Una dintre cele mai fascinante

poveşti care a făcut înconjurul

lumii este cea a diamantului
Koh-i-Noor, cunoscut şi ca
„Muntele de lumină”. Acest
diamant împodobeşte astăzi
coroana Reginei Elisabeta a II-
a. Bijuteria a iscat un conflict
diplomatic de mulți ani în jurul
ei între India şi Marea Britanie.
Pentru mulţi indieni, pierderea Koh-i-
Noor-ului este simbolul subjugării Indiei
puterii coloniale britanice, potrivit
rtnews.ro

Bijuteria are una dintre cele mai fascinante

poveşti care începe în secolul al XIV-lea,
când a fost descoperită, potrivit legendei, în
minele Golcondei din India.
Multe secole, diamantul a decorat turbanul
Raja al Dinastiei Malwa. Aceeaşi legendă
spune că primul proprietar al pietrei a fost
un erou al epocii indiene Mahabharata, din
Karna. Prin urmare, există o credinţă în
rândul poporului că atunci când bijuteriei
Koh I Noor i se schimbă proprietarul, statul
va fi înrobit.

Aşa s-a întâmplat în 1304, când Malwa a

fost câştigată de Sultanul din Delhi, Ala-
ud-Din, şi, cum era de aşteptat, şi-a arogat
faimoasa bijuterie.

Diamantul a fost martor mut al mai multor

dinastii: Dinastia Marilor Moguli, Dinastia
iraniană Afsharid, Dinastia afgană Durrani
– în toate timpurile fiind considerat un
simbol al puterii. Nu de puţine ori s-a intrat
în posesia lui prin războaie sângeroase.
Istoricii spun că 18 dintre proprietari au
avut parte de un sfârşit nu tocmai fericit:
unii au fost asasinaţi, alţii au fost ucişi în
luptă, iar restul au murit în sărăcie.

În cele din urmă, Koh I Noor a ajuns în

mâinile autorităţilor britanice, în 1849.
Acesta a fost oferit firmei britanice East
India Company, care, la rândul ei, l-a oferit
reginei Marii Britanii, fiind transferat,
printre alte proprietăţi, Reginei Victoria. În
prezent, diamantul este montat pe coroana
Reginei Mamă şi se află expus în Turnul
Londrei.

Coroana Reginei Elisabeta a fost realizată

din aur la Arsenalul Armatei pentru ocazia
proclamării Regatului și încoronarea
Regelui Carol I și Reginei Elisabeta în anul
1881. Coroana are un design medieval
similar cu cel al Coroanei de Oțel și nu
conține pietre prețioase[6].
Coroana Reginei Maria a fost realizată din
aur extras din Transilvania. Aceasta a fost
creată special pentru această ocazie a
încoronării Regelui Ferdinand I și Reginei
Maria, în 1922, la Alba-Iulia[7]. Coroana
are un design foarte original. În loc să
poarte coroana reginei Elisabeta, regina
Maria i-a spus soțul său că „nu vreau nimic
modern ce o altă regină ar putea avea. A
mea să fie complet medievală”. Noua
coroană a fost modelată după cea care a
aparținut Doamnei Milița Despina a Țării
Românești, soția lui Neagoe Basarab.
Acesta conține rubine, smaralde, ametist,
turcoaz și opale și cântărește 1,8 kg. Baza
coroanei este decorată cu boabe de grâu, cu
opt flori mari și opt flori mici cu ramuri
întrețesute. Un glob și o cruce se află
deasupra a opt arcade peste ornamentele
florale și două pandantive, probabil
inspirate de ornamente bizantine antice,
atârnă pe laterale, deasupra urechilor, cu
stema României pe partea dreaptă și
simbolul heraldic al casei ei din Borough
pe partea stângă. De fiecare dintre aceste
pandantive atârnă trei lanțuri, fiecare cu o
cruce într-un cerc de aur la capăt[8].