Iertat oare celor tineri si batranilor sa fie

Ca sa faca-n toate zile scandaloasa nebunie?

Iertat fi-va sa prazi oameni prin un nou metod ghibaci,
Sa te-nsori, sa lasi copiii, cununia s-o disfaci?
Iar pe asemene nelege a tuna ori nu se poate?
Sa auda farizeii si a vitiilor gloate,
Critico nemituita, adevarul cel curat
La acii ce vreau s-asculte spune-l astazi dizghetat.
Unde-i legea cea sfintita si dreptatea nevanduta,
Intre noi din vechi aflat-ati o petrecere placuta,
Pre voi bunii si parintii cu respect v-au onorat,
Insa-n loc ca stranepotii p-urma lor sa fi calcat,
Derazand simplicitatea timpurilor ce-s trecute,
Pe fantoame lustruite austera-au schimbat virtute.
Vorbe multe sunatoare, dar veninu-i mezul lor,
Care pierde azi prezentul p-un nesigur viitor.
Unde-s oameni de parola, amici unde-s cu tarie,
Unde giunii care patriei razim, vanta ei sa fie?
Sotii giugul ce-l giurasa nu voiesc a-l mai purta,
Pana nu cata alt merit decat cel a defaima;
Patriotii intre sine un altuia groapa sapa,
De averea cea staina epitropul sa adapa.
Giudele, caruia datu-i ministerul cel mai sfant,
Direptatea celor meseri s-al sau vinde giuramant.
Nu cu-asemene principii Alexandru cel Bun Rege
Reformat-au societatea cu-ntaleapta eterna lege,
Nice Stefanu cel Mare, de nemicii patriei-ncins,
Combatand un miez de secol, trii imperii au invins!
Inarmeaza-te, romane, cu otele si cu zale,
Mai mult insa te-ntareste si cu armele morale!
Nemoralul, egoizmul, interesul ovelit
Sunt tirani carii sa-ncearca sa te tie catusit.
Asa Roma, a noastra muma, pani virtutea avea altara,
Fericita-au fost in nuntru si temuta din afara;
Dar cand cetatenii Romei de virtuti s-au departat,
Cele urzite-n curs de secoli intr-o zi s-au surupat.
De a strainilor urzele au scapat a noastra tara,
Numai vitiul din nuntru va putea ca sa o piara!