stardi de - activităţi în perechi pe baza unor întrebări demonstraţia,
contexte Edmondo de Amicis reciproce exerciţiul,
diferite - realizarea, în perechi sau în grup, a unei problematizarea
diagrame Venn pornind de la aspectele , învăţarea prin
comune şi de la diferenţele referitoare la descoperire,
anumite elemente din text munca
independentă
c. forme de
organizare a
colectivului:
frontală,individ
uală,evaluare
orală, activitate
în grup/în
perechi
V 1.4 1. Guleraş Cenuşiu după Dimitri a. materiale: - frontală -
3.1 - notarea unor elemente considerate caiet, fişe de formativă
8.10 3.4
N. Mamin-Sibiriak .Intelegerea
importante dintr-un scurt text de informare lucru,imagini Observarea
9.10 textului. audiat f. DEX, Dicționar sistematică:
2. Textul literar narativ - activităţi în perechi pe baza unor întrebări de sinonime, probe orale, fişe
10.10 3. Delimitarea textului în reciproce Dicționar de
- realizarea, în perechi sau în grup, a unei
de lucru, teme
fragmente antonime,
diagrame Venn pornind de la aspectele b.
pentru acasă
11.10 4. Momentele textului literar Fișa de
comune şi de la diferenţele referitoare la procedurale:
narativ anumite elemente din text conversaţia, portofoliu
12.10 5. Intonarea propoziţiilor. - folosirea metodelor gândirii critice pentru explicaţia,
Semnele de punctuaţie explorarea textelor demonstraţia,
Lectură: Legenda Mureșului și a exerciţiul,
Oltului problematizarea
, învăţarea prin
descoperire,
munca
independentă
c. forme de
organizare a
colectivului:
frontală,
activitate
individuală/pe
echipe,evaluare
orală şi scrisă
VI 2.2 1. Felul propoziţiilor după scopul a. materiale: - frontală -
2.4 - jocuri de imaginaţie (de exemplu, „Închide caiet, fişe de formativă
15.10 3.5
comunicării
ochii – eşti pe plajă şi joci volei cu prietenii, lucru,imagini Observarea
16.10 2. Spaţiul, timpul şi personajele în s-a stârnit furtuna, ce faceţi?”) g. DEX, Dicționar sistematică:
17.10 textul narativ - inventarea unui alt final la o poveste de sinonime, probe orale, fişe
18.10 3. Planul simplu de idei al textului - imaginarea unei continuări a unei scene de Dicționar de de lucru, teme
poveste antonime, pentru acasă
narativ - jocuri care se bazează pe întrebări b.
19.10 4. Povestirea orală şi scrisă a unui Fișa de
reciproce procedurale:
portofoliu
fragment - proiecte în perechi/ grupuri mici în care conversaţia,
5. Scriem corect cea/ ce-a elevii stabilesc roluri şi derularea explicaţia,
Lectură: Legenda Mureșului și a activităţilor demonstraţia,
Oltului - minidezbateri/ controversa creativă exerciţiul,
- realizarea de proiecte integrate care problematizarea
vizează legăturile dintre lumea reală şi cea , învăţarea prin
imaginară prezentată în textele citite descoperire,
- observarea dezacordului şi a altor abateri munca
independentă
c. forme de
organizare a
colectivului:
frontală,
activitate
individuală/pe
echipe,evaluare
orală şi scrisă
VII 2.2 1. Un inventator român - Traian a. materiale: - frontală -
2.4 - activităţi în perechi pe baza unor întrebări caiet, fişe de formativă
22.10 3.5
Vuia . Intelegerea textului.
reciproce lucru,imagini Observarea
23.10 2. Verbul.Numărul verbului - realizarea, în perechi sau în grup, a unei h. DEX, Dicționar sistematică:
3. Persoana verbului diagrame Venn pornind de la aspectele de sinonime, probe orale, fişe
24.10 4. RECAPITULARE - Bogăţia şi comune şi de la diferenţele referitoare la Dicționar de
de lucru, teme
25.10 veselia - adaptare după Petre anumite elemente din text antonime,
pentru acasă
- folosirea metodelor gândirii critice pentru b.
Ispirescu Fișa de
explorarea textelor procedurale:
26.10 5. EVALUARE - Fluieraşul de os
- expoziţie de portrete (colaj/ foto/desen şi portofoliu
conversaţia,
- adaptare după Iulia Haşdeu descriere verbală) explicaţia,
Lectură: Micul patriot padovan de demonstraţia,
Edmondo de Amicis exerciţiul,
problematizarea
, învăţarea prin
descoperire,
munca
independentă,
jocul
c. forme de
organizare a
colectivului:
frontală,
activitate
individuală/pe
echipe,evaluare
orală şi scrisă
Unitatea de invatare:FILE DE ISTORIE
Numar de ore alocat: 20 ore / 4 saptamani
VIII Funcţii 3.5 1. Scrisoarea III de Mihai a. materiale: caiet,
ale limbii 4.1 observarea dezacordului şi a altor abateri fişe de
5.11 Eminescu . Intelegerea textului - frontală -
(acte de - autoevaluarea şi interevaluarea textelor lucru,imagini
6.11 liric. redactate i. DEX, Dicționar de formativă
vorbire)
2. Semnele de punctuaţie: - discutarea greşelilor de ortografie sinonime, Observare
7.11 ghilimelele, punctele de - inventarea unor probe pentru a verifica Dicționar de
Textul
suspensie scrierea corectă antonime, a
8.11 3. Pronunţăm şi scriem corect b. procedurale: sistematică
9.11 conversaţia, : probe
4. Timpul verbului explicaţia,
5. Scriem corect odată/ o dată demonstraţia, orale, fişe
Lectură: Revedere de Mihai exerciţiul, munca de lucru,
Eminescu independentă, jocul
c. forme de orga
teme
nizare: pentru
frontală, activitate acasă Fișa
individuală/pe
echipe,evaluare de
orală şi scrisă portofoliu
IX Funcţii 3.1 1. Moş Ion Roată şi Vodă Cuza a. materiale: caiet,
ale limbii 3.4 activităţi în perechi pe baza unor întrebări fişe de - frontală -
12.11 4.1
după Ion Creangă
(acte de reciproce lucru,imagini cu formativă
13.11 2. Intelegerea textului - realizarea, în perechi sau în grup, a unei diverse obiecte,
vorbire) Observarea
3. Transformarea dialogului în diagrame Venn pornind de la aspectele mini-cărticele,
Textul sistematică:
14.11 povestire comune şi de la diferenţele referitoare la b. procedurale:
Variabilit probe orale,
4. Povestirea scrisă a unor anumite elemente din text conversaţia,
atea - folosirea metodelor gândirii critice pentru explicaţia, munca
fişe de lucru,
15.11 limbii şi a fragmente teme pentru
explorarea textelor independentă, jocul
comunică 5. Povestirea scrisă a unui text de acasă Fișa de
- autoevaluarea şi interevaluarea textelor c. forme de
16.11 mică întindere după planul portofoliu
rii în redactate organizare a
simplu de idei
contexte colectivului:
diferite frontală, activitate
individuală, în
grup/ pe
echipe,evaluare
orală şi scrisă
X Funcţii 3.1 1. Grupurile de sunete Jocuri pentru sesizarea semnificaţiei unor a. materiale: fişe
ale limbii 3.4 mesaje bruiate, trunchiate, articulate de lucru,imagini - frontală -
19.11 4.1
2. Factorii care pot perturba
(acte de defectuos j. DEX. formativă
20.11 comunicarea - activităţi de grup în care soluţionarea procedurale:
vorbire) Observarea
21.11 3. Cuvinte cu aceeaşi formă şi temei necesită angajarea verbală a tuturor conversaţia,
Textul sistematică:
22.11 sens diferit membrilor explicaţia,
probe orale,
23.11 Variabilit 4. Pronunţăm şi scriem corect - observarea dezacordului şi a altor abateri demonstraţia, fişe de lucru,
atea 5. Planul dezvoltat de idei - autoevaluarea şi interevaluarea textelor exerciţiul teme pentru
limbii şi a redactate c. forme de acasă Fișa de
comunică - discutarea greşelilor de ortografie organizare:
Lectură: Muma lui Ștefan cel Mare portofoliu
- inventarea unor probe pentru a verifica frontală, activitate
rii în de Dimitrie Bolintineanu scrierea corectă individuală, în grup
contexte 1.1
XI a. materiale: caiet,
diferite 1.4 - formularea unor predicţii, pe baza unor fişe de - frontală -
2.1 1. Părţile unui text creativ fragmente de text audiate lucru,imagini formativă
26.11 2.3 - concursuri pe echipe pentru rezolvarea de k. DEX, Dicționar de
2. RECAPITULARE - La Alba Observarea
27.11 sarcini simple/ itemi cu alegere multiplă sinonime,
Iulia sistematică:
28.11 pornind de la textele audiate Dicționar de
Recapitulare-Proiect-Ziua probe orale,
29.11 - vizionarea de scurtmetraje animate sau antonime,
fişe de lucru,
Naţională a României filme scurte pentru copii b. procedurale:
3. EVALUARE - Ştefan cel - audierea unor scenete/ fragmente de teatru conversaţia, teme pentru
Mare şi Vrâncioaia - poveste radiofonic pentru copii şi realizarea de explicaţia, acasă Fișa de
improvizaţii pe baza acestora demonstraţia, portofoliu
populară
- notarea unor elemente considerate exerciţiul,
importante dintr-un scurt text de informare problematizarea,
audiat învăţarea prin
- participarea la joc de rol pentru a intra în descoperire, munca
pielea personajului; aprecierea interpretării independentă, jocul
după criterii convenite c. forme de
- discuţii referitoare la prezentarea organizare a
proiectelor în faza iniţială şi la final colectivului:
- discutarea unor criterii pentru aprecierea frontală, activitate
prezentării unor proiecte/ teme individuală, în
- prezentarea în ordine logică, cronologică a grup/ pe
unor imagini care corespund momentelor echipe,evaluare
unei întâmplări orală şi scrisă
Unitatea de invatare:MAGIA IERNII
Numar de ore alocat: 30 ore / 6 saptamani

XII Funcţii 3.4 1. Moş Crăciun a fost răpit după folosirea metodelor gândirii critice a. materiale: caiet, fişe de
ale limbii 3.5 pentru explorarea textelor lucru,imagini cu diverse
3.12 4.1
Lyman Frank Baum
(acte de - observarea dezacordului şi a altor obiecte, planşe - frontală -
4.12 2. Intelegerea textului abateri b. procedurale:
vorbire) formativă
3. Povestirea scrisă a unui text de - autoevaluarea şi interevaluarea conversaţia, explicaţia, Observarea
Textul
5.12 mică întindere după planul textelor redactate demonstraţia, exerciţiul, sistematică:
Variabilit - discutarea greşelilor de ortografie problematizarea, învăţarea
atea dezvoltat de idei probe orale,
6.12 - inventarea unor probe pentru a prin descoperire, munca
limbii şi a 4. Substantivul. Felul
verifica scrierea corectă independentă, jocul
fişe de lucru,
7.12 comunică substantivelor c. forme de organizare a teme pentru
rii în 5. Pronunţăm şi scriem corect colectivului: frontală, acasă Fișa de
contexte Lectură: La colindat de Ion Creangă activitate individuală, în portofoliu
diferite grup/ pe echipe,evaluare
orală şi scrisă
XIII Funcţii 3.3 1. Înţelegerea în profunzime a a. materiale: caiet, fişe de
ale limbii 3.4 lucru, imagini diverse,
10.12 4.2
mesajului textului. Asocierea
(acte de - minidezbateri pornind de la b. procedurale:
11.12 elementelor textului cu aspecte interesante ale textului conversaţia, explicaţia,
vorbire) - frontală -
12.12 experienţele proprii - realizarea de liste cu aspecte demonstraţia, exerciţiul,
Textul formativă
2. Numărul substantivului semnificative descoperite în texte şi problematizarea, învăţarea Observarea
Variabilit clasificarea acestora în funcţie de prin descoperire, munca
atea 3. Genul substantivului sistematică:
13.12 diverse criterii independentă, jocul
limbii şi a 4. Textul funcţional. Invitaţia
- rezolvarea unor controverse c. forme de organizare a
probe orale,
14.12 comunică 5. Textul creativ după un plan de - folosirea metodelor gândirii colectivului: frontală, fişe de lucru,
rii în idei critice pentru explorarea textelor activitate individuală, în teme pentru
contexte Lectură: Bradul de Hans Christian - comunicarea între elevi sau cu grup/ pe echipe, evaluare acasă Fișa de
diferite Andersen profesorul pe o diversitate de orală şi scrisă portofoliu
subiecte prin email (întrebări legate
de teme, de modul de rezolvare a
unui exerciţiu etc.)
- scrierea unei invitaţii la o zi de
naştere, la un film, la un picnic etc.
XIV Funcţii 2.4 1. Patinele de argint după Mary a. materiale: caiet, fişe de - frontală -
ale limbii 3.1 - jocuri care se bazează pe întrebări lucru, imagini diverse, formativă
17.12 3.4
E. Mapes-Dodge
(acte de reciproce imagini, planşă Observarea
18.12 2. Intelegerea textului - proiecte în perechi/ grupuri mici b. procedurale:
vorbire) sistematică:
3. Adjectivul. Acordul în care elevii stabilesc roluri şi conversaţia, explicaţia,
probe orale,
19.12 adjectivului cu substantivul derularea activităţilor demonstraţia, exerciţiul,
Textul fişe de lucru,
20.12 4. Poziţia adjectivului faţă de - minidezbateri/ controversa problematizarea, învăţarea
creativă prin descoperire, munca teme pentru
21.12 Variabilit substantiv acasă Fișa de
- activităţi în perechi pe baza unor independentă, jocul
atea 5. Exercitii aplicative întrebări reciproce c. forme de organizare a portofoliu
limbii şi a Lectură: Bradul de Hans Christian - realizarea, în perechi sau în grup, colectivului: frontală,
comunică Andersen a unei diagrame Venn pornind de la activitate individuală, în
rii în aspectele comune şi de la
grup/ pe echipe,evaluare
contexte diferenţele referitoare la anumite
elemente din text orală şi scrisă
diferite
- folosirea metodelor gândirii
critice pentru explorarea textelor
VACANTA DE CRACIUN
XV 2.1 1. Scriem corect sar/ s-ar - discutarea aspectelor relevante descoperite a. materiale: caiet,
3.4 în text/ carte referitoare la personaj (de fişe de lucru, planşă, - frontală -
14.01 4.1
2. Înţelegerea în profunzime a
exemplu, „Ce îi place personajului? Cum se imagini diverse formativă
15.01 4.3 mesajului textului. mişcă/se deplasează? Ce jucării are şi cum b. procedurale: Observarea
16.01 3. Extragerea unor elemente se joacă? Cum îşi petrece timpul liber?” conversaţia, explicaţia, sistematică:
17.01 semnificative din text etc.) demonstraţia,
probe orale,
18.01 pentru a susţine o opinie - realizarea unui portret al personajului exerciţiul,
fişe de lucru,
folosind diferite modalităţi de exprimare: problematizarea,
4. Personajul literar. teme pentru
desen/colaj, ritm/melodie, pantomimă etc.; învăţarea prin
Descrierea de tip portret a verbalizarea şi comentarea acestei descrieri descoperire, munca acasă Fișa de
unui personaj pe baza unui de către cel care a realizat-o sau de către un independentă, jocul portofoliu
plan simplu coleg c. forme de
Lectură: Miezul iernei de Vasile - participarea la joc de rol pentru a intra în organizare a
Alecsandri pielea personajului; aprecierea interpretării colectivului: frontală,
după criterii convenite activitate individuală,
- folosirea metodelor gândirii critice pentru în grup/ pe
explorarea textelor echipe,evaluare orală
- autoevaluarea şi interevaluarea textelor şi scrisă
redactate
- discutarea greşelilor de ortografie
- inventarea unor probe pentru a verifica
scrierea corectă
- prezentarea unui personaj de poveste/ film/
serial pentru copii
- scrierea unui text scurt pentru a se
prezenta cuiva necunoscut (unui prieten prin
corespondenţă la primul mesaj, de exemplu )
XVI 3.2 1. Descrierea de tip portret a a. materiale: : caiet,
3.6 - realizarea de proiecte integrate care fişe de lucru, imagini - frontală -
21.01 4.1
persoanei proprii pe baza
vizează legăturile dintre lumea reală şi cea diverse, planşe formativă
22.01 unui plan simplu imaginară prezentată în textele citite b. procedurale: Observarea
2. Exercitii aplicative - realizarea de postere/ organizatori grafici conversaţia, explicaţia, sistematică:
23.01 3. Oferirea de informaţii pentru a indica relaţia dintre text (literar sau munca independentă,
probe orale,
24.01 referitoare la universul de informare) şi experienţele proprii jocul
fişe de lucru,
(liber - proiecte de documentare la diverse c. forme de
şcolar şi extraşcolar teme pentru
discipline şcolare sau în vederea unor organizare a
4. Planul simplu de oraş şi activităţi extraşcolare colectivului: frontală, acasă Fișa de
harta - autoevaluarea şi interevaluarea textelor activitate individuală, portofoliu
25.01 5. Scriem corect numai/ nu redactate în grup/ pe
mai - discutarea greşelilor de ortografie echipe,evaluare orală
Lectură: Omul de zăpadă de - inventarea unor probe pentru a verifica şi scrisă
Hans Christian Andersen scrierea corectă
XVII 2.3 Discuţii referitoare la prezentarea a. materiale: caiet,
28.01 2.4 1. RECAPITULARE - proiectelor în faza iniţială şi la final fişe de lucru, imagini - frontală -
3.1 - jocuri care se bazează pe întrebări b. procedurale: formativă
4.5 Povestea unui brad -
reciproce conversaţia, Observarea
29.01 adaptare după Hans - proiecte în perechi/ grupuri mici în care explicaţia,, exerciţiul, sistematică:
Christian Andersen elevii stabilesc roluri şi derularea munca independentă,
probe orale,
2. Exercitii recapitulative activităţilor c. forme de
fişe de lucru,
30.01 3. Exercitii recapitulative - minidezbateri/ controversa creativă organizare a
- activităţi în perechi pe baza unor întrebări colectivului: frontală, teme pentru
31.02 4. EVALUARE - Un bulgăre
reciproce activitate individuală, acasă Fișa de
1.02 de zăpadă după Edmondo portofoliu
- realizarea, în perechi sau în grup, a unei în grup/ pe
De Amicis diagrame Venn pornind de la aspectele echipe,evaluare orală
5. Evaluarea portofoliului comune şi de la diferenţele referitoare la şi scrisă
Șezătoare literară anumite elemente din text
- realizarea unei cărţi uriaşe pentru colegii
de la clasa pregătitoare pe o temă propusă
de cei mici/ de profesori sau de clasă
- realizarea de afişe pentru promovarea unor
evenimente din şcoală;
Vacanta intersemestriala(2.II- 10.II)
Disciplina:Matematica
Nr.ore/saptamana:4 ore
Resurse
Sapt/ Compe
Domeniul Detalieri de conținut Activități de învățare materiale și Evaluare
Data tențe
procedurale
Unitatea de invatare: RECAPITULAREA CUNOȘTINȚELOR DIN CLASA A III-A
Numar de ore alocat: 8 ore / 2 saptamani

I 1.1,1.2, Numere naturale de la 0 ● scrierea, citirea, compararea, ordonarea, rotunjirea ● observare


2.1, la10 000; adunarea și numerelor naturale 0 – 1000; Resurse sistematică
4 ore 2.2, scăderea în concentrul ● exerciții și probleme cu adunări și scăderi în materiale: ● evaluare orală
2.3, 0- 10 000; înmulţirea concentrul Fișe de lucru, ● temă de lucru în
în concentrul 0- 10 000, cu și fără trecere peste ordin; manualul clasă
2.4,
0 -10 000 ; împărţirea în ● exerciții- joc de reactualizare a efectuării tipărit/digital, ● interevaluare
2.5,5.1, ●autoevaluare
concentrul 0-100; fracţii; înmulţilor în concentrul 0 -10 000 şi împărţirlor în numărătoarea
5.2 probleme de
concentrul 0-100 ;
Amintiri din vacanţă ● exerciţii de aflare a numărului necunoscut într-o poziționare,
relaţie de tipul: ? +/ - a=b; ? x/ : a=b computer,
manual pag. 6-7 ● rezolvarea și compunerea de probleme minicalculator
● organizarea datelor unei investigaţii în tabel sau
într-o reprezentare grafică in scopul compunerii sau Resurse
rezolvării de probleme; procedurale:
● rezolvarea de probleme prin mai multe metode Metode:
3.1,3.2, conversaţia, ● observare
II explicaţia,
4.1, Figuri și corpuri ● descrierea poziţiei obiectelor din spaţiu, în raport sistematică
3 ore 4.2, 5.1 geometrice; măsurări – cu alte obiecte exerciţiul, ● evaluare orală
lungime, capacitate, masă, ● sesizarea simetriei figurilor geometrice munca ● temă de lucru în
timp, bani ● identificarea şi denumirea formelor plane: pătrat, independentă, clasă
Labirintul cu surprize triunghi, dreptunghi, cerc jocul ● interevaluare
● recunoaşterea şi descrierea formei obiectelor/ didactic ●autoevaluare
feţelor unor corpuri din mediul apropiat Organizare:
● recunoaşterea unor corpuri geometrice în mediul activitate
apropiat (cub, cuboid, sferă, cilindru, con) frontală,
● ordonarea unor obiecte date, pe baza comparării individuală şi
succesive (două câte două) a lungimii / capacităţii / pe grupe
manual pag. 8 masei lor;
● identificarea unor instrumente de măsurare a
timpului:
● înregistrarea duratei unor activităţi şi ordonarea lor
după criterii variate (durată, momentul începerii etc.);
● calcularea numărului de ore/ zile / săptămâni dintr-
un interval dat;
1ora 1.1,1.2, EVALUARE INIȚIALĂ - Itemii probei de evaluare vizează: Resurse ● evaluare scrisă
2.1, Ce ştiu? Cât ştiu? ● Adunarea și scăderea cu și fără trecere peste ordin, materiale:
2.2, în concentrul 0 – 10 000 Fișe de evaluare
2.3, 2.5 ● Înmulțirea și împărțirea numerelor naturale în
3.1,3.2 concentrul 0 – 10 000, respective 0-100;
● recunoașterea și folosirea terminologiei specifice
4.1, 4.2 corespunzătoare celor patru operații matematice
(termeni, factori, ….de ….ori mai mult etc);
5.1,
● rezolvarea de probleme cu cele patru operații;
5.2, 5.3
● recunoașterea figurilor și corpurilor geometrice;
manual pag. - 9 ● recunoașterea instrumentelor de măsură potrivite
pentru măsurarea masei/volumului/lungimii/ timpului
● rezolvarea de probleme folosind date obținute din
măsurări
Unitatea de invatare: NUMERE NATURALE DE LA 0 LA 10 000
Numar de ore alocat: 8 ore / 2 saptamani

III 1.1,1.2, Numere naturale de exerciţii – joc de reprezentare a numerelor punând în Resurse ● observare
2.1 la 0 la 10 000- evidenţă sistemul poziţional de scriere; materiale: sistematică
formare, citire, ● exerciţii de scriere şi citire a numerelor de la 0 la 10000 Fișe de lucru, ● evaluare orală
1ora scriere, cu cifre/litere manualul ● temă de lucru în
comparare,ordonare, ● exerciţii de identificare, într-un număr, a cifrei unităţilor / tipărit/digital, clasă
rotunjire zecilor / sutelor / miilor caietul auxiliar ●autoevaluare
● exerciţii de compunere şi descompunere a numerelor în numărătoarea
din mii, sute, zeci şi unităţi de
● exerciţii de numărare cu pas dat «înainte şi înapoi», din 1 poziționare,
în 1, din 2 în 2, din 5 în 5 în concentrul 0 – 10000, cu computer,
precizarea limitelor intervalului (de la ...până la.., mai mic videoproiector,
decât ... dar mai mare decât ...) minicalculator
● exerciţii de identificare a unor numere mai mici decât
10 000, ale căror cifre îndeplinesc condiţii date ● Resurse
● compararea şi ordonarea numerelor mai mici decât 10 procedurale:
000 Metode:
folosind numărătoarea poziţională sau reprezentări conversaţia,
● exerciţii de completare a şirurilor date cu numere explicaţia,
corespunzătoare; exerciţiul,
● exerciţii de scriere a vecinilor numerelor date în problematiza-
manual pag. 10-11 concentrul rea, munca
0 – 10000; independentă,
● utilizarea simbolurilor (<, ≤,>, ≥,=) în compararea jocul
numerelor didactic
● exerciţii de identificare a succesorului şi/sau a Organizare:
predecesorului unui număr
● ordonarea crescătoare/descrescătoare a unor numere mai activitate
mici sau egale cu 10 000 frontală,
● compararea şi ordonarea numerelor mai mici decât 10 individuală şi
000folosind numărătoarea poziţională sau reprezentări pe grupe
● exerciţii de completare a şirurilor date cu numere
corespunzătoare;
● exerciţii de scriere a vecinilor numerelor date în
concentrul 0 – 10000;
● utilizarea simbolurilor (<, ≤,>, ≥,=) în compararea
numerelor
● exerciţii de identificare a succesorului şi/sau a
predecesorului unui număr
● ordonarea crescătoare/descrescătoare a unor numere mai
mici sau egale cu 10 000
1.1,1.2, Numere naturale de ● exerciţii – joc de reprezentare a numerelor punând în ● observare
2.2, la 0 la evidenţă sistemul poziţional de scriere; sistematică
1 2.3, 1 000 000- formare, ● exerciţii de trecere de la o formă de reprezentare la alta; ● evaluare orală
ora 5.1, 5.2 citire, scriere ● exerciţii de scriere şi citire a numerelor de la 0 la 1 000 ●autoevaluare
000 cu cifre/litere
● exerciţii – joc de reprezentare prin obiecte sau desen a
unui număr din concentrul 0 – 1 000 000
● exerciţii de identificare, într-un număr, a cifrei unităţilor /
zecilor / sutelor / miilor /zecilor de mii /sutelor de mnii
● exerciţii de compunere şi descompunere a numerelor în
sute de mii, zeci de mii, mii,sute, zeci şi unităţi
● exerciţii de numărare cu pas dat «înainte şi înapoi», din 1
în 1, din 2 în 2, din 5 în 5 în concentrul 0 – 10000, cu
precizarea limitelor intervalului (de la ...până la.., mai mic
decât ... dar mai mare decât ...)
● exerciţii de identificare a unor numere mai mici decât
manual pag. 12-13 1 000 000, ale căror cifre îndeplinesc condiţii date;
● exerciţii de identificare a regulii de construcție a unui șir;
exerciţii de completare a unor șiruri de numere
1.1,1.2, Compararea, ● observare
2.2, ordonarea, rotunjirea ● compararea şi ordonarea numerelor mai mici decât sistematică
2ore 2.3, 5.1 numerelor naturale 1 000 000 folosind numărătoarea poziţională sau ● evaluare orală
cuprinse între reprezentări ● temă de lucru în
0 - 1 000 000 ● exerciţii de comparare a unor numere mai mici sau egale clasă
cu 1 000 000 utilizând algoritmul de comparare ●autoevaluare
● exerciţii de completare a şirurilor date cu numere
corespunzătoare;
● exerciţii de scriere a vecinilor numerelor date în
concentrul
0 – 1 000 000;
manual pag. 14-15 ● utilizarea simbolurilor (<, ≤,>, ≥,=) în compararea
numerelor cu ajutorul unor exemple concrete şi a unor
reprezentări grafice
● exerciţii de identificare a succesorului şi/sau a
predecesorului unui număr
● ordonarea crescătoare/descrescătoare a unor numere mai
mici sau egale cu 1 000 000
● determinarea unor numere care să respecte condiţii date
(mai mic decât ..., mai mare sau egal cu ... etc.)
● extragerea şi sortarea de numere dintr-un tabel, pe baza
unor criterii date
● exerciţii de aproximare la mii, sute, zeci și unități a
numerelor date;
● exerciţii de scriere a numerelor cu cifre sau cu litere;
● exerciţii de comparare şi ordonare a numerelor de la 0 la
1 000 000
● exerciţii de completare a casetelor cu cifre
corespunzătoare pentru a obţine relaţii adevărate;
● ex. de reprezentare grafică pe axa numerelor
● exerciţii de rotunjire/aproximare a numerelor în contexte
similare unor situaţii din viaţa cotidiană
IV 1.1,1.2, Scrierea numerelor ● Resurse ● observare
2.2, cu cifrele romane I, ● exerciţii de scriere şi citire a numerelor folosind cifrele materiale: sistematică
2ore 2.3, 5.1 V, X, L, C, D, M romane I, V, X, L, C, D, M Fișe de lucru, ● evaluare orală
● exerciţii de realizare a corespondenței între numere scrise manualul ● temă de lucru în
cu cifre arabe/romane tipărit/digital, clasă
● exerciţii de utilizare a cifrelor romane în situaţii uzuale caietul auxiliar ● interevaluare
(de exemplu, scrierea cu cifre romane a unor numerale computer, ●autoevaluare
ordinale) videoproiector,f
● exerciţii de identificare a regulii de construcție a unui șir; ilm didactic,
exerciţii de completare a unor șiruri de numere scrise cu bețișoare,
manual pag. 16-17 cifre romane jetoane cu
● ordonarea crescătoare/descrescătoare a a unor numere cifrele romane
scrise cu cifrele romane
● exerciţii de identificare a unor numere scrise cu cifrele
romane , care îndeplinesc condiţii date
1.1, Să repetăm ce am Scrierea, citirea, compararea, ordonarea,rotunjirea ● Resurse ● observare
1.2,2.1, învățat numerelor naturale în concentrul 0 – 1 000 000 materiale: sistematică
1ora 2.2,2.3, Formarea, scrierea, citirea numerelor cu cifre romane manualul ● evaluare orală
5.1, 5.2 manual pag. 18 (I, V, X, L, C, D, M) tipărit/digital, ●autoevaluare

1 1.1, Ce ştiu? Cât ştiu? Itemii probei de evaluare vizează: ● Resurse ● evaluare scrisă
1.2,2.1, Cum stiu? ● scrierea, citirea, compararea, ordonarea numerelor materiale:
ora 2.2, naturale 0 – 1 000 000; Fișe de evaluare
2.3, ● rotunjirea/aproximarea numerelor în contexte similare
unor situaţii din viaţa cotidiană
5.1, 5.2
manual pag. 19 ● exerciţii de utilizare a cifrelor romane în situaţii uzuale

Unitatea de invatare: ADUNAREA ŞI SCĂDEREA NUMERELOR NATURALE ÎN CONCENTRUL 0 – 1 000 000


Numar de ore alocat: 12 ore / 3 saptamani
V 1.1,1.2, Adunarea și scăderea în descompunerea numerelor în concentrul 0 – 10 000, Resurse ● observare
2.1, concentrul utilizând adunarea şi scăderea, fără trecere și cu materiale: sistematică
1 2.4, 0 – 10 000. Proprietățile trecere peste ordin manualul ● evaluare orală
ora 5.1, adunării ● efectuarea de adunări/scăderi cu trecere și fără tipărit/digital, ● temă de lucru în
trecere peste ordin, cu numere în concentrul 0 – 10 caietul auxiliar clasă
5.2, 5.3
000, utilizând algoritmi de calcul, descompuneri computer, ●autoevaluare
numerice şi proprietăţile operaţiilor minicalculator,
● efectuarea probei operaţiei de adunare, respectiv imagini
de scădere sugestive pentru
● exerciţii de utilizare a proprietăţilor adunării în rezolvare de
calcule (comutativitate, asociativitate, element probleme
neutru)
● estimarea rezultatului unui calcul din concentrul
0 – 10 000, fără efectuarea lui
● exerciţii de folosire a unor tehnici de calcul rapid Resurse
(proprietăţile operaţiilor, descompuneri de numere procedurale:
etc.) Metode:
● aflarea unui termen necunoscut, folosind metoda conversația
balanţei sau prin efectuarea probei adunării/ scăderii euristică,
● utilizarea simbolurilor (<, ≤,>, ≥,=) pentru demonstrația,
compararea rezultatelor unor operaţii aritmetice explicaţia,
manual pag. 20-21 ● formularea de probleme pornind de la situaţii exerciţiul,
concrete, reprezentări şi/sau relaţii matematice, munca
imagini, desene, scheme, exerciţii, grafice, tabele independentă,
● identificarea şi analiza datelor din ipoteza unei jocul
probleme didactic
● identificarea cuvintelor/sintagmelor în enunţurile Organizare:
problemelor care sugerează operaţiile aritmetice activitate
studiate (a dat, a primit) frontală,
1 1.1,1.2, activitate pe ● observare
2.1, Aflarea termenului ● exerciții de efectuare a probei operaţiei de grupe, activitate sistematică
ora 2.4, necunoscut – metoda adunare, respectiv de scădere în perechi ● evaluare orală
5.1, balanței, metoda mersului ● aflarea unui termen necunoscut, folosind metoda ● temă de lucru în
invers balanţei , metoda mersului invers sau prin efectuarea clasă
5.2, 5.3
probei adunării/ scăderii ●autoevaluare
● formularea de probleme pornind de la situaţii
concrete, reprezentări şi/sau relaţii matematice,
imagini, desene, scheme, exerciţii, grafice, tabele
● identificarea unor situaţii concrete care se pot
transpune în limbaj matematic
● exerciţii de utilizare a proprietăţilor adunării în
calcule (comutativitate, asociativitate, element
neutru)
● estimarea rezultatului unui calcul din concentrul
0 – 10 000, fără efectuarea lui
● exerciţii de utilizare a calculatorului pentru
verificarea rezultatelor adunărilor şi/sau scăderilor
● exerciţii de folosire a unor tehnici de calcul rapid
(proprietăţile operaţiilor, descompuneri de numere
etc.)
manual pag. 22-23 ● transformarea problemelor de adunare în
probleme de scădere şi invers
● identificarea unor situaţii concrete care se pot
transpune în limbaj matematic
● verificarea rezultatelor obţinute în urma rezolvării
unei probleme
1.1,1.2, Adunarea și scăderea în Resurse ● observare
2.1, concentrul 0 - 1 000 000, ● efectuarea de adunări/scăderi fără trecere peste materiale: sistematică
2 ore 2.4, fără trecere peste ordin ordin, cu numere în concentrul 0 – 1 000 000, manualul ● evaluare orală
5.1, utilizând algoritmi de calcul, descompuneri numerice tipărit/digital, ●autoevaluare
şi proprietăţile operaţiilor caietul auxiliar
5.2, 5.3
● exerciţii de utilizare a proprietăţilor adunării în computer,
calcule (comutativitate, asociativitate, element minicalculator,
manual pag. 24-25 neutru) imagini
● estimarea rezultatului unui calcul din concentrul sugestive pentru
0 – 1 000 000, fără efectuarea lui rezolvare de
● exerciţii de utilizare a calculatorului pentru probleme
verificarea rezultatelor adunărilor şi/sau scăderilor Resurse
● exerciţii de folosire a unor tehnici de calcul rapid procedurale:
(proprietăţile operaţiilor, descompuneri de numere Metode:
etc.) exerciţiul, jocul
VI 1.1,1.2, Adunarea și scăderea în didactic ● observare
2.1, concentrul ● exerciţii de utilizare a proprietăţilor adunării în Organizare: sistematică
2ore 2.4, 0 - 1 000 000, cu trecere calcule (comutativitate, asociativitate, element activitate ● evaluare orală
5.1, peste ordin neutru) frontală, ●autoevaluare
● estimarea rezultatului unui calcul din concentrul activitate în
5.2, 5.3
0 – 1 000 000, fără efectuarea lui perechi
● exerciţii de utilizare a calculatorului pentru
verificarea rezultatelor adunărilor şi/sau scăderilor
● exerciţii de folosire a unor tehnici de calcul rapid
(proprietăţile operaţiilor, descompuneri de numere
etc.)
● transformarea problemelor de adunare în
probleme de scădere şi invers
manual pag. 26-27 ● formularea de probleme pornind de la situaţii
concrete, reprezentări şi/sau relaţii matematice,
imagini, desene, scheme, exerciţii, grafice, tabele
● identificarea unor situaţii concrete care se pot
transpune în limbaj matematic
● verificarea rezultatelor obţinute în urma rezolvării
unei probleme
1.1,1.2, Ordinea efectuării ● efectuarea de exerciţii care conţin adunări, ● observare
2.1, operaţiilor şi folosirea scăderi, fără şi cu paranteze rotunde și pătrate sistematică
2ore 2.4, parantezelor rotunde și ● completarea unor exerciţii cu semnele operaţiilor ● temă de lucru în
5.1, pătrate corespunzătoare pentru a obţine rezultate date clasă
5.2, 5.3 ● exerciții de scriere a expresiei numerice (cu și fără
paranteze ), corespunzătoare rezolvării unei probleme
● exerciții de alcătuire de probleme după expresii
manual pag. 28-29 numerice date
● exerciții de completare în diferite moduri a unor
expresii numerice cu paranteze , pentru a obţine
rezultate diferite
VII 1.1,1.2, Probleme * identificarea cuvintelor/sintagmelor în enunţurile Resurse ● observare
2.1, manual pag.30-31 problemelor care sugerează operaţiile aritmetice materiale: sistematică
1 2.4, studiate (a dat, a primit, a distribuit în mod egal etc.) manualul ● evaluare orală
ora 5.1, ● rezolvarea şi compunerea de probleme folosind tipărit/digital, ●autoevaluare
simboluri, numere sau reprezentări grafice caietul auxiliar
5.2, 5.3
● asocierea rezolvării unei probleme cu o Resurse
reprezentare grafică /desen sau cu o expresie procedurale:
numerică dată Metode:
● organizarea datelor unei investigaţii în tabel sau exerciţiul, jocul
într-o reprezentare grafică in scopul compunerii sau didactic
rezolvării de probleme
● rezolvarea de probleme prin mai multe metode
● identificarea unor situaţii concrete care se pot
transpune în limbaj matematic
● verificarea rezultatelor obţinute în urma rezolvării
unei probleme
● transformarea unei probleme rezolvate prin
schimbarea datelor numerice sau a întrebării, prin
înlocuirea cuvintelor care sugerează operaţia, prin
adăugarea unei întrebări etc.
● formularea de probleme pornind de la situaţii
concrete, reprezentări şi/sau relaţii matematice,
imagini, desene, scheme, exerciţii, grafice, tabele
● formularea şi rezolvarea unor probleme pornind
de la o tematică dată/de la numere date/ expresii care
sugerează operaţii
2ore 1.1,1.2, Să repetăm ce am învățat ● Adunarea şi scăderea numerelor naturale de la ● Resurse ● observare
2.1, 0 la 1 000 000, fără și cu trecere peste ordin – proba materiale: sistematică
2.4, adunării, proba scăderii, aflarea termenului manualul ● interevaluare
5.1, manual pag. 32 necunoscut, probleme de adunare și scădere, ordinea tipărit/digital,
efectuării operaţiilor şi folosirea parantezelor rotunde caietul auxiliar
5.2, 5.3
și pătrate

1ora 1.1,1.2, Ce ştiu? Cât ştiu?Cum stiu? Itemii probei de evaluare vizează: ● Resurse ● evaluare scrisă
2.1, ● efectuarea de adunări/scăderi cu trecere peste materiale:
2.4, ordin, cu numere în concentrul 0 – 1 000 000 Fișe de evaluare
5.1, ● aflarea unui termen necunoscut, folosind metoda
balanţei, metoda mersului invers sau prin efectuarea
5.2, 5.3
probei adunării/ scăderii
● utilizarea simbolurilor (<, ≤,>, ≥,=) pentru
compararea rezultatelor unor operaţii aritmetice
manual pag. 33 ● rezolvarea unor exerciții care presupun
respectarea ordinii efectuării operațiilor
● rezolvarea și compunerea de probleme
Unitatea de invatare: ÎNMULŢIREA NUMERELOR NATURALE ÎN CONCENTRUL 0-1 000 000
Numar de ore alocat: 16 ore / 4 saptamani

VIII 2.5,5.2 Înmulţirea în Resurse ● observare


concentrul ● exerciţii de utilizare a terminologiei specifice: factor, materiale: sistematică
2ore 0-10 000. Proprietăţile produs; manualul ● evaluare orală
înmulţirii ● scrierea unui număr ca produs de doi sau trei factori tipărit/digital, ●autoevaluare
● exerciţii de identificare a cuvintelor/sintagmelor, în caietul auxiliar,
enunţurile problemelor, care sugerează operaţiile de minicalculator,
înmulțire scheme
● exerciții de reprezentare a unui număr natural ca numerice,
produs de 2 sau 3 factori și ca sumă de 2 sau 3 termeni planșe,
egali bețișoare
● exerciții de asociere a rezolvării unei probleme cu o /cuburi,
reprezentare grafică /desen sau cu o expresie numerică scheme care
dată ilustrează
● exerciţii de grupare convenabilă a factorilor ; relația dintre
● exerciţii de comparare a produselor ; datele numerice
● exerciţii de îmulțire a unui număr cu o sumă ale problemei
manual pag. 34-35 ● exerciţii de scriere a unei sume de produse ca produs al Resurse
unei sume cu un număr procedurale:
● exerciţii de folosire a proprietăților înmulțirii pentru Metode:
verificarea rezultatelor unei expresii matematice exerciţiul,
● exerciţii de efectuare a calculului scris munca
2.5, independentă, ● observare
2 ore jocul didactic
5.1, Înmulţirea cu 10, 100 ● exerciţii de recunoaştere a contextelor care presupun sistematică
efectuarea unor înmulţiri cu 10, 100, 1 000 Organizare: ● interevaluare
5.2, 5.3
● exerciţii de recunoaştere a produselor unor înmulțiri, activitate
în care unul din factori este 10 , 100 sau 1000 frontală,
● scrierea unui număr ca produs de doi sau trei factori, activitate în
manual pag. 36 din care unul să fie 10 / 100 /1 000 perechi, munca
● rezolvarea de exerciţii şi probleme care presupun independentă
operaţii de înmulţire
●estimarea ordinului de mărime a rezultatului unui
calcul, fără efectuarea acestuia
IX 2.2, Înmulțirea unui ● observare
2.5, număr de o cifră cu ● exerciţii de efectuare a înmulţirii cu un număr de o sistematică
2 ore 5.1, un nr. de mai multe cifră, cu aplicarea algoritmului de calcul;
5.2, 5.3 cifre ● exersarea limbajului matematic, prin verbalizarea ● temă de lucru în
„paşilor” realizaţi în efectuarea înmulţirii; clasă
● exerciţii de grupare convenabilă a factorilor, în ●autoevaluare
vederea dobândirii deprinderii de calcul rapid;
manual pag. 37 ● exerciţii de verificare a rezultatelor prin
descompunerea lor în sumă de produse
● exerciţii de observare a efectuării calculului scris
pentru cazurile particulare de înmulțire (un factor se
termină cu zerouri; un factor conține 0 în interior)
2.5, Înmulțirea unui ● exerciţii de efectuare a înmulţirii cu și fără trecere Resurse ● evaluare orală
5.1, număr de două cifre peste ordin, cu aplicarea algoritmului de calcul; materiale: ● temă de lucru în
2 ore 5.2, 5.3 cu un nr. de mai multe ● exerciţii de verificare a rezultatelor prin manualul clasă
cifre descompunerea lor în sumă de produse tipărit/digital,
● utilizarea unor proprietăţi ale înmulţirii în calcule caietul auxiliar,
● estimarea ordinului de mărime a rezultatului unui computer ,
calcul fără efectuarea acestuia videoproiector,
● utilizarea calculatorului pentru verificarea rezultatelor minicalculator
unor operaţii de înmulţire
● exerciţii de alegere a variantei convenabile de așezare Resurse
a factorilor, atunci când unul dintre factori se termină cu procedurale:
manual pag.38-39 zerouri Metode:
● rezolvarea de probleme care presupun operaţii de exerciţiul,
înmulţire conversația,
● exerciţii de observare a efectuării calculului scris explicația,
pentru cazurile particulare de înmulțire (unul/ambii munca
factori se termină cu zerouri; un factor conține 0 în independentă
interior) Organizare:
2.5, activitate ● evaluare orală
X Înmulțirea unui
frontală,
5.1, număr de 3 cifre cu ● exerciţii de efectuare a înmulţirii cu și fără trecere ● temă de lucru în
4 ore 5.2, 5.3 un nr de 3 sau 4 cifre peste ordin, cu aplicarea algoritmului de calcul; activitate în clasă
● exerciţii de verificare a produselor prin calcul scris, cu perechi,
inversarea locului factorilor independentă
● exerciţii de verificare a rezultatelor prin
descompunerea lor în sumă de produse
● utilizarea unor proprietăţi ale înmulţirii în calcule
● exerciţii de completare a cifrelor lipsă și reconstituire a
variantelor de calcul scris
manual pag.40-41 ● exerciţii de alegere a variantei convenabile de așezare
a factorilor, atunci când unul dintre factori se termină cu
zerouri
● rezolvarea de probleme care presupun operaţii de
înmulţire
● exerciţii de observare a efectuării calculului scris
pentru cazurile particulare de înmulțire (unul/ambii
factori se termină cu zerouri; factorii conțin 0 în interior)
XI 2.5, Probleme cu operații ● transformarea unei probleme rezolvate prin ● observare
5.1, de înmulțire schimbarea datelor numerice sau a întrebării, prin sistematică
5.2, 5.3 înlocuirea cuvintelor care sugerează operaţia, prin ● evaluare orală
adăugarea unei întrebări etc. ● temă de lucru în
2 ore ● transformarea problemelor de înmulţire în probleme clasă
de împărţire şi invers ● interevaluare
● formularea de probleme pornind de la situaţii concrete, ●autoevaluare
reprezentări şi/sau relaţii matematice, imagini, desene,
scheme, exerciţii, grafice, tabele
● formularea şi rezolvarea unor probleme pornind de la o
tematică dată/de la numere date/ expresii care sugerează
operaţii
● realizarea unor grafice cu bare pe baza unor informaţii
date/culese
● identificarea cuvintelor/sintagmelor în enunţurile
problemelor care sugerează operaţiile aritmetice studiate
(de …ori mai mult, îndoit, triplu etc.)
● asocierea rezolvării unei probleme cu o reprezentare
grafică /desen sau cu o expresie numerică dată
● organizarea datelor unei investigaţii în tabel sau într-o
reprezentare grafică in scopul compunerii sau rezolvării
de probleme
manual pag. 42-43 ● rezolvarea de probleme prin mai multe metode
● identificarea unor situaţii concrete care se pot
transpune în limbaj matematic

1 1.1,1.2 Să repetăm ce am ● exerciţii de efectuare a calculului scris; exerciţii ● Resurse ● interevaluare


2.5, învățat de folosire a proprietăților înmulțirii; exerciţii de materiale: ●autoevaluare
ora 5.1, manualul
verificare a produselor prin metodele studiate
5.2, 5.3 tipărit/digital,
● rezolvarea de exerciții care presupun ordinea
caietul auxiliar
efectuării operaţiilor şi folosirea parantezelor
manual pag. 46 rotunde și pătrate;
● probleme cu operații de înmulțire
1ora 1.1,1.2, Ce ştiu? Cât ştiu? Cum Itemii probei de evaluare vizează:
2.5, stiu? ● efectuarea de înmulțiri cu și fără trecere peste
5.1, ordin, în concentrul 0 – 1 000 000
5.2, 5.3 ● efectuarea probei operației de înmulțire prin
adunare repetată, descompunerea rezultatului
în sumă de produse sau inversarea factorilor în
calculul scris;
manual pag. 47 ● utilizarea simbolurilor (<, ≤,>, ≥,=) pentru
compararea unor produse;
● rezolvarea unor exerciții care presupun
respectarea ordinii efectuării operațiilor
● rezolvarea și compunerea de probleme cu
operații de înmulțire
Unitatea de invatare: ÎMPĂRŢIREA NUMERELOR NATURALE IN CONCENTRUL 0-100
Numar de ore alocat: 8 ore / 2 saptamani

XII- 1.1,1.2, Împărțirea dedusă din Resurse ● observare


2.5, tabla înmulțirii ● exerciţii de utilizare a terminologiei specifice: materiale: sistematică
XIII deîmpărțit, împărțitor, cât; manualul ● evaluare orală
1 ● rezolvarea de împărțiri folosind tabla înmulţirii; tipărit/digital, ● temă de lucru
● scrierea unui număr ca rezultat al unei operații de caietul auxiliar,
ora computer,
în clasă
împărțire; ●autoevaluare
● exerciţii de identificare a cuvintelor/sintagmelor, videoproiector,
în enunţurile problemelor, care sugerează operaţiile bețișoare,
de împărțire; planșe
● verificarea cu ajutorul reprezentărilor simbolice a Resurse
rezultatelor operaţiilor de împărțire; procedurale:
● exerciții de asociere a rezolvării unei probleme cu Metode:
o reprezentare grafică /desen sau cu o expresie exerciţiul,
manual pag. 48 numerică data munca
● exerciţii de aflare a factorului necunoscut prin independentă ,
relație cu operația inversă; jocul didactic
● exerciţii de verificare a câturilor/produselor prin Organizare:
procedeele învățate; activitate
frontală,
1ora 1.1,1.2, Împărțirea unui nr. de ● exerciții de asociere a rezolvării unei probleme cu ● observare
activitate în
2.5, două cifre la un nr de o o reprezentare grafică /desen sau cu o expresie sistematică
perechi,
cifră, cu rest 0 numerică data ● evaluare orală
independentă
● exerciţii de aflare a factorului necunoscut prin ● temă de lucru
relație cu operația inversă; în clasă
manual pag.49-50 ● exerciţii de efectuare a împărțirii la un număr de o ●autoevaluare
cifră, cu aplicarea algoritmului de calcul;
● exersarea limbajului matematic, prin verbalizarea
„paşilor” realizaţi în efectuarea împărțirii;
● exerciții de folosire a proprietăților operației de
împărțire pentru verificarea rezultatelor;
● exerciţii de verificare a câturilor/produselor prin
procedeele învățate;

1.1,1.2, ● exerciții de asociere a rezolvării unei ● observare


2.5, probleme cu o reprezentare grafică /desen sau sistematică
1 5.1, Împărțirea unui nr. de ● evaluare orală
cu o expresie numerică data Resurse
ora 5.2, 5.3 cel mult două cifre la un ● exerciţii de efectuare a împărțirii la un număr materiale: ● temă de lucru
nr. de o cifră, cu rest de o cifră, cu rest diferit de 0, cu aplicarea manualul în clasă
diferit de 0 algoritmului de calcul; tipărit/digital, ●autoevaluare
● exersarea limbajului matematic, prin caietul auxiliar, ● interevaluare
manual pag.51-53 verbalizarea „paşilor” realizaţi în efectuarea minicalculator,
scheme
împărțirii;
numerice,
● exerciții de efectuare a probei operației de bețișoare
împărțire cu rest diferit de 0; /cuburi,
● exerciții de observare a condiției restului prin scheme care
folosirea reprezentărilor schematice ilustrează
relația dintre
1.1,1.2, Împărțirea când datele numerice ● observare
2.5, deîmpărțitul și ● exerciții de asociere a rezolvării unei probleme cu ale problemei sistematică
1 5.1, împărțitorul au două cifre o reprezentare grafică /desen sau cu o expresie Resurse ● evaluare orală
ora 5.2, 5.3 manual pag.54 numerică data procedurale: ● temă de lucru
● exerciţii de efectuare a împărțirii la un număr de o Metode: în clasă
cifră, cu rest diferit de 0, cu aplicarea algoritmului de exerciţiul,
●autoevaluare
calcul; demonstrația,
● exersarea limbajului matematic, prin verbalizarea algoritmizarea,
„paşilor” realizaţi în efectuarea împărțirii; jocul didactic
● exerciții de efectuare a probei operației de Organizare:
împărțire cu rest diferit de 0; activitate
● exerciții de observare a condiției restului prin frontală,
folosirea reprezentărilor schematice activitate în
● exerciții de estimare a câtului prin rotunjjirea perechi, munca
deîmpărțitului și împărțitorului independentă
1.1,1.2, Probleme cu operații de ● transformarea unei probleme rezolvate prin ● observare
2.5, împărțire schimbarea datelor numerice sau a întrebării, prin sistematică
1ora 5.1, înlocuirea cuvintelor care sugerează operaţia, prin ● evaluare orală
5.2, 5.3 adăugarea unei întrebări etc. ● temă de lucru
● transformarea problemelor de înmulţire în
XIV probleme de împărţire şi invers
în clasă
2 ore ● formularea de probleme pornind de la situaţii
●autoevaluare
concrete, reprezentări şi/sau relaţii matematice,
imagini, desene, scheme, exerciţii, grafice, tabele
2ore ● formularea şi rezolvarea unor probleme pornind
de la o tematică dată/de la numere date/ expresii care
sugerează operaţii
● realizarea unor grafice cu bare pe baza unor
informaţii date/culese
● identificarea cuvintelor/sintagmelor, în enunţurile
problemelor, care sugerează operaţia de împărțire;
● asocierea rezolvării unei probleme cu o
reprezentare grafică /desen sau cu o expresie
manual pag. 55 numerică dată;
● organizarea datelor unei investigaţii în tabel sau
într-o reprezentare grafică in scopul compunerii sau
rezolvării de probleme;
● rezolvarea de probleme prin mai multe metode

1ora Să repetăm ce am învățat ● exerciţii de efectuare a calculului scris; exerciţii


de folosire a proprietăților împărțirii; exerciţii de
verificare a câtului prin probă
● rezolvarea de exerciții care presupun ordinea
efectuării operaţiilor şi folosirea parantezelor
rotunde-pătrate;
● probleme cu operații de împărțire
1ora 1.1,1.2, Ce ştiu? Cât ştiu? Itemii probei de evaluare vizează: ● Resurse ● evaluare scrisă
2.5, ● rezolvarea de împărțiri în concentrul 0- 100, cu materiale:
5.1, rest 0 sau cu rest diferit de 0; Fișe de evaluare
5.2, 5.3 ● aflarea factorului necunoscut folosind relația
înmulțire/împărțire
● rezolvarea unor exerciții care presupun
respectarea ordinii efectuării operațiilor
● rezolvarea și compunerea de probleme cu
operații de împărțire
Unitatea de invatare: IMPARTIREA NUMERELOR NATURALE IN CONCENTRUL 0- 1 000 000
Numar de ore alocat: 8 ore / 2 saptamani

XVI Împărțirea unui nr mai ● exerciţii de aflare a factorului necunoscut Resurse ● observare
mic decât prin relație cu operația inversă; materiale: sistematică
1
ora 1 000 la un nr de o cifră ● exerciţii de efectuare a împărțirii la un număr manualul ● evaluare orală
de o cifră, cu rest 0 sau diferit de 0,cu aplicarea tipărit/digital, ● temă de lucru
algoritmului de calcul; caietul auxiliar, în clasă
minicalculator, ●autoevaluare
● exersarea limbajului matematic, prin
scheme
verbalizarea „paşilor” realizaţi în efectuarea ● interevaluare
numerice,
împărțirii; bețișoare
● exerciții de folosire a proprietăților operației /cuburi,
de împărțire pentru verificarea rezultatelor; scheme care
● exerciţii de verificare a câturilor/produselor ilustrează
prin procedeele învățate; relația dintre
● exerciții de efectuare a probei operației de datele numerice
manual pag. 50 împărțire cu rest 0 sau diferit de 0; ale problemei
Resurse
● exerciții de observare a condiției restului prin procedurale:
folosirea reprezentărilor schematice Metode:
● exerciții de estimare a câtului prin rotunjjirea exerciţiul,
deîmpărțitului și împărțitorului demonstrația,
● utilizarea unor proprietăţi ale împărţirii algoritmizarea,
în calcule jocul didactic
Organizare:
● exerciţii de completare a cifrelor lipsă și activitate
reconstituire a variantelor de calcul scris frontală,
activitate în
1 Împărțirea unui nr mai ● exerciții de asociere a rezolvării unei perechi, munca
mic decât probleme cu o reprezentare grafică /desen sau independentă
ora
1 000 la un nr de două cu o expresie numerică data
cifre ● exerciţii de efectuare a împărțirii la un număr
de o cifră, cu rest diferit de 0, cu aplicarea
algoritmului de calcul;
● exersarea limbajului matematic, prin
verbalizarea „paşilor” realizaţi în efectuarea
împărțirii;
● exerciții de efectuare a probei operației de
împărțire cu rest diferit de 0;
● exerciții de observare a condiției restului prin
folosirea reprezentărilor schematice
● exerciții de estimare a câtului prin rotunjjirea
deîmpărțitului și împărțitorului
1 Împărțirea unui nr mai ● exerciţii de aflare a factorului necunoscut
mic decât prin relație cu operația inversă;
ora
10 000 la un nr de o cifră ● exerciţii de efectuare a împărțirii la un număr
de o cifră, cu rest 0 sau diferit de 0,cu aplicarea
Împărțirea unui nr mai algoritmului de calcul;
mic decât ● exersarea limbajului matematic, prin
10 000 la un nr de două verbalizarea „paşilor” realizaţi în efectuarea
1
cifre împărțirii;
ora ● exerciții de folosire a proprietăților operației
1 Împărțirea la 10, 100, 1 de împărțire pentru verificarea rezultatelor;
ora 000 ● exerciţii de verificare a câturilor/produselor
Împărțirea unui nr mai prin procedeele învățate;
mic decât ● exerciții de efectuare a probei operației de
1 000 000 la un nr de o împărțire cu rest 0 sau diferit de 0;
cifră ● exerciții de observare a condiției restului prin
folosirea reprezentărilor schematice
● exerciții de estimare a câtului prin rotunjjirea
deîmpărțitului și împărțitorului
● utilizarea unor proprietăţi ale împărţirii
în calcule
Împărțirea unui
● exerciţii de completare a cifrelor lipsă și
nr mai mic decât 1 000
reconstituire a variantelor de calcul scris
000 la un nr de două cifre
● exerciţii de verificare a
câturilor/produselor prin procedeele
învățate;

XVI
I
1
ora
Probleme cu cele patru ● transformarea unei probleme rezolvate
1 ora operatii prin schimbarea datelor numerice sau a
întrebării, prin înlocuirea cuvintelor care
sugerează operaţia, prin adăugarea unei
întrebări etc.
● transformarea problemelor de înmulţire
în probleme de împărţire şi invers
● formularea de probleme pornind de la
situaţii concrete, reprezentări şi/sau relaţii
matematice, imagini, desene, scheme,
exerciţii, grafice, tabele
● formularea şi rezolvarea unor probleme
pornind de la o tematică dată/de la numere
date/ expresii care sugerează operaţii
● realizarea unor grafice cu bare pe baza
unor informaţii date/culese
● identificarea cuvintelor/sintagmelor, în
enunţurile problemelor, care sugerează
operaţia de împărțire;
● asocierea rezolvării unei probleme cu o
reprezentare grafică /desen sau cu o
expresie numerică dată;
● organizarea datelor unei investigaţii în
tabel sau într-o reprezentare grafică in
scopul compunerii sau rezolvării de
probleme;
● rezolvarea de probleme prin mai multe
metode
1 Să repetăm ce am învățat ● exerciţii de efectuare a calculului scris;
exerciţii de folosire a proprietăților împărțirii;
ora
exerciţii de verificare a câtului prin probă
● rezolvarea de exerciții care presupun ordinea
efectuării operaţiilor şi folosirea parantezelor
rotunde-pătrate;
● probleme cu operații de împărțire
●metoda figurativă; metoda comparaţiei;
metoda mersului invers
1 Ce ştiu? Cât ştiu? Cum Itemii probei de evaluare vizează:
ora știu? ● rezolvarea de împărțiri în concentrul 0- 100,
cu rest 0 sau cu rest diferit de 0;
● aflarea factorului necunoscut folosind
manual pag. 63 relația înmulțire/împărțire
● rezolvarea unor exerciții care presupun
respectarea ordinii efectuării operațiilor
● rezolvarea și compunerea de probleme cu
operații de împărțire
Vacanta intersemestriala(2.II- 10.II)

Disciplina:Stiinte
Numar de ore alocat: 1 ora / saptamana

Com
Sapt/ Detalieri de Resurse materiale
Domeniul peten Activități de învățare Evaluare
Data conținut și procedurale
țe
I Pământul și Sistemul nostru 1.1, Planetele ● observarea dirijată a unor scheme Resurse ● observare
solar 1.2 Sistemului simple, desene pentru evidențierea materiale: sistematică
2.1, Solar. Soarele relațiilor dintre componentele unui manualul ● evaluare
2.2,2. - sursă de sistem (planetele Sistemului Solar) tipărit/digital,caiet orală
3, 2.4, ● recunoașterea unor caracteristici ul de lucru, ● temă de
căldură și
2.5 ale unor corpuri, fenomene, procese planșe, desene, lucru în clasă
lumină. machete, reviste ● intereva-
pornind de la prezentarea unor scurte
texte științifice adaptate vârstei științifice, glob luare
manual pag. 6-9 ● autoeva-
elevilor; pământesc,
● observarea unor aspecte dinamice lanternă, minge, luare
ale realității mai îndepărtate de bile din plastilină,
mediul de viață cunoscut prin filme didactice
vizionarea unor filme sau realizarea
unor jocuri de rol (mișcarea Resurse
planetelor Sistemului Solar) procedurale:
● exerciții de realizare a Metode:
corespondenței între denumirile conversaţia,
explicaţia,
planetelor și reprezentările prin
exerciţiul,
desen, machete;
experimentul,mun
● exerciții de completare a unor
ca independentă,
texte lacunare;
jocul
● exerciții de stabilire a etapelor didactic
investigației proprii (modelarea Organizare:
mișcărilor planetelor în jurul
Soarelui și a mișcării Lunii în jurul activitate frontală,
apaământului); individuală şi pe
● exerciții de identificare a grupe
metodelor de lucru, de stabilire a
resurselor necesare
● realizarea unor estimări, predicții
privind rezultatele investigației
proprii
● colectarea de date utile
investigației proprii din surse variate
● realizarea unor desene, planșe,
colaje, afișe care să ilustreze aspecte
ale investigației realizate
● compararea estimărilor și a
predicțiilor inițiale cu rezultatele
obținute
● exerciții de formulare a unor
concluzii cu privire la aspectul
investigat
● prezentarea rezultatelor și a
concluziilor investigațiilor efectuate
în cadrul unor activități tematice
organizate la nivelul clasei
● observarea unor fenomene și
procese prin efectuarea unor
experiențe simple
II 1.1, Mișcările ● observarea unor aspecte dinamice ● observare
1.2 Pământului Ci ale realității mai îndepărtate de sistematică
2.1, clul zi - mediul de viață cunoscut prin ● evaluare
2.2,2. noapte, vizionarea unor filme sau realizarea orală
3, 2.4, unor jocuri de rol (mișcările ● temă de
anotimpuri.
2.5 Pământului, formarea zilelor și a lucru în clasă
Modificările ● intereva-
vremii nopților, formarea celor patru
anotimpuri); luare
● autoeva-
● exerciții de recunoaștere a
luare
anotimpurilor din scurte descrieri,
manual pag. 10- din materiale vizuale;
13 ● exerciții de recunoaștere a
reprezentărilor simbolice ale
anotimpurilor;
● exerciții de recunoaștere a
imaginilor reprezentând activități
specifice unor anotimpuri;
● efectuarea de activități practice
simple pentru observarea
mișcărilor Pământului, formării
zilelor și a nopților, formării celor
patru anotimpuri
● exerciții de identificare a
metodelor de lucru, de stabilire a
resurselor necesare
● realizarea unor estimări, predicții
privind rezultatele investigației
proprii
● colectarea de date utile
investigației proprii din surse variate
● realizarea unor desene, planșe,
colaje, afișe care să ilustreze aspecte
ale investigației realizate
● compararea estimărilor și a
predicțiilor inițiale cu rezultatele
obținute
● promovarea rezultatelor
investigației proprii cu ajutorul unor
mijloace diverse (de exemplu:
fotografii, desene, afișe, colaje,
pliante, broșuri,machete)
● completarea unui calendar al
naturii.
III 1.1, De-a lungul ● observarea unor aspecte dinamice Resurse ● observare
1.2 zilei și al ale realității înconjurătoare sau mai materiale: sistematică
2.1, anului îndepărtate de mediul de viață manualul ● evaluare
2.2,2. cunoscut prin vizionarea unor filme tipărit/digital, orală
3, 2.4, sau realizarea unor jocuri de rol caietul de ● temă de
2.5 (viața plantelor/animalelor în timpul lucru,planșe, filme lucru în clasă
iernii/verii); didactice, ● intereva-
● discutarea unor activități cotidiene computer luare
în scopul explicării lor prin prisma ● autoeva-
unor fapte științifice ( explicarea luare
activităților ciclice ale oamenilor în
funcție de alternanța noapte - zi, de
manual pag. 14- anotimpuri);
17 ● exerciții de recunoaștere a unor
animale diurne/nocturne;
● exerciții de recunoaștere a unor
plante care înfloresc
primăvara/vara /toamna;
● observarea unor transformări ale
plantelor în timpul toamnei/ iernii;
● colectarea de date utile
investigației proprii din surse variate
● realizarea unor desene, planșe,
colaje, afișe care să ilustreze aspecte
ale investigației realizate
● exerciții de completare a unor
texte lacunare;
● realizarea unor jocuri de rol
IV 1.1, Recapitulare Planetele Sistemului
1.2 Solar. Soarele - sursă de
2.1, manual pag. 18- căldură  și lumină.
2.2,2. 19  Mișcările Pământului Ciclul zi -
3, 2.4,
2.5 noapte, anotimpuri. Modificările
vremii .
 De-a lungul zilei și al anului.
V 1.1, Evaluare Itemii probei de evaluare vizează: Resurse ● evaluare
1.2 - Alegerea denumirilor materiale: scrisă
2.1, manual pag. 20 potrivite completării unor Fișe de evaluare
2.2,2. enunțuri referitoare la
3, 2.4, Sistemul Solar;
2.5 - Stabilirea valorii de adevăr a
unor enunțuri referitoare la
viața plantelor /animalelor
ăn timpul zilei/nopții și pe
parcursul derulării
anotimpurilor;
- Recunoașterea în imagini a
unor păsări migratoare;
Alcătuirea de enunțuri folosind
termenii științifici utilizați.
VI Existența viețuitoarelor pe Mărturii ale ● observarea dirijată a unor ilustrații, Resurse ● observare
Pământ, de-a lungul timpului 1.1, vieții din machete cu fosile și dinozauri; materiale: sistematică
1.2 trecut. Fosilele ● recunoașterea unor caracteristici manualul ● evaluare
2.1, ale unor corpuri, fenomene, procese tipărit/digital,caiet orală
2.2,2. manual pag. 21- pornind de la prezentarea unor scurte ul de lucru, ● temă de
3, 2.4, planșe, desene, lucru în clasă
2.5; 25 texte științifice adaptate vârstei machete, reviste ● intereva-
3.2 elevilor (formarea fosilelor); științifice, glob luare
● exerciții de realizare a pământesc, ● autoeva-
corespondenței între animale/plante lanternă, minge, luare
și reprezentările prin desen ale bile din plastilină,
fosilelor; filme didactice
● exerciții de completare a unor
texte lacunare; Resurse
● colectarea de date din surse variate procedurale:
● realizarea unor desene, planșe, Metode:
colaje, afișe care să ilustreze conversaţia,
asemănări între unele viețuitoare și explicaţia,
fosilele lor; exerciţiul,
● compararea estimărilor și a experimentul,mun
predicțiilor inițiale cu rezultatele ca independentă,
jocul
obținute
didactic
● exerciții de formulare a unor
Organizare:
concluzii cu privire la aspectul
activitate frontală,
investigat
individuală şi pe
● prezentarea rezultatelor și a
grupe
concluziilor investigațiilor efectuate
în cadrul unor activități tematice
organizate la nivelul clasei
● observarea unor fenomene și
procese prin efectuarea unor
experiențe simple
VII 1.1, Dispariția ● observarea unor aspecte dinamice ● observare
1.2 speciilor  ale realității mai îndepărtate de sistematică
2.1, mediul de viață cunoscut prin ● evaluare
2.2,2. vizionarea unor filme sau realizarea orală
3, 2.4, unor jocuri de rol (mișcările ● temă de
2.5, Pământului, formarea zilelor și a lucru în clasă
3.2 manual pag. 26- nopților, formarea celor patru ● intereva-
29 anotimpuri); luare
● autoeva-
● exerciții de recunoaștere a
luare
anotimpurilor din scurte descrieri,
din materiale vizuale;
● exerciții de recunoaștere a
reprezentărilor simbolice ale
anotimpurilor;
● exerciții de recunoaștere a
imaginilor reprezentând activități
specifice unor anotimpuri;
● efectuarea de activități practice
simple pentru observarea
mișcărilor Pământului, formării
zilelor și a nopților, formării celor
patru anotimpuri
● exerciții de identificare a
metodelor de lucru, de stabilire a
resurselor necesare
● realizarea unor estimări, predicții
privind rezultatele investigației
proprii
● colectarea de date utile
investigației proprii din surse variate
● realizarea unor desene, planșe,
colaje, afișe care să ilustreze aspecte
ale investigației realizate
● compararea estimărilor și a
predicțiilor inițiale cu rezultatele
obținute
● promovarea rezultatelor
investigației proprii cu ajutorul unor
mijloace diverse (de exemplu:
fotografii, desene, afișe, colaje,
pliante, broșuri,machete)
● completarea unui calendar al
naturii.
VIII 1.1, Protejarea ● observarea unor aspecte dinamice Resurse ● observare
1.2 mediului ale realității înconjurătoare sau mai materiale: sistematică
2.1, îndepărtate de mediul de viață manualul ● evaluare
2.2,2. cunoscut prin vizionarea unor filme tipărit/digital, orală
3, 2.4, sau realizarea unor jocuri de rol caietul de ● temă de
2.5, (viața plantelor/animalelor în timpul lucru,planșe, filme lucru în clasă
3.2 iernii/verii); didactice, ● intereva-
● discutarea unor activități cotidiene computer luare
în scopul explicării lor prin prisma ● autoeva-
unor fapte științifice ( explicarea luare
activităților ciclice ale oamenilor în
manual pag. 30- funcție de alternanța noapte - zi, de
33 anotimpuri);
● exerciții de recunoaștere a unor
animale diurne/nocturne;
● exerciții de recunoaștere a unor
plante care înfloresc
primăvara/vara /toamna;
● observarea unor transformări ale
plantelor în timpul toamnei/ iernii;
● colectarea de date utile
investigației proprii din surse variate
● realizarea unor desene, planșe,
colaje, afișe care să ilustreze aspecte
ale investigației realizate
● exerciții de completare a unor
texte lacunare;
● realizarea unor jocuri de rol
IX 1.1, Recapitulare Planetele Sistemului
1.2 Solar. Soarele - sursă de
2.1, manual pag. 34- căldură  și lumină.
2.2,2. 35  Mișcările Pământului Ciclul zi -
3, 2.4,
2.5, noapte, anotimpuri. Modificările
3.2 vremii .
 De-a lungul zilei și al anului.

Evaluare Resurse ● evaluare


X Itemii probei de evaluare vizează: materiale: scrisă
manual pag. 36 - Alegerea denumirilor Fișe de evaluare
potrivite completării unor
enunțuri referitoare la
Sistemul Solar;
- Stabilirea valorii de adevăr a
unor enunțuri referitoare la
viața plantelor /animalelor
ăn timpul zilei/nopții și pe
parcursul derulării
anotimpurilor;
- Recunoașterea în imagini a
unor păsări migratoare;
Alcătuirea de enunțuri folosind
termenii științifici utilizați.
XI Lumea vie 1.1, Ciclul de viață Resurse ● observare
1.2 la plante ● observarea unor aspecte dinamice materiale: sistematică
2.1, ale realității mai îndepărtate de manualul ● evaluare
2.2,2. tipărit/digital, orală
3, 2.4, mediul de viață cunoscut prin caietul de lucru, ● temă de
2.5; manual pag. 38- vizionarea unor filme sau realizarea planșe, desene, lucru în clasă
3.2 41 unor jocuri de rol (dezvoltarea până mulaje, reviste ● intereva-
la maturitate a unei plante); științifice, boabe luare
● exerciții de realizare a de fasole/grâu, ● autoeva-
corespondenței între imagini/plante diferite tipuri de luare
și denumirile părților componente semințe, lăstari,
responsabile cu înmulțirea plantelor- bulbi, legume și
semințe, butași, bulbi, tuberculi; fructe, filme
● exerciții de ordonare a etapelor din didactice
ciclul de viață al unei plante;
● exerciții de completare a unor Resurse
texte lacunare; procedurale:
● exerciții de recunoaștere a Metode:
fructelor unei plante și a conversaţia,
explicaţia,
semințelor/sâmburilor;
exerciţiul,
● colectarea de date din surse variate
experimentul,mun
● exerciții de stabilire a etapelor
ca independentă,
investigației proprii (dezvoltarea
jocul
unei plante de la stadiul de sămânță didactic
până la maturitate); Organizare:
● compararea estimărilor și a activitate frontală,
predicțiilor inițiale cu rezultatele individuală şi pe
obținute grupe
● exerciții de formulare a unor
concluzii cu privire la aspectul
investigat
● prezentarea rezultatelor și a
concluziilor investigațiilor efectuate
în cadrul unor activități tematice
organizate la nivelul clasei
● observarea unor fenomene
și procese prin efectuarea unor
experiențe simple (încolțirea
boabelor de fasole/grâu; dezvoltarea
rădăcinilor din lăstar);
XII 1.1, Ciclul de viață ● observarea unor aspecte dinamice ● observare
1.2 la animale și ale realității mai îndepărtate de sistematică
2.1, om mediul de viață cunoscut prin ● evaluare
2.2,2. vizionarea unor filme sau realizarea orală
3, 2.4, unor jocuri de rol (dezvoltarea până ● temă de
2.5, la maturitate a unui mamifer, a unei lucru în clasă
3.2 păsări; dezvoltarea omului ; ciclul de ● intereva-
viață al luare
fluturelui/broaștei/reptilelor); ● autoeva-
manual pag. 42- ● exerciții de ordonare a etapelor din luare
45 ciclul de viață al
broaștei/fluturelui/reptilelor;
● exerciții de recunoaștere a
etapelor de dezvoltare a corpului
uman pe imagini,, filme didactice
(copilărie/ adolescență/ maturitate
/bătrânețe);
● exerciții de stabilire a unor
asemănări și deosebiri între
părinți și urmași;
● realizarea unui album cu
fotografii ale membrilor familiei;
● îngrijirea plantelor/animalelor
de la colțul viu al clasei;
● efectuarea de activități practice
simple pentru observarea
mișcărilor Pământului, formării
zilelor și a nopților, formării celor
patru anotimpuri
● colectarea de date utile
investigației proprii din surse variate
● realizarea unor desene, planșe,
colaje, afișe care să ilustreze aspecte
ale investigației realizate
● compararea estimărilor și a
predicțiilor inițiale cu rezultatele
obținute
● promovarea rezultatelor
observațiilor proprii cu ajutorul unor
mijloace diverse (de exemplu:
fotografii, desene, afișe, colaje,
pliante, broșuri,machete)
XIII 1.1, Viețuitoarele ș ● observarea unor aspecte dinamice Resurse ● observare
1.2 i adaptarea la ale realității înconjurătoare sau mai materiale: sistematică
2.1, mediu îndepărtate de mediul de viață manualul ● evaluare
2.2,2. cunoscut prin vizionarea unor filme tipărit/digital, orală
3, 2.4, sau realizarea unor jocuri de rol caietul de ● temă de
2.5, (viața plantelor/animalelor în timpul lucru,planșe, filme lucru în clasă
3.2 iernii/verii); didactice, ● intereva-
● exerciții de stabilire a unor computer luare
asemănări și deosebiri între ● autoeva-
plante/animale aparținând unor luare
medii de viață diferite;
● exerciții de realizare a
manual pag. 46- corespondenței între imagini
49 reprezentând plante / animale și
medii de viață;
● discutarea unor activități cotidiene
în scopul explicării lor prin prisma
unor fapte științifice ( explicarea
activităților ciclice ale oamenilor în
funcție de alternanța noapte - zi, de
anotimpuri);
● exerciții de recunoaștere a unor
animale diurne/nocturne;
● exerciții de recunoaștere a unor
părți componente ale
plantelor/animalelor reprezentând
modalitatea de adaptare la mediu;
● observarea unor transformări ale
plantelor în timpul toamnei/ iernii;
● colectarea de date utile
investigației proprii din surse variate
● realizarea unor desene, planșe,
colaje, afișe care să ilustreze aspecte
ale investigației realizate
● utilizarea unor planșe, diapozitive
reprezentând diverse medii de viață
pentru observarea relațiilor dintre
condițiile oferite de acestea și
aspectul viețuitoarelor
XIV Relații de ● observarea dirijată a unor scheme Resurse ● observare
hrănire între simple, desene pentru evidențierea materiale: sistematică
viețuitoare relațiilor dintre componentele unui manualul ● evaluare
sistem (de exemplu: schema unor tipărit/digital, orală
lanțuri trofice simple); caietul de lucru, ● temă de
● exerciții de clasificare a planșe, desene, lucru în clasă
manual pag. 50- ● intereva-
viețuitoarelor după modul de mulaje, reviste
53
hrănire; după mediul de viață, științifice, filme luare
● exerciții de ordonare a unor didactice ● autoeva-
imagini reprezentând diferite luare
viețuitoare pentru a arăta legăturile Resurse
de hrănire; procedurale:
● observarea unor aspecte dinamice Metode:
ale realității înconjurătoare sau mai conversaţia,
îndepărtate de mediul de viață explicaţia,
cunoscut prin vizionarea unor filme exerciţiul,
sau realizarea unor jocuri de rol experimentul,mun
(relațiile de hrănire dintr-un mediu ca independentă,
de viață- pădurea, balta etc); jocul
● realizarea unor scheme care didactic
rezumă unele fenomene și procese Organizare:
din natură; activitate frontală,
● colectarea de date utile individuală şi pe
investigației proprii din surse variate grupe
● realizarea unor desene, planșe,
colaje, afișe care să ilustreze aspecte
ale investigației realizate
XV Omul - ● recunoașterea unor factori de risc ● observare
menținerea asupra propriei sănătăți, pornind de sistematică
stării de la prezentarea unor texte scurte, ● evaluare
sănătate vizionarea unor filme, studii de caz orală
(de exemplu: consum de alimente ● temă de
nesănătoase, lipsa mișcării) lucru în clasă
● extragerea unor informații utile ● intereva-
despre alimente prin exerciții de luare
manual pag. 54- citire a unor etichete ale produselor ● autoeva-
57 alimentare (de exemplu: termenul de luare
garanție al unui aliment)
● utilizarea unor criterii pentru
identificarea unor alimente sănătoase
(de exemplu: prospețimea,
conținutul, proveniența, modul de
depozitare)
● realizarea de variante de meniu
adaptat vârstei și efortului depus
interpretând modele de piramide
alimentare
● identificarea unor reguli de igienă
prin discuții, simulări (de exemplu:
igienă alimentară, necesitatea
aerisirii camerei, necesitatea
activităților sportive)
● exerciții de grupare a alimentelor
în funcție de locul acestora în
piramida alimentară;
● promovarea rezultatelor
observațiilor proprii cu ajutorul unor
mijloace diverse (de exemplu:
fotografii, desene, afișe, colaje,
pliante, broșuri,machete)
XVI 1.1, Recapitulare Ciclul de viață la plante
1.2 Ciclul de viață la animale și om
2.1, manual pag. 58- Viețuitoarele  și adaptarea la
2.2,2. 60
3, 2.4,
mediu
2.5,  Relații de hrănire  între
3.2 viețuitoare
Omul - menținerea stării de sănătate
XVII 1.1, Evaluare Itemii probei de evaluare vizează: Resurse ● evaluare
1.2 - Ordonarea unor imagini materiale: scrisă
2.1, manual pag. 61 pentru a ilustra ciclul de Fișe de evaluare
2.2,2. dezvoltare al unei plante;
3, 2.4, - Realizarea corespondenței
2.5, între imagini și denumiri-
3.2 stadiile dezvoltării omului;
stadiile dezvoltării unei
insecte,
- Ordonarea unor imagini
reprezentând diferite
viețuitoare pentru a arăta
legăturile de hrănire
Alegerea denumirilor unor activități
care contribuie la menținerea
sănătății.

DISCIPLINA:JOC SI MISCARE
Nr. De ore/saptamana: 1 ora

I Capacitate 1.1 Jocuri de mișcare cuprinzând parcurgerea de trasee aplicative amenajate în . materiale:
1.2 variante de mers, cu schimbări săli și în aer liber obiecte
psiho – 2.1
a. materiale:
de direcție - participarea la ștafete și jocuri de mișcare b. procedurale: obiecte
motrică 2.2 JOC: Ștafete cu deplasări în integrate în activitățile ludice școlare și posibil conversaţia, b.
II Deprinderi diferite variante de mers a fi utilizate în activitățile extrașcolare explicaţia, procedurale:
de -acționarea în jocuri de mișcare cu manevrarea demonstraţia, conversaţia,
comunicar de obiecte, cu forme și dimensiuni diferite, sub exerciţiul, jocul explicaţia,
e și lucru formă de întrecere, între echipe, cu efective c. forme de demonstraţia,
variate organizare a exerciţiul, jocul
în echipă - realizarea unor sarcini de colaborare în colectivului: c. forme de
practicarea activităților de joc și mișcare frontală, organizare a
- implicarea activă în evitarea/ medierea individuală, colectivului:
conflictelor în activitățile de joc și mișcare evaluare orală frontală,
-participarea la stabilirea rolurilor și sarcinilor în individuală,
echipă (căpitan de echipă, starter, arbitru, scorer evaluare orală
etc.)
- participare la tragerea la sorți, la constituirea
echipelor
- felicitarea coechipierilor/adversarilor
- autoanaliza randamentului propriu
- analiza randamentului echipelor
III 1.1 participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor a. materiale: a. materiale:
2.1 Jocuri de mișcare și ștafete deprinderi de locomoție obiecte obiecte
2.2 cuprinzând variante de alergare: - participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor b. procedurale: b.
- în zig-zag deprinderi de manipulare conversaţia, procedurale:
JOC: Vizitiul și căluțul, Figurile - realizarea unor sarcini de colaborare în explicaţia, conversaţia,
geometrice practicarea activităților de joc și mișcare demonstraţia, explicaţia,
- implicarea activă în evitarea/ medierea exerciţiul, jocul demonstraţia,
conflictelor în activitățile de joc și mișcare c. forme de exerciţiul, jocul
-participarea la stabilirea rolurilor și sarcinilor în c. forme de
organizare a
echipă (căpitan de echipă, starter, arbitru, scorer organizare a
colectivului:
etc.) colectivului:
- participare la tragerea la sorți, la constituirea frontală, frontală,
echipelor individuală, individuală,
- felicitarea coechipierilor/adversarilor evaluare orală evaluare orală
- autoanaliza randamentului propriu
- analiza randamentului echipelor
IV 1.1 Jocuri de mișcare și ștafete îndeplinirea adecvată a rolurilor de . materiale: a. materiale:
2.1 cuprinzând variante de alergare: conducere/subordonare în cadrul activităților obiecte, mingi obiecte
2.2 - cu ocolire de obstacole de joc și mișcare b. procedurale: b.
- participarea la repartizarea rolurilor în cadrul conversaţia, procedurale:
grupurilor explicaţia, conversaţia,
JOC: Troica, Semănatul și - participarea la constituirea echipelor demonstraţia, explicaţia,
culesul cartofilor, Cursa -participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor exerciţiul, jocul demonstraţia,
vocalelor, Vizitiul și doi cai, deprinderi de locomoție c. forme de exerciţiul, jocul
- participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor c. forme de
Calculatoarele organizare a
organizare a
deprinderi de manipulare colectivului: colectivului:
- realizarea unor sarcini de colaborare în frontală, frontală,
practicarea activităților de joc și mișcare individuală, individuală,
- implicarea activă în evitarea/ medierea evaluare orală evaluare orală
conflictelor în activitățile de joc și mișcare
-participarea la stabilirea rolurilor și sarcinilor în
echipă (căpitan de echipă, starter, arbitru, scorer
etc.)
- participare la tragerea la sorți, la constituirea
echipelor
- felicitarea coechipierilor/adversarilor
- autoanaliza randamentului propriu
- analiza randamentului echipelor
V 1.1 Jocuri de mișcare și ștafete -participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor a. materiale:
2.1 cuprinzând variante de alergare: deprinderi de locomoție obiecte, mingi a. materiale:
2.2 - cu trecere peste obstacole - participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor b. procedurale: obiecte
JOC: Vânătorul, vrabia și deprinderi de manipulare conversaţia, b.
albina, Șoarecele și pisica - realizarea unor sarcini de colaborare în explicaţia, procedurale:
practicarea activităților de joc și mișcare demonstraţia, conversaţia,
- implicarea activă în evitarea/ medierea exerciţiul, jocul explicaţia,
conflictelor în activitățile de joc și mișcare c. forme de demonstraţia,
-participarea la stabilirea rolurilor și sarcinilor în
organizare a exerciţiul, jocul
echipă (căpitan de echipă, starter, arbitru, scorer
colectivului: c. forme de
etc.)
frontală, organizare a
- participare la tragerea la sorți, la constituirea
individuală, colectivului:
echipelor
evaluare orală frontală,
- felicitarea coechipierilor/adversarilor
individuală,
- autoanaliza randamentului propriu
evaluare orală
- analiza randamentului echipelor
VI 1.1 Jocuri de mișcare și ștafete participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor a. materiale: a. materiale:
1.2 cuprinzând variante de alergare: deprinderi de locomoție obiecte, mingi obiecte
2.1 - cu transport, punere și culegere - participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor b. procedurale: b.
2.2 de obiecte deprinderi de manipulare conversaţia, procedurale:
JOC: Poșta merge -realizarea unor sarcini motrice de manipulare a explicaţia, conversaţia,
Din cerc în cerc diferitelor obiecte, în cadrul unui grup demonstraţia, explicaţia,
Naveta spațială - implicarea în jocuri de mișcare cu manevrarea exerciţiul, jocul demonstraţia,
obiectelor, desfășurate între echipe, sub formă de c. forme de exerciţiul, jocul
întrecere c. forme de
organizare a
- realizarea unor sarcini de colaborare în organizare a
colectivului:
practicarea activităților de joc și mișcare colectivului:
- implicarea activă în evitarea/ medierea frontală, frontală,
conflictelor în activitățile de joc și mișcare individuală, individuală,
-participarea la stabilirea rolurilor și sarcinilor în evaluare orală evaluare orală
echipă (căpitan de echipă, starter, arbitru, scorer
etc.)
- participare la tragerea la sorți, la constituirea
echipelor
- felicitarea coechipierilor/adversarilor
- autoanaliza randamentului propriu
- analiza randamentului echipelor
VII 1.1 Jocuri de mișcare și ștafete participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor a. materiale: a. materiale:
2.1 cuprinzând variante de sărituri deprinderi de locomoție obiecte, mingi obiecte
2.2 cu desprindere de pe un picior și - participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor b. procedurale: b.
de pe ambele picioare; în deprinderi de manipulare conversaţia, procedurale:
lungime, înălțime și adâncime, - realizarea unor sarcini de colaborare în explicaţia, conversaţia,
cu coardă practicarea activităților de joc și mișcare demonstraţia, explicaţia,
JOC: Elasticul Șotronul - implicarea activă în evitarea/ medierea exerciţiul, jocul demonstraţia,
Cercurile zburătoare conflictelor în activitățile de joc și mișcare c. forme de exerciţiul, jocul
-participarea la stabilirea rolurilor și sarcinilor în c. forme de
organizare a
echipă (căpitan de echipă, starter, arbitru, scorer organizare a
colectivului:
etc.) colectivului:
- participare la tragerea la sorți, la constituirea frontală, frontală,
echipelor individuală, individuală,
- felicitarea coechipierilor/adversarilor evaluare orală evaluare orală
- autoanaliza randamentului propriu
- analiza randamentului echipelor
VIII 1.1 Jocuri de mișcare și ștafete -participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor a. materiale:
2.1 cuprinzând variante de sărituri deprinderi de locomoție obiecte, mingi a. materiale:
2.2 cu desprindere de pe un picior și - participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor b. procedurale: obiecte
de pe ambele picioare; cu coardă deprinderi de manipulare conversaţia, b.
JOC: Ferește-ți picioarele - realizarea unor sarcini de colaborare în explicaţia, procedurale:
Broscuțele sar în lac practicarea activităților de joc și mișcare demonstraţia, conversaţia,
Cercurile zburătoare - implicarea activă în evitarea/ medierea exerciţiul, jocul explicaţia,
conflictelor în activitățile de joc și mișcare c. forme de demonstraţia,
-participarea la stabilirea rolurilor și sarcinilor în
organizare a exerciţiul, jocul
echipă (căpitan de echipă, starter, arbitru, scorer
colectivului: c. forme de
etc.)
frontală, organizare a
- participare la tragerea la sorți, la constituirea
individuală, colectivului:
echipelor
evaluare orală frontală,
- felicitarea coechipierilor/adversarilor
individuală,
- autoanaliza randamentului propriu
evaluare orală
- analiza randamentului echipelor
XI 1.1 Jocuri de mișcare și ștafete a. materiale: a. materiale:
1.2 cuprinzând variante de aruncare organizarea de jocuri de mișcare cu efective și obiecte, mingi obiecte
2.1 și prindere: reguli diferite (simplificate, adaptate, crescute ca b. procedurale: b.
2.2 - aruncare azvârlită la distanță, dificultate) conversaţia, procedurale:
la țintă și la partener - organizarea de jocuri de mișcare în condiții explicaţia, conversaţia,
JOC: Suveica dublă variabile demonstraţia, explicaţia,
Ferește-ți capul - adaptarea unor jocuri însușite la condițiile unor exerciţiul, jocul demonstraţia,
Mingea la căpitan, activități extracurriculare c. forme de exerciţiul, jocul
c. forme de
- acceptări și acordări de revanșe la jocurile organizare a
organizare a
desfășurate sub formă de întrecere colectivului:
colectivului:
-realizarea unor sarcini motrice de manipulare a frontală, frontală,
diferitelor obiecte, în cadrul unui grup individuală, individuală,
- implicarea în jocuri de mișcare cu manevrarea evaluare orală evaluare orală
obiectelor, desfășurate între echipe, sub formă de
întrecere
- realizarea unor sarcini de colaborare în
practicarea activităților de joc și mișcare
- implicarea activă în evitarea/ medierea conflictelor
în activitățile de joc și mișcare
-participarea la stabilirea rolurilor și sarcinilor în
echipă (căpitan de echipă, starter, arbitru, scorer
etc.)
- participare la tragerea la sorți, la constituirea
echipelor
- felicitarea coechipierilor/adversarilor
- autoanaliza randamentului propriu
- analiza randamentului echipelor
X 1.1 Jocuri de mișcare și ștafete cuprinzând
organizarea de jocuri de mișcare cu efective și a. materiale:
1.2 variante de aruncare și prindere: reguli diferite (simplificate, adaptate, crescute obiecte, mingi a. materiale:
2.1 - aruncare împinsă cu două mâini deca la
dificultate)
piept b. procedurale: obiecte
2.2 JOC: Vânătorii și rațele - organizarea de jocuri de mișcare în condiții conversaţia, b.
Între două focuri, variabile explicaţia, procedurale:
- adaptarea unor jocuri însușite la condițiile demonstraţia, conversaţia,
unor activități extracurriculare exerciţiul, jocul explicaţia,
- acceptări și acordări de revanșe la jocurile c. forme de demonstraţia,
desfășurate sub formă de întrecere organizare a exerciţiul, jocul
-realizarea unor sarcini motrice de manipulare a colectivului: c. forme de
diferitelor obiecte, în cadrul unui grup frontală, organizare a
- implicarea în jocuri de mișcare cu manevrarea individuală, colectivului:
obiectelor, desfășurate între echipe, sub formă de evaluare orală frontală,
întrecere individuală,
- realizarea unor sarcini de colaborare în evaluare orală
practicarea activităților de joc și mișcare
- implicarea activă în evitarea/ medierea
conflictelor în activitățile de joc și mișcare
-participarea la stabilirea rolurilor și sarcinilor în
echipă (căpitan de echipă, starter, arbitru, scorer
etc.)
- participare la tragerea la sorți, la constituirea
echipelor
- felicitarea coechipierilor/adversarilor
- autoanaliza randamentului propriu
- analiza randamentului echipelor
XI 1.1 Jocuri de mișcare și ștafete -participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor a. materiale: a. materiale:
1.2 cuprinzând variante de aruncare deprinderi de locomoție obiecte, mingi obiecte
2.1 și prindere: - participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor b. procedurale: b.
2.2 - prindere cu două mâini a deprinderi de manipulare conversaţia, procedurale:
obiectelor rostogolite -realizarea unor sarcini motrice de manipulare a explicaţia, conversaţia,
- prindere cu două mâini a diferitelor obiecte, în cadrul unui grup demonstraţia, explicaţia,
mingii transmise de un partener - implicarea în jocuri de mișcare cu manevrarea exerciţiul, jocul demonstraţia,
JOC: Ciobanul își apără oile obiectelor, desfășurate între echipe, sub formă de c. forme de exerciţiul, jocul
întrecere c. forme de
Țintașii iscusiți Suveica organizare a
- realizarea unor sarcini de colaborare în organizare a
încrucișată colectivului:
practicarea activităților de joc și mișcare colectivului:
- implicarea activă în evitarea/ medierea frontală, frontală,
conflictelor în activitățile de joc și mișcare individuală, individuală,
evaluare orală
-participarea la stabilirea rolurilor și sarcinilor în evaluare orală
echipă (căpitan de echipă, starter, arbitru, scorer
etc.)
- participare la tragerea la sorți, la constituirea
echipelor
- felicitarea coechipierilor/adversarilor
- autoanaliza randamentului propriu
- analiza randamentului echipelor
XII 1.1 Jocuri de mișcare, trasee aplicativeparticiparea
și ștafete la ștafete și jocuri cu utilizarea unor a. materiale:
2.1 deprinderi
cuprinzând deprinderi motrice complexe de locomoție
(utilitar- obiecte, mingi a. materiale:
2.2 aplicative): - participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor b. procedurale: obiecte
- tracțiune-împingere deprinderi de manipulare conversaţia, b.
-realizarea unor sarcini motrice de manipulare a explicaţia, procedurale:
diferitelor obiecte, în cadrul unui grup demonstraţia, conversaţia,
JOC: Derdelușul - implicarea în jocuri de mișcare cu manevrarea exerciţiul, jocul explicaţia,
Ajută-te singur obiectelor, desfășurate între echipe, sub formă de c. forme de demonstraţia,
întrecere
Lupta cocoșilor Ancorăm organizare a exerciţiul, jocul
- realizarea unor sarcini de colaborare în
corabia la mal colectivului: c. forme de
practicarea activităților de joc și mișcare
frontală, organizare a
- implicarea activă în evitarea/ medierea
individuală, colectivului:
conflictelor în activitățile de joc și mișcare
evaluare orală frontală,
-participarea la stabilirea rolurilor și sarcinilor în
individuală,
echipă (căpitan de echipă, starter, arbitru, scorer
evaluare orală
etc.)
- participare la tragerea la sorți, la constituirea
echipelor
- felicitarea coechipierilor/adversarilor
- autoanaliza randamentului propriu
- analiza randamentului echipelor
XIII 1.1 Jocuri de mișcare, trasee aplicative-participarea
și ștafete la ștafete și jocuri cu utilizarea unor a. materiale: a. materiale:
2.1 deprinderi
cuprinzând deprinderi motrice complexe de locomoție
(utilitar- obiecte, mingi obiecte
2.2 aplicative): - participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor b. procedurale: b.
- cățărare-coborâre deprinderi de manipulare conversaţia, procedurale:
JOC: Toboganul - realizarea unor sarcini de colaborare în explicaţia, conversaţia,
practicarea activităților de joc și mișcare demonstraţia, explicaţia,
- implicarea activă în evitarea/ medierea exerciţiul, jocul demonstraţia,
conflictelor în activitățile de joc și mișcare c. forme de exerciţiul, jocul
-participarea la stabilirea rolurilor și sarcinilor în c. forme de
organizare a
echipă (căpitan de echipă, starter, arbitru, scorer organizare a
colectivului:
etc.) colectivului:
- participare la tragerea la sorți, la constituirea frontală, frontală,
echipelor individuală, individuală,
- felicitarea coechipierilor/adversarilor evaluare orală evaluare orală
- autoanaliza randamentului propriu
- analiza randamentului echipelor
XIV 1.1 Jocuri de mișcare, trasee aplicativeparticiparea
și ștafete la ștafete și jocuri cu utilizarea unor a. materiale:
2.1 deprinderi
cuprinzând deprinderi motrice complexe de locomoție
(utilitar- obiecte, mingi a. materiale:
2.2 aplicative): - participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor b. procedurale: obiecte
- tracțiune deprinderi de manipulare conversaţia, b.
-escaladare - realizarea unor sarcini de colaborare în explicaţia,
JOC: Avionul practicarea activităților de joc și mișcare demonstraţia, procedurale:
Transportul rănitului - implicarea activă în evitarea/ medierea exerciţiul, jocul conversaţia,
Cobilița Remorcarea conflictelor în activitățile de joc și mișcare c. forme de explicaţia,
-participarea la stabilirea rolurilor și sarcinilor în organizare a demonstraţia,
echipă (căpitan de echipă, starter, arbitru, scorer colectivului: exerciţiul, jocul
etc.) frontală, c. forme de
- participare la tragerea la sorți, la constituirea individuală, organizare a
echipelor evaluare orală colectivului:
- felicitarea coechipierilor/adversarilor frontală,
- autoanaliza randamentului propriu individuală,
- analiza randamentului echipelor evaluare orală

XV 1.1 a. materiale:
2.1 participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor obiecte, mingi a. materiale:
2.2 RECAPITULARE deprinderi de locomoție b. procedurale: obiecte
- participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor conversaţia, b.
deprinderi de manipulare explicaţia, procedurale:
JOC: Vizitiul și doi cai -realizarea unor sarcini motrice de manipulare a demonstraţia, conversaţia,
Șarpele își prinde coada diferitelor obiecte, în cadrul unui grup exerciţiul, jocul explicaţia,
Cursa broscuțelor - implicarea în jocuri de mișcare cu manevrarea c. forme de demonstraţia,
obiectelor, desfășurate între echipe, sub formă de organizare a exerciţiul, jocul
întrecere c. forme de
colectivului:
- realizarea unor sarcini de colaborare în organizare a
frontală,
practicarea activităților de joc și mișcare colectivului:
- implicarea activă în evitarea/ medierea individuală,
evaluare orală frontală,
conflictelor în activitățile de joc și mișcare individuală,
-participarea la stabilirea rolurilor și sarcinilor în evaluare orală
echipă (căpitan de echipă, starter, arbitru, scorer
etc.)
- participare la tragerea la sorți, la constituirea
echipelor
- felicitarea coechipierilor/adversarilor
- autoanaliza randamentului propriu
- analiza randamentului echipelor
XVI 1.1 a. materiale: a. materiale:
2.1 EVALUARE -participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor obiecte, mingi obiecte
2.2 deprinderi de locomoție b. procedurale: b.
JOC: Naveta spațială - participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor conversaţia, procedurale:
Apărătorul cetății deprinderi de manipulare explicaţia, conversaţia,
-realizarea unor sarcini motrice de manipulare a demonstraţia, explicaţia,
diferitelor obiecte, în cadrul unui grup exerciţiul, jocul demonstraţia,
- implicarea în jocuri de mișcare cu manevrarea c. forme de exerciţiul, jocul
obiectelor, desfășurate între echipe, sub formă de c. forme de
organizare a
întrecere organizare a
colectivului:
- realizarea unor sarcini de colaborare în colectivului:
frontală, frontală,
practicarea activităților de joc și mișcare
- implicarea activă în evitarea/ medierea individuală, individuală,
conflictelor în activitățile de joc și mișcare evaluare orală evaluare orală
-participarea la stabilirea rolurilor și sarcinilor în
echipă (căpitan de echipă, starter, arbitru, scorer
etc.)
- participare la tragerea la sorți, la constituirea
echipelor
- felicitarea coechipierilor/adversarilor
- autoanaliza randamentului propriu
- analiza randamentului echipelor
XVII JOCURI LIBERE - realizarea unor sarcini de colaborare în a. materiale:
JOC: Ogarul și iepurele practicarea activităților de joc și mișcare obiecte
Mingea prin tunel - implicarea activă în evitarea/ medierea b.
conflictelor în activitățile de joc și mișcare procedurale:
-participarea la stabilirea rolurilor și sarcinilor în conversaţia,
echipă (căpitan de echipă, starter, arbitru, scorer explicaţia,
etc.) demonstraţia,
- participare la tragerea la sorți, la constituirea exerciţiul, jocul
echipelor c. forme de
- felicitarea coechipierilor/adversarilor organizare a
- autoanaliza randamentului propriu colectivului:
- analiza randamentului echipelor frontală,
individuală,
evaluare orală
Vacanta intersemestriala(2.II- 10.II)

DISCIPLINA:MUZICA SI MISCARE
Nr. De ore/saptamana: 1 ora
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE : CÂNTAREA VOCALĂ
NUMĂR DE ORE ALOCAT: 4
I 1.1.; Cântare vocală Resurse materiale: ● observare
2.1.; Cântare vocală în colectiv, manualul sistematică
3.1. - audierea unor piese muzicale, cu tipărit/digital, ● evaluare
în grupuri, individual caietul, surse audio orală
Poziţie, emisie naturală, observarea unor diferenţieri de gen,
● temă de
ascultarea şi preluarea expresivitate, tempo (lent/rapid), măsură Resurse lucru în clasă
tonului, semnal de debut, (binară/ternară), ritm, aspecte dinamice procedurale: ● inter-
dicţie, sincronizare cu şi timbrale Metode: evaluare
colegii şi/sau - vizionarea unor desene animate cu conversaţia, ●auto-evaluare
suport muzical (de exemplu: Disney – explicaţia,
acompaniamentul exerciţiul, munca
1. Cum cântăm. Cântarea Fantasia 2000 – Beethoven, Şostakovici, independentă, jocul
vocală în colectiv Respighi) didactic
Cantecul: Toamna si - vizionarea unor spectacole de muzică Organizare:
scoala şi balet (în sala de spectacol sau pe activitate frontală,
internet) individuală şi pe
manual pag. 6-9 grupe
- exprimarea unor păreri personale faţă
de lucrările audiate/vizionate
- interpretarea vocală a cântecelor cu
diferenţieri expresive datorate nuanţelor,
tempo-ului, dar şi sugestiilor mimice,
unor gesturi coregrafice sugestive
- jocuri interpretative muzicale - dialog
solist/cor sau între grupuri, ştafetă,
împărţirea sarcinilor şi diferenţierea
mişcărilor (cântarea
melodiei/acompaniament, ritmul
melodiei/metrul)
- acompanierea cântecelor cu orchestra
de jucării muzicale, instrumente
muzicale, percuţie corporală
- realizarea unor momente sincretice,
prin îmbinarea textului, muzicii şi
mişcării scenice (inclusiv a dansului), de
exemplu, scurte scenete
- jocuri de exprimare mimică a reacţiei
faţă de vizionarea unor fragmente
muzicale însoţite de dans
- jocuri de imitare a unor mişcări
caracteristice animalelor pentru
ilustrarea unui fragment
muzical/coregrafic (de exemplu,
imitarea graţiei lebedelor, ca în baletul
vizionat, faţă de mişcarea greoaie a
ursului)
- stimularea exprimării spontane a unor
reacţii, emoţii, sentimente faţă de scurte
fragmente muzicale contrastante (de
exemplu, Carnavalul animalelor de C. Saint
Saens)
II 1.1.; Cântare vocală ● observare
2.1.; Cântare vocală în colectiv, - audierea unor piese muzicale, cu sistematică
3.1. observarea unor diferenţieri de gen, ● evaluare
în grupuri, individual orală
Poziţie, emisie naturală, expresivitate, tempo (lent/rapid), măsură ● temă de
ascultarea şi preluarea (binară/ternară), ritm, aspecte dinamice lucru în clasă
tonului, semnal de debut, şi timbrale ● inter-
dicţie, sincronizare cu - vizionarea unor desene animate cu evaluare
suport muzical (de exemplu: Disney – ●auto-evaluare
colegii şi/sau
acompaniamentul Fantasia 2000 – Beethoven, Şostakovici,
2. Cântarea vocală în Respighi)
grupuri mici. Cântarea - vizionarea unor spectacole de muzică
vocală individuală şi balet (în sala de spectacol sau pe
Cantecul : Pe balta internet)
manual pag. 10-13 - exprimarea unor păreri personale faţă
de lucrările audiate/vizionate
- interpretarea vocală a cântecelor cu
diferenţieri expresive datorate nuanţelor,
tempo-ului, dar şi sugestiilor mimice,
unor gesturi coregrafice sugestive
- jocuri interpretative muzicale - dialog
solist/cor sau între grupuri, ştafetă,
împărţirea sarcinilor şi diferenţierea
mişcărilor (cântarea
melodiei/acompaniament, ritmul
melodiei/metrul)
- acompanierea cântecelor cu orchestra
de jucării muzicale, instrumente
muzicale, percuţie corporală
- realizarea unor momente sincretice,
prin îmbinarea textului, muzicii şi
mişcării scenice (inclusiv a dansului), de
exemplu, scurte scenete
- jocuri de exprimare mimică a reacţiei
faţă de vizionarea unor fragmente
muzicale însoţite de dans
- jocuri de imitare a unor mişcări
caracteristice animalelor pentru
ilustrarea unui fragment
muzical/coregrafic (de exemplu,
imitarea graţiei lebedelor, ca în baletul
vizionat, faţă de mişcarea greoaie a
ursului)
- stimularea exprimării spontane a unor
reacţii, emoţii, sentimente faţă de scurte
fragmente muzicale contrastante (de
exemplu, Carnavalul animalelor de C.
Saint Saens)
III 1.1.; Cântare vocală Resurse materiale: ● observare
2.1.; Cântare vocală în colectiv, - audierea unor piese muzicale, cu manualul sistematică
3.1. observarea unor diferenţieri de gen, tipărit/digital, ● evaluare
în grupuri, individual caietul, surse audio orală
Poziţie, emisie naturală, expresivitate, tempo (lent/rapid), măsură ● temă de
ascultarea şi preluarea (binară/ternară), ritm, aspecte dinamice Resurse lucru în clasă
tonului, semnal de debut, şi timbrale procedurale: ● inter-
dicţie, sincronizare cu - vizionarea unor desene animate cu Metode: evaluare
suport muzical (de exemplu: Disney – conversaţia, ●auto-evaluare
colegii şi/sau explicaţia,
acompaniamentul Fantasia 2000 – Beethoven, Şostakovici, exerciţiul, munca
Recapitulare Respighi) independentă, jocul
Auditie: Carnavalul - vizionarea unor spectacole de muzică didactic
animalelor, Camille Saint- şi balet (în sala de spectacol sau pe Organizare:
Saens internet) activitate frontală,
manual pag. 14-15 individuală şi pe
- exprimarea unor păreri personale faţă grupe
de lucrările audiate/vizionate
- interpretarea vocală a cântecelor cu
diferenţieri expresive datorate nuanţelor,
tempo-ului, dar şi sugestiilor mimice,
unor gesturi coregrafice sugestive
- jocuri interpretative muzicale - dialog
solist/cor sau între grupuri, ştafetă,
împărţirea sarcinilor şi diferenţierea
mişcărilor (cântarea
melodiei/acompaniament, ritmul
melodiei/metrul)
- acompanierea cântecelor cu orchestra
de jucării muzicale, instrumente
muzicale, percuţie corporală
- realizarea unor momente sincretice,
prin îmbinarea textului, muzicii şi
mişcării scenice (inclusiv a dansului), de
exemplu, scurte scenete
- jocuri de exprimare mimică a reacţiei
faţă de vizionarea unor fragmente
muzicale însoţite de dans
- jocuri de imitare a unor mişcări
caracteristice animalelor pentru
ilustrarea unui fragment
muzical/coregrafic (de exemplu,
imitarea graţiei lebedelor, ca în baletul
vizionat, faţă de mişcarea greoaie a
ursului)
- stimularea exprimării spontane a unor
reacţii, emoţii, sentimente faţă de scurte
fragmente muzicale contrastante (de
exemplu, Carnavalul animalelor de C.
Saint Saens)
IV 1.1.; Cântare vocală
2.1.; Cântare vocală în colectiv,
3.1. în grupuri, individual
Poziţie, emisie naturală,
ascultarea şi preluarea
tonului, semnal de debut,
dicţie, sincronizare cu
colegii şi/sau
acompaniamentul
Evaluare
manual pag. 16

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE : ELEMENTE DE LIMBAJ MUZICAL


NUMĂR DE ORE ALOCAT: 9

V 1.2.; Elemente de limbaj - audiţie şi urmărire pe portativ a notelor Resurse materiale: ● observare
2.2. muzical şi pauzelor unor cântece simple, cu manualul sistematică
tipărit/digital, ● evaluare
Melodia – diferențierea textul muzical în faţă, urmărind cu caietul, surse audio orală
înălțimii sunetelor, elemente degetul pe hârtie sau pe tablă ● temă de
de notație – portativ, cheie succesiunea de înălţimi de sunete şi Resurse lucru în clasă
SOL, note de la SOL la SOL2 valori de note şi pauze procedurale: ● inter-
Ritmul – valori de note (notă Metode: evaluare
- exersarea notaţiei înălţimilor, cu
întreagă, doime, pătrime, conversaţia, ●auto-evaluare
optime) is pauze (de pătrime
utilizarea noţiunilor de portativ, cheie explicaţia,
și optime), măsurile de 2, 3 și (de sol), înălţimi de note de la sol exerciţiul, munca
4 timpi (octava mică) la Sol2, alteraţii independentă, jocul
Genuri muzicale – folclorul - exersarea notaţiei duratelor, cu didactic
copiilor, colinde, dansuri, utilizarea noţiunilor de valori de note Organizare:
activitate frontală,
genuri clasice/de (notă întreagă, doime, pătrime, optime), individuală şi pe
divertsiment respectiv de pauze (pătrime, optime) grupe
4. Portativul, cheia - jocuri de recunoaştere a înălţimilor şi
SOL, gama DO, valorilor de note deja scrise
octava mică - jocuri de diferenţiere a duratelor prin
Cantecul gamei mişcări (de exemplu, diferenţierea
manual pag. 18-21 pătrimilor şi optimilor din cântecul
„Melc, melc” într-un pas mare şi doi
paşi mici)
- exersarea citirii unor fragmente de
melodii cunoscute, mai întâi a
înălţimilor, apoi a duratelor, apoi prin
corelarea celor doi parametri sonori
- exersarea scrierii unor melodii simple,
deja cunoscute

VI 1.2.; - audiţie şi urmărire pe portativ a notelor ● observare


2.2. şi pauzelor unor cântece simple, cu sistematică
Elemente de limbaj ● evaluare
textul muzical în faţă, urmărind cu orală
muzical degetul pe hârtie sau pe tablă ● temă de
Melodia – diferențierea succesiunea de înălţimi de sunete şi lucru în clasă
înălțimii sunetelor, elemente
valori de note şi pauze ● inter-
de notație – portativ, cheie evaluare
SOL, note de la SOL la SOL2 - exersarea notaţiei înălţimilor, cu
●auto-evaluare
Ritmul – valori de note (notă utilizarea noţiunilor de portativ, cheie
întreagă, doime, pătrime, (de sol), înălţimi de note de la sol
optime) is pauze (de pătrime (octava mică) la Sol2, alteraţii
și optime), măsurile de 2, 3 și - exersarea notaţiei duratelor, cu
4 timpi utilizarea noţiunilor de valori de note
Genuri muzicale – folclorul (notă întreagă, doime, pătrime, optime),
copiilor, colinde, dansuri, respectiv de pauze (pătrime, optime)
genuri clasice/de - jocuri de recunoaştere a înălţimilor şi
divertsiment valorilor de note deja scrise
5. Ritmul – măsura de - jocuri de diferenţiere a duratelor prin
doi timpi, pătrimea, mişcări (de exemplu, diferenţierea
optimea, doimea pătrimilor şi optimilor din cântecul
Cantecul: Paraias, „Melc, melc” într-un pas mare şi doi
paraias paşi mici)
manual pag. 22-25
- exersarea citirii unor fragmente de
melodii cunoscute, mai întâi a
înălţimilor, apoi a duratelor, apoi prin
corelarea celor doi parametri sonori
- exersarea scrierii unor melodii simple,
deja cunoscute
VII 1.2.; Elemente de limbaj - audiţie şi urmărire pe portativ a notelor Resurse materiale: ● observare
2.2. muzical şi pauzelor unor cântece simple, cu manualul sistematică
tipărit/digital, ● evaluare
Melodia – diferențierea textul muzical în faţă, urmărind cu caietul, surse audio orală
înălțimii sunetelor, elemente degetul pe hârtie sau pe tablă ● temă de
de notație – portativ, cheie succesiunea de înălţimi de sunete şi Resurse lucru în clasă
SOL, note de la SOL la SOL2 valori de note şi pauze procedurale: ● inter-
Ritmul – valori de note (notă Metode: evaluare
- exersarea notaţiei înălţimilor, cu
întreagă, doime, pătrime, conversaţia, ●auto-evaluare
utilizarea noţiunilor de portativ, cheie
optime) is pauze (de pătrime explicaţia,
și optime), măsurile de 2, 3 și (de sol), înălţimi de note de la sol exerciţiul, munca
4 timpi (octava mică) la Sol2, alteraţii independentă, jocul
Genuri muzicale – folclorul - exersarea notaţiei duratelor, cu didactic
copiilor, colinde, dansuri, utilizarea noţiunilor de valori de note Organizare:
activitate frontală,
genuri clasice/de (notă întreagă, doime, pătrime, optime), individuală şi pe
divertsiment respectiv de pauze (pătrime, optime) grupe
6. Pauza de un timp. - jocuri de recunoaştere a înălţimilor şi
Pauza de jumătate de valorilor de note deja scrise
timp - jocuri de diferenţiere a duratelor prin
Cantecul :Closca mişcări (de exemplu, diferenţierea
manual pag. 26-29 pătrimilor şi optimilor din cântecul
„Melc, melc” într-un pas mare şi doi
paşi mici)
- exersarea citirii unor fragmente de
melodii cunoscute, mai întâi a
înălţimilor, apoi a duratelor, apoi prin
corelarea celor doi parametri sonori
- exersarea scrierii unor melodii simple,
deja cunoscute

VIII 1.2.; Elemente de limbaj Resurse materiale: ● observare


2.2. muzical manualul sistematică
- audiţie şi urmărire pe portativ a notelor tipărit/digital, ● evaluare
Melodia – diferențierea
şi pauzelor unor cântece simple, cu caietul, surse audio orală
înălțimii sunetelor, elemente fișe de evaluare ● temă de
de notație – portativ, cheie textul muzical în faţă, urmărind cu lucru în clasă
SOL, note de la SOL la SOL2 degetul pe hârtie sau pe tablă Resurse ● inter-
Ritmul – valori de note (notă succesiunea de înălţimi de sunete şi procedurale: evaluare
întreagă, doime, pătrime, valori de note şi pauze Metode: ●auto-evaluare
optime) is pauze (de pătrime - exersarea notaţiei înălţimilor, cu conversaţia,
și optime), măsurile de 2, 3 și explicaţia,
utilizarea noţiunilor de portativ, cheie exerciţiul, munca
4 timpi
(de sol), înălţimi de note de la sol independentă, jocul
Genuri muzicale – folclorul
copiilor, colinde, dansuri,
(octava mică) la Sol2, alteraţii didactic
genuri clasice/de - exersarea notaţiei duratelor, cu Organizare:
divertsiment utilizarea noţiunilor de valori de note activitate frontală,
7. Măsura de trei timpi individuală şi pe
(notă întreagă, doime, pătrime, optime), grupe
Cantecul: Dansul fulgilor de respectiv de pauze (pătrime, optime)
nea - jocuri de recunoaştere a înălţimilor şi
manual pag. 30-33
valorilor de note deja scrise
- jocuri de diferenţiere a duratelor prin
mişcări (de exemplu, diferenţierea
pătrimilor şi optimilor din cântecul
„Melc, melc” într-un pas mare şi doi
paşi mici)
- exersarea citirii unor fragmente de
melodii cunoscute, mai întâi a
înălţimilor, apoi a duratelor, apoi prin
corelarea celor doi parametri sonori
- exersarea scrierii unor melodii simple,
deja cunoscute

IX 1.2.; Elemente de limbaj - audiţie şi urmărire pe portativ a notelor ● evaluare


2.2. muzical şi pauzelor unor cântece simple, cu scrisă și orală
Melodia – diferențierea textul muzical în faţă, urmărind cu
înălțimii sunetelor, elemente degetul pe hârtie sau pe tablă
de notație – portativ, cheie succesiunea de înălţimi de sunete şi
SOL, note de la SOL la SOL2 valori de note şi pauze
Ritmul – valori de note (notă
- exersarea notaţiei înălţimilor, cu
întreagă, doime, pătrime,
optime) is pauze (de pătrime
utilizarea noţiunilor de portativ, cheie
și optime), măsurile de 2, 3 și (de sol), înălţimi de note de la sol
4 timpi (octava mică) la Sol2, alteraţii
Genuri muzicale – folclorul - exersarea notaţiei duratelor, cu
copiilor, colinde, dansuri, utilizarea noţiunilor de valori de note
genuri clasice/de (notă întreagă, doime, pătrime, optime),
divertsiment respectiv de pauze (pătrime, optime)
8. Măsura de patru timpi. - jocuri de recunoaştere a înălţimilor şi
Nota întreagă valorilor de note deja scrise
Cantecul: Tine Baba Iarna - jocuri de diferenţiere a duratelor prin
sfat
mişcări (de exemplu, diferenţierea
manual pag. 34-37
pătrimilor şi optimilor din cântecul
„Melc, melc” într-un pas mare şi doi
paşi mici)
- exersarea citirii unor fragmente de
melodii cunoscute, mai întâi a
înălţimilor, apoi a duratelor, apoi prin
corelarea celor doi parametri sonori
- exersarea scrierii unor melodii simple,
deja cunoscute

XI Elemente de limbaj - audiţie şi urmărire pe portativ a notelor


1.2.; muzical şi pauzelor unor cântece simple, cu
2.2. Melodia – diferențierea textul muzical în faţă, urmărind cu
înălțimii sunetelor, elemente degetul pe hârtie sau pe tablă
de notație – portativ, cheie succesiunea de înălţimi de sunete şi
SOL, note de la SOL la SOL2 valori de note şi pauze
Ritmul – valori de note (notă
- exersarea notaţiei înălţimilor, cu
întreagă, doime, pătrime,
optime) is pauze (de pătrime
utilizarea noţiunilor de portativ, cheie
și optime), măsurile de 2, 3 și (de sol), înălţimi de note de la sol
4 timpi (octava mică) la Sol2, alteraţii
Genuri muzicale – folclorul - exersarea notaţiei duratelor, cu
copiilor, colinde, dansuri, utilizarea noţiunilor de valori de note
genuri clasice/de (notă întreagă, doime, pătrime, optime),
divertsiment respectiv de pauze (pătrime, optime)
9. Genuri muzicale. - jocuri de recunoaştere a înălţimilor şi
Folclorul copiilor valorilor de note deja scrise
Cantecul :Trageti hora - jocuri de diferenţiere a duratelor prin
manual pag. 38-41
mişcări (de exemplu, diferenţierea
pătrimilor şi optimilor din cântecul
„Melc, melc” într-un pas mare şi doi
paşi mici)
- exersarea citirii unor fragmente de
melodii cunoscute, mai întâi a
înălţimilor, apoi a duratelor, apoi prin
corelarea celor doi parametri sonori
- exersarea scrierii unor melodii simple,
deja cunoscute

XII 1.2.; Elemente de limbaj - audiţie şi urmărire pe portativ a notelor


2.2. muzical şi pauzelor unor cântece simple, cu
Melodia – diferențierea textul muzical în faţă, urmărind cu
înălțimii sunetelor, elemente degetul pe hârtie sau pe tablă
de notație – portativ, cheie succesiunea de înălţimi de sunete şi
SOL, note de la SOL la SOL2 valori de note şi pauze
Ritmul – valori de note (notă - exersarea notaţiei înălţimilor, cu
întreagă, doime, pătrime, utilizarea noţiunilor de portativ, cheie
optime) is pauze (de pătrime (de sol), înălţimi de note de la sol
și optime), măsurile de 2, 3 și (octava mică) la Sol2, alteraţii
4 timpi - exersarea notaţiei duratelor, cu
Genuri muzicale – folclorul
utilizarea noţiunilor de valori de note
copiilor, colinde, dansuri,
genuri clasice/de (notă întreagă, doime, pătrime, optime),
divertsiment respectiv de pauze (pătrime, optime)
10. Genuri muzicale: - jocuri de recunoaştere a înălţimilor şi
colinde, genuri clasice, valorilor de note deja scrise
de divertisment - jocuri de diferenţiere a duratelor prin
Plugusorul mişcări (de exemplu, diferenţierea
manual pag. 42-45 pătrimilor şi optimilor din cântecul
„Melc, melc” într-un pas mare şi doi
paşi mici)
- exersarea citirii unor fragmente de
melodii cunoscute, mai întâi a
înălţimilor, apoi a duratelor, apoi prin
corelarea celor doi parametri sonori
- exersarea scrierii unor melodii simple,
deja cunoscute

XIII 1.2.; Elemente de limbaj - audiţie şi urmărire pe portativ a notelor


2.2. muzical şi pauzelor unor cântece simple, cu
Melodia – diferențierea textul muzical în faţă, urmărind cu
înălțimii sunetelor, elemente degetul pe hârtie sau pe tablă
de notație – portativ, cheie succesiunea de înălţimi de sunete şi
SOL, note de la SOL la SOL2 valori de note şi pauze
Ritmul – valori de note (notă
- exersarea notaţiei înălţimilor, cu
întreagă, doime, pătrime,
optime) is pauze (de pătrime
utilizarea noţiunilor de portativ, cheie
și optime), măsurile de 2, 3 și (de sol), înălţimi de note de la sol
4 timpi (octava mică) la Sol2, alteraţii
Genuri muzicale – folclorul - exersarea notaţiei duratelor, cu
copiilor, colinde, dansuri, utilizarea noţiunilor de valori de note
genuri clasice/de (notă întreagă, doime, pătrime, optime),
divertsiment respectiv de pauze (pătrime, optime)
Recapitulare - jocuri de recunoaştere a înălţimilor şi
manual pag. 46-47 valorilor de note deja scrise
- jocuri de diferenţiere a duratelor prin
mişcări (de exemplu, diferenţierea
pătrimilor şi optimilor din cântecul
„Melc, melc” într-un pas mare şi doi
paşi mici)
- exersarea citirii unor fragmente de
melodii cunoscute, mai întâi a
înălţimilor, apoi a duratelor, apoi prin
corelarea celor doi parametri sonori
- exersarea scrierii unor melodii simple,
deja cunoscute

XIV 1.2.; Elemente de limbaj


2.2. muzical
Melodia – diferențierea
înălțimii sunetelor, elemente
de notație – portativ, cheie
SOL, note de la SOL la SOL2
Ritmul – valori de note (notă
întreagă, doime, pătrime,
optime) is pauze (de pătrime
și optime), măsurile de 2, 3 și
4 timpi
Genuri muzicale – folclorul
copiilor, colinde, dansuri,
genuri clasice/de
divertsiment
Evaluare
manual pag. 48

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE : TIMBRUL. DINAMICA


NUMĂR DE ORE ALOCAT: 4
XV 1.1.; Elemente de limbaj - audierea unor piese muzicale, cu Resurse materiale: ● observare
2.1.; muzical observarea unor diferenţieri de gen, manualul sistematică
3.1. Timbrul – sunete din tipărit/digital, ● evaluare
expresivitate, tempo (lent/rapid), măsură caietul, surse audio orală
mediul înconjurător, (binară/ternară), ritm, aspecte dinamice ● temă de
diferențierea tipurilor de şi timbrale Resurse lucru în clasă
voce (copil, femeie, - vizionarea unor desene animate cu procedurale: ● inter-
bărbat), a anumitor suport muzical (de exemplu: Disney – Metode: evaluare
conversaţia, ●auto-evaluare
instrumente muzicale Fantasia 2000 – Beethoven, Şostakovici, explicaţia,
Dinamica (nuanțe) Respighi) exerciţiul, munca
11. Timbrul. Sunete din - vizionarea unor spectacole de muzică independentă, jocul
mediul înconjurător, şi balet (în sala de spectacol sau pe didactic
sunete vocale, sunete internet) Organizare:
instrumentale - exprimarea unor păreri personale faţă activitate frontală,
individuală şi pe
Cantecul: Glasul de lucrările audiate/vizionate grupe
instrumentelor - interpretarea vocală a cântecelor cu
manual pag. 50-53 diferenţieri expresive datorate nuanţelor,
tempo-ului, dar şi sugestiilor mimice,
unor gesturi coregrafice sugestive
- jocuri interpretative muzicale - dialog
solist/cor sau între grupuri, ştafetă,
împărţirea sarcinilor şi diferenţierea
mişcărilor (cântarea
melodiei/acompaniament, ritmul
melodiei/metrul)
- acompanierea cântecelor cu orchestra
de jucării muzicale, instrumente
muzicale, percuţie corporală
- realizarea unor momente sincretice,
prin îmbinarea textului, muzicii şi
mişcării scenice (inclusiv a dansului), de
exemplu, scurte scenete
- jocuri de exprimare mimică a reacţiei
faţă de vizionarea unor fragmente
muzicale însoţite de dans
- jocuri de imitare a unor mişcări
caracteristice animalelor pentru
ilustrarea unui fragment
muzical/coregrafic (de exemplu,
imitarea graţiei lebedelor, ca în baletul
vizionat, faţă de mişcarea greoaie a
ursului)
- stimularea exprimării spontane a unor
reacţii, emoţii, sentimente faţă de scurte
fragmente muzicale contrastante (de
exemplu, Carnavalul animalelor de C.
Saint Saens)
XVI 1.1.; Elemente de limbaj ● observare
2.1.; muzical - audierea unor piese muzicale, cu sistematică
3.1. observarea unor diferenţieri de gen, ● evaluare
Timbrul – sunete din orală
mediul înconjurător, expresivitate, tempo (lent/rapid), măsură ● temă de
diferențierea tipurilor de (binară/ternară), ritm, aspecte dinamice
voce (copil, femeie, şi timbrale lucru în clasă
bărbat), a anumitor - vizionarea unor desene animate cu ● inter-
evaluare
instrumente muzicale suport muzical (de exemplu: Disney – ●auto-evaluare
Dinamica (nuanțe) Fantasia 2000 – Beethoven, Şostakovici,
12. Dinamica. Nuanțe Respighi)
Cantecul: Moara - vizionarea unor spectacole de muzică
manual pag. 54-57 şi balet (în sala de spectacol sau pe
internet)
- exprimarea unor păreri personale faţă
de lucrările audiate/vizionate
- interpretarea vocală a cântecelor cu
diferenţieri expresive datorate nuanţelor,
tempo-ului, dar şi sugestiilor mimice,
unor gesturi coregrafice sugestive
- jocuri interpretative muzicale - dialog
solist/cor sau între grupuri, ştafetă,
împărţirea sarcinilor şi diferenţierea
mişcărilor (cântarea
melodiei/acompaniament, ritmul
melodiei/metrul)
- acompanierea cântecelor cu orchestra
de jucării muzicale, instrumente
muzicale, percuţie corporală
- realizarea unor momente sincretice,
prin îmbinarea textului, muzicii şi
mişcării scenice (inclusiv a dansului), de
exemplu, scurte scenete
- jocuri de exprimare mimică a reacţiei
faţă de vizionarea unor fragmente
muzicale însoţite de dans
- jocuri de imitare a unor mişcări
caracteristice animalelor pentru
ilustrarea unui fragment
muzical/coregrafic (de exemplu,
imitarea graţiei lebedelor, ca în baletul
vizionat, faţă de mişcarea greoaie a
ursului)
- stimularea exprimării spontane a unor
reacţii, emoţii, sentimente faţă de scurte
fragmente muzicale contrastante (de
exemplu, Carnavalul animalelor de C.
Saint Saens)
XVII 1.1.; Elemente de limbaj Resurse materiale: ● observare
2.1.; muzical audierea unor piese muzicale, cu manualul sistematică
3.1. observarea unor diferenţieri de gen, tipărit/digital, ● evaluare
Timbrul – sunete din caietul, surse audio orală
mediul înconjurător, expresivitate, tempo (lent/rapid), măsură ● temă de
diferențierea tipurilor de (binară/ternară), ritm, aspecte dinamice Resurse lucru în clasă
voce (copil, femeie, şi timbrale procedurale: ● inter-
bărbat), a anumitor - vizionarea unor desene animate cu Metode: evaluare
suport muzical (de exemplu: Disney – conversaţia, ●auto-evaluare
instrumente muzicale explicaţia,
Dinamica (nuanțe) Fantasia 2000 – Beethoven, Şostakovici, exerciţiul, munca
Recapitulare Respighi) independentă, jocul
manual pag. 58-59 - vizionarea unor spectacole de muzică didactic
şi balet (în sala de spectacol sau pe Organizare:
internet) activitate frontală,
individuală şi pe
- exprimarea unor păreri personale faţă grupe
de lucrările audiate/vizionate
- interpretarea vocală a cântecelor cu
diferenţieri expresive datorate nuanţelor,
tempo-ului, dar şi sugestiilor mimice,
unor gesturi coregrafice sugestive
- jocuri interpretative muzicale - dialog
solist/cor sau între grupuri, ştafetă,
împărţirea sarcinilor şi diferenţierea
mişcărilor (cântarea
melodiei/acompaniament, ritmul
melodiei/metrul)
- acompanierea cântecelor cu orchestra
de jucării muzicale, instrumente
muzicale, percuţie corporală
- realizarea unor momente sincretice,
prin îmbinarea textului, muzicii şi
mişcării scenice (inclusiv a dansului), de
exemplu, scurte scenete
- jocuri de exprimare mimică a reacţiei
faţă de vizionarea unor fragmente
muzicale însoţite de dans
- jocuri de imitare a unor mişcări
caracteristice animalelor pentru
ilustrarea unui fragment
muzical/coregrafic (de exemplu,
imitarea graţiei lebedelor, ca în baletul
vizionat, faţă de mişcarea greoaie a
ursului)
- stimularea exprimării spontane a unor
reacţii, emoţii, sentimente faţă de scurte
fragmente muzicale contrastante (de
exemplu, Carnavalul animalelor de C.
Saint Saens)
XVIII 1.1.; Elemente de limbaj Resurse materiale: ● observare
2.1.; muzical manualul sistematică
3.1. tipărit/digital, ● evaluare
Timbrul – sunete din caietul, surse audio orală
mediul înconjurător, ● temă de
diferențierea tipurilor de Resurse lucru în clasă
voce (copil, femeie, procedurale: ● inter-
bărbat), a anumitor Metode: evaluare
conversaţia, ●auto-evaluare
instrumente muzicale explicaţia,
Dinamica (nuanțe) exerciţiul, munca
Evaluare independentă, jocul
manual pag. 60 didactic
Organizare:
activitate frontală,
individuală şi pe
grupe

Vacanta intersemestriala(2.II- 10.II)

DISCIPLINA:ARTE VIZUALE SI ABILITATI PRACTICE


Nr. De ore/saptamana: 1 ora
Unitatea de invatare: IN ZBOR
Numar de ore alocat: 3 ore / 3 saptamani
I 2.1; •observarea
Realizarea unei liste (sub formă de Hârtie liniată și sistematica
1ora Subiect aplicativ :Intre
2.2; organizator grafic) cu materiale și neliniată •proba practica
cer si pamant- instrumente cu ajutorul cărora se pot crea creion grafit, •autoevaluare
Tema :Linia, punctul,forma
2.3; obiecte – (pag. nr. 6 din manual). creioane colorate,
Recapitularea cunoștințelor despre punct, cerate, peniță,
linie, pata de culoare și formă (pag. nr. 8 din radieră, acuarele,
manual). tușuri, guașe,
Recapitularea tehnicilor de lucru folosite tempera, acrilice,
pentru a crea produse utile (pag. nr. 9 din ulei, hârtie
manual). colorată, pensulă,
Construirea unei aeronave (pag. 8, 9, 10 din burete, foarfece,
caiet) lipici, ziare sau
Exerciții-joc de decorare de zmeie cu linii, reviste vechi,
puncte și forme (pag. nr. 10 din manual). tuburi de hârtie
O călătorie cu balonul – decorare de forme igienică etc.
date cu linii, puncte, forme, culori;
organizarea formelor într-un colaj (paginile
11, 12, 13, 14, 15 din caiet)

II 2.1; Subiect Tehnica Origami – construcție de avioane •observarea


2.2; aplicativ :Amintiri din (pag. nr. 12, 13 din manual). Hârtie liniată și sistematica
2.3 copilarie-avionul neliniată •proba practica
Tehnica Origami creion grafit, •autoevaluare
creioane colorate,
cerate, peniță,
radieră, acuarele,
tușuri, guașe,
tempera, acrilice,
ulei, hârtie
colorată, pensulă,
burete, foarfece,
lipici, ziare sau
reviste vechi,
tuburi de hârtie
igienică etc.

III 2.1; Evaluare •observarea


2.2; sistematica
2.3 •proba practica
•autoevaluare
Unitatea de invatare: POVESTI DE TOAMNA
Numar de ore alocat: 3 ore / 3 saptamani
IV 1.1; Subiect aplicativ :Atelier Elemente de limbaj plastic: linia, punctul, Coli de bloc de Observarea
de artist culoarea (culori primare, binare, desen, creioane comportamen
1 ora 1.2; complementare, nuanțe), forme naturale și colorate, cerate, tului
Tema : Schita/ carnet de schite
Subiect forme plastic; forme elaborate și forme radieră, acuarele, participativ
2.2; aplicativ :Natura ,izvor de spontane guașe sau
inspiratie tempera, hârtie Observarea
2.4. Tehnica : Forme naturale si Discuții despre schițe și carnețelul de schițe colorată, carton felului în care
forme plastice pe care îl are orice artist (pag. nr. 16 din colorat, pensule, copiii observă
manual). burete, foarfece, reproducerile
Discuții despre formele întâlnite în natură și lipici,
formele plastice; analiza de reproduceri Analiza
pentru observarea formelor elaborate și a Reproduceri de produselor
celor spontane (pag. nr. 17 din manual) artă obținute,
după criterii
V 1.1; Subiect aplicativ : Elemente de limbaj plastic: linia, punctul, Cercul cromatic date
Culorile, copiii lumii culoarea (culori primare, binare, al lui Itten
1 ora 1.2; complementare, nuanțe), forme naturale și
Tema : Culori primare, binare,
complementare si nuante forme plastic; forme elaborate și forme
2.2; spontane
Completarea
2.4. Analiza pe cercul cromatic al lui Itten a fișei de la
culorilor primare, binare, a pag. 22, din
complementarelor și a nuanțelor; aplicații manual, în
ale teoriei – Fructe de toamnă (pag. nr. 18 Jurnalul de
din manual) învățare

VI 1.1; Subiect Tehnici de lucru mixte: amprentarea, Autoevaluare


1ora aplicativ :Toamna in decuparea după contur, construcții 3D, de grup -
1.2; scoala tehnica fuzionării, tehnica colajului, orală
Tehnica amprentarii/ Tehnica lucru cu fâșii de hârtie - țesere, quilling
2.2; decuparii dupa contur etc.
Aplicații cu folosirea nuanțelor – Umbrele
2.4.
(pag. nr. 26 din caietul elevului)
Tehnica amprentării – aplicație Toamna în
școală
(pag. nr. 19 din manual)
Realizarea de Flori uriașe – construcții 3 D
(pag. nr. 20, 21 din manual
Unitatea de invatare: Noi, in diversitatea lumii
Numar de ore alocat: 4 ore / 4 saptamani
VIII 2.1; Subiect aplicativ :La
capatul lumii Elemente de limbaj plastic: linia, punctul, Cercul cromatic Observarea
1 ora 2.2; culoarea (culori calde, culori reci), forma al lui Itten
Tema :Culori reci reacţiilor
Discuții despre culorile reci. Realizarea unei copiilor pe
2.3; compoziții doar cu culori reci – La capătul Coli de bloc de parcursul
lumii (pag. nr. 24 din manual). desen, creioane activităţilor
2.4 colorate, cerate,
radieră, acuarele, Analiza
guașe sau produselor
tempera, hârtie obținute,
colorată, pensulă, după criterii
burete, foarfece, date la
lipici, fire textile începutul
etc. activităților
Aparat foto,
fotografii etc.

Reproduceri –
autoportrete
realizte de Van Evaluări orale
Gogh ale
produselor, în
IX 2.1; Subiect aplicativ:In tarile perechi sau în
calde Tehnici de lucru mixte: trasare, hașurare,
1ora 2.2; portretul, lucrul cu fire textile
grupuri mici,
Tema: Culori calde folosind
Discuții despre culorile calde. Realizarea
tehnica
2.3; unei compoziții doar cu culori calde – În
sandvici –
țările calde (pag. nr. 25 din manual).
pag 30 din
2.4 manual

XI 2.1; Subiect aplicativ :Bratara


O ora prieteniei Tehnici de lucru mixte: trasare, hașurare,
2.2; Tema : Tehnici de lucru cu fire portretul, lucrul cu fire textile
textile Discuții despre culorile calde. Realizarea
2.3; unei compoziții doar cu culori calde – În
țările calde (pag. nr. 25 din manual).
2.4
Brățara prieteniei – tehnici de lucru cu fire
textile (pag. nr. 26 și 27 din manual).
Discuții despre Portret; analiza de fotografii
care prezintă portrete realizate instantaneu;
perspectiva în fotografie (pag. 28 și 29 din
manual)

Unitatea de invatare: Povesti de iarna


Numar de ore alocat: 4 ore / 4 saptamani
XII 1.1; Subiect aplicativ:Decoruri Observarea
de iarna- brazi Elemente de limbaj plastic: linia, punctul, Coli de bloc de reacţiilor
2.1; Tema: Forme plane culoarea, forma –forme plane elaborate desen, creioane copiilor pe
(bidimensionale); pata plană (decorative); colorate, cerate, parcursul
2.2; pata picturală radieră, acuarele, activităţilor
guașe sau
2.4 Tehnici de lucru mixte: decupare după tempera, hârtie
contur, colaj, tehnica fuzionării, pictură cu colorată, pensulă,
lumină – tehnică fotografică Discuții despre burete, foarfece,
forme plane elaborate. Realizarea unei lipici, materiale Analiza
compoziții cu forme plane elaborate, după reciclabile – ziare produselor
poezia Bradul, de Vasile Alecsandri (pag. etc. obținute,
nr. 32 din manual.) după criterii
date la
XIII 1.1; Subiect începutul
O ora aplicativ :Decoruri de Realizarea de decoruri pentru sărbătorile de activităților
2.1; iarna- oameni de zapada- iarnă, folosind pete plane (decorative) (pag.
Tema : Pata plană, colajul nr. 33 din manual). Completarea
2.2; fișei de
evaluare
2.4 Două stele
XIV 1.1; Subiect și-o dorință,
aplicativ :Decoruri de Realizarea de decoruri pentru sărbătorile de la pag. 38,
1 ora 2.1; iarna- brazi de iarnă-forme spațiale (3D), folosind din manual,
Tema : Forme spatiale ; pata pete picturale, obținute prin fuzionare – în Jurnalul de
2.2; picturala obtinuta prin Brazi (pag. nr. 34 din manual sau învățare
fuzionare
2.4
XV 1.1; Subiect
1 ora aplicativ :Decoruri de Realizarea de decoruri pentru sărbătorile de
2.1; iarnă- oameni de zăpadă- iarnă-forme spațiale (3D), folosind pete
Tema : Forme spațiale picturale, obținute prin fuzionare – Brazi
2.2; (pag. nr. 34 din manual sau 45 și 46 din
caietul elevului); Oameni de zăpadă (pag.
2.4 nr. 35 din manual)

Unitatea de invatare: Simboluri


Numar de ore alocat: 3 ore / 3 saptamani
XVI 1.1; Subiect aplicativ : Tehnici de lucru mixte: croire Material textil,
1 ora Buzunare magice simplă, coasere, colaj, decupare după coli de bloc de
2.1; Tehnici de lucru combinate contur desen, creioane
Observarea
Buzunare magice –confecționarea de colorate, cerate,
reacţiilor
2.2; buzunare cu folosință multiplă; decorarea radieră, acuarele,
copiilor pe
acestora cu simboluri (pag. 40 și 41 din guașe sau
parcursul
2.4 manual) tempera, hârtie
activităţilor
colorată, pensulă,
propuse
1.1; Subiect aplicativ :Stema Elemente de limbaj plastic: linia, punctul, foarfece, lipici,
XVII materiale
1 ora sau blazonul culoarea, forma Analiza
2.1; Tehnici de lucru combinate
reciclabile etc.
produselor
Discuții despre stema României (pag. 42 din obținute,
2.2; manual) după criterii
Blazonul familiei mele - (pag. 43 din date la
2.4 manual sau începutul
activităților
XVIII 1.1; Subiect
1 ora aplicativ :Lucrurile mele Lucrurile mele – personalizare de textile
2.1; Personalizare de textile (pag. 44 și 45 din manual)
Recapitularea cunoștințelor dobândite
2.2; de-a lungul semestrului (pag. 46 și 47
din manual)
2.4

Vacanta intersemestriala(2.II- 10.II)

DISCIPLINA:ISTORIE
Nr. De ore/saptamana: 1 ora

Unitatea de invatare: Trecutul și prezentrul din jurul nostru


Numar de ore alocat: 8 ore / 8 saptamani
I 1. 1. Ce este istoria? ) alcătuirea de axe cronologice privind Resurse •
succesiunea unor evenimente/procese • materiale: Observare
1 istorice; manual, caietul sistematică
1. 1.2. c) familiarizarea cu simbolistica elevului, fişe de (probe
fundamentală din mediul cartografic lucru, ilustraţii; orale, fişe
2
(formele de relief, reprezentări • procedurale: de lucru,
1. convenţionale pentru peisajul antropic conversaţia, temă
3 şi de geografie umană); explicaţia, pentru
4. 4.3. h) proiectarea şi realizarea unui colţ observarea acasă)
3 muzeistic al clasei şi utilizarea dirijată şi • Probă
obiectelor colecţionate în diferite ocazii. nedirijată, scrisă de
exerciţiul, evaluare
învăţarea prin formativă
explorare şi
investigare;

Forme de
organizare a
colectivului:
frontal,
individual, în
perechi, în
echipă.
II 1. 2.Timpul istoric şi mediul a) alcătuirea şi prezentarea unei axe a Resurse Observare
1 geografic timpului pe care să se reprezinte • materiale: sistematică
evenimente din viaţa personală, viaţa manual, caietul (probe
1.
familiei sau istoria localităţii natale; f) elevului, fişe de orale, fişe
2 precizarea evenimentelor dintr-un text lucru, ilustraţii, de lucru,
1. citit/audiat folosind expresii precum: la planşă cu ere şi temă
3 început/mai întâi/prima dată, apoi/după epoci istorice; pentru
3. aceea, la urmă, în final/în acelaşi timp • procedurale: acasă)
1 etc.; conversaţia, • Probă
g) aranjarea unei succesiuni de enunţuri explicaţia, scrisă de
după ordinea logică de desfăşurare a observarea evaluare
evenimentelor şi în funcţie de factorul dirijată şi formativă
timp; j) alcătuirea de axe cronologice nedirijată,
privind succesiunea unor exerciţiul,
evenimente/procese istorice; învăţarea prin
1.2. e) lectura unor texte care ilustrează explorare şi
legătura dintre om şi mediu (ocupaţii, investigare;
locuinţe, obiceiuri);
1.3. c) realizarea unor hărţi/organizatori Forme de
grafici care exemplifică măsurarea organizare a
timpului în istorie (deceniu, secol, colectivului:
mileniu); d) realizarea unei „istorii a frontal,
măsurării timpului“ pe baza individual, în
informaţiilor selectate din enciclopedii perechi, în
tipărite sau online; echipă.
3.1. a) lectura unor texte/surse istorice
cu creionul în mână.

III 1. 3. Familia ) alcătuirea şi prezentarea unei axe a Resurse Observare


1 timpului pe care să se reprezinte • materiale: sistematică
evenimente din viaţa personală, viaţa manual, caietul (probe
1.
familiei sau istoria localităţii natale; b) elevului, fişe de orale, fişe
3 alcătuirea şi prezentarea arborelui lucru, ilustraţii, de lucru,
2. genealogic al familiei, folosind o planşă temă
1 schemă dată; d) prezentarea unor „Arborele pentru
2. albume personale cu fotografii din genealogic“; acasă)
2 istoria familiei sau a comunităţii; c) • procedurale: • Probă
alcătuirea unui jurnal personal sau al conversaţia, scrisă de
2.
clasei folosind enunţuri, desene, explicaţia, evaluare
3 fotografii despre evenimente la care au observarea formativă
3. participat în cadrul comunităţii; dirijată şi
1 1.3. a) realizarea unui jurnal al familiei nedirijată,
3. care să conţină date şi locuri importante, exerciţiul,
2 ordonate cronologic; învăţarea prin
2.1. a) căutarea de surse de informare explorare şi
4.
despre o temă istorică pusă în discuţie; investigare;
1 c) citirea şi comentarea unor
4. imagini/fotografii; Forme de
3 2.2. c) discuţii în grup despre faptele organizare a
petrecute în trecutul îndepărtat sau colectivului:
apropiat; frontal,
2.3. e) prezentarea unor fotografii de individual, în
familie care evidenţiază evoluţia unor perechi, în
persoane sau felul în care un loc s-a echipă.
schimbat/a rămas neschimbat de-a
lungul timpului;
3.1. a) lectura unor texte/surse istorice
cu creionul în mână:
3.2. b) povestirea unor evenimente
semnificative din viaţa personală sau
activitatea şcolară, trăite sau proiectate
în viitor, folosind verbe la timpuri
potrivite;
4.1. c) extragerea informaţiilor esenţiale
dintr-un text cu conţinut istoric;
4.3. c) formularea de întrebări şi
răspunsuri referitoare la faptele
discutate
IV 1. 4. Comunita-tea locală şi a) alcătuirea şi prezentarea unei axe a Resurse Observare
1 naţională. Comunităţi ale timpului pe care să se reprezinte • materiale: sistematică
minorită-ţilor pe teritoriul evenimente din viaţa personală, viaţa manual, caietul (probe
1.
României familiei sau istoria localităţii natale; c) elevului, fişe de orale, fişe
2 alcătuirea unui jurnal personal sau al lucru, ilustraţii, de lucru,
1. clasei folosind enunţuri, desene, planşă temă
3 fotografii despre evenimente la care au „Arborele pentru
2. participat în cadrul comunităţii; ; d) genealogic“, acasă)
1 prezentarea unor albume personale cu harta; • Probă
fotografii din istoria familiei sau a • procedurale: scrisă de
2.
comunităţii; conversaţia, evaluare
2 1.2. d) descrierea unor fotografii explicaţia, formativă
2. ilustrând locuri, clădiri, preocupări ale observarea
3 oamenilor din localitatea natală sau din dirijată şi
3. alte regiuni; nedirijată,
1 1.3. a) realizarea unui jurnal al familiei exerciţiul,
care să conţină date şi locuri importante, învăţarea prin
3.
ordonate cronologic; b) studierea unor explorare şi
2 izvoare istorice scrise în care sunt investigare.
4. menţionate date, perioade de timp şi
1 nume de locuri; d) realizarea unei Forme de
4. „istorii a măsurării timpului“ pe baza organizare a
3 informaţiilor selectate din enciclopedii colectivului:
tipărite sau online; frontal,
2.1. b) observarea dirijată a diferitelor individual, în
tipuri de surse care să ofere informaţii perechi, în
din prezent şi din trecut, în timpul echipă.
lecţiilor desfăşurate în şcoală sau în
afara ei (de exemplu, muzee, case
memoriale, biblioteci);
2.2. c) discuţii în grup despre faptele
petrecute în trecutul îndepărtat sau
apropiat; a) realizarea de portofolii pe
teme istorice, folosind Internetul şi
enciclopedii în format electronic etc. ca
surse de informare;
2.3. c) prezentarea stilului de viaţă al
oamenilor din diferite perioade de timp;
d) analiza unor imagini care prezintă
acelaşi loc în diferite perioade de
timp/momente istorice; f) realizarea
unor albume sau postere despre
localitatea natală, şcoala, locuri
cunoscute/îndrăgite; g) realizarea unor
expoziţii de desene/picturi/colaje care
arată felul în care au evoluat uneltele,
armele, vestimentaţia oamenilor,
arhitectura locuinţelor;
3.1. a) lectura unor texte/surse istorice
cu creionul în mână;
3.2 n) completarea unor jurnale de
învăţare după participarea la sărbători
locale tradiţionale sau prilejuite de
evenimente istorice sau după vizitarea
unor muzee şi case memoriale;
4.1. a) formularea de întrebări şi
răspunsuri referitoare la evenimente din
trecut, persoane şi locuri cu semnificaţie
istorică; j) prezentarea impresiilor după
vizite la muzee şi case memoriale.
4.3. a) solicitarea unei explicaţii
referitoare la informaţiile de detaliu şi
termenii specifici dintr-un text cu
conţinut istoric/sursă accesibilă; c)
formularea de întrebări şi răspunsuri
referitoare la faptele discutate.
V 1. 5. Copilăria de ieri şi de . e) citirea şi discutarea unor biografii Observare
1 azi ale unor personalităţi din diferite sistematică
domenii (istoric, literar, artistic etc.), (probe orale,
2.
ţinând cont de încadrarea în timp; g) fişe de lucru,
1 aranjarea unei succesiuni de enunţuri temă pentru
2. după ordinea logică de desfăşurare a acasă)
3 evenimentelor şi în funcţie de factorul • Probă scrisă de
3. timp; evaluare
1 2.1. c) familiarizarea cu simbolistica formativă
fundamentală din mediul cartografic
4.
(formele de relief, reprezentări
1 convenţionale pentru peisajul antropic
4. şi de geografie umană); d) descrierea
2 unor fotografii ilustrând locuri, clădiri,
preocupări ale oamenilor din localitatea
natală sau din alte regiuni;
2.3. e) prezentarea unor fotografii de
familie care evidenţiază evoluţia unor
persoane sau felul în care un loc s-a
schimbat/a rămas neschimbat de-a
lungul timpului; g) realizarea unor
expoziţii de desene/picturi/colaje care
arată felul în care au evoluat uneltele,
armele, vestimentaţia oamenilor,
arhitectura locuinţelor;
3.1. a) lectura unor texte/surse istorice
cu creionul în mână;
4.1. b) citirea unor lecturi istorice şi
povestirea faptelor istorice prezentate;
4.2. c) selectarea, pe baza surselor
istorice, a asemănărilor şi deosebirilor
între fapte/evenimente, personalităţi.

VI 1. 6. Popoare de ieri şi de azi .1. f) precizarea evenimentelor dintr-un Observare


1 text citit/audiat folosind expresii sistematică
precum: la început/mai întâi/prima dată, (probe orale,
1.
apoi/după aceea, la urmă, în final/în fişe de lucru,
2 acelaşi timp etc.; temă pentru
1.
3 g) aranjarea unei succesiuni de enunţuri acasă)
2. după ordinea logică de desfăşurare a • Probă scrisă de
evenimentelor şi în funcţie de factorul evaluare
2
timp; j) alcătuirea de axe cronologice formativă
2. privind succesiunea unor
3 evenimente/procese istorice;
3. 1.2. a) observarea hărţilor digitale şi a
1 simulărilor confruntărilor armate,
4. folosind TIC;
1.3. b) studierea unor izvoare istorice
2
scrise în care sunt menţionate date,
perioade de timp şi nume de locuri;
2.2. b) observarea hărţilor digitale şi a
simulărilor confruntărilor armate etc.,
folosind TIC;
2.3. c) prezentarea stilului de viaţă al
oamenilor din diferite perioade de timp;
d) analiza unor imagini care prezintă
acelaşi loc în diferite perioade de
timp/momente istorice;
3.1. a) lectura unor texte/surse istorice
cu creionul în mână;
4.2. b) discuţii în grup referitoare la
faptele unor personalităţi istorice,
modul în care au influenţat desfăşurarea
unor evenimente.

VI 1. 7. Cunoaşte-rea lumii prin e) citirea şi discutarea unor biografii ale Observare


1 călători unor personalităţi din diferite domenii sistematică
(istoric, literar, artistic etc.), ţinând cont (probe orale,
1.
de încadrarea în timp; g) aranjarea unei fişe de lucru,
2 succesiuni de enunţuri după ordinea temă pentru
1. logică de desfăşurare a evenimentelor şi acasă)
3 în funcţie de factorul timp; • Probă scrisă de
2. 1.2. a) observarea hărţilor digitale şi a evaluare
2 simulărilor confruntărilor armate, formativă
folosind TIC;
3.
1.3. b) studierea unor izvoare istorice
1 scrise în care sunt menţionate date,
3.
2 perioade de timp şi nume de locuri;
4. 2.2. b) observarea hărţilor digitale şi a
simulărilor confruntărilor armate etc.,
3
folosind TIC; a) realizarea de portofolii
pe teme istorice, folosind Internetul şi
enciclopedii în format electronic etc. ca
surse de informare;
3.1. a) lectura unor texte/surse istorice
cu creionul în mână;
3.2. a) povestirea unor evenimente/fapte
istorice, utilizând termenii învăţaţi; l)
exprimarea propriei păreri referitoare la
un eveniment istoric, la faptele unei
personalităţi istorice;
4.3. b) participarea la dialoguri pe teme
istorice, aducând în discuţie informaţii
sau exprimându-şi propria părere despre
evenimente şi personalităţi istorice; d)
realizarea unor organizatori grafici care
susţin înţelegerea informaţiilor din
texte/surse istorice.

VII 1. 8. Recapitu-lare ) alcătuirea şi prezentarea unei axe a Resurse Observare


1 timpului pe care să se reprezinte • materiale: fişe sistematică
evenimente din viaţa personală, viaţa de lucru, harta. (probe
1.
familiei sau istoria localităţii natale; j) orale, fişe
2 alcătuirea de axe cronologice privind de lucru,
3. succesiunea unor evenimente/procese temă
2 istorice; pentru
4. 1.2. a) observarea hărţilor digitale şi a acasă)
3 simulărilor confruntărilor armate, • Probă
folosind TIC; scrisă de
3.2. d) completarea unor texte lacunare; evaluare
f) alcătuirea şi rezolvarea de rebusuri pe formativă
teme istorice;
4.3. e) concursuri pe teme istorice tip
„Cine ştie câştigă“, la nivelul clasei sau
între clase; f) realizarea unei mape a
clasei „Ştiaţi că?“, fiecare elev având
posibilitatea să completeze cu
informaţii pe care le consideră relevante
pentru subiecte discutate sau
descoperite pe parcursul cercetărilor
personale
VIII 1. 9. Evaluare d) completarea unor texte lacunare; Resurse Probă
1 1.2. a) observarea hărţilor digitale şi a • materiale: fişe scrisă de
simulărilor confruntărilor armate, de evaluare; evaluare
1.
folosind TIC; b) localizarea pe harta • procedurale: sumativă
2 fizică a României a unor locuri/zone de explicaţia,
3. importanţă istorică; exerciţiul,
2 1.1. a) alcătuirea şi prezentarea unei axe munca
4. a timpului pe care să se reprezinte independentă.
1 evenimente din viaţa personală, viaţa
familiei sau istoria localităţii natale; Forma de
4.1. a) formularea de întrebări şi organizare:
răspunsuri referitoare la evenimente din activitate
trecut, persoane şi locuri cu semnificaţie individuală.
istorică.

Unitatea de invatare: Epoci istorice. Evenimente, personalitati, locuri istorice


Numar de ore alocat: 9 ore / 9 saptamani
IX 1. 10. Antichitatea j) alcătuirea de axe cronologice privind Resurse •
1 succesiunea unor evenimente/procese • materiale: Observare
istorice; f) precizarea evenimentelor manual, caietul sistematică
1.
dintr-un text citit/audiat folosind elevului, fişe de (probe
2 expresii precum: la început/mai lucru, harta; orale, fişe
1. întâi/prima dată, apoi/după aceea, la • procedurale: de lucru,
3 urmă, în final/în acelaşi timp etc.; g) conversaţia, temă
2. aranjarea unei succesiuni de enunţuri explicaţia, pentru
1 după ordinea logică de desfăşurare a observarea acasă)
evenimentelor şi în funcţie de factorul dirijată şi • Probă
2.
timp; nedirijată, scrisă de
2 1.2. a) observarea hărţilor digitale şi a exerciţiul, evaluare
2. simulărilor confruntărilor armate, învăţarea prin formativă
3 folosind TIC; b) localizarea pe harta explorare şi
3. fizică a României a unor locuri/zone de investigare.
1 importanţă istorică;
1.3. b) studierea unor izvoare istorice Forme de
3.
2 scrise în care sunt menţionate date, organizare a
4. perioade de timp şi nume de locuri; colectivului:
2.1. c) familiarizarea cu simbolistica frontal,
1
fundamentală din mediul cartografic individual, în
4. (formele de relief, reprezentări perechi, în
3 convenţionale pentru peisajul antropic echipă.
şi de geografie umană);
2.2. a) realizarea de portofolii pe teme
istorice, folosind Internetul şi
enciclopedii în format electronic etc. ca
surse de informare; b) observarea
hărţilor digitale şi a simulărilor
confruntărilor armate etc., folosind TIC;
d) exerciţii de prezentare a ceea ce i-a
impresionat în legătură cu un eveniment
istoric;
2.3. a) prezentarea unor evenimente
istorice drept consecinţe ale altor
evenimente; c) prezentarea stilului de
viaţă al oamenilor din diferite perioade
de timp;
3.1. a) lectura unor texte/surse istorice
cu creionul în mână;
3.2. a) povestirea unor evenimente/fapte
istorice, utilizând termeni învăţaţi; l)
exprimarea propriei păreri referitoare la
un eveniment istoric, la faptele unei
personalităţi istorice;
4.1. a) formularea de întrebări şi
răspunsuri referitoare la evenimente din
trecut, persoane şi locuri cu semnificaţie
istorică; b) citirea unor lecturi istorice şi
povestirea faptelor istorice prezentate;
4.3. a) solicitarea unei explicaţii
referitoare la informaţiile de detaliu şi
termenii specifici dintr-un text cu
conţinut istoric/sursă accesibilă; c)
formularea de întrebări şi răspunsuri
referitoare la faptele discutate; d)
realizarea unor organizatori grafici care
susţin înţelegerea informaţiilor din
texte/surse istorice;
XI 1. 11. Dacii şi romanii. . f) precizarea evenimentelor dintr-un Observare
1 Întemeierea poporului text citit/audiat folosind expresii sistematică
român precum: la început/mai întâi/prima dată, (probe orale,
1.
apoi/după aceea, la urmă, în final/în fişe de lucru,
2 acelaşi timp etc.; temă pentru
1. g) aranjarea unei succesiuni de enunţuri acasă)
3 după ordinea logică de desfăşurare a • Probă scrisă de
2. evenimentelor şi în funcţie de factorul evaluare
1 timp; i) vizionarea şi discutarea unor formativă
secvenţe din filme istorice/reportaje TV,
2.
respectând ordinea desfăşurării
2 evenimentelor;
2. 1.2. a) observarea hărţilor digitale şi a
3 simulărilor confruntărilor armate,
3. folosind TIC; b) localizarea pe harta
1 fizică a României a unor locuri/zone de
importanţă istorică; d) descrierea unor
3.
fotografii ilustrând locuri, clădiri,
2 preocupări ale oamenilor din localitatea
4. natală sau din alte regiuni; e) lectura
1 unor texte care ilustrează legătura dintre
4. om şi mediu (ocupaţii, locuinţe,
3 obiceiuri);
1.3. b) studierea unor izvoare istorice
scrise în care sunt menţionate date,
perioade de timp şi nume de locuri;
2.1. a) căutarea de surse de informare
despre o temă istorică pusă în discuţie;
c) citirea şi comentarea unor
imagini/fotografii;
2.2. b) observarea hărţilor digitale şi a
simulărilor confruntărilor armate etc.,
folosind TIC; c) discuţii în grup despre
faptele petrecute în trecutul îndepărtat
sau apropiat; d) exerciţii de prezentare a
ceea ce i-a impresionat în legătură cu un
eveniment istoric;
2.3. a) prezentarea unor evenimente
istorice drept consecinţe ale altor
evenimente; b) exerciţii de precizare a
cauzelor/consecinţelor unor
fapte/evenimente istorice; c)
prezentarea stilului de viaţă al
oamenilor din diferite perioade de timp;
g) realizarea unor expoziţii de
desene/picturi/colaje care arată felul în
care au evoluat uneltele, armele,
vestimentaţia oamenilor, arhitectura
locuinţelor;
3.1. a) lectura unor texte/surse istorice
cu creionul în mână;
3.2. c) repovestirea unor legende şi
povestiri istorice; h) realizarea unor
compuneri/desene/schiţe/scenarii simple
pornind de la informaţiile selectate
dintr-o sursă consultată individual sau
în grup; i) realizarea prezentării unei
personalităţi istorice/a unui eveniment
istoric;
4.1. a) formularea de întrebări şi
răspunsuri referitoare la evenimente din
trecut, persoane şi locuri cu semnificaţie
istorică; b) citirea unor lecturi istorice şi
povestirea faptelor istorice prezentate;
d) lectura unui text cu conţinut istoric şi
prezentarea ideilor esenţiale, în perechi;
4.3. d) selectarea unei informaţii dintr-
un text istoric/sursă şi motivarea
alegerii făcute
XII 1. 12. Epoca Medievală. . f) precizarea evenimentelor dintr-un Observare
1 Întemeierea statelor text citit/audiat folosind expresii sistematică
medievale româneşti. precum: la început/mai întâi/prima dată, (probe orale,
1.
Gelu, Dragoş, apoi/după aceea, la urmă, în final/în fişe de lucru,
2 Basarab acelaşi timp etc.; temă pentru
2. g) aranjarea unei succesiuni de enunţuri acasă)
1 după ordinea logică de desfăşurare a • Probă scrisă de
2. evenimentelor şi în funcţie de factorul evaluare
timp; formativă
2 1.2. a) observarea hărţilor digitale şi a
3. simulărilor confruntărilor armate,
folosind TIC; b) localizarea pe harta
1
fizică a României a unor locuri/zone de
3. importanţă istorică;
2 2.1. c) citirea şi comentarea unor
4. imagini/fotografii;
1 2.2. a) realizarea de portofolii pe teme
4. istorice, folosind Internetul şi
enciclopedii în format electronic etc. ca
2
surse de informare; b) observarea
4. hărţilor digitale şi a simulărilor
3 confruntărilor armate etc., folosind TIC;
c) discuţii în grup despre faptele
petrecute în trecutul îndepărtat sau
apropiat;
3.1. a) lectura unor texte/surse istorice
cu creionul în mână;
3.2. c) repovestirea unor legende şi
povestiri istorice; l) exprimarea propriei
păreri referitoare la un eveniment
istoric, la faptele unei personalităţi
istorice;
4.1. a) formularea de întrebări şi
răspunsuri referitoare la evenimente din
trecut, persoane şi locuri cu semnificaţie
istorică; b) citirea unor lecturi istorice şi
povestirea faptelor istorice prezentate;
c) extragerea informaţiilor esenţiale
dintr-un text cu conţinut istoric;
4.2. d) stabilirea cu ajutorul
organizatorilor grafici a asemănărilor şi
deosebirilor dintre fapte/evenimente,
personalităţi, monumente;
4.3. a) solicitarea unei explicaţii
referitoare la informaţiile de detaliu şi
termenii specifici dintr-un text cu
conţinut istoric/sursă accesibilă; c)
formularea de întrebări şi răspunsuri
referitoare la faptele discutate.
XIII 1. 13. Figuri legendare ale f) precizarea evenimentelor dintr-un Observare
1 Ţării Româneşti. text citit/audiat folosind expresii sistematică
Mircea cel Bătrân precum: la început/mai întâi/prima dată, (probe orale,
1.
apoi/după aceea, la urmă, în final/în fişe de lucru,
2 acelaşi timp etc.; g) aranjarea unei temă pentru
1. succesiuni de enunţuri după ordinea acasă)
3 logică de desfăşurare a evenimentelor şi • Probă scrisă de
2. în funcţie de factorul timp; h) evaluare
1 participarea la jocuri de rol/dramatizări formativă
ale unor povestiri şi legende istorice
2.
cunoscute; i) vizionarea şi discutarea
2 unor secvenţe din filme
2. istorice/reportaje TV, respectând
3 ordinea desfăşurării evenimentelor;
3. 1.2. a) observarea hărţilor digitale şi a
1 simulărilor confruntărilor armate,
folosind TIC; b) localizarea pe harta
3.
fizică a României a unor locuri/zone de
2 importanţă istorică;
4. 1.3. b) studierea unor izvoare istorice
1 scrise în care sunt menţionate date,
4. perioade de timp şi nume de locuri;
2 2.1. c) citirea şi comentarea unor
imagini/fotografii;
2.2. b) observarea hărţilor digitale şi a
simulărilor confruntărilor armate etc.,
folosind TIC; d) exerciţii de prezentare
a ceea ce i-a impresionat în legătură cu
un eveniment istoric; f) redactarea unor
compuneri în care să fie exprimată
atitudinea faţă de anumite evenimente;
2.3. a) prezentarea unor evenimente
istorice drept consecinţe ale altor
evenimente;
3.1. a) lectura unor texte/surse istorice
cu creionul în mână; b) studierea unor
izvoare istorice scrise în care sunt
menţionate date, perioade de timp şi
nume de locuri;
3.2. a) povestirea unor evenimente/fapte
istorice, utilizând termenii învăţaţi; h)
realizarea unor
compuneri/desene/schiţe/scenarii simple
pornind de la informaţiile selectate
dintr-o sursă consultată individual sau
în grup; i) realizarea prezentării unei
personalităţi istorice/a unui eveniment
istoric; l) exprimarea propriei păreri
referitoare la un eveniment istoric, la
faptele unei personalităţi istorice;
4.1. b) citirea unor lecturi istorice şi
povestirea faptelor istorice prezentate;
c) extragerea informaţiilor esenţiale
dintr-un text cu conţinut istoric; h)
realizarea unui cvintet pornind de la un
termen cheie/numele unei personalităţi
istorice/numele unui eveniment istoric;
4.2. b) discuţii în grup referitoare la
faptele unor personalităţi istorice,
modul în care au influenţat desfăşurarea
unor evenimente; c) selectarea, pe baza
surselor istorice, a asemănărilor şi
deosebirilor între fapte/evenimente,
personalităţi.

XIV 1. 14. Vlad Ţepeş ) precizarea evenimentelor dintr-un text Observare


1 citit/audiat folosind expresii precum: la Resurse sistematică
început/mai întâi/prima dată, apoi/după • materiale: (probe
1.
aceea, la urmă, în final/în acelaşi timp manual, caietul orale, fişe
2 etc.; g) aranjarea unei succesiuni de de lucru,
elevului, fişe de
1. enunţuri după ordinea logică de lucru, harta; temă
3 desfăşurare a evenimentelor şi în funcţie • procedurale: pentru
2. de factorul timp; i) vizionarea şi conversaţia, acasă)
1 discutarea unor secvenţe din filme explicaţia, • Probă
istorice/reportaje TV, respectând observarea scrisă de
2.
ordinea desfăşurării evenimentelor; dirijată şi evaluare
2
2. 1.2. a) observarea hărţilor digitale şi a nedirijată, formativă
3 simulărilor confruntărilor armate, exerciţiul,
folosind TIC; b) localizarea pe harta învăţarea prin
3.
fizică a României a unor locuri/zone de explorare şi
1 importanţă istorică; investigare.
3. 1.3. b) studierea unor izvoare istorice
2 scrise în care sunt menţionate date, Forme de
4. perioade de timp şi nume de locuri; organizare a
1 2.1. a) căutarea de surse de informare colectivului:
despre o temă istorică pusă în discuţie; frontal,
4.
c) citirea şi comentarea unor individual, în
2 imagini/fotografii; perechi, în
2.2. b) observarea hărţilor digitale şi a echipă.
simulărilor confruntărilor armate etc.,
folosind TIC; c) discuţii în grup despre
faptele petrecute în trecutul îndepărtat
sau apropiat;
2.3. a) prezentarea unor evenimente
istorice drept consecinţe ale altor
evenimente; b) exerciţii de precizare a
cauzelor/consecinţelor unor
fapte/evenimente istorice;
3.1. a) lectura unor texte/surse istorice
cu creionul în mână;
3.2. a) povestirea unor evenimente/fapte
istorice, utilizând termenii învăţaţi; i)
realizarea prezentării unei personalităţi
istorice/a unui eveniment istoric; l)
exprimarea propriei păreri referitoare la
un eveniment istoric, la faptele unei
personalităţi istorice;
4.1. a) formularea de întrebări şi
răspunsuri referitoare la evenimente din
trecut, persoane şi locuri cu semnificaţie
istorică; b) citirea unor lecturi istorice şi
povestirea faptelor istorice prezentate;
d) lectura unui text cu conţinut istoric şi
prezentarea ideilor esenţiale, în perechi;
f) realizarea unor discuţii în grup despre
fapte/evenimente/personalităţi istorice;
4.2. c) selectarea, pe baza surselor
istorice, a asemănărilor şi deosebirilor
între fapte/evenimente, personalităţi;
4.3. d) selectarea unei informaţii dintr-
un text istoric/sursă şi motivarea
alegerii făcute.

XV 1. 15. Mihai Viteazul . f) precizarea evenimentelor dintr-un Resurse Observare


1 text citit/audiat folosind expresii • materiale: sistematică
precum: la început/mai întâi/prima dată, manual, caietul (probe
1.
apoi/după aceea, la urmă, în final/în elevului, fişe de orale, fişe
2 acelaşi timp etc.; g) aranjarea unei lucru, harta, de lucru,
1. succesiuni de enunţuri după ordinea filmul „Mihai temă
3 logică de desfăşurare a evenimentelor şi Viteazul“; pentru
2. în funcţie de factorul timp; i) vizionarea • procedurale: acasă)
1 şi discutarea unor secvenţe din filme conversaţia, • Probă
istorice/reportaje TV, respectând explicaţia, scrisă de
2.
ordinea desfăşurării evenimentelor; observarea evaluare
2 1.2. a) observarea hărţilor digitale şi a dirijată şi formativă
2. simulărilor confruntărilor armate, nedirijată,
3 folosind TIC; b) localizarea pe harta exerciţiul,
3. fizică a României a unor locuri/zone de învăţarea prin
1 importanţă istorică; explorare şi
1.3. b) studierea unor izvoare istorice investigare.
3.
scrise în care sunt menţionate date,
2 perioade de timp şi nume de locuri; Forme de
4. 2.1. c) citirea şi comentarea unor organizare a
1 imagini/fotografii; colectivului:
4. 2.2. b) observarea hărţilor digitale şi a frontal,
2 simulărilor confruntărilor armate etc., individual, în
folosind TIC; . d) exerciţii de prezentare perechi, în
a ceea ce i-a impresionat în legătură cu echipă.
un eveniment istoric;
2.3. a) prezentarea unor evenimente
istorice drept consecinţe ale altor
evenimente;
3.1. a) lectura unor texte/surse istorice
cu creionul în mână; d) realizarea unor
organizatori grafici care susţin
înţelegerea informaţiilor din texte/surse
istorice;
3.2. a) povestirea unor evenimente/fapte
istorice, utilizând termenii învăţaţi; i)
realizarea prezentării unei personalităţi
istorice/a unui eveniment istoric; l)
exprimarea propriei păreri referitoare la
un eveniment istoric, la faptele unei
personalităţi istorice;
4.1. a) formularea de întrebări şi
răspunsuri referitoare la evenimente din
trecut, persoane şi locuri cu semnificaţie
istorică; b) citirea unor lecturi istorice şi
povestirea faptelor istorice prezentate;
e) prezentarea unor evenimente
utilizând organizatori grafici;
4.2. a) identificarea unor modalităţi în
care ar fi putut acţiona în anumite
împrejurări din viaţa personală (de
exemplu; exerciţii de tipul „Ce ai făcut
atunci...?, Ce ai fi putut face..? Ce ai
face acum...?“); b) discuţii în grup
referitoare la faptele unor personalităţi
istorice, modul în care au influenţat
desfăşurarea unor evenimente.

XVI 1. 16. Recapi-tulare g) aranjarea unei succesiuni de enunţuri Resurse Observare


1 după ordinea logică de desfăşurare a • materiale: fişe sistematică
evenimentelor şi în funcţie de factorul de lucru, harta. (probe
1.
timp; orale, fişe
XVII 2 1.2. b) localizarea pe harta fizică a de lucru,
2. României a unor locuri/zone de temă
1 importanţă istorică; pentru
3. 2.1. c) citirea şi comentarea unor acasă)
2 imagini/fotografii; • Probă
3.2. d) completarea unor texte lacunare; scrisă de
4.
f) alcătuirea şi rezolvarea de rebusuri pe evaluare
2 teme istorice; g) completarea unui formativă
jurnal cu dublă intrare în urma lecturii
unui text/a vizionării unui film cu
conţinut istoric; i) realizarea prezentării
unei personalităţi istorice/a unui
eveniment istoric;
4.3. c) formularea de întrebări şi
răspunsuri referitoare la faptele
discutate; e) concursuri pe teme istorice
tip „Cine ştie câştigă“, la nivelul clasei
sau între clase; f) realizarea unei mape a
clasei „Ştiaţi că?“, fiecare elev având
posibilitatea să completeze cu
informaţii pe care le consideră relevante
pentru subiecte discutate sau
descoperite pe parcursul cercetărilor
personale
XVIII 1. 17. Evaluare . g) aranjarea unei succesiuni de Resurse • Probă
1 enunţuri după ordinea logică de • materiale: fişe scrisă de
desfăşurare a evenimentelor şi în funcţie de evaluare; evaluare
1.
de factorul timp; • procedurale: sumativă
2 1.2. b) localizarea pe harta fizică a explicaţia,
2. României a unor locuri/zone de exerciţiul,
1 importanţă istorică; munca
3. 2.1. c) citirea şi comentarea unor independentă.
2 imagini/fotografii;
3.2. a) povestirea unor evenimente/fapte Forma de
istorice, utilizând termenii învăţaţi. organizare:
activitate
individuală.
Vacanta intersemestriala(2.II- 10.II)

DISCIPLINA:GEOGRAFIE
Nr. De ore/saptamana: 1 ora
Unitatea de invatare: Orizontul local și apropiat
Numar de ore alocat: 8 ore / 8 saptamani
I 1.1 1. Orizontul. Linia a) recunoaşterea unor termeni care Resurse: •
1.2 orizontului. Puncte reflectă realitatea observabilă în texte • materiale → Observare
1.3 cardinale din manual/texte complementare; b) manual, caietul sistematică
2.3 notarea şi explicarea unor termeni citiţi elevului, (evaluare
3.1 sau desprinşi dintr-un mesaj oral; ilustraţii, orală)
4.1
1.2. b) utilizarea termenilor geografici fotografii • Probă
4.3
de bază în enunţuri proprii referitoare la • procedurale → scrisă de
elemente observate; d) definirea, în conversaţia, evaluare
formulări proprii, a sensului termenilor explicaţia, formativă
de bază învăţaţi; observarea (fişă de
1.3. b) reformularea unor texte, cu dirijată, lucru)
păstrarea sensului termenilor învăţaţi; exerciţiul,
2.3. a) identificarea unor elemente şi demonstraţia,
fenomene pe baza informaţiilor din jocul, învăţare
experienţialul cotidian; intuitivă
d) precizarea principalelor elemente Forme de
observabile care formează realitatea organizare a
geografică înconjurătoare; colectivului:
3.1. d) exprimarea poziţiei obiectelor activitate
identificate, cu ajutorul punctelor frontală,
cardinale sau prin raportare reciprocă; activitate în
4.1. a) explorarea unor surse de perechi şi
informare noi şi alternative pentru echipă, activitate
lărgirea orizontului de cunoaştere; individuală
4.3. a) prezentarea unor elemente
observabile referitoare la diversitatea
naturală şi umană (peisaje, grupuri şi
colectivităţi umane etc.).

II 1.1 2. Orizontul apropiat . a) recunoaşterea unor termeni care Resurse: Observare


1.2 (clasa, şcoala, cartierul, reflectă realitatea observabilă în texte • materiale → sistematică
1.3 localitatea). din manual/texte complementare; b) manual, caietul (evaluare
2.1 Orientarea în orizontul notarea şi explicarea unor termeni citiţi elevului, orală)
3.1 apropiat sau desprinşi dintr-un mesaj oral; ilustraţii, • Probă
4.1
1.2. b) utilizarea termenilor geografici fotografii, scrisă de
de bază în enunţuri proprii referitoare la busola evaluare
elemente observate; d) definirea, în • procedurale → formativă
formulări proprii, a sensului termenilor conversaţia, (fişă de
de bază învăţaţi; explicaţia, lucru)
1.3. a) completarea unor texte lacunare, observarea
cu termeni adecvaţi; dirijată,
2.1. a) măsurarea distanţelor în clasă, în exerciţiul,
şcoală, în orizontul local şi apropiat cu demonstraţia,
instrumente de măsură adecvate (riglă, jocul, învăţare
ruletă, compas etc., exprimate în unităţi intuitivă
standard şi nonstandard); Forme de
3.1. d) exprimarea poziţiei obiectelor organizare a
identificate, cu ajutorul punctelor colectivului:
cardinale sau prin raportare reciprocă; activitate
4.1. a) explorarea unor surse de frontală,
informare noi şi alternative pentru activitate în
lărgirea orizontului de cunoaştere. perechi şi
echipă, activitate
individuală
III 1.1 3. Planul, distanţele în ) recunoaşterea unor termeni care Resurse: •
1.2 orizontul apropiat reflectă realitatea observabilă în texte • materiale → Observare
1.3 din manual/texte complementare; b) manual, caietul sistematică
2.1 notarea şi explicarea unor termeni citiţi elevului, (evaluare
2.3 sau desprinşi dintr-un mesaj oral; ilustraţii, orală)
3.1
1.2. b) utilizarea termenilor geografici fotografii • Probă
3.2
3.4 de bază în enunţuri proprii referitoare la • procedurale → scrisă de
4.3 elemente observate; c) notarea unor conversaţia, evaluare
formulări proprii simple, referitoare la explicaţia, formativă
termeni identificaţi/desprinşi dintr-un observarea (fişă de
mesaj oral; dirijată, lucru
1.3. a) completarea unor texte lacunare, exerciţiul,
cu termeni adecvaţi; demonstraţia,
2.1. a) măsurarea distanţelor în clasă, în jocul, învăţare
şcoală, în orizontul local şi apropiat cu intuitivă,
instrumente de măsură adecvate (riglă, învăţare prin
ruletă, compas etc., exprimate în unităţi descoperire
standard şi nonstandard); Forme de
b) utilizarea scării de proporţie; c) organizare a
realizarea unor planuri simple ale clasei colectivului:
şi ale şcolii, utilizând forme geometrice activitate
simple; frontală,
2.3. e) utilizarea unor algoritmi de activitate în
prezentare structurată a realităţii, la perechi şi
diferite scări (orizont local, regiune, echipă, activitate
ţară, Terra ca întreg); individuală
3.1. b) identificarea poziţiei obiectelor
pe planul clasei, planul şcolii şi al
localităţii;
d) exprimarea poziţiei obiectelor
identificate, cu ajutorul punctelor
cardinale sau prin raportare reciprocă;
3.2. d) explicarea, în cuvinte proprii, a
legăturii dintre un element şi semnul
convenţional corespunzător;
3.4. b) explicarea unor elemente redate
în forme grafice; c) construirea planului
clasei, al şcolii şi al cartierului;
4.3. a) prezentarea unor elemente
observabile referitoare la diversitatea
naturală şi umană (peisaje, grupuri şi
colectivităţi umane etc.);

IV 1.1 4. Harta. Hărţi ale . a) recunoaşterea unor termeni care Resurse: Observare
2.1 orizontului local. reflectă realitatea observabilă în texte • materiale → sistematică
2.3 Caracteristici generale din manual/texte complementare; b) manual, caietul (evaluare
3.1 observabile ale orizontului notarea şi explicarea unor termeni citiţi elevului, orală)
3.2 local sau desprinşi dintr-un mesaj oral; ilustraţii, • Probă
3.3
1.2. a) redarea, în formulări proprii, a fotografii, scrisă de
3.4
4.1 semnificaţiei termenilor identificaţi în hârtie, creioane evaluare
manual/texte complementare/denumiţi colorate formativă
de profesor; b) utilizarea termenilor • procedurale → (fişă de
geografici de bază în enunţuri proprii conversaţia, lucru)
referitoare la elemente observate; explicaţia,
d) definirea, în formulări proprii, a observarea
sensului termenilor de bază învăţaţi; dirijată,
2.1. a) măsurarea distanţelor în clasă, în exerciţiul,
şcoală, în orizontul local şi apropiat cu demonstraţia,
instrumente de măsură adecvate (riglă, jocul, învăţare
ruletă, compas etc., exprimate în unităţi intuitivă,
standard şi nonstandard); învăţare prin
b) utilizarea scării de proporţie; e) descoperire
calcularea unor distanţe pe hărţi la scări Forme de
diferite; organizare a
2.3. d) precizarea principalelor colectivului:
elemente observabile care formează activitate
realitatea frontală,
3.1. a) completarea unor texte lacunare, activitate în
cu termeni adecvaţi perechi şi
3.2. b) utilizarea semnelor echipă, activitate
convenţionale utilizate pe hărţi ale individuală
orizontului local, ale ţării, ale Europei şi
ale lumii; c) citirea şi înţelegerea altor
reprezentări convenţionale specifice
(altitudini, limite, areale, zone de
vegetaţie etc.);
3.3. a) precizarea poziţiei şcolii pe hărţi
ale localităţii; b) precizarea poziţiei
localităţii în cadrul regiunii şi al ţării;
3.4. a) realizarea unor schiţe, pe baze
empirice, ale regiunii înconjurătoare;
4.1. b) raportarea spațială a unor
evenimente și fenomene care au loc în
timp real în orizontul local, în țară, în
Europa și în lume;

V 1.1 5. De la orizontul local la ) recunoaşterea unor termeni care Resurse: Observare


1.2 ţară reflectă realitatea observabilă în texte • materiale → sistematică
1.3 din manual/texte complementare; b) manual, caietul (evaluare
2.1 notarea şi explicarea unor termeni citiţi elevului, orală)
2.2 sau desprinşi dintr-un mesaj oral; ilustraţii, • Probă
2.3
1.2. b) utilizarea termenilor geografici fotografii, hărţi scrisă de
3.2
3.3 de bază în enunţuri proprii referitoare la diferite la scări evaluare
3.4 elemente observate; c) notarea unor diferite formativă
4.1 formulări proprii simple, referitoare la • procedurale → (fişă de
termeni identificaţi/desprinşi dintr-un conversaţia, lucru)
mesaj oral; explicaţia,
1.3. a) completarea unor texte lacunare, observarea
cu termeni adecvaţi; dirijată,
2.1. b) utilizarea scării de proporţie; e) exerciţiul,
calcularea unor distanţe pe hărţi la scări demonstraţia,
diferite; jocul, învăţare
2.3. e) utilizarea unor algoritmi de intuitivă,
prezentare structurată a realităţii, la învăţare prin
diferite scări (orizont local, regiune, descoperire
ţară, Terra ca întreg); Forme de
3.2. a) citirea şi înţelegerea semnelor şi organizare a
a altor reprezentări convenţionale colectivului:
utilizate pe hărţi ale orizontului local, activitate
localităţii şi regiunii; e) realizarea unui frontală,
text cu conţinut geografic pe baza citirii activitate în
hărţii şi a semnelor convenţionale; perechi şi
3.3. e) identificarea elementelor echipă, activitate
reprezentate pe hărţi la scări diferite; individuală
3.4. d) localizarea unor elemente pe
hărţi de contur, la diferite scări;
4.1. a) explorarea unor surse de
informare noi şi alternative pentru
lărgirea orizontului de cunoaştere;
2.2. f) gruparea elementelor geografice
observate pe hărţi la diferite scări (harta
României, a Europei şi pe planiglob) în
raport cu anumite criterii indicate;

VI 1.1 6. Modificări observabile a) recunoaşterea unor termeni care Resurse: •


1.2 şi repere de timp reflectă realitatea observabilă în texte • materiale → Observare
2.2 din manual/texte complementare; b) manual, caietul sistematică
2.3 notarea şi explicarea unor termeni citiţi elevului, (evaluare
4.2 sau desprinşi dintr-un mesaj oral; ilustraţii, orală)
4.3
1.2. b) utilizarea termenilor geografici fotografii, • Probă
de bază în enunţuri proprii referitoare la globul scrisă de
elemente observate; pământesc, evaluare
2.2. a) descrierea unor elemente şi lanternă formativă
fenomene din mediul înconjurător • procedurale → (fişă de
(circuitului apei în natură, modificările conversaţia, lucru
vegetaţiei etc.); b) gruparea obiectelor explicaţia,
(corpurilor) identificate prin observare observarea
în diferite categorii, pe baza unor criterii dirijată,
specifice; c) aplicarea unor cunoştinţe exerciţiul,
de cronologie la succesiuni de demonstraţia,
fenomene din realitatea observată; d) jocul, învăţare
identificarea modificărilor geografice intuitivă
observabile din realitatea înconjurătoare Forme de
(anotimpuri, evoluţia vegetaţiei etc.); organizare a
e) corelarea unor fenomene observabile colectivului:
cu intervale cunoscute de timp (o zi, o activitate
săptămână, o lună, un an); frontală,
2.3. a) identificarea unor elemente şi activitate în
fenomene pe baza informaţiilor din perechi şi
experienţialul cotidian; echipă, activitate
c) gruparea fenomenelor şi proceselor individuală
studiate, pe baza unor criterii diferite;
4.2. a) înţelegerea necesităţii protecţiei
mediului de viaţă; b) participarea la
activităţi de conservare a mediului;
c) formarea unei atitudini civice
referitoare la cunoaşterea, conservarea
şi protecţia;
4.3. b) afirmarea respectului pentru
diversitatea naturală şi umană.

VII 1.1 7. Recapitulare a) recunoaşterea unor termeni care Resurse: •


1.2 reflectă realitatea observabilă în texte • materiale → Observare
1.3 din manual/texte complementare; manual, caietul sistematică
2.2 1.2. d) definirea, în formulări proprii, a elevului, (probe
3.1 sensului termenilor de bază învăţaţi; ilustraţii, orale, fişe
3.2
1.3. a) completarea unor texte lacunare, fotografii, de lucru)
3.3
3.4 cu termeni adecvaţi; globul • Proiectul
2.2. b) gruparea obiectelor (corpurilor) pământesc,
identificate prin observare în diferite lanternă
categorii, pe baza unor criterii specifice; • procedurale →
3.1. a) completarea unor texte lacunare, conversaţia,
cu termeni adecvaţi explicaţia,
3.2. c) citirea şi înţelegerea altor observarea
reprezentări convenţionale specifice dirijată,
(altitudini, limite, areale, zone de exerciţiul,
vegetaţie etc.); demonstraţia,
d) explicarea, în cuvinte proprii, a jocul, învăţare
legăturii dintre un element şi semnul intuitivă
convenţional corespunzător; e) Forme de
realizarea unui text cu conţinut organizare a
geografic pe baza citirii hărţii şi a colectivului:
semnelor convenţionale; activitate
3.3. e) identificarea elementelor frontală,
reprezentate pe hărţi la scări diferite; activitate în
3.4. a) realizarea unor schiţe, pe baze perechi şi
empirice, ale regiunii înconjurătoare; echipă, activitate
4.3. a) prezentarea unor elemente individuală
observabile referitoare la diversitatea
naturală şi umană (peisaje, grupuri şi
colectivităţi umane etc.);

VIII 8. Evaluare . a) recunoaşterea unor termeni care Resurse: • Proba


1.1 reflectă realitatea observabilă în texte • materiale → scrisă
1.3 din manual/texte complementare; fişe de lucru (evaluare
2.3 1.3. a) completarea unor texte lacunare, • procedurale → sumativă
cu termeni adecvaţi; exerciţiul,
2.3. d) precizarea principalelor munca
elemente observabile care formează independentă
realitatea geografică înconjurătoare. Forme de
organizare a
colectivului:,
activitate
individuală
Unitatea de invatare: România- elemente de geografie generală
Numar de ore alocat: 9 ore / 9 saptamani
IX 1.1 9. România – aşezare, a) recunoaşterea unor termeni care Resurse: Observare
1.2 limite, vecini reflectă realitatea observabilă în texte • materiale → sistematică
1.3 din manual/texte complementare; b) manual, caietul (evaluare
3.1 notarea şi explicarea unor termeni citiţi elevului, orală)
3.3 sau desprinşi dintr-un mesaj oral; ilustraţii, • Probă
4.1
1.2. b) utilizarea termenilor geografici fotografii, harta scrisă de
de bază în enunţuri proprii referitoare la fizică a evaluare
elemente observate; d) definirea, în României formativă
formulări proprii, a sensului termenilor • procedurale → (fişă de
de bază învăţaţi; conversaţia, lucru)
1.3. a) completarea unor texte lacunare, explicaţia,
cu termeni adecvaţi; observarea
3.1. c) identificarea poziţiei unor dirijată,
elemente naturale şi socio-economice exerciţiul,
pe harta regiunii, a României, Europei demonstraţia,
sau pe planiglob; jocul, învăţare
3.3. c) precizarea poziţiei ţării pe hărţi intuitivă
ale Europei şi ale lumii; d) identificarea Forme de
poziţiei ţărilor vecine, pe hărţi diferite; organizare a
4.1. b) raportarea spaţială a unor colectivului:
evenimente şi fenomene care au loc în activitate
timp real în orizontul local, în ţară, în frontală,
Europa şi în lume. activitate în
perechi şi
echipă, activitate
individuală
X 1.1 10. Caracteristicile a) recunoaşterea unor termeni care Resurse: Observare
1.2 generale ale reliefului reflectă realitatea observabilă în texte • materiale → sistematică
2.2 României din manual/texte complementare; b) manual, caietul (evaluare
3.1 notarea şi explicarea unor termeni citiţi elevului, orală)
3.3 sau desprinşi dintr-un mesaj oral; ilustraţii, • Probă
3.4
1.2. b) utilizarea termenilor geografici fotografii, harta scrisă de
4.2
4.3 de bază în enunţuri proprii referitoare la fizică a evaluare
elemente observate; României formativă
2.2. f) gruparea elementelor geografice • procedurale → (fişă de
observate pe hărţi la diferite scări (harta conversaţia, lucru)
României, a Europei şi pe planiglob) în explicaţia,
raport cu anumite criterii indicate; observarea
3.1. a) completarea unor texte lacunare, dirijată,
cu termeni adecvaţi; c) identificarea exerciţiul,
poziţiei unor elemente naturale şi socio- demonstraţia,
economice pe harta regiunii, a jocul, învăţare
României, Europei sau pe planiglob; intuitivă
3.3. e) identificarea elementelor Forme de
reprezentate pe hărţi la scări diferite; organizare a
3.4. d) localizarea unor elemente pe colectivului:
hărţi de contur, la diferite scări; activitate
4.2. c) formarea unei atitudini civice frontală,
referitoare la cunoaşterea, conservarea activitate în
şi protecţia; perechi şi
4.3. b) afirmarea respectului pentru echipă, activitate
diversitatea naturală şi umană. individuală
XI 11. Apele . a) recunoaşterea unor termeni care Resurse: Observare
1.1 reflectă realitatea observabilă în texte • materiale → sistematică
1.2 din manual/texte complementare; b) manual, caietul (evaluare
2.2 notarea şi explicarea unor termeni citiţi elevului, orală)
3.1 sau desprinşi dintr-un mesaj oral; ilustraţii, • Probă
3.4
1.2. b) utilizarea termenilor geografici fotografii, harta scrisă de
4.2
4.3 de bază în enunţuri proprii referitoare la fizică a evaluare
elemente observate; României formativă
2.2. a) descrierea unor elemente şi • procedurale → (fişă de
fenomene din mediul înconjurător conversaţia, lucru)
(circuitului apei în natură, modificările explicaţia,
vegetaţiei etc.); observarea
3.1. c) identificarea poziţiei unor dirijată,
elemente naturale şi socio-economice exerciţiul,
pe harta regiunii, a României, Europei demonstraţia,
sau pe planiglob; jocul, învăţare
3.4. d) localizarea unor elemente pe intuitivă
hărţi de contur, la diferite scări; Forme de
4.1. a) explorarea unor surse de organizare a
informare noi şi alternative pentru colectivului:
lărgirea orizontului de cunoaştere; activitate
4.2. c) formarea unei atitudini civice frontală,
referitoare la cunoaşterea, conservarea activitate în
şi protecţia; perechi şi
4.3. b) afirmarea respectului pentru echipă, activitate
diversitatea naturală şi umană. individuală

XII 1.1 12. Clima, solurile, . a) recunoaşterea unor termeni care Resurse: •
1.2 vegetaţia naturală şi reflectă realitatea observabilă în texte • materiale → Observare
2.2 animalele sălbatice din manual/texte complementare; b) manual, caietul sistematică
2.3 notarea şi explicarea unor termeni citiţi elevului, (evaluare
3.1 sau desprinşi dintr-un mesaj oral; ilustraţii, orală)
3.2
1.2. c) notarea unor formulări proprii fotografii, harta • Probă
3.3
3.4 simple, referitoare la termeni fizică a scrisă de
4.2 identificaţi/desprinşi dintr-un mesaj României evaluare
oral; • procedurale → formativă
2.2. a) descrierea unor elemente şi conversaţia, (fişă de
fenomene din mediul înconjurător explicaţia, lucru)
(circuitului apei în natură, modificările observarea
vegetaţiei etc.); dirijată,
b) gruparea obiectelor (corpurilor) exerciţiul,
identificate prin observare în diferite demonstraţia,
categorii, pe baza unor criterii specifice; jocul, învăţare
2.3. c) gruparea fenomenelor şi intuitivă
proceselor studiate, pe baza unor criterii Forme de
diferite; organizare a
3.1. c) identificarea poziţiei unor colectivului:
elemente naturale şi socio-economice activitate
pe harta regiunii, a României, Europei frontală,
sau pe planiglob; activitate în
3.2. c) citirea şi înţelegerea altor perechi şi
reprezentări convenţionale specifice echipă, activitate
(altitudini, limite, areale, zone de individuală
vegetaţie etc.);
3.3. e) identificarea elementelor
reprezentate pe hărţi la scări diferite;
3.4. d) localizarea unor elemente pe
hărţi de contur, la diferite scări;
4.2. a) înţelegerea necesităţii protecţiei
mediului de viaţă;
b) participarea la activităţi de
conservare a mediului;
c) formarea unei atitudini civice
referitoare la cunoaşterea, conservarea
şi protecţia;

XIII 13. Locuitorii şi aşezările . a) recunoaşterea unor termeni care Resurse: Observare
1.1 omeneşti reflectă realitatea observabilă în texte • materiale → sistematică
1.2 din manual/texte complementare; b) manual, caietul (evaluare
2.3 notarea şi explicarea unor termeni citiţi elevului, orală)
3.4 sau desprinşi dintr-un mesaj oral; ilustraţii, • Probă
4.1
1.2. b) utilizarea termenilor geografici fotografii, harta scrisă de
4.3
de bază în enunţuri proprii referitoare la fizică a evaluare
elemente observate; României formativă
2.3. b) explicarea repartiţiei unor • procedurale → (fişă de
elemente geografice în diferite situaţii conversaţia, lucru
de spaţiu şi timp; explicaţia,
3.4. d) localizarea unor elemente pe observarea
hărţi de contur, la diferite scări; dirijată,
4.1. a) explorarea unor surse de exerciţiul,
informare noi şi alternative pentru demonstraţia,
lărgirea orizontului de cunoaştere; jocul, învăţare
4.3. b) afirmarea respectului pentru intuitivă
diversitatea naturală şi umană; Forme de
organizare a
colectivului:
activitate
frontală,
activitate în
perechi şi
echipă, activitate
individuală

XIV 1.1 14. Activităţile economice. ) recunoaşterea unor termeni care Resurse: Observare
1.2 Resursele subsolului şi reflectă realitatea observabilă în texte • materiale → sistematică
2.2 activităţile industriale din manual/texte complementare; b) manual, caietul (evaluare
2.3 notarea şi explicarea unor termeni citiţi elevului, orală)
3.1 sau desprinşi dintr-un mesaj oral; ilustraţii, • Probă
3.4
1.2. a) redarea, în formulări proprii, a fotografii, harta scrisă de
4.2
semnificaţiei termenilor identificaţi în fizică a evaluare
manual/texte complementare/denumiţi României, harta formativă
de profesor; resurselor (fişă de
2.2. b) gruparea obiectelor (corpurilor) • procedurale → lucru
identificate prin observare în diferite conversaţia,
categorii, pe baza unor criterii specifice; explicaţia,
2.3. c) gruparea fenomenelor şi observarea
proceselor studiate, pe baza unor criterii dirijată,
diferite; exerciţiul,
3.1. c) identificarea poziţiei unor demonstraţia,
elemente naturale şi socio-economice jocul, învăţare
pe harta regiunii, a României, Europei intuitivă
sau pe planiglob; Forme de
3.4. d) localizarea unor elemente pe organizare a
hărţi de contur, la diferite scări; colectivului:
4.2. c) formarea unei atitudini civice activitate
referitoare la cunoaşterea, conservarea frontală,
şi protecţia. activitate în
perechi şi
echipă, activitate
individuală
15. Principalele produse a) recunoaşterea unor termeni care Resurse: •
agricole reflectă realitatea observabilă în texte • materiale → Observare
din manual/texte complementare; b) manual, caietul sistematică
notarea şi explicarea unor termeni citiţi elevului, (evaluare
sau desprinşi dintr-un mesaj oral; ilustraţii, orală)
1.2. d) definirea, în formulări proprii, a fotografii, harta • Probă
sensului termenilor de bază învăţaţi; fizică a scrisă de
2.2. b) gruparea obiectelor (corpurilor) României, harta evaluare
identificate prin observare în diferite produse agricole formativă
categorii, pe baza unor criterii specifice; • procedurale → (fişă de
2.3. c) gruparea fenomenelor şi conversaţia, lucru
proceselor studiate, pe baza unor criterii explicaţia,
diferite; observarea
3.1. c) identificarea poziţiei unor dirijată,
elemente naturale şi socio-economice exerciţiul,
pe harta regiunii, a României, Europei demonstraţia,
sau pe planiglob; jocul, învăţare
3.4. d) localizarea unor elemente pe intuitivă
hărţi de contur, la diferite scări; Forme de
4.2. b) participarea la activităţi de organizare a
conservare a mediului; c) formarea colectivului:
unei atitudini civice referitoare la activitate
cunoaşterea, conservarea şi protecţia. frontală,
activitate în
perechi şi
echipă, activitate
individuală
XV 1.1 16. Căile de comunicaţie ) recunoaşterea unor termeni care Resurse: •
1.2 reflectă realitatea observabilă în texte • materiale → Observare
2.2 din manual/texte complementare; b) manual, caietul sistematică
2.3 notarea şi explicarea unor termeni citiţi elevului, (evaluare
3.1 sau desprinşi dintr-un mesaj oral; ilustraţii, orală)
3.4
1.2. c) notarea unor formulări proprii fotografii, harta • Probă
4.2
simple, referitoare la termeni fizică a scrisă de
identificaţi/desprinşi dintr-un mesaj României, harta evaluare
oral; transporturilor formativă
2.2. b) gruparea obiectelor (corpurilor) • procedurale → (fişă de
identificate prin observare în diferite conversaţia, lucru)
categorii, pe baza unor criterii specifice; explicaţia,
2.3. c) gruparea fenomenelor şi observarea
proceselor studiate, pe baza unor criterii dirijată,
diferite; exerciţiul,
3.1. c) identificarea poziţiei unor demonstraţia,
elemente naturale şi socio-economice jocul, învăţare
pe harta regiunii, a României, Europei intuitivă
sau pe planiglob; Forme de
3.4. d) localizarea unor elemente pe organizare a
hărţi de contur, la diferite scări; colectivului:
4.1. a) explorarea unor surse de activitate
informare noi şi alternative pentru frontală,
lărgirea orizontului de cunoaştere. activitate în
perechi şi
echipă, activitate
individuală
XVI 1.1 17. Recapitulare a) recunoaşterea unor termeni care Resurse: Observare
1.2 reflectă realitatea observabilă în texte • materiale → sistematică
1.3 din manual/texte complementare; manual, caietul (probe
2.2 1.2. d) definirea, în formulări proprii, a elevului, orale, fişe
3.1 sensului termenilor de bază învăţaţi; ilustraţii, de lucru)
3.2
1.3. a) completarea unor texte lacunare, fotografii,
3.3
3.4 cu termeni adecvaţi; globul
4.3 2.2. b) gruparea obiectelor (corpurilor) pământesc,
identificate prin observare în diferite lanternă
categorii, pe baza unor criterii specifice; • procedurale →
3.1. a) completarea unor texte lacunare, conversaţia,
cu termeni adecvaţi explicaţia,
3.2. c) citirea şi înţelegerea altor observarea
reprezentări convenţionale specifice dirijată,
(altitudini, limite, areale, zone de exerciţiul,
vegetaţie etc.); demonstraţia,
d) explicarea, în cuvinte proprii, a jocul, învăţare
legăturii dintre un element şi semnul intuitivă
convenţional corespunzător; Forme de
e) realizarea unui text cu conţinut organizare a
geografic pe baza citirii hărţii şi a colectivului:
semnelor convenţionale; activitate
3.3. e) identificarea elementelor frontală,
reprezentate pe hărţi la scări diferite; activitate în
3.4. a) realizarea unor schiţe, pe baze perechi şi
empirice, ale regiunii înconjurătoare; echipă, activitate
4.3. a) prezentarea unor elemente individuală
observabile referitoare la diversitatea
naturală şi umană (peisaje, grupuri şi
colectivităţi umane etc.).
XVII 1.1 18. Evaluare a) recunoaşterea unor termeni care Resurse: • Proba
1.2 reflectă realitatea observabilă în texte • materiale → scrisă
1.3 din manual/texte complementare; fişe de lucru (evaluare
2.3 1.2. b) utilizarea termenilor geografici • procedurale → sumativă
de bază în enunţuri proprii referitoare la exerciţiul,
elemente observate; munca
1.3. a) completarea unor texte lacunare, independentă
cu termeni adecvaţi; Forme de
2.3. d) precizarea principalelor organizare a
elemente observabile care formează colectivului:,
realitatea geografică înconjurătoare. activitate
individuală
Vacanta intersemestriala(2.II- 10.II)

S-ar putea să vă placă și