1.

Nervul Median - domeniul motor (ramurile musculare ale celor 3 etaje) si domeniul senzitiv
Origine din C6 –T1.
Dpdv anatomic pleacă din partea antero-internă a braţului, ajunge la niv cotului, la niv cotului trece pe fata
anterioară a trohleei sub aponevroza bicepsului, la acest niv intra în relaţie directă cu artera humerală, la
acest nivel N este superficial.
Străbate M rotund pronator, trece printre fasciculele acestuia, trece pe sub arcadă fibroasă radio-cubitală
am flexor comun superficial al degetelor după care merge printre flexorul comun profund şi flexorul
propriu al policelui. Ajunge în treimea inferioară a antebraţului unde este superficial, merge printre
palmarul mare şi cel mic, lungul şi scurtul flexor radial al carpului şi ajunge la canalul carpian pe care îl
străbate şi apoi ajunge în palmă.
Ramurile musculare ale N M sunt şi ele desprinse pe etaje:
- La niv cotului
o Ramuri pt rotundul pronator
o Marele şi micul palmar
- La niv antebraţului
o Flexorul comun superficial
o Flexorul comun profund
o Lungul flexor propriu al policelui
o Pătratul pronator
- La ieşirea din canalul carpian
o Ramurile pt muşchii policelui:
§ Scurtul abductor
§ Scurtul flexor
§ Opozantul policelui
o Ram pt lumbricalii 1 şi 2
Funcţia senzitivă asigura inervaţia
o Fata palmara a policelui
o Fata palmara a indexului
o Fata palmara a mediusului
o Jumătatea radială din fata palmara a inelarului
o Plus zona palmară corespunzătoare acestei zone digitale
o Pe fata dorsala foarte puţin, doar falangele distale index şi medius şi jumătatea radială
din falangă distala a inelarului
o Funcţia vegetativă a N M este extrem de importantă este prioritară, N M cuprinde
majoritatea fibrelor vegetative pt membrul superior şi mai ales pt mâna.

2. Nervul median – semiologie din punct de vedere motor si atitudini particulare

Dpdv motor:
- este afectată major, flexia mâinii pe antebraţ pt că sunt afectaţi palamarul mare şi mic.
Compensarea prin cubitalul anterior (al treilea flexor palmar) este mică, în aşa fel mişcarea nu
este compromisă total.
- Pronaţia mâinii este nulă, pt că ambii pronatori sunt inervaţi din NM rotundul şi pătratul pronator.
- Pronaţia este cu deficit foarte mare.
- Flexia falangelor 3 şi 4 ale indexului şi mediusului sunt nule! Pt că flexia primei falange
funcţionează pt că o fac M interosoşi. Scapă ultimele 2 degete, falangele lor 2 şi 3 pt că sunt
controlate de flexorul comun profund care pt ultimele două degete sunt inervate de cubital.
- Flexia policelui scade foarte mult pt că este afectat scurtul flexor al policelui
- Opoziţia policelui este compromisă pt că este afectat opozantul
- Abducţia policelui este scăzută pt că este afectat scurtul abductor al policelui dar nu este
compromisă total pentru că lungul abductor al policelui este inervat din nervul radial.
Atitudinile Particulare
Antebraţul este uşor supinat pt că nu se mai poate face pronaţia.
Policele este extins pt că flexia nu se mai poate face.
Mână este în acelaşi plan pt că policele nu mai reuşeşte să facă opoziţia şi se aliniază cu cele 4 degete,
fapt ce se numeşte mâna de maimuţă.

3. Nervul median – cauzalgie (perioada de aparitie si tablou clinic)

Cauzalgia:
- apare datorita prezentei unor factori etiologici:
 leziuni care lezeaza nervul doar partial
 leziunea se produce relativ sus(niv cotului)
- apare o efapsa (falsa sinapsa intre 2 tipuri de fibre diferite: vegetative si somatosenzitiva)
 in cazul efapsei influxul nervos aferent care vine pe fibra senzitiva catre sinapsa ca si cel care
vine pe cale vegetativa va fi preluat de fibrele senzitive si vor fi transmise in directia normala
dar, se intorc si inapoi
 in zona respectiva se produce din tesut neurochinina ( substanta responsabila de producerea
unei arsuri specifice pt ca produce o vasodilatatie) => durere cu caracter osos
Tablou clinic:
- mana foarte dureroasa permanent
- durere persistenta, apare superficial, poate fi calmata doar partial prin aplicatii de rece si umed; creste la
cald
- metacarpalgia – apare atunci cand nervul median este iritat la niv unei terminatii
 este o suferinta la nivelul palmei; apare o iritatie traumatica, reumatica, osoasa, periostala a
ramurilor terminale ale nervului la nivel interdigital
 cele mai importante sunt algiile care apar in spatiile 3 si 4 interosos – iradierea se face pe
degete

4. Nervul median – teste de evidentiere a deficitului motor

Proba de grataj (să zgârie masa cu degetul (nu o poate face cu indexul)
Proba flectării degetelor în pumn – el nu poate face pt că sunt afectate flexia falangelor 2 şi 3 şi flexia
policelui şi apare mâna de predicator
Proba pensei digitale – pensă între index şi police nu se face sau dacă se face, nu are forţă sau este doar
schiţată
Proba încrucişării degetelor – degetele indexul şi mediusul rămân întinse

5. Nervul radial - domeniul motor (ramurile musculare ale celor 3 etaje) si domeniul senzitiv
Dpdv anatomic n Radial pleacă din trunchiul secundar posterior, trece prin fanta humero-tricipitală, ajunge
în şanţul de torsiune a humerusului unde are raport direct cu osul, după care trece prin şanţul bicipital
extern, după care ajunge la plica cotului unde da 2 ramuri terminale:
- Una anterioară cutanata
- Una posterioară musculară
Ramură posterioară perforează muşchiul scurt supinator şi da ramuri. Ramurile musculare ale N Radial
care pleacă din trunchiul nervului sunt distribuite la mai multe etaje:
1. Primul etaj sunt ramurile care pleacă din trunchi la nivelul braţului. Este vorba de cele 3 ramuri pt
M triceps
2. Următorul nivel îl constituie regiunea externă în treimea inferioară a antebraţului.
La acest nivel pleacă 4 ramuri musculare pt muşchii epicondilieni lateral:
- lungul extensor radial al carpului / Radialul 1
- scurtul extensor radial ai carpului / Radialul 2
- brahioradialul / lungul supinator
- scurtul supinator
3. Niv 3 regiunea posterioară a antebraţului
Avem 2 straturi de Muşchi
1. Superficial în care avem ram pt
 - Anconeu
- Extensorul comun al degetelor
- Extensorul propriu auricular
- Cubital posterior
2. Stratul profund cu 4 ram pt :
- Abd lung a police
- Scurtul şi lungul extensor al policelui
- Extensorul propriu al indexului

Ramurile senzitive sunt de 2 categorii:

- Ramuri colaterale din trunchi :
- Ram cutanat intern pt regiunea posterioară abratului
- Ram cutanat extern pt treimea mijlocie a feţei posterioare a antebraţului
- Ramuri terminal anterior cutanat
Este ram care asigură inervaţia senzitive dorsala pt police şi pt dosul mâinii?
- N colateral extern police
- N colateral intern police
- N colateral dorsal extern al mâinii

6. Nervul radial – semiologie din punct de vedere motor si atitudini particulare

Atitudini anormale
La niv antebraţului, uşoară flexie a antebraţului pe braţ
La niv mâinii, mână este în pronaţie şi flexie/mana în gât de lebădă, policele este addus şi uşor flectat iar
ultimele 4 degete sunt uşor flectate.

Semiologie generala:
● atitudinile anormale
● deficitele motorii
● teste de obiectivare ale deficitului motor
a) Atitudinile anormale ( paralizii de nerv radial)
- antebratul in usoara flexie pe brat
- mana in pronatie si flexie antebratului pe brat (mana in gat de lebada)
- policele este add usor flectat
- ultimele 4 degete sunt usor flectate
b) Deficite motorii
- extensia antebratului pe brat este compromisa ( triceps brahial, anconeu)
- extensia mainii pe antebrat ( datorita afectarii radialului 1 si 2 respectiv lg si scurtul supinator)
- extensia degetelor 2,5 ( afectarea extensorului comun al degetelor)
- abd mainii ( afectarea radialilor 1 si 2)
- supinatia
- scad miscarile de add(afectarea cubitalului posterior), flexia antebratului pe brat (brahioradial),
abd policelui ( abd lung al policelui) – abd nu se pierde total pt ca scurtul abd al policeli este inervat de n
median
- scade flexia degetelor – cu toate ca afectarea este indirecta flexia degetelor nefiind fixata de
extensori

7. Nervul radial – teste de evidentiere a deficitului motor

Teste de obiectivare
 testul salutului militar – mana cade in gat de lebada
 testul juramantului – mana cade
 testul pronatiei in resort – daca se face o supinatie fortata, pasiva, ea nu poate fi sustinuta,
mana revenind in pronatie
 testul pumnului strans Pitres – mana cade in flexie
 testul de incetinire a prehensiunii obiectelor, mai ales cele mici – sub apuca greu datorita
lipsei de fixare a miscarii de catre extensori
  tesul reliefarii tendoanelor extensorilor la rasfirarea degetelor pe masa – tendoanele apar
sterse

Deficitele motorii:
Extensia antebraţului pe braţ – extensia este 0 (această mişcare nu se poate face) pentru că sunt afectaţi
tricepsul şi anconeul;
Extensia mâinii pe antebraţ - datorită afectării radialului 1 (lungul extensor radial al carpului) şi radialul 2
(scurtul extensor radial al carpului), această mişcare nu se poate face
Extensia falangei 1 în metacaprofalangian nu se poate face pt că este afectat extensorul comun al
degetelor (care acţionează prin cele patru fascicule pe degetele de la 2-4, şi extensorii policelui
Abducţia mâinii – este compromisă datorită faptului că radialii 1 şi 2 sunt afectaţi
Supinaţia mâinii – este afectată dar nu este compromisă definitiv, sunt afectaţi scurtul şi lungul
supinator/brahioradial, cel din urmă este accesor. În efectuarea mişcării de supinaţie mai rămâne bicepsul
brahial care este enervat de nervul musculocutan.
Scade mişcare de adducţie a mâinii dar nu este abolita. Este compromis cubitalul posterior care este
inervat de nervul radial dar rămâne cubitalul anterior care are o altă sursă de inervaţie.
Filaxia antebraţului pe braţ dar nu în mod esenţial pt că din cei 3 muşchi care fac flexia antebraţului pe
braţ, 2 nu sunt afectaţi, este afectat decât brahioradialul care nu este esenţial pt mişcare. Rămân cei 2
(bicepsul brahialul şi şi brahialul anterior) care sunt inervaţi din o altă sursă. În consecinţă – flexia scade
dar nu în totalitate!
Scade abducţia policelui dar nu este compromisă total, el este parţial compensat de scurtul abductor al
policelui inervat de nervul median. Lungul abductor care este cel mai puternic, este inervat din nervul
radial şi atunci posibilitatea de mişcare, scade.
Flexia degetelor este compromisă dar fără să fie o afectare neurologică! Flexia degetelor nu se poate
face datorită faptului că nu au poziţia de funcţionare / afectare funcţională. Explicaţie: pt a putea face
flexia degetelor, pumnul trebuie să fie în extensie sau la punctul 0. În momentul în care pumnul este
căzut/în flexie, degetele nu se mai pot flexa pt că nu există cursa / poziţie de mişcare

8. Nervul circumflex – domeniul motor, senzitiv si deficitul motor

Are fibre din C5-C6.
Se formeaza din fasciculul posterior al plexului brahial.
E in raport strans cu colul chirurgical al humerusului.
- se formeaza din trunchiul secundar posterior al plexului brahial si are in traseul sau un raport
strans cu colul chirurgical al humerusului
- miscari afectate: abd oriz a bratului, antepulsia si retropulsia, rotatia externa
Cauze in caz de paralizie:
● leziuni traumatice: luxatia anterioara a capului femural mai ales prin manevrele de reducere a ac
luxatii
● sindromul algodistrofic al umarului
● intoxicatiile cu metale grele : cobalt, plumb, mercur
● tratament prelungit cu sulfamide
● in cursul unor boli infectioase: dizenteria, malaria, difterie
● in somn din cauza compresiei nervului in anumite pozitii (nervul poate fi comprimat cand subiectul
este anesteziat sau in timpul somnului)
Domeniul senzitiv: umarul si fata externa a bratului
Semne clinice: hipoestezie la nivelul umarului si pe fata ext a bratului
Deficitul motor se manifesta prin: deficit pe abductee/abd bratului la orizontala, flexie si extensie
umar/ridicarea la verticala a memb sup
Domeniul motor: este reprezentat de deltoid si rotund mic.
Manipularea segmentelor in vederea reducerii consecintelor traumatismului
-deficit minim pe rotatie externa, paralizia micului rotund este compensata de supraspinos si subspinos

9. Nervul musculo-cutan – domeniul motor, senzitiv si deficitul motor

Fibre din C5-C6-C7
Se formeaza din fasciculul lateral al plexului brachial/ trunchiul secundar anteroextern al plexului
Are traiect inapoia muschiului pectoral, incruciseaza tendonul muschiului subscapular, perforeaza
coracobrahialul si ajunge in loja anterioara a bratului.
Trece intre muschii biceps si brahial anterior, la nivelul cotului ajunge superficial, subcutanat unde da 2
ramuri terminale, una anterioara si una posterioara. Cele 2 ramuri terminale sunt senzitive.
Cauze:
-traumatice, prin compresiune sau sectiune
-iatrogene (diversele compresiuni care se produc in cursul interventiilor chirurgicale sau in timpul aplicarii
unui tratament)
-cauzele in care nu se poate diagnostica elementul declansator al suferintei/ neuropatii criptogenice.
Semne clinice:
-scaderea majora de forta a flexiei antebratului pe brat, flexia fiind produsa numai prin lungul supinator/
brahioradial
-se constata o abductie si proiectia anterioara a bratului moderat scazuta pana la pierderea functionalitatii
muschiului coracobrahial
-hipo sau anestezie a regiunii externe a antebratului atat antero cat si postero-exterior antebrat
Domeniul senzitiv: regiunea antero-externa si postero-externa a antebratului
Domeniul motor: este reprezentat de trei muschi
Biceps brahial (supinator, flexor al antebratului pe brat, prin tendon scurt este adductor, iar prin
tendon lung este abductor al bratului)
Coracobrahial este adductor si mai ales proiecteaza bratul inainte
Brahial anterior (flexor al antebratului pe brat)

10. Nervul suprascapular – domeniul motor, senzitiv si deficitul motor

Are fibre din rădăcinile C5-C6 şi este implicat în general în afectări de tip traumatic, cele mai frecvente
sunt cele de col a scapulei. De obicei în asemenea caz, parezele sunt tardive. În sindromul de
încarcerare Entrapment Neurothy, care se produce la nivelul incizurii scapulei la persoane care fac
frecvent mişcări de abd şi add a braţului.
Observaţie:
Toate mişcările ample ăla umărului, întind nervul (produc elongaţia nervului). Dacă aceste întinderi
exagerate se însoţesc de microtraumatisme, apar leziuni cronice ale nervului. Cel mai frecvent aceste
microtraumatisme sunt produse de gesturi profesionale sau sportive.
De exemplu:
- Mişcări violente repetate. Unul dintre sporturi este aruncarea suliţei.
- O altă cauză o constituie capsulitele retractile ale art glenohumerale, care solicită în exces art
scapulo-toracică. Datorită limitării de mobilitate determinate de capsulita, este solicitată excesiv
articulaţia scapulo-toracică, fapt ce determina tensionarea nervului
După unii autori, afectarea N suprascapularului poate să apară şi în tratamentul cu medicamentele cum
ar fi:
- sulfamidele
- sau în cazul anumitor infecţii - hepatitele virale.
Dpdv Clinic
Cel mai adesea apar dureri, în zona latero-posterioară a umărului, zona de distribuţie a nervului. Din
această zonă, durerile pot iradia pe o zonă largă a braţului în teritoriile C5-C6. Caracteristic este faptul că
aceste dureri sunt mai intense noapte şi dacă subiectul este în decubit lateral.
Semne Clinice
Se remarca apariţia durerii la unele manevre, cum ar fi:
- cel mai adesea apar la mişcare de adducţie orizontală a umărului - datorită alungirii nervului la
nivelul incizurii, apare durere violenta locală şi iradiază în zona posterioară a umărului 7.40
- sau prin presiunea la incizura scapulei sau la incizura coracoidiană la marginea superioară a
scapulei.
- În cazurile extreme de suferinţă a suprascapularului.
Deficitul Motor
Domeniul motor al muşchiului este reprezentat de doi muşchi
- Supraspinos şi
- Infraspinos
Deficitul motor constă în:
 - Dificultate la abducţia membrului superior mai ales pe primele 15°
- Scăderea rotaţiei externe a umărului datorită afectării m infraspinos.
Observaţie: scăderea rotaţiei externe a umărului datorată afectării infraspinosului, nu este o pierdere
totală a rotaţiei externe pentru că deficitul infraspinosului este compensat de rotundul mic care are o altă
sursă de inervare N Axilar.

11. Paralizia plexului brahial – obiectivele recuperarii si mijloacele kinetice

Paralizia trebuie analizata dpdv al formei anatomoclinice, al sediului si tipului lezional
Obiective generale ale recuperarii:
Prevenirea redorilor articulare si a pozitiilor disfunctionale:
Posturari in orteze pentru umar-cot-mana
Posturari alternante active libere cu ajutorul membrului sanatos sau cu terapeut
Mobilizari pasive si autopasive ce activeaza musculatura
Stimularea tonusului musculaturii paralizate pentru evitarea atrofiilor musculare:
-concomitent cu mobilizarile pasive se utilizeaz reflexul miotatic
-antrenarea musculaturii care mai pastreaza in diferite grade activitatea voluntara (activarea ei induce in
sinergistii paralizati impulsuri tonice_
-elemente de facilitare: gheata, atingeri, vibratii, scheme kabat, periaj
-exercitii cu membrul sanatos ce determina prin inductie activarea musculaturii simetrice
-exercitii imaginare
Mentinerea tonusului musculaturii normale:
-prin exercitii analitice cu rezistenta pentru fiecare grup muscular sanatos in parte
Prevenirea si tratarea fenomenelor vasculotrofice:
-posturare antidecliva antiedem
-mobilizari passive (pompaj)
-contractii izometrice
-mobilizari active ale segmentelor corpului
-exercitii de respiratie
Reeducarea musculaturii reinervate:
-tehnici faciliatorii: IR, MARO, CR, IL, ILO, SI, Iz A, fie analytic pe grupe muscular, fie in cadrul schemelor
Kabat
Recastigarea functionalitatii si abilitatii membrului superior si in special a mainii
Reeducarea sensibilitatii

12. Paralizia nervului median – cauze (descriere)

Cauzele care determină afectarea trunchiului NM sunt:
- Traumatice şi compresive
Afectare la niv brahial, la niv cotului, la niv antebraţului şi la niv canalului carpian. Leziuni la niv mâinii,
sunt mai puţin importante Dpdv clinic care se produc datorită leziunilor traumatice sau compresive locale.
La nivelul Brahial
Afectarea NM este rară, pt că N este foarte profund. Singură cât care pot apărea sunt cele de tip ischemic
pe trunchiul nervos.
Destul de des leziunile apar la niv cotului unde se pot produce prin:
- Fracturi epitrohleene de condili mediali sau consecinţe acestor fracturi:
- Leziuni de tip încarcerare - N să fie prins în ceva (carcerare) se produc în cursul reducerii unei
luxaţii de cot
- Sau în cazul sindromul Volkmann! Este un sindrom de ischemie cronică datorat compresiei
prelungite pe trunchiul vasculo nervos al braţului.
La niv antebraţului
- Fracturi şi procese traumatice ale antebraţului
- Compresie prin hematom post traumatic, sau compresie în în zona unde străbate rotundul
pronator;
La nivelul mâinii
Leziunile cele mai întâlnite sunt prin fracturi sau artroza de scafoid sau semilunar.
 13. Paralizia nervului radial – cauze (descriere)
Sunt localizate la mai multe nivele
a. La niv axilei dacă este vorba de o afectare este de tip compresiv. Se producea destul de
des în condiţiile în care se foloseau cârjele axilare. În cazul compresiei în axila suferinţa este de
trunchi radial se pierde tot senzitiv şi motor este compromis.
b. şanţul de torsiune al humerusului – la acest nivel afectarea este dată de fractură
humerusului, fracturile diafizare de humerus, în acest caz N poate fi implicat fie în fractură
propriu-zisă fie în cursul redresării a fracturii, fie în cursul osteosintezei. Sau se poate produce o
neuropatie de încarcerare, este vorba de o compresie care se produce datorită dezvoltării
calusului respectiv.
c. Suferinţa acestui N nu apare în orice condiţii, pentru că afectarea să se producă,
persoană să aibă o anumită predispoziţie:
- Consumul unor toxice (dependenţii de alcool sau să consume substanţe barbiturice)
- Sau la persoane care se găsesc în derularea unei viroze.
Aceşti factori destabilizează Nervul, acesta fiind mai vulnerabil în traumatisme.
- Există forme de paralizii disociate cum se întâmplă în injecţiile intramusculare care afectează
Nervul. Asta înseamnă că nu toate fibrele sunt afectate decât o parte iar cele afectate determina
anumite aspecte clinice.
Un alt nivel la care se produce afectarea n este zona muşchiului scurt supinator. La acest nivel pot să
intervină mai mulţi factori care pot afecta / leza nervul:
- Prezenţa unei tumori,
- lipom,
- inflamaţie la inserţia M epicondilieni (epicondilita radială)
- sau poate apare chiar o fractură specifică cu afectarea Nervului, fractură MONTEGGIA în care
discutam despre o fractură a cubitusului cu dislocarea şi luxaţia capului radiusului.
O altă cauză o constituie intoxicaţia cu metale grele, în primul rând cu plumb. Intoxicaţie care determină
în mod deosebit afectarea n radial drept

14. Diagonalele de flexie ale membrului superior – definitie, pozitie initiala si finala ale
segmentelor membrului superior in modelul de miscare
15. Diagonalele de extensie ale membrului superior – definitie, pozitie initiala si finala ale
segmentelor membrului superior in modelul de miscare
16. Diagonalele de flexie ale membrului inferior – definitie, pozitie initiala si finala ale
segmentelor membrului superior in modelul de miscare
17. Diagonalele de extensie ale membrului inferior – definitie, pozitie initiala si finala ale
segmentelor membrului superior in modelul de miscare

1. Tulburari de sensibilitate – sensibilitatea termica: examinare

Sensibilitatea superficiala termica :
- se examineaza cu 2 eprubete pline cu apa (rece :10-15 grade, calda: 40-45 grade)
-suprafata externa a eprubetelor trebuie sa fie uscata
-pacientul trebuie sa raspunda daca simte cald sau rece si dpdv patologic putem intalni:
-termoanestezia pentru cald/rece
-izotermognozia – pacientul percepe caldut orice stimul
- inversiunea termica – rece e perceput cald si invers
- hiperestezia

2. Reflexivitatea – reflexele osteo-tendinoase ale membrului inferior

(descriere)
 Reflexul rotulian – L2,L4
-pacientul sta asezat pe scaun cu picioarele sprijinite pe podea in pozitie simetrica sau picior peste picior
sau asezat la margine patului cu picioarele atarnate si cu genunchii in afara patului
- se percuta tendonul rotulian sub marginea inferioara a rotulei
- se testeaza intotdeauna bilateral urmarindu-se viteza cu care apare dupa percutia tendonului precum si
amplitudinea extensiei
-manevre de intarire:
- subiectul apasa puternic cu calcaiele in planul patului
 Reflexul ahilian – L5, S2
-in genunchi pe un scaun cu membrele inferioare in afara sau in decubit lateral in pat, sau decubit dorsal
cu coapsele rotate si abduse si piciorul in usoara dorsiflexie
-examinatorul impinge de varf in dorsiflexie apasand pe planta si percuta tendonul ahilian deasupra
calcaneului => flexie plantara
 Reflexul medio plantar Guillain Barre
-pacientul in decubit ventral cu genunchii flectati in unghi drept, se percuta partea mijlocie a talpii =>flexia
piciorului.

3. Reflexivitatea – reflexele osteo-tendinoase ale membrului superior

(descriere)
 Reflexul bicipital – C5, C6
- bratul este relaxat, cu cotul sprijinit in mana examinatorului, antebratul in semiflexie si usoara pronatie
-se loveste direct sau indirect prin intermediul degetului propriu tendonul muschiul biceps => contractia
muschiului biceps => flexie si usoara supinatie
- inervatia - senzitiva = nerviicervicali mijlocii
- motorie = nervul musculocutanat C5, C6
 Reflexul tricipital – C6, C8
- bratul este in abductee, antebratul atarnand in unghi de 90 sau in sprijin la 90 pe cot, sau in sprijin pe
sold
- se percuta tendonul muschiului triceps imediat deasupra olecranului => extensie
-inervatia senzitiva si motorize = n. radial
 Reflexul stilo radial - C5, C7
- antebratul este in semiflexie, semipronatie cu stiloida radiala in sus
-se percuta stiloida radiala=> flexia antebratului si o usoara supinatie prin contractia lungului
supinator(brahio radial) si a bicepsului
-inervatie: senzitiva si motorie o asigura nervul radial
 Reflexul cubito pronator C6, C8
-antebratul este semiflectat si semipronat
-se percuta apofiza cubitala => pronatia antebratului prin contractia pronatorilor (patrat, rotund)
-inervatia = nerv median.

4. Reflexivitatea – reflexele cutanate abdominale si cremasteriene

(descriere)
apar ca raspuns la aplicarea unui stimul/impuls la nivel de piele/mucoasa
A. ABDOMINALE
-in general stimularea se face cu un obiect bont ( bat de chibrit, gamalia unui ac) => in mod normal apare
contractia musculaturii homolaterale a muschilor abdominali si devierea liniei albe si a ombilicului de
partea spre aria stimulata
- exista 3 tipuri de reflex cutanat abdominal:
 Superior – excitatia se aplica asupra tegumentului din regiunea supraombilicala, de jos si in afara
spre varful sternului
-inervatia: n. intercostali D7, D8
 Mijlociu – se stimuleaza orizontal, tegumentul in dreptul ombilicului dinspre inafara spre medial
=> in mod normal ombilicul se deplaseaza in afara
- inervatia: n. intercostali T9, T10, T11
 Inferior – se stimuleaza tegumentul, infraombilical, diagonal sau orizontal dinspre afara spre linia
mediana => raspunsul normal este devierea ombilicului in jos si in afara
- inervatia: n. intercost, ilioinghinal, iliohipogastric
B. CREMASTERIAN
- depinde de fibrele din radacinile L1, L2
- se obtine atingand cu acul, de sus in jos tegumentul regiunii interne superioare a coapsei
- la barbat apare prin contractia muschiului cremaster, ridicarea homolaterala a testicolului
- depinde de n. ilioinghinal si genitofemural.

5. Tulburari de sensibilitate – sensibilitate superficiala tactila

(examinare)
Sensibilitatea superficiala tactila:
Se evalueaza in primul rand prin stimulare:
-cu o bucata de vata sau prin atingerea usoara cu varful degetelor
-stimulul este asezat direct pe piele si apoi ridicat ( nu se misca)
- subiectului i se cere sa spuna daca simte sau nu stimularea, sa arate zona stimulata si daca e
posibil sa spuna natura stimulului

6. Tulburari de sensibilitate – sensibilitate proprioceptiva (examinare)

Sensibilitatea proprioceptiva:
1. Sensibilitatea mio-artro-kinetica:
Se refera la cum percepe subiectul atitudinea, pozitia corpului, respectiv miscarea corpului.
Subiectul in dd cu mi extinse, iar examinatorul prinde un deget de la picior iar subiectul trebuie sa
spuna de la care picior este degetul. Ulterior se misca de sus in jos degetul, pasiv, iar subiectul
trebuie sa spuna in ce directie se misca degetul. Testarea se incepe cu segmentele distale si
continua cu cele proximale.
Variante de examinare:
1. Se imprima o pozitie degetului unei maini, si i se cere pacientului sa execute voluntar aceeasi
miscare ca mana opusa.
2. O mana se misca pasiv intr-o directie oarecare si i se cere pacientului sa prinda cu cealalta
mana policele sau indexul mainii aflate in miscare.

7. Atitudini particulare: interpretare si aspecte particulare in: boala Parkinson; hemiplegie

spastica; paraplegie; discopatie vertebrala
ATITUDINILE PARTICULARE
-se evalueaza la primul contact cu pacientul(inspectie), in pat sau ortostatism
-exemple de atititudini particulare
 Boala Parkinson – pacientul in ortostatism are aspectul unui semn de intrebare, cu corpul
anteflectat, cu facies inexpresiv
 Hemiplegia spastica – pacinetul tine membrul superior paralizat cu bratul usor addus,
antebratul flectat pe brat in pronatie, degetele flectate peste police care este puternic
addus
 Membrul inferior in extensie, de obicei cu piciorul in flexie plantara si rotatie interna,
degetele flectate(uneori cu exceptia halucelui care poate fi in extensie)
 Discopatiile vertebrale – pacientul adopta atitudini antalgice care imprima coloanei o
scolioza sau flexie ventrala cu inclinare laterala
 Torticolis spasmodic – capul este inclinat lateral, fata rotata de partea opusa, barbia este
ridicata.

8. Reflexe patologice – descrierea a minim 2 reflexe la nivelul membrului superior

1. Reflexul bicipital-se evalueaza cu bratul tinut relaxat, cotul usor flectat pe mana examinatorului,
antebrat in usoara semiflexie si pronatie. Examinatorul loveste tendonul bicepsului brahial, fie direct,
fie prin propriul deget. Raspunsul consta in contractia m biceps. Inervatie motorie: musculocutanat
c5-c6. Inervatie senzitiva: nervi cervicali mijlocii.
2. Reflex tricipital- se evalueaza cu bratul in abductie, cu antebratul in unghi de 90 grade la nivelul
cotului, sprijinit in mana examinatorului. Se percuta tendonul tricepsului deasupra olecranului,
raspuns-flexia antebratului pe brat. Se poate obtine fl antebrat in leziuni medulare la nivel c6-c8.
3. Reflex stilo-radial-se ev cu antebrat in semiflexie si semipronatie, cu apofiza stilo-radiala in sus. Se
percuta apofiza stiloida radiala. Raspuns: flexie antebrat cu supinatie, muschii responsabili sunt
brahioradial, biceps brahial.
Inervatie senzitiva si motorie nerv radial, c5-c7.
4. Reflex cubito-pronator-se realizeaza cu antebratul in flexie si semi pronatie, se percuta apofiza
stiloida cubitala iar rasp obtinut este pronatia antebratului prin contractia m patrat pronator, rotund
pronator, nerv median c6-c8.

9. Reflexe patologice – descrierea a minim 2 reflexe la nivelul membrului inferior

1. Rotulian: Se evalueaza cu pacientul asezat pe scaun, picioarele pe podea, sau picior peste picior,
d.d.cu genunchii usor flectati, sprijiniti pe antebratul examinatorului, calcaiul in usor sprijin pe pat. Se
percuta tendonul rotulian sub marginea inferioara a rotulei, se obtine contractia m cvadriceps, se
produce extensia genunchiului.
Reflexul se evalueaza bilateral , iar pentru a evita raspunsul datorita concentrarii subiectului pe
miscare, se folosesc metode de intarire.
Jendrasic-Este o metoda prin care pacientul este cu mainile prinse intre ele la nivelul toracelui.
Inainte de a percuta tendonul rotulian, este rugat sa traga de maini in incercarea de a le desface.
Metoda 2: Subiectul impinge cu calcaiul in planul patului.
Inervatia nerv femural l2-l3-l4.
2. Ahilian: Pacientul poate fi in urmatoarele pozitii:
-pe genunchi, pe un scaun, cu picioarele in afara lui, pacientul poate sta in decubit lateral sau in
decubit dorsal, cu perna intre genunchi, pentru a se obtine abductia si rotatia externa usoara a
soldului, si piciorul in dorsi-flexie.
Decubit ventral-picioarele in afara planului patului, percutia se face deaspra insertiei pe calcaneu, se
obtine contractia muschilor gastrocnemieni, solear, plantar, si se produce flexia plantara la nivelul
gleznei.
Inervatie: sciatic popliteu intern l5-s1-s2
3. Reflexul medio-plantar: Se evalueaza cu pacientul in decubir ventral, genunchii flectati la 90 de
grade, sepercuta portiunea mijlocie a regiunii plantare si se obtine flexia plantara a piciorului prin
contractia m triceps sural. Inervatie SCI l5-s2.

10. Motilitatea – principalele aspecte: ortostatiunea (evaluare)

Ortostatism:
 se urmareste atitudinea pacientului incepand inca din pat
 apoi subiectul este invitat sa se ridice in ortostatism si se noteaza:
 pozitia corpului ca intreg
 pozitia diferitelor segmente ale corpului unele fata de altele
 prezenta tulburarilor de statica vertebrala
 se cere subiectului sa stea intr-un picior, pe varfuri, pe calcaie, cu un picior in fata celuilalt
 i se da un impuls intr-o anumita directive pentru a-l dezechilibra, urmarind daca are tendinta sa cada
pe partea opusa
 i se da un impuls inainte si inapoi urmarind capacitatea lui de redresare
 se urmareste semnul Romberg cu variantele sale:
 varianta vestibulara-se instaleaza lent dupa inchiderea ochilor
 cerebelos-inchiderea ochilor nu influenteaza tulburaril de echilibru
 tabetic-apare imediat dupa inchiderea ochilor

11. Coordonarea neechilibratorie – evaluarea membrului superior (probe de disdiacokinezie)

-- probele de disdiacokinezie:
 Proba moristii – pacientul invarteste mainile una in jurul celeilalte, in fata corpului din ce in ce mai
repede
  Proba inchiderii-deschiderii bruste a mainilor, proba aplaudarii
 Proba marionetelor-i se cere pacientului sa faca rapid miscari de pronatie-supinatie la nivelul
mainilor, aceasta proba se poate face cu ms cu coate extinse/flectate. La cerebelosi, succesiunea
miscarilor este lenta, miscari hipermetrice, intre pronatie si supinatie exista o mica pauza,
miscarile sunt sacadate.
 Proba pentru evidentierea intarzierii si opririi miscarilor- se cere pacientului sa apuce o bara
asezata in fata sa, simultan cu ambele maini, mana de partea leziunii va ramane in urma.

 Proba Holmes-examinatorul isi aseaza mainile in mainile pacientului, pacientul la comanda

trebuie sa le stranga cu putere. De partea afectata, miscarea e intarziata

12. Coordonarea neechilibratorie – evaluarea membrului superior (probe de dismetrie)

probele de dismetrie:
 Proba indice nas – membrele departate in plan orizontal, subiectul este rugat sa-si atinga varful
nasului, repetand miscarea de mai multe ori cu fiecare mana, manevra facandu-se la inceput mai
lent, apoi cu viteza mai mare; la inceput cu ochii deschisi apoi inchisi
- exista si varianta executarii pe verticala
 Proba indice indice – ambele membere superioare departate la orizontala, subiectul trebuie sa
atinga pe linia mediana, in fata privirii varful celor doua degete
- la pacientul cerebelos unirea nu se poate produce
 Proba indice-nas-indice: subiectul trebuie sa-si atinga nasul si indicele examinatorului din diferite
pozitii
 Proba apucarii obiectelor – daca ii cerem pacientului sa apuce un anumit obiect, mana acestuia
se deschide exagerat de mult

13. Motilitatea

Mersul:
 se testeaza cu ochii deschisi/inchisi, cerandu-I pacientului sa mearga inainte/inapoi, in jurul unui
scaun, pe varfuri apoi pe calcaie, de-a lungul unei linii pe podea, sa mearga inainte si sa se
intoarca rapid la comanda, sa mearga 6-8 pasi inainte apoi inapoi cu ochii inchisi, sa alerge, sa
urce scarile
Dreptaci/stangaci:
 de obicei asimetria este constienta
 examinarea se face pe baza opiniei subiectului dar si pe baza unor chestionare standardizate:
 Pentru adulti se foloseste chestionarul din Edinborough care cuprinde 10 activitati:scris,
desen, aruncare, periajul dintilor, taierea cu un cutit fara furculita, utilizarea unei linguri,
maturat ,aprinderea unui chibrit, taierea cu foarfeca, deschiderea unei cutii.
 Pentru copii se foloseste chestionarul Auzias: aprinderea unui chibrit, introducerea unei
tije intr-o gaura, stergerea cu o radiera, pieptanat, utilizarea unei linguri, lustruirea
pantofilor, turnarea apei dintr-un recipient in altul, folosirea unui picurator, introducerea
siretului la pantofi, actionarea unui clopotel.

14. Coordonarea neechilibratorie -> evaluarea membrului inferior (probe de dismetrie)

Probe de dismetrie
 Proba calcai genunchi – pacientul in dd cu membrul inf usor abd, I se cere sa aplice calcaiul pe
genunchiul opus => calcaiul ezita sau depaseste tinta iar la revenire gamba se extinde brusc si
piciorul cade in planul patului
 Proba calcai creasta tibiei – I se cere pacientului sa plimbe calcaiul de sus in jos pe creasta tibiei
(rotula-haluce) => subiectul aluneca de o parte si de alta a reliefului osos
Probe de asinergie
  Proba haluce index – subiectul e in dd, examinatorul mentine indexul cam la 60 cm deasupra
patului, subiectul trebuie sa atinga indexul examinatorului cu halucele
 Proba calcai fesa – pacientul in dd indoaie gen in asa fel incat calcaiul sa atinga fesa=> flexia
coapsei pe bazin si subiectul ridica piciorul de pe planul patului, apoi flexia genunchiului

15. Coordonarea neechilibratorie -> evaluarea membrului inferior (probe de disdiacokinezie)

Probe de disdiacokinezie
 Proba marionetelor la nivelul picioarelor – flexie dorsal/plantar alternative cu viteza din ce in ce
mai mare
Probe de hipotonie
 amplitudinea miscarilor e exagerata
Vorbirea
 sacadata, lenta, uneori explosiva, alteori dizartrica(tulburari de pronuntie)

16. Definirea termenilor – hemiagnozie, apraxia, afazie, afemia

Agnozie: Pierdere sau tulburare a funcțiunilor intelectuale de recunoaștere a celor văzute, auzite, pipăite.
 Hemiagnozie - agnozie limitată la o jumătate a corpului.
Apraxie: Lipsă de coordonare în mișcări cauzată de leziuni ale creierului.
Afaziile sunt tulburarile care se caracterizeaza prin pierderea expresiei sau intelegerii limbajului, cauzate
de leziuni cerebrale.
Afemia: imposibilitatea de a vorbi/perderea vorbirii

17. Definirea termenilor – disfonie, dizartrie, anartrie, palilalia, amuzia

Disfonie: este o alterare a calitatii vocii (care devine ragusita), pierderea volumului vocei sau ambele
Dizartrie: este articularea defectuoasă a cuvintelor cauzată de o paralizie sau o ataxie a centrilor nervoși.
Anartrie: pierderea capacitatii de a articula cuvinte
Palilalia: este exprimarea recurentiala respective perseverarea unor silabe, cuvinte sau propozitii;
subiectul repeta partea terminala a propozitiei
Amuzia: este pierderea capacitatii de a aprecia muzica

Detaliere pe subiectele 16 si 17.

Afazia expresiva :
 reprezinta un deficit al expresiei prin vorbire sau scris
 exista mai multe tipuri de afazii expresive:

a) Afazia expresiva orala sau motorie (dupa Broca) sau verbal (dupa Head)
- bolnavul stie ce vrea sa spuna dar este incapabil sa spuna sau spune incorrect
-nu poate vb spontan
- nu poate sa repete sau sa citeasca correct cu voce tare
- e capabil sa auda sis a inteleaga limbajul vorbit
-poate citi in gand sis a inteleaga
 -nu poate reproduce ceea ce citeste
-poate sa scrie
- vorbirea automata sic ea emotional e pastrata (ex: cand e nervos poate injura)
- la poligloti ultima limba invatata sau cea care este folosita cel mai putin e prima “uitata”
- grade in afazia motorie :
● disfazia: presupune erori usoare in formarea cuvintelor si reducerea
vocabularului
● palilalia: este exprimarea recurentiala respective perseverarea unor silabe,
cuvinte sau propozitii; subiectul repeta partea terminala a propozitiei
● afemia: pierderea vorbirii
Dizartria este articularea defectuoasă a cuvintelor cauzată de o paralizie sau o ataxie a centrilor nervoși.
>afazia motorie trebuie foarte clar diferentiata de dizartrie:
- este exprimarea imperfect a sunetelor si cuvintelor datorita unor afectiuni care intereseaza
aparatul articulator (palatal moale, limba, buzele)
-poate aparea in: miopatii (lezarea intrinseca a m. articulatori), miastenia gravis (leziune a
jonctiunii neuromusculare), paralizia bulbar, lziunile cerebeloase in care pronuntia consoanelor este
neclara si cadenta vorbirii e intrerupta
>afazia motorie trebuie f clar diferentiata si de anartrie (pierderea capacitatii de a articula cuvinte),
disfonie care poate merge pana la afonie (pierderea fonatiei) – fenomene datorate unei disfunctii a
laringelui, cu toate ca, capacitatea de a articula cuvinte (functia muschilor si a nervilor) este conservata.
Disfonia este o alterare a calitatii vocii (care devine ragusita), pierderea volumului vocei sau ambele
- cauzele disfoniei: procese inflamatorii (laringite), fumat, consum cronic de etanol,
mixedem (expresia hipofunctiei tiroidiene), lezarea unor structure nervoase, leziuni primare ale muschilor
(miastenie), leziuni bilateral ale nervului vag (perechea 10 de nervi cranieni)

b) Agrafia
 reprezinta inabilitatea de a scrie cuvinte cu litere de mana/tipar in absenta paraliziei membrului
superior
 exista si disgrafia atunci cand subiectul poate copia cuvintele scrise, dar nu poate scrie spontan
sau dupa dictare

Afazia receptiva: afectari ale capacitatii de intelegere a limbajului scris/vorbit

 afazia receptive vizuala
 afazia receptiva auditiva

A Afazia receptiva vizuala ( senzoriala vizuala)

 reprezinta incapacitatea de a intelege cuvintele tiparite sau srise in absenta tulburarilor de vedere
 poate fi determinate de leziuni la mai multe nivele:
o daca se lezeaza aria 17 => orbirea (cecitatea)
o daca se lezeaza aria 18 => agnozia pentru obiecte (cecitate psihica), agnozia pentru
culori (acromatopsie), agnozia pentru fizionomii (prosoagnozie)
o daca se lezeaza aria 19 => se pierde capacitatea de revizualizare, memoria
obiectelor/persoanelor => agnozia vizuo spatial
o ariile 17, 18, 19 sunt ariile colaterale ale ariei principale vizuale
 alexia – pacientul poate vorbi si intelege ce I se spune dar nu intelege cuvintele scrise
B Afazia receptiva auditiva ( Wernicke sau sensorial auditiva)
 reprezinta incapacitatea subiectului de a intelege semnificatia cuvintelor vorbite in absenta
surditatii
  bolnavul poate auzi/recunoaste vocea dar nu recunoaste cuvintele pe care examinatorul le
pronunta si nu poate repeta ceea ce aude
 poate citi, poate vorbi, dar se comporta ca si cum nu isi aude nici propria voce, nefiind insa
constient de acest lucru
 subiectul poate folosi parafazii (jargon afazii) – cuvinte create de el
 amneziafazia – este dificultatea de a evoca numele obiectelor atat in scris cat si in vorbit;
pacientul poate recunoaste cuvintele si il poate selecta dintr-un nr de termeni sugerati
Amuzia – este pierderea capacitatii de a aprecia muzica - este de 2 tipuri:
 receptiva – surditate muzicala – imposibilitatea de a recunoaste o piesa muzicala auzita pe care
sub o cunostea anterior
o alexia muzicala – imposibilitatea de a recunoaste limbajul musical scris pt cineva care o
putea face anterior
 expresiva – imposibilitatea de a canta o arie sau de a o transcribe – anterior sub putea face acest
lucru