VIRGIL-MIRON PATRU Culegere de probleme de FIZICA pentrw clase WR-w Editura COMPAL Bucuresti, 2005Editura COMPAL Str, V, Parvan nr. 2-4 Sc. B, ap. 7, sector 1 010216 Bucuresti Tel.: (021) 318 87 27 (021) 425 28 07 (0722) 69 15 16 E-mail: compal@home.ro Adresa postala: ‘Virgil-Miron Patra CP. 1 - 603 014700 Bucuresti ee OVirgil-Miron Patru - 2005 Toate drepturile rezervate autoruluh Culegere si tehnoredactare: Laura Pompilian ISBN 973-99346-7-6 feCUPRINS Cap.1- Elemente de termodinamica 1.1 Nojiuni termodinamice de baz 5 ~ Ecuatia de stare termic& a gazului ideal 7 - Transforméti simple ale gazului ideal 13 1.2 Calorimettie 24 1.3 Principiul I al termodinamicii 29 1.4 Aplicarea principiului I al termodinemicii la transformaile gazului ideal 33 1.5 Transformari de stare de agregare 38 1.6 Motoare termice 43 1.7 Principiul al 1-lea al termodinamicii 47 Cap.2 - Curentut electric continu 2.1 Curentul electric 50 2.2 Legea lui Ohm 53 2.3 Legiile lui Kichhoff 55 2.4 Gruparea rezistoarelor gi generatoarelor electrice 68 - Gruparea rezistoarclor 68 - Gruparea generatoarelor electrice 14 ~ Aparate de misur’ B 2.5 Energia gi puterea electric& 83 2.6 Efectul magnetic al curentului electric 94 Cap.3 - Curent electric alternativ 3.1 Curentul alternativ = Inductia electromagnetic& 99 ~ Curentul alternativ 103 3.2 Elemente de circuit 104 3.3 Energia si puterea fn curent alternativ 14 3.4 Transformatorul 7 Rispunsuri ng j } . i iCap. 1- ELEME 1.1 Notiuni termodinamice de bazi Structura discret a substantei 1 fntr-o incinté se afla N = 3.1023 molecule, o fractiune f = 64% dintre acestea fiind de oxigen (O,), iar restul de ozon (03). Cunoscénd masa atomic relativa a oxigenului m, = 16 gi valoarea unitifii atomice de mas& u = 1,66.107 kg, s& se afle masa ames tecului gazos din incinta. 2 fntr-un vas se afl m = 10 g azot (j1 = 28 kg/lanol). O fractiune f= 1/3 din moleculele de gaz sunt disociate in atomi. Sa se determine numiarul total de particule aflate in vas. Se cunoaste numa- rul {i Avogadro Nj = 6,02.1076 kmot"! DE TERMODINAMICA. 3 {ntr-un vas se afl m = 3,6 g dintr-un amestec de oxigen (My = 32 kg/kmol) si hidrogen (jt =2 ke/kmol). Masa oxigenului este = 0,6 din masa totalé, Ce numér de moli din fiecare gaz se afla in vas? 4Ce gaz are, in conditii normale de presiune si temperatura, densitatea p = 89 gim3? Se cunoaste volumul molar al gazelor in asemenea conditii, Y= 22,4.10°3 m3/mol. 5 Si se calculeze volumul molar al mercurului (in stare lichida), cunoscénd masa moleculara relativa a acestuia m, = 200 si densitatea p = 13.600 kg/m}, Dac’ numarul lui Avogadro este N, = 6,022.10? kmol!, cfte molecule de mercur sunt continute in volumul Y= 1 cm}?lemente de termodinamica Cap. 6 S& se calculeze densitatea ozonului in condifii normele de pre- siune $i temperatura, stiind ci masa mole- culara a acestuia este mig = 8.10°26 kg. 7 Un vas cu volumul V = 2,5 L confine N, = 6.102 molecule de dioxid de carbon si Nz = 2.1022 molecule de vapori de apa. Cunoscind masele moleculare relative ale celor dou gaze 8 si valoarea my = 44, respectiv my unitétii de masi atomic w = 1,66.10-27 kg, s& se determine densitatea amestecului gazos. 8 intr-o incinté se afl mase egale m = 154 g de monoxid de carbon (CO) si dioxid de carbon (CO) in con- ditii normale de presiune si tempe- ratura. Masele atomice relative ale carbonului si oxigenului sunt Ac = 12, respectiv Ag = 16. S& se afle numéirul de molecule din incinta si densitatea ames- tecului de gaze. Se cunose numarul lui Avogadro Ny = 6,022.1026 kmol-! si volumul molar 7, = 22,4 L/kmol. 9 intr-o incinté se afla N; = 5.10% molecule de oxigen (11, = 32 kg/kmol) si Np = 3.10% molecule de argon (uz = 40 kg/kmol). SA se afle masa moleculara medie a amestecului 6 10 fntu-o cantitate de 1 kg de aer uscat se afl m) = 232 g oxigen sim = 768 g azot (masele celorlalte compo- nente se neglijeaz). Masele molare ale oxigenului si azotului sunt py = 32 kg/kmol, respectiv 1) = 28 kg/kmol. Sa se afle masa molar a aerului 11 fntr-o incinta se afl un mol dintr-un amestec de héliu (uy = 4 kg/kmol) si argon (jig = 40 kg/kmol). Sa se determine masele celor dowd gaze stiind c& masa molecular’ medie a amestecului este p. = 13 kg/kmol. 12 Un amestec gazos format din heliu (uy = 4 kg/kmol) si azot (Wp = 14 kg/kmol) are masa molaré medie w= 8 kg/kmol. Cu céte procente contribuie heliul la masa totala a amestecului? 13 O incinta contine un amestec de oxigen (4, = 32 kg/kmol) si argon (Hy = 40 kg/kmol) in conditii normale de presiune si temperatura. Densitatea amestecului este p = 1,5 kg/m, Cunosoand numarul Ini Avogadro Ng = 6,022.1026 kmol"! si volumul molar al gazelor in condifii normale de presiune si temperatura V,, = 22,4 m/kmol, si se determine numarul de molecule de oxigen continute in unitatea de volum de amestec gazos.I i i Y i Ki 14 O incint& contine m, = 8 g de oxigen si my = 11 g dioxid de carbon aflate in condifii normale de presiune si temperatura. Cunoscdnd masele molare ale celor doua gaze py = 16 ke/lamol, res- pectiv ty = 44 kg/kmol, numénul Ii Avo- gadro Ng = 6,022.1026 kmol) si volumul molar al gazelor Vy, = 22,4 m3/kmol, sé se afle numarul de molecule aflate in incint& si densitatea amestecului de gaze. Notiuni (ermodinamice de bazi Ecuatia de stare termica a gazului ideal 15 Concentratia moleculelor unui gaz aflat la presiunea p = 10-4 Pa este m= 10! cr}, Sa se afle tempera- ura .gazului. Se cunose numarul lui Avogadto Ny = 6,023.1026 kmol"! si constanta universali a gazelor R = 8.310 Jkmol K. 16 fntr-un vas cu volumul V = 100 cm} se afla un gaz la temperatura T = 300 K. Cu ct se va micsora presiunea in gaz daci din acesta ies printr-o supapa N= 1020 molecule? APSA se determine masa de azot (4= 28 kg/kmol) aflata intr-o butelie cu volumul 7= 40 L la temperatura = 17°C gi presiunea p = 2.10° Pa. AB in dou vase identice, aflate la aceeasi temperaturd, se afl mase egale de hidrogen (jt; = 2 ke/kmol) si dioxid de carbon (jig = 44 kg/kmol). Care dintre gaze exerciti asupra vasului o presiune mai mare si de cate ori fafa de celalalt? ASUn vas cilindric cu seotiunea S=4 dm?, aflat in pozitie vertical, este inchis la partea superioaré cu un cilindru mobil, fird frecari, avand masa ‘M= 200 kg, Vasul contine v= 3 moli de 7Cap, 1 - Elemente de termodina gaz ideal la temperatura t = 16°C. La ce indilfime fat de baza vasului se afla pistonul? Presiunea atmosferica este Po = 100 kPa. Ce diferenté existé intre masele de aer (d= 28 kg/kmol) la presi- unea normala p = 105 Pa care se afla intr-o inclipere cu volumul ¥ = 50 m3, vara si iama, dacd vara temperatura urcdi la 1) = 40°C, iar iama scade la ty = 0°C? 21 O butelie are capacitate de a confine m, = 0,3 kg azot (1, = 28 kg/kmol) in conditii normale. Ce masa de dioxid de carbon (lip = 44 kg/kmol) va contine butelia la temperatura t = 27°C gi pre- siunea p = 4.105 Pa? 2 La ce temperatura a fost inoalzit# o butelie cu volurml Y= 1 L contingnd m = 17,5 g de apa (= 18 kg/kmol) daca ea a plesnit, stiind o& peretii buteliei suport o presiune maxima p = 107 Pa, AfeeTemperatura si presiunea atmosferica la suprafata planetei Venus sunt T =750 K, respectiv p = 9,12.106 Pa, Considerfnd ca atmosfera este formati din dioxid de carbon (w= 44 kg/kmol), 8 se afle densitatea atmosferei la supra- fata planetei. 24 fntr-un vas cilindric prevazut cu un piston se afl. m = 320 g oxigen 8 (u = 32 kg/kmol) la presiunea p = 83.104 Pa. Crescénd temperatura gazului cu AT'= 100 K, volumul creste cu AV =50 L, iar presiunea devine py = 9,96.104 Pa. Si se afle volumul si temperatura gazului in starea initiala. intr-un balon cu volumul V = 25\L se gaseste hidrogen (u = 2 kg/kmol) Ja temperatura T= 290 K. Dup& ce o parte din hidrogen iese printr-o supapf, presiunea se modificd cu Ap = 4.105 Pa. Sa se afle masa Am de hidrogen care a iegit din balon, tt-0 butelie se afl m = 2 kg de gaz la temperatura T, = 300 K. Ce masa de gaz a iesit printr-o supap’ daca, incdlzind butelia pand la T) = 400 K, presiunea gazului a rimes aceeasi? 27 Dintr-un balon cu hidrogen (1 = 2 kg/kmol) cu volumu! 7 = 10 L scap& gaz printr-un ventil defect. La temperatura ¢, = 7°C manometrul indic& p= 5.106 Pa, Dupa un timp, la tempe- ratura tf) = 17°C, manometrul indic& aceeasi presiune. Cét gaz a iesit din balon? 28 Ce fractiune din masa unui gaz mai rimine intr-un balon aflat inifial la presiunea p = 1,2.107 Pa gi temperatura = 27°C, daca presiunea seade la p; = 105 Pa, gazul fiind ricit la 1 = -23°C?29 Ce masa de oxigen (u = 32 kg/kmol) s-a consumat dintr-o butelie cu volumul V = 60 L dac& presiunea initiala a fost p; = 107 Pala 7°C, iat presiunea finalé a devenit 2,9,106 Pa la ty = 17°C? 30 fntr-un balon cu volumul 7 = 0,2 m} se afla heliu (u = 4 kg/kmol) la presiunea p; = 105 Pa si temperatura 1 = 17°C. Dupa ce in balon a mai fost introdus heliu, presiunea a devenit p) = 3.105 Pa, iar temperatura fy = 47°C. Cu cAt a crescut masa heliului din balon? 31 fntr-un vas prevazut cu robinet se gaseste un gaz la presiunea py = 2,9.105 Pa si temperatura ty = 17°C. Cat devine presiunea in vas daca, dupa deschiderea robinetului, masa gazului se micsoreazi cu f= 40% si temperatura devine t, = 27°C? 32 Ce fractiune din masa unui gaz.s-a scurs prin ventilul defect al unei butelii daca, dupa un timp, se constata cl presiunea a sodizut cu f, = 40%, iar tem- peratura absolut a scdzut cu fy = 15%? 33 Un aerostat cu volumul 7 1600 m3, aflat la suprafata Paméntului, are o fractiune k= 7/8 din volumul su umplut cu hidrogen (}1= 2 kg/kmol) la presiunea p = 105 Pa si temperatura T= 290 K. Acrostatul urci la o indltime la care presiunea este p, = 8.104 Pa gi iuni termodinamice de bazi temperatura 7; = 280 K. Sa se afle masa de hidrogen iesita din aerostat in timpul ascensiunii sale. 34 Un vas cu volumul Y= 76 L contine un gaz la temperatura t= 27°C i cAntareste m, = 7,082 kg. Se scoate gaz din vas, astfel incft presiunea scade cu Ap = 7,9.104 Pa, iar vasul cantareste my = 7 kg. Sa se determine densitatea gazului in conditii normale. 35 fntr-un vas inchis cu volumul V=75L se giseste o picitur’ de apa (uw = 18 kg/kmol) cu masa m = 1g. Presiunea aerului din vas este “py = 1,2.104 Pa gi temperatura T = 290 K. Cat devine presiunea in vas dupa evaporarea pictturii de apa? 36 Un balon cu perefii subtiri termoconductori, continénd gaz, este introdus intr-un vas cu volumul de k= 5 ori mai mare. Se inchide vasul si se incdlzeste sistemul. Cat trebuie si fie raportul cantitétilor de substanti din cele dou recipiente pentru ca balonul si mi explodeze oricat ar creste temperatura? 37 Un vas cilindric cu lungimea [= 85 cm este imparfit in dowd compar- timente printr-un piston mobil subtire. Care este pozitia de echilibru a pistonului atnci cand intr-unul din compartimente se afla o cantitate 9Elemente de termodinami oarecare de oxigen (Hg = 32 kg/kmol), iar in celalalt 0 aceeasi masi de hidrogen (1p; = 2 kg/kmol)? 38 {ntr-un vas cilindric inchis, cu sectiunea S, tmpértit de un piston cu masa M in doud parti de volume egale, se aflé un gaz, Masa gazului de sub piston este de k ori mai mare decat cea de deasupra, iar temperatura aceeasi. Si se afle presiunea gazului in cele dowd compartimente. 39 Un cilindru orizontal inchis laambele capete, cu volumul ”=3,4 L, este impértit in dowd compartimente printr-un piston termoizolant subtire, mobil, aflat in echilibru mecanic. intr- un compartiment se afla v, = 3 moli de gaz la temperatura fy) = 27°C, iar th celalalt v = 2 moli din alt gaz la tem- peratura fy = 127°C. Sse afle volumele ocupate de cele doua gaze. 40 Un vas cilindric orizontal este ‘imparfit in doud compartimente printr- un piston mobil, fara frecari. fntr-unul din compartimente se giseste 0 mas& m, = 3 g de hidrogen (11, = 2 kg/kmol), iar in cel&lalt my = 23 g azot (uy = 28 kg/kmol). Ce fractiune din volumul vasului ocup’ hidrogenul? 41 Un vas cilindric orizontal cu volumul V = 16 L, inchis la ambele capete si izolat adiabatic, este imparfit 10 in doud compartimente printr-un piston subfire, termoconductor, care se poate deplasa fir frecdri, aflat initial la mijlocul cilindrului. $tiind ci tempe- raturile inifiale in cele doua compar- timente sunt f; = 7°C, ty = 87°C, si se afle volumele compartimentelor dupa atingerea echilibrului termodinamic. + 42 fnt-un tub cilindric orizon- tal, inchis la ambele capete, se afla un piston termoizolant mobil. Acesta imparte cilindrul in dou& compar- timente cu volumul V = 15 L fiecare in care se aflé gaze diferite la aceeasi temperaturé 1 = 27°C. Cat devin volumele celor dou’ compartimente dac& gazul dintr-un compartiment este racit cu AT = 20 K, iar celalalt este incalzit cu AT = 20 K? 43 Dowd vase legate printr-un tub prevazut cu robinet contin, fiecare, aceeasi masi dintr-un gaz. Presiunile in cele dou’ vase sunt p; = 105 Pa si py = 3.10° Pa, iar temperatura este aceeasi. Ce presiune se va stabili in’ vase dupa deschiderea robinetului? 44 in dowd vase legate printr-un tub cu robinet se afla la aceeasi tempe- ratur’ my = 5,6 g de azot (1; = 28 ke/kanol) la presiunea p, = 105 Pa, respectiv my = 3,2 g de oxigen (ty = 32 kg/kmol) la presiumea p, = 2.10° Pa, Ce presiune se stabileste dupa deschiderea robinetului?45 in doa incinte cu volumele Vi, =2L, Vy =3 L, puse in legatura printr-un tub de volum neglijabil prevazut cu un robinet, se afla gaze ideale la aceeasi temperatura 6 = 27°C. Care este diferenja dintre presiunile din cele doua incinte daca se stie of, dupa deschiderea robinetului, dintr-un vas trec in celéilalt Av = 0,1 moli de gaz? 46 Dou vase identice sunt unite printr-un tub de volum neglijabil. SA se afle ce fractiune de gaz trece dintr-un vas in celilalt, dacé unul dintre vase este mentinut la aceeasi temperatura, in timp ce temperatura celuilalt creste de n= 1,5 ori, Care este raportul presiu- nilor in cele doua situatii? 47 in cele dou’ compartimente ale unui cilindru, separate de pistonul mobil A, se gisesc masele m, sim de aer la aceeasi temperatura, aflate ‘in raportul mj/imy=3. Cu c&t se va deplasa pistonul A daci pistonul B este deplasat spre dreapta cu / = 4 cm? Temperatura riméne constant, 48 intr-un vas cu volumul V = 10 L se gasesc m = 7 g de azot (11) = 28 kg/kmol) si my = 1 g de hidrogen Pentru problema 47 Not ini termodinamice de bazi (y= 2 kg/kmnol) la temperatura T= 280 K. S& se determine presiunea ames-tecului de gaze. 49 fntr-o inc&pere in care tempera- ura este f= 27°C si presiunea p = 105 Pa se aflé un cilindru cu pereti termo- conductori prevazut cu un piston mobil. Cilindrul confine un amestec gazos consténd din m, = 48 g oxigen si my = 70 g azot, aflat in echilibru termodi- namic. $4 se determine volumul ocupat de gazul din cilindru, Se cunosc masele molare ale oxigenului si azotulului: i = 32 kg/kmol, respectiv H = 28 ke/kmol. 50 S& se afle densitatea unui amestec de hidrogen (jy = 2 kg/kmol) si oxigen (lio = 32 kg/kmol) aflat la presiunea p = 10° Pa si temperatura T= 300 K, stiind o& raportul maselor celor dowd componente este k = my/mp = 1/8. 51 intr-un vas cu volumul V= 1,5 L se giseste un amestec de oxigen (uy = 32 kg/kmol) si dioxid de carbon (Wy, = 44 kg/kmol). Masa amestecului este m= 40 g, temperatura 7 = 300 K, presiunea p = 2.10° Pa. Sa se afle masa fiecdrui gaz din amestec. 52 intr-un vas cu volumul Y= 15 L se giseste un amestec de azot (i, = 28 kg/kmol) gi hidrogen (Wy = 2 kg/kmol) la temperatura r= 23°C si presiunea p = 2.10° Pa. Sa se afle masa amestecului si a componentelor sale, stiind c& azotul reprezinta o fractiune k= 0,7 din masa totala. iCap. 1 - Elemente de termodinamica 53 Un balon cu volumul V= 5 L confine un amestec de heliu (u; = 4 kg/lamol) si hidrogen (lig = 2 kg/kmol) la presiunea p = 6.105 Pa. Masa ames- tecului este m= 4 g, din care o fractiune k= 0,6 este format din heliu, Si se afle temperatura amestecului, 54 Densitatile a doud gaze lao anumit& presiune si temperatura sunt . 01 = 1,2 kg/m} gi py = 0,8 kgm’. Se amesteci mase egale din cele dowd gaze. Care este densitatea amestecului la aceeasi presiune si temperatura? 55 Un vas confine o cantitate oarecare de hidrogen la presiunea pj = 400 Pa si temperatura 7, = 200 K. Se incalzeste gazul pani la temperature T)= 104K la care, practic, toate mole- culele sunt disociate in atomi. Cat devine presiunea in aceste conditii? 56 intr-un balon se gaseste ozon la temperatura t; = 177°C. Dupa un anumit timp el se transforma complet in oxigen. La ce temperaturi trebuie adus balonul pentru ca presiunea in interiorul su si rimén& aceeasi? 57 intr-un vas cu volumul 1 L se gisesc m = 0,28 g de agot (1. 28 kg/kmol). Vasul este incalzit pana la T = 1500 K, temperatura la care k = 30% din moleculele de azot se disociaza {in atomi, Sa se determine presiunea in vas. 12 58 Un cilindru inchis la unul din capete este prevazut cu un piston care se poate deplasa firi frecri. Pistonul se afl Ja distanta / = 40 om de capatul cilindrului, inchizénd o cantitate de gaz diatomic. Cu cat se va deplasa pistonul daci o fractiune f= 30% din moleculele gazului se disociazi in atomi? 59 fntr-un vas se gaseste un amestec de azot (\iy = 28 kg/kmol) si hidrogen (py; = 2 kg/mol). La tempe- ratura T la care azotul este complet disociat in atomi, presiunea este p (disocierea hidrogenului se poate neglija). La temperatura 27, cfnd ambele gaze sunt complet disociate, presiunea fn vas este 3p. S& se afle raportul dintre masele azotului si hidrogenului din amestec.Transformari simple ale gazului ideal & 60 La ce temperaturi. trebuie incalzit aerul aflat initial la tp = 20°C pentru ca volumul stu si se dubleze, daca presiunea rémane constant? Intr-un vas cilindric orizon- tal, prevazut cu un piston mobil liber, se afla un gaz la temperaturf ¢ = 7°C. Pistonul se afl la distanta /= 14 cm de fundul vasului. Cu cat se va deplasa pistonul dac& gazul este incdlzit cu AT=20K? 62 Miirind temperatura unui gaz cu AT = 60 K, volumul sau creste cu AV=1L. Cu eat va creste volumul ga- zaului (fata de valoarea inifiala) daca tem- peratura sa se mareste cu inca AT’= 30 K? (63 Sa se afle temperatura unui gaz stiind c, incdlzindu-l cu AT = 3 K, volumul creste cuf= 1 % AF tntr-un vas cilindric prevazut cu un piston mobil Liber, se aflé m = 5 g de gaz la temperatura t, = 27° C. Volumul inifial al gazului este V= 5 L. Pana la ce temperatura a fost incalzit vasul daca densitatea gazului a devenit p=0,6 g/L? Nofiuni termodinamice de bazi GS: Un tub deschis la ambele capete este introdus vertical intr-un vas cu mercur astfel inc&t o portiune cu lungimea / = 60 om riméne in afard. Temperatura este t = 27°C. Se astupa capiitul superior al tubului si se cufundi cu ine’ h = 7 cm. Cu cate grade trebuie scdzuta temperatura astfel incdt nivelul mercurului in vas si tub s& redevind acelasi? $B v0 baton cu volumul ¥ = 10 cm} umplut cu aer la temperatura T; = 573 K se continua cu un tub intro- dus intr-un vas cu mercur. Sa se afle masa m de mercur care intré in balon daca se raceste aerul pani la T, = 293 K. Se neglijeaza dilatatia balonului. Densi- tatea mercurului este p = 1,36.104 kg/m}. 67 Un aerostat este partial umplut cu un volum V = 1500 m3 de gaz. Cu cat se va modifica forta ascen- sional a aerostatului dacd gazul din interior este incalzit de la Ty = 273 K la T = 293 K? Presiunea atmosferica este normali, densitatea aerului in condifii normale este p = 1,29 kg/m3 8 0n termometra cu gaz consti dintr-un balon continuat cu un tub orizontal cu sectiunea S = 0,1 cm?. in tub se afla’o picitura de mercur care izoleaza interiorul balonului de mediu. La temperatura T, = 273 K picatura se afl la distanta /, = 30 cm de balon, iar 13Cap. 1 ~ Elemente de termodinamici la temperatura Ty = 278 K la distanta fy =50 cm. Sa se afle volurmul balonului. Pentru problema 68 (Vo cilindru inchis la ambele capete, aflat in pozitie orizontala, este impitit in dowd compartimente de catre un piston termoizolant care se poate deplasa fara frecdri. fn cele doud compartimente se afld aer la aceeasi temperatura Ty = 300 K, raportul volumelor find V/V, = 3. La ce tem- peraturé trebuie adus in mod izobar aerul din fiecare compartment astfel incat pistonul si se deplaseze Ia mijlocul cilindrului? 4g Presiunea gazului din inte- rioral unui bec stins, aflat la tempera- tura t; = 7°C, este p; = 8.104 Pa. Sa se afle temperatura gazului atunci oénd becul este aprins, stiind of presiunea devine py = 105 Pa. 71 Presiunea in pneurile unui automobil este p; = 1,6.105 Pa la tem- peratura f; = -13°C, Cat devine presi- uunea fn timpul mersului, dacd tempera- tura aerului din pneuri este f = 37°C? (Nofiunea tehnica si practicd de pre- 14 siune in pneuri reprezint& suprapre- siunea fata de presiunea atmosferica). Gdn balon deschis este incal- zit, apot inchis gi r&cit pana la f9 = 27°C, astfel incat presiunea a devenit de k=2 ori mai mica decét presiunea atmos- fericd. Sa se afle pani la ce temperatura a fost incdlzit belonul, in incdlzirea cu AT = 140 K a gazului dintr-un vas inchis, presiunea sa a crescut de k = 1,5 ori, Care a fost temperatura initial a gazului? 74 Un balon ou aer aflat la pre- siunea atmosfericd normal pg = 105 Pa si temperatura fp = -3°C este inchis cu un dop cu sectiunea $= 2,5 om?. Pani la ce temperatura trebuie incilzit aerul din balon pentru a arunea dopul, stiind of pentru aceasta este necesara o fort’ F=12N? Fp otc-un vas prevazut cu un piston mobil se afla aer la temperatura 1=27°C, Pani la ce temperatura trebuie incilzit aerul astfel incat densitatea sa sii se micsoreze de m = 1,4 ori? 76 Un rezervor cilindric vertical cu indltimea H =1 m este inchis la partea superioara cu un piston de greu- tate neglijabili care alunect fia fre- care, Se toarn& incet mercur pe piston Cat de mult va cobori pistomul, inainte! Nofiuni termodinamice de bazi Neti Sei stein lcol ca mercurul sa se verse din cilindra pe Ja partea sa superioara? Densitatea mer- curului este p = 13.600 kg/m’, presiu- nea atmosferica este cea normal 77 Un tub cilindric de lungime /, fnchis la unul din capete, contine aer la temperatura T si presiunea atmosfericd po. Se cufunda tubul in intregime intr- un lichid cu densitatea p, care se ridicit in tub pénd la jumitatea acestuia. Se scoate apoi tubul din lichid astfel inet abia s& ating suprafafa liber’ a lichidului cu capatul deschis. Cat trebuie si devin’ temperatura aerului din tub pentra ca lichidul s& ajungé in interiorul su din nou la jumatate? 78 int-un tub cilindric orizon- tal, deschis Ia ambele capete, se afl dou’ pistoane mobile usoare, cu secti- unea $= 10 cm?, Pistoanele sunt legate intre ele cu un fir care suporti o tensiune maxima F = 30 N. Presiunea gi temperatura aerului intre cele dou’ ,Pistoane, ca gi in exterior, sunt pg = 105 Pa, respectiv 1 = 27°C, Pani la ce temperatura poate fi incalzit aerul dintre cele dou’ pistoane astfel incat firul s& nu se rup’? 79 Un vas cilindric vertical este impartit in dowd compartimente de vo- lume egale printr-un piston greu termo- izolator, care poate aluneca fir’ frecare. in compartimentul superior se gaseste hidrogen la temperatura T si presiunea p, iar in cel inferior oxigen la tempera tura 27. Se intoarce vasul. Pentru ca pistonul s& impart& vasul tot in doud fi egale, se riceste oxigenul pana la temperatura 7/2, temperatura hidroge- nului ramanand aceeasi. S4 se afle pre- siunea oxigenului in cele doua pozitii ale vasului. 86 fntr-un cilindru cu lungimea I= 1,6 m fn cate se afl’ aer la presiunea atmosferici normalé py = 105 Pa se introduce incet un piston cu sectiunea S = 200 cm? $a se afle forta care actioneazi asupra pistonului atunci cand el se aflé la distanta J; = 10 cm de fundul cilindrului. 81 Un cilindru cu aer este inchis cu un piston cu forma din figuri, avand greutatea G = 60 N si sectiunea transversal S = 20 cm?. Ce greutate G, trebuie asezata pe piston astfel ca volumul aerului din cilindru s& se mic- soreze de k= 2 ori? Temperatura me- diului r2mane constant’, presiunea atmos- fericd este cea normala pg = 105 Pa. Pentru problema 81 15Cap. 1 - Elemente de termodinamica 82 Daci presiunea unei mase de gaz este schimbatd izoterm cu Ap) = 2.105 Pa, volumul se schimba cu AV; = 3 L, Dac insti presiunea se schimba izoterm cu Ap, = 5.105 Pa, volummul se schimba cu AV = 5 L, S& se determine valorile initiale ale presiunii si volumulni. 83 Pentru micsorarea izoterma de m ori a volumului unui gaz aflat intr- un cilindru cu piston, trebuie asezata pe piston o greutate de masi m, Ce mast M trebuie adéugata pe piston pentru ca volunmul s& se micsoreze inca de k ori? 84 Un bec electric cu volumul V=0,5 L confine azot la presiunea p = 7,6.10 Pa. Ce masa de api intra in bec dac& i se demonteazi dulia sub apa la adancimea h = 1,4 m? Presiunea atmos- fericd este normalé, densitatea apei este = 103 kg/m}. 85 fntr-o sering’ medical cu volumul ¥; = 20 cm? se introduce un material poros, apoi se inchide o canti- tate de aer la presiunea p; = 105 Pa. Sa se determine volumul materialului poros, stiind c% presiunea aerului din interior se ridic& la py =2,2.105 Pa atunei cand volumul se reduce la Vy = 10 cm} datorita deplastrii pistonului. 16 86 O bula de aer formata pe fundul unui lac de adancime H se ridica spre suprafata apei. Sa se afle depen- denta razei r a bulei de adancimea h la care ea se afl la un moment dat, daca volumul su initial este Yo. Nu se tine seama de forfele de tensiune superfi- cial, Presiunea atmosferica este pq iar temperatura se considera constanti. 87 Un tub de sticla cu lungimea 1= 1m, deschis la ambele capete, este introdus vertical cu jumétate din lungi- mea sa in mercur (p = 13.600 kg/m3). Apoi tubul este inchis la capital supe- rior i scos afard. Care va fi lungimea coloanei de mercur ramasa in tub? Presiunea atmosferic& este pp = 105 Pa. 88 fntr-un vas cu mercur este introdus vertical un tub de sticla deschis Ia ambele capete, astfel incat ; = 60 om din tub se afl deasupra lichidului. Se astup tubul la capatul superior si se introduce cu inc / = 30 cm in mercur. Sa se afle inaltimea coloanei de aer din tub. Presiunea atmosferic& este normala, po = 105 Pa, 89 Un tub de sticla inchis la unul din capete este introdus complet in mer- cur, Coloana de aer inchisé in tub are in aceste condifii Inngimea hy = 10 om. La ce iniltime hy deasupra nivelului mer-curului trebuie ridicat capatul inchis al tubului, astfel incat nivelul mercurului in tub si vas si fie acelasi? Presiunea atmosferic& este normal, pp = 105 Pa. Pentru problema 89 90 Un tub cu lungimea /= 1 m, astupat la un capat, este inchis la celalalt capt printr-un piston de masi neglijabila, la presiunea py = 105 Pa. Tubul este introdus intr-un lichid cu densitatea p = 800 kg/m}, astfel incat gura sa se aflé la adancimea h = 10 m. Sa se afle lungimea coloanei de lichid care pitrunde in tub, Se vor studia cazurile cénd tubul este introdus cu gura in jos, respectiv in sus. 91 Un tub inchis la unul din capete este introdus cu gura in jos intr-o cuvi cu mercur. Tubul contine 7, = 50 om} de aer, iar nivelul mercurului in tub este cu hy = 10 cm deasupra nive- Jului mercurului din cuva, intr-o a dou’ pozitie a tubului, volunmu! ocupat de aer este V)= 100 cm3, iar diferenta de nivel a mercurului din tub si cuvi este fy = 42,5 om. Sa se afle valoarea presiunii atmosferice, Densitatea mercurului este p= 13.600 kg/m? Nofiuni termodinamice de bazi 92 fntr-un vas cu mercur (p = 13.600 kg/m3) se introduce vertical un tub cilindric prevazut cu piston. Nivelul mercurului in vas si tub este acelasi, iar pistonul se aflé la h = 1 cm deasupra acestui nivel. S& se afle presiunea din tub atunei cand pistonul este ridicat la H = 75 cm deasupra nivelului merou- rului din vas. Presiunea atmosfericd este normal, pg = 105 Pa. 93 Un tub orizontal inchis la ambele capete este impirtit de 0 co- Joana de mereur (p = 13.600 kg/m?) in dou’ parti egale, cu lungimea /= 20 cm fiecare, care contin aer la presiunea p = 1,01.105 Pa, $a se afle lungimea h a coloanei de mercur, stiind cA prin adu- cerea tubului in pozitie verticala aceasta coboari cu Al= 2 em. 94 intr-un tub de sticl orizontal cu lungimea Z = 1 m, inchis la ambele capete, se’afla la mijloc o coloani de mer- cur cu lungimea h= 20 om. Daca se aduce ‘tubul in pozitie vertical’, coloana de mer- cur coboari cu / = 10 cm. Sa se afle la ce presiune a fost inchis tubul. Densi- tatea mercurului este p = 13.600 kg/m}. 95 futr-o eprubet& cu lungimea 7 = 70 cm se afla o coloand de aer in- chisa cu ajutorul unui piston de greutate neglijabil’, deasupra careia se afla o coloana de mercur (p = 13.600 kg/m3) cu lungimea A = 20 cm. a) Ce inalfime 17Cap. 1 - Elemente de termodinamici San EERIE re va avea coloana de mercur ramasi in eprubeti dupa intoarcerea acesteia, daca presiunea atmosferica este pp = 105 Pa? b) Pentru ce lungime a eprubetei mercurul se va scurge in intregime? 96 fntr-un tub inchis la unul din capete se afl o mes& de aer izolata de exterior printr-o coloana de mercur cu lungimea H = 20 om, Cénd tubul se afla in pozitie verticalé cu deschiderea in jos, lungimea coloanei de aer este hy = 10 cm, Daca se inclin& tubul cu 0. = 30° fafa de orizontalé, tot cu deschiderea in jos, lungimea coloanei de aer devine Jy, = 8,46 cm. Si se afle presiunea atmosferic&. Densitatea mercurului este p= 13,600 kg/m}, Pentru problema 97 97 intr-un tub in forma de U, prevazut cu robinet si avand una dintre ramuri inchisa, se aflé mercur. Nivelul mercurului, acelasi in ambele ramuri, se gseste la distanta h = 20 cm de extre- mitatea superioara a tubului. Deschi- zind robinetul, o parte din mercur se 18 sourge astfel incdt nivelul siu in ramura inchisi scade cu hy = 18 cm. Cu cat scade nivelul mercurului in ramura deschisd? Presiunea atmosfericd este Po = 105 Pa, iar densitatea mercurului = 13.600 kg/m? 98 Un tub manometric in forma de U cu diametrul interior d = 5 mm confine mercur (p = 13.600 kg/m) astfel incét aerul din ramura inchisa are volumul V = 10 mm3, iar diferenja de nivel a mercurului intre cele dowd ramuri este Ahy = 10 om. Punand ramura deschisa in legitura cu un balon cu gaz, diferenta de nivel devine Ah, = 1 cm. Sa se afle presiunea gazului din balon. Presiunea atmosferica este normal, pp = 105 Pa, Pentru problema 98 99 Dou’ vase comunicante cu aceeasi sectiune, prevazute cu pistoane, contin un lichid cu densitatea p. Pistoanele se afl& initial la inaltimea A deasupra nivelului comun al lichidului din cele dowi vase. Cu c&t trebuie ridicat unul dintre pistoane, men- findndu-l pe celalalt fix, astfel incatNotiuni termodinamice de bazit a diferenta de nivel a lichidului in cele dow’ vase s& fie h? Presiunea initial a aerului in cele dowd vase este pg Pentru problema 99 100 Un cilindru cu lungimea L si seofiunea Sse continua cuvun tub cu sectiunea S>, Se introduce complet tubul intr-un lichid cu densitatea p. Pe ce distant x coboard mercurul din tub dacd in cilindra se introduce un piston care este impins pani la fundul acestuia? Presiune atmosfericd este py. Pentru problema 100 101 Un cilindru de hungime / = 40 cm este impértit in dou’ compar- timente egale cu ajutorul unui piston termoconductor de mas& néglijabila. Initial presiunea dintr-un compartiment este de k = 3 ori mai mare decAt in celilalt, Cu cat se va deplasa pistonul daci este lasat liber? Frecarile se neglijeazi. 102 Un vas cilindric este impirtit de un piston termoconduetor in dou compartimente egale care contin gaz la aceeasi presiune p = 9.10* Pa. Se deplaseaza pistonul astfel ineat volumul unuia dintre compartimente devine de k-=5 ori mai mic. Cat devine diferenta de presiune dintre cele dou’ compar- timente? Alin dova vase ou volumele V, = 10 L si Ya = 30 L se afl aer la aceeasi temperatura si presiunile pj, respectiv p2 = 105 Pa. S& se determine py, dack dup& punerea in-legatur’ a baloanelor presiunea in sistem devine p= 2.105 Pa. rei baloane cu volumele V,=31L, %)=7L si Vy =5L contin, respectiv, oxigen (p; ~ 2.105 Pa), azot (pp = 3.105 Pa) si dioxid de carbon (p3 = 6.104 Pa) aflate la aceeasi tempe- raturd. Se unesc cele trei baloane prin tuburi de volume neglijabile, pastrand temperatura constanté. Care va fi presiunea amestecului de gaze? 105 Un vas cilindric de volum V este imparfit de un_piston termo- conductor, imobilizat, in dowd com- partimente in care se afla gaze la pre- siunile p; si po, Dupa eliberarea pis- tonului, presiunea in cele dowd compar- timente devine p. Si se afle volumele inifiale ale celor dowd compartimente. 19. melCap. 1 - Elemente de termodinamica 106 O camera de automobil ou volumul ¥ = 6 L este umflaté eu aju- torul unei pomape al cétei cilindra are fnil- timea h= 10 cm gi diametrul d= 10 cm. De cat timp este nevoie pentru a realiza {in camerdi o presiune p = 5.105 Pa, dack fiecare cursé a pistonului dureazé t = 1,5 8? Presiunea inifialé in camera este Po = 105 Pa. 107 Presiunea aerului dintr-un vas este py = 9,7.104 Pa. Dupé trei curse ale pistonului unei pompe de vid, pre- sivnea devine p = 2,87.104 Pa, Si se afle raportul dintre volumul corpului pompei si volumul vasului. 108 Se comprima un gaz astfel {neat volumul séu se micsoreaza ou fy = 20 %, presiunea creste cu f; = 30 %, iar temperatura se méreste cu AT = 12 K. Care a fost temperatura inifiala a gazului? 109 Un vas este impérfit in dows compartimente printr-un perete termo- conductor. Temperaturile initiale in cele dowd compartimente sunt 4; =27°C, ty = 127°C si xaportul presiunilor k = 3 Care va fi raportul presiunilor dup’ atingerea echilibrului termic? 110 intr-un cilindru cu aria bazei 5 = 100 cm? se giseste aer la tempera tura f, = 12°C. Presiunea atmosferict este p = 105 Pa. La inaltimea hy = 60 om de baza cilindrului se afla un piston de 20 masi neglijabili. La ce fniltime se va stabili pistonul dac& pe el se aseazi o greutate cu masa m = 100 kg, aerul din cilindru ridicdndu-si din aceast& cauzi temperatura la fy = 27°C? 111 Un tub inchis la unul din capete este introdus cu capatul deschis fntr-un vas cu mereur, ca in figura. Se cunose fy = 10 om, Jy = 30 cm, presiunea atmosferic& este cea normalé, Py = 105 Pa. Cum se modifica nivelul mercurului i tub dac& temperatura creste de la 4) = 20°C la ty = 77°C? Dilatarea tubului se neglijeaza. Pentru problema 111 112 Un vas cilindric este impir- fit de un piston termoizolant in dows compartimente cu lungimile 1, = 20 cm si / = 10 cm, continfnd gaze la presi- unile p, = 2.105 Pa si py = 105 Pa si la aceeasi temperatura. Cu cat se va deplasa pistonul daca este Lisat liber gi se incilzesc gazele pind la tempera turile 7; = 300 K, respectiv T, = 400 K? 113 Un cilindru orizontal umplut cu gaz este impérfit de un piston mobil termoizolant in raportulvolumelor V;/V = 2/3. Temperatur in cele dou’ compartimente sunt ) = 177°C, respectiv f, = 267°C. Cat devine raportul volumelor dac& cele dowd compartimente sunt aduse la aceeasi temperatura? 414 Un piston mobil imparte un yas cilindric orizontal in doua compartimente cu gaz la aceeasi tempe- ratura si cu volumele aflate in raportul VilV_ = k = 3. Cat devine raportul volumelor dacé cele dow’ compar- timente sunt aduse la temperaturile ¢) = AT°C, respectiv fp = -33°C? 115 Doua baloane identice care contin un gaz la ¢ = 0°C sunt unite printr-un tub orizontal la mijlocul caruia se aflé o picitura de mercur. Aceasta imparte intregul vas in doud compar- timente cu volumul V = 200 cm} fiecare. Cu ce distanf x se va deplasa picdtura daca unul din vase este incalzit cu At=2°C, iar celilalt ricit cu aceeasi temperatura? Se neglijeaz modificarea volumului vaselor. Pentru problema 115 116 in dowd baloane identice le- gate printr-un tub prevazut cu un robi- net se afld un gaz la temperatura Ty = Nofiuni termodinamice de baz 243 K. Daci se deschide robinetul si se inoalzese ambele baloane pan’ la T= 450 K, presiunea devine p = 5.105 Pa. Daca se tine ins robinetul inchis si se aduce gazul din cele dou’ baloane la temperaturile 7, = 360 K, respectiv T, = 180 K, atunei presiunea devine aceeasi in ambele baloane. Sé se deter- mine presiunile initiale ale gazului in cele doud baloane 117 Trei baloane identice sunt puse in legitur’ prin tuburi de aceeasi lungime gi aceeasi sectiune S. fn fiecare tub se afl cite o picdtur’ de mercur care, in condifii de echilibru la temperatura T, se afla la mijlocul tubului. Volumul aerului din fiecare balon, inclusiv tuburile de legaturd pind la picatura de merour, este V. Sa se afle cum se va modifica pozitia picdturilor daca balonul B este incalzit cu AT, iar baloanele A si C sunt racite cu AT. O-O=O Pentru problema 117 118 in conditiile descrise in problema precedent, si se afle cu cat se vor deplasa picturile de mercur dac& balonul A este. incdlzit cu AT, iar balonul C este racit cu AT. 119 fntr-un vas cilindric vertical se afla in echilibru un piston grev. fn cele dou’ compartimente se afl aceeasi 2Elemente de termodinamici Cap. masi de gaz la aceeasi temperatura. Raportul volumelor este n = 3, Cat devine raportul volumelor dao tempe- ratura creste de k= 2 ori? 120 Cilindrul unui compresor se 4L de aer la presiunea atmosferica py = 105 Pa si temperatura fy = -3°C, pe care il introduce fntr-un rezervor cu volumul V= 1,5 m3, temperatura aerului in rezervor devenind 1 = 45°C. Cate curse trebuie si fac& pistonul compresorului pentru a ridica presiunea aerului din rezervor cu Ap = 1,96.105 Pa? umple la fiecare curs cu Vo 121 fn figura sunt reprezentate transformirile izocore a dowd mase egale de gaz. Si-se determine raportul volumelor gazelor, cunoscénd unghiu- rile 01, gi Og pe care cele doud drepte le fac cu axa absciselor. > Za 0 T Pentru problema 121 122 Sa se reprezinte ciclul din gi V, 7. figura in coordonate p, 22 0 Pentru problema 122 123 SA se reprezinte ciclul din figuré in coordonate p, T si V, T. Portiunea CD este o izoterma. Pentru problema 123 124 Sa se reprezinte ciclul din figura in coordonate p, V si V, 7. P oo7 0 v Pentru problema 124 125 Si se reprezinte ciclul din figura in coordonate p, V si V, T.Nofiuni termodinamice de bazi sitatea sa este (3 = 2p). SA se determine 1) $1 D3 entru problema 125 126 Si se reprezinte ciclul din Pentru problema 128 figurd in coordonate p, V si p, 129 in figura este reprezentat in v 2 coordonate p, p (densitate, presiune) ciclul efectuat de un gaz ideal; transfor- marea 3-1 este un arc de hiperbola echi- later’. Dac pp = kp), 8& se afle p3 si V T Pentru problema 126 127 Si se reprezinte ciclul din figurd in coordonate p, V sip, T Pentru problema 129 130 Un gaz ideal este compri- mat cvasistatic dintr-o stare in care pj = 200 kPa, V; = 32 L pana intr-o stare in care py = 600 kPa, Vj = 12 L printr-un proces reprezentat tn coordonate p, V Pentru problema 127 printr-o dreapti. Sa se afle presiunea si volunml gazului fn punctul in care tem- 128 Un gaz aflat intr-o stare in peratura acestuia este maxima. care pj = 200 kPa, T, = 300 K este supus succesiunii de transformari din 431 Un gaz ideal este supus pro- figura, ajungénd fntr-o stare in care den-cesului ciclic din figura. S& se afle tem- 723} (23)Cap. 1 - Elemente de termodinamica peratura maxima atinsé de gaz pe cicx daca T, = 300K. Vo 2Vo 4Vo V Pentru problema 131 132 Un gaz ideal este supus unui proces termodinamic reprezentat in coordonate (p, 7) printr-un cere. in care dintre st€ri volumul gazului este minim, respectiv maxim? 24 1.2 Calorimetrie 133 Un termometru defect indic& 5° la temperatura de 10°C si 95° la 90°C. La ce temperatura indicatia acestui termometru va fi corecti? 134 Un termometru gresit eta- lonat introdus intr-un amestec de apa si gheaf& la presiune normalé indicd -3°, ier in apa care fierbe la presiune normalé indic’ 102°. Care va fi indicatia acestui termometru atunci cénd este introdus intr-un lichid care fierbe la 80°C? 135 Peste o cantitate de apa aflati la temperatura ty = 70°C se toarna © cantitate dubla de apa cu temperatura t) = 10°C. Care va fi temperatura finala a amestecului? 136 Un robinet monocomanda este reglat astfel incat fluxurile de apa calda si rece au debitele Q, = 2,5 L/min si Qa = 1,5 L/min, la temperaturile ¢; = 80°C, respectiv t) = 20°C. Care este ‘temperatura apei care curge din robinet? 137 intr-un vas se afl m, = 100 g dintr-un lichid necunoscut, la tempe- ratura f, = 15°C. Se introduce in vas 0Ducati de cositor cu masa my = 50 g si cildura specifica cy = 250 kg K, aflata Ja temperatura f, = 100°C. Temperatura final se stabileste la r = 20°C. Sa se determine cildura specifica a lichiduiui necunoscut. Cantitatea de caldura pre- Juati de vas este neglijabila. 138 intr-un calorimetru cu capa- citatea caloric neglijabila se toarnd trei lichide avand masele m, =1 kg, my = 10 kg, m3 = 5 kg, temperaturile 1) = 6°C, ty = - 40°C, t3 = 60°C si caldurile specifice cy =c3 = 2.103 Ikg-K, cy = 4.103 Ivkg.K. Sa se determine tempera- tura amestecului si cantitatea de cldura necesar& pentru a-l incdilzi la t= 6°C. Q (kd) 20 40 60 80 Pentru problema 139 139 Dowa corpuri sunt supuse, separat, unui proces de ricire. in figura este reprezentata caldura cedati de corpuri. La sfarsitul procesului, cele dow’ corpuri sunt introduse intr-un Calorimetrie calorimetru de capacitate calorica neglijabil& care confine m = 55,6 g de ap (Capa = 4.200 J/kg,K) la temperatura 1 = 40°C. Sa se determine temperatura de echilibru care se stabileste in calorimetru. 140 {ntr-un calorimetru care contine m, = 400 g apa Ja temperatura T; = 288 K se mai adaugi inci m, = 200 g de apa la temperatura T, = 293 K. Temperatura finala se stabileste la T= 289 K. Sa se afle cantitatea de calduré primita de calorimetru. Se cunoaste Capa = 4-185 kg.K. 141 intr-un calorimetru cu temperatura T, = 288,5 K se introduc m = 90 g de apa la temperatura T, = 298 K. Temperatura final se stabileste la T = 297,5 K. Sa se afle capacitatea caloricé a calorimetrului. Se da caldura specific a apei c = 4.185 /kg.K. 142 intr-un calorimetra din alam aflat la temperatura t; = 15°C se toarn m, = 100 g de apa cu temperatura fy = 50°C. Temperatura finalAi se stabi- leste la t = 28°C. Ce masa are calori- metrul? Caldurile specifica pentru alami si ap& sunt cy = 376 J/kg.K, res pectiv cy =4.185 J/kg. K. 143 fntr-un calorimetru de alama cu masa m, = 0,2 kg se afl m= 0,4 kg dintr-un lichid la temperatura f, = 10°C. Se mai adaugi in calorimetru 25Cap. 1 - Elemente de termodinamica incl my = 0,4 kg din acelasi lichid incdlzit la temperatura fy = 31°C. Sa se afle cildura specifici a lichidului, stiind c& temperatura finala se stabileste la r= 20°C. Caldura specificd a alamei este ce = 400 JkgeK. 144 fntr-um calorimetru cu masa m, = 75 g aflat la temperatura T, = 278 K se introduc m, = 32 g dintr-un lichid afiat la temperatura 7) = 293 K. Dupa stabilirea echilibrului la 7, = 288 K, in calorimetru se introduce 0 bucata de cositor (cs, = 380 J/kg.K) cu masa imgy = 400 g si temperatura Ts, = 281 K. Dupa aceasta, temperatura in calori- metru devine 7, = 285 K. Sa se afle cildurile specifice ale calorimetrului si lichidului 145 intr-un pahar cu masa ny = 120 g, aflat la temperatura 1; = 20°C, se toarni m2 = 200 g apa fierbinte la temperatura f= 100°C. Dupi t= 5 min temperatura apei este t; = 40°C, Consi- derdnd procesul de récire uniform, s& se afle cantitatea de cilduré pierduti in fiecare secunda, Caldurile specifice pentru sticla si apa sunt c; = 840 Ike. K, respectiv cy = 4.180 Jkg.K 146 intr-un calorimetru de cupru cu masa my = 0,3 kg se afl my = 3 kg apd cu temperatura t = 8°C, Se 26 adaugi in calorimetru o cantitate m3 = 0,6 kg dintr-un lichid aflat la ty = 85°C, temperatura de echilibru stabilindu-se la ¢ = 15°C. in timpul experientei se pierde prin radiatie o cantitate de calduri AQ = 1.6254 J. S& se determine caldura specifica a lichidului adaugat in calorimetru. Se dau: Cypg = 4.185 kg K, ecu = 376 Tkg.K. 147 Pentru pregatirea unei bai se amestecd apa calda la temperatura 1, = 66°C cu apa rece la fp = 11°C. Ce cantitati de ap& de un fel side altul sunt necesare pentra a obfine m = 55 kg de apa la temperatura ¢= 36°C? 148 Un corp de aluminiu si un altul de cupru, aflate amandous la temperatura de 723 K, cAntaresc impreund 0,65 kg. Dac sunt aruncate inte-un vas in care se afla 2,5 kg de api la temperatura de 285 K, aceasta se va incdlzi pind la 300 K. Aflati masele celor dou corpuri. Se cunose cildurile specifice: Cqpg = 4.185 JkgK, cg) = 920 Wkg.K, coy = 376 Wkg.K. 149 fntr-un calorimetru de fier cu masa m = 0,1 kg se afl m’ = 0,5 kg apa la temperatura ¢; = 15°C. Se introduc in calorimetru dou’ corpuri, unul de plumb si celalalt de aluminiu, cAntarind impreuna M=0,15 kg si aflate la temperatura f) = 100°C. CaCalorimetrie i remultat, temperatura apei se ridicd la y= 17°C. $8 se afle masele my sim ale celor doud corpuri. Se dau caldurile spe- cifice: cpp = 125,7 IgK, ¢a1= 836 UKEK, fe = 460 Ske, cy = 4.180 Whe. K 456 intr-un citatea calorica m = 200 g de apa ( alorimetru cu capa- 168 J/K se toarna = 4.200 Ike K, Bapa > Scalorimerru) Si dupa ating echilibrului termic, se introduce o bil& de metal avand aceeasi mas’ m. Fenomenele termice care au loc sunt reprezentate in figur’. Aflati: a) temperatura din calorjmetru inainte de introducerea bilei; ) cildura specified a materialului din care este confectionata bila. ec) 05-80 Pentru problema 150 151 fntr-un calorimetru cu capacitatea calorich neglijabild se piseste apa (cy = 4.200 JkgK) la temperatura 6, = 20°C. Se introduce in apa o bilé dintr-un aliaj de aluminiu (cy = 840 Wkg.K) avind masa egala cu cea a apei si temperatura 02 = 80°C. Temperatura de echilibru Q3 se atinge dupa 2,5 min de la tealizarea contac- tului termic. Dupa 30 s de la aceasta se mai introduce in calorimetru 0 bila jidentica cu prima gi avind aceeasi tem- peraturd. Echilibrul termic se resta- bileste la temperatura 6, dupa 2 min de la introducerea celei de-a doua bile. a) Sa se determine temperaturile de echilibru 03 si 84 b) Trasati, pe acelasi sistem de coodonate, graficele variatiei tempera- turilor corpurilor din calorimetru, pe durata a 6 min de la introducerea primei bile in calorimetru. 152 intr-o cantitate m= 6 g de apa se introduce un termometru care arati 1, = 38°C. Care este temperatura reali a apei dacd termometrul are capacitatea caloricé C= 1,2 J/K si avea, jnainte de introducerea in apa, temperatura fy = 17,1°C. Caldura spe- cificd a apei este c = 4.180 Wkg.K. 153 fntr-un calorimetru in care se aflé m = 10 g de apa Ja temperatura tg = 40°C se introduce un termometru capacitatea calorica C, = 4,18 JAK care se incilzeste cu At = 20°C. Se scoate acesta si se introduce un alt 27Cap. 1 - Elemente de termodinami termometru cu capacitatea caloric& Cy= Cy/2, care se inciilzeste cu acelasi numar de grade. Sa se afle indicatiile celor doua termometre, neglijand capaci- tatea caloric a calorimetrului. Caldura specifica a apei este c= 4.180 Jikg.K 154 Doua calorimetre identice contin cantititi egale din acelasi lichid la temperaturi egale. La misuraréa temperaturii ou acelasi termometru (mai ‘intai intr-un calorimetru, apoi in cel de- al doilea si din nou in primul) s-au obtinut temperaturile 7; = 295 K, 7, = 293 K si T; = 294 K. Sa se determine temperatura indicati de termometru inainte de mésuritori. Se neglijeaza schimbul de caldura cu mediul exterior. 155 fntr-un calorimetru ce confine apa se toam& o ceasc& cu apa fierbinte, ceea ce face ca temperatura apei din calorimetru s& fie cu Ary = 6°C mai mare. Daci se mai toama ined 0 ceasci cu apa fierbinte, temperatura apei din calorimetru va fi cu At) = 4°C mai mare, S& se determine cresterea temperaturii apei din calorimetru dact operatia se mai repett o data. 156 Doua discuri de staniu avand aceeasi suprafata si grosimile Ay = 4 mm gi hp = 6 mm, aflate la tem- peraturile t, = 20°C, respectiv ty = 200°C, se aseazi unul peste celalalt. S& 28 se afle grosimea ansamblului astfel format, daci se neglijeazi schimburile de cildura cu mediul. 157 Fie V; si Vp dowd volume din acelasi lichid, aflate la temperaturile 1 $i ty, S& se arate ci volumul rezultat dupa amestecarea acestora nu depinde de temperaturile initiale.1.3 Principiul I al termodinamicii 158 intr-un cilindru prevazut cu piston se afl m = 2 kg aer. Sa se afle lucrul mecanic efectuat de gaz dact este inealzit izobar cu At = 100°C. Masa molar a aerului se va considera = 29 kg/kmol. 159 fntr-un cilindma cu piston se afl m= 1,6 kg oxigen (= 32 kg/kmol). Cu cate grade trebuic ridicati in mod izobar temperatura gazului astfel incat el si efectueze un lucru mecanic L = 4.104 J? 9 160 Un gez ideal se afl intr-un vas’ cilindric inchis cu un piston cu sectiunea $= 20 cm? i masa m= 5 kg. Sa se calculeze Iucrul mecanic efectuat ale izobare de la f, = 20°C la f = 100°C, Volumul initial al gazului este V.= 5 L, iar presiunea atmosferic& pq = 105 Pa. Se vor consi-dera dow! cazuri: a) cilindral este ori-zontal; B) cilindrul este vertical. 161 O cantitate v = 0,4 kmoli de gaz, ideal este supusa transformarii din figura. prin incdlzirea sa cu AT = 50 K. Ce lucru mecanic efectueaz’ gazul? Principiul I al termodinamicii So ° Pentru problema 161 162 Un mol de gaz ideal este supus transformarii din figur, repre- zentati printr-un segment de dreapta. Stiind c& 7, = Ty = 200,6 K si ¥) = 2M), sf se afle lucrul mecanic efectuat de gaz. P 1 \ Pentru problema 162 AED cantitate v = 0,2 kmoli de gaz ideal este supusa transformarii din figura, in urma.clreia temperatura sa creste cu AT= 100 K. Ce lucru mecanic efectueari gazul? Pentru problema 163 23jJemente de termodinamica 164 \Cildurile specifice la presiune constant& si la volum constant ale unui gaz sunt c, = 5,193.103 J/kg. K, respectiv cy = 3,116.103 Jkg.K. Si se afle masa molara a gazului. 165 Sa se afle céldurile specifice Gp Sicy ale unui amestec de gaze care con- fine m = 10 g oxigen (1, = 32 ke/kmol) i my = 20 g azot (lp = 28 kg/kmol). 166 Sa se afle cildura specifica la presiune constant& a unui amestec de gaze care confine v, = 2 moli oxigen (ty = 32 kg/kmol) si v = 4 moli azot (up = 28 kg/kmol) 167 Un amestec de gaze consti din acelasi numar de moli de clor (uy = 35,5 kg/kmol) si kripton (Hy = 83,8 kg/kmol). Sa se afle cildura speci- fica la presiune constanté a amestecului. 168 Sa se afle céldura molara la volum constant a unui amestec def, = 40% gaz monoatomic si f; = 60% gaz diatomic (concentratii molare). 169 O fractune f= 25% din mo- leculele unui gaz diatomic aflat intr-o incinté disociazi. Sa se afle- cildura molaré la volum constant a gazului rezultat. 170 Sa se afle exponentul adia- batic y pentru un amestee de gaze format 30 din my = 10 g heli (14, = 4 kg/kmol) gi my = 4 g hidrogen (Ity = 2 kg/kmol). 171 S& se afle exponentul adiabatic y pentru un amestec de gaze care confine un numér egal de moli de oxigen (11; = 32 kg/kmol) si argon (H = 40 kg/kmol), 172 Pentru incdlzirea unei mase m = 160 g de oxigen (. = 32 kg/kmol) cu AT= 12 Ka fost necesara o cantitate de cildura Q = 1,76 kJ. Cum a decurs procesul: la presiune constant sau la volum constant? 173 Un amestec format dintr-un numar egal de moli de gaz monoatomic si gaz diatomic ocupé volumul 7 = 1 L. Gazul este inc&lzit izobar la presiunea p = 105 Pa pana cénd temperatura sa absoluta se dubleazd. S& se determine c&ldura absorbiti fn acest proces. 174 Un volum V = 50 L de oxigen este incdlzit izocor astfel incat presiunea sa creste cu Ap = 5.10 Pa, Ce cantitate de caldura a absorbit gazul? 175 Un balon inchis cu volumul V = 20L confine hidrogen la tempera- tura 7’= 300 K si presiumea p = 4.105 Pa. Care vor fi temperatura si presiunea gazului dac& acesta primeste o cantitate de caldurt Q = 6 KI?176 O cantitate v = 1 kmol de oxigen (uy = 32 kg/kmol) aflat la temperatura fg = 0°C este incalzit izocor astfel incét presiunea sa devine de n= 3 ori mai mare. Ce cantitate de caldura a absorbit gazul? Caldura specific’ la volum constant a oxigenului este cy = 657 Jikg.K. 177 Pentru a mati izobar tempera- tura am = 20 kg azot (1. = 28 ke/kmol) cu AT= 20 K este necesara o cantitate de cildurd Q, = 5.105 J. Ce cantitate de caldura Q, este necesara pentru a obfine aceeasi crestere a temperaturii printr-un proces izocor? 178 Pentru a miri temperatura a m= Lkg de gaz cu AT= 1 K este nece- sari o cantitate de caldura Q, = 912 J dacd procesul se desfigoara la presiune constanta, sau Q, = 651 J daca procesul se desfasoara la volum constant. Despre ce gaz este vorba? 179 O cantitate de aer, incalzita sub presiune constant de la t, = 15°C pani la fy = 65°C, a absorbit o cantitate de cildura Q; = 5 kJ. Aceeasi cantitate de aer, inclzité la volum constant intre aceleasi limite de temperatura, a absorbit Qp = 3,5 KJ. Care este volumul aerului Ja temperatura f; si presiunea p = 105 Pa? 180 Un gaz ideal cu volumul Vo si presiunes pp absoarbe aceeasi canti- tate de caldura pentru: a-si mari izocor Principiul I al termodinamicii presiunea pana la valoarea p; sau pentru a se dilata izobar pana la volumul 1. Sa se determine exponentul adiabatic y al gazului. 181 O cantitate v = 1 mol de hidrogen aflat la temperatura ¢ = 0°C este incalzit izobar. a) Ce cantitate de c&ldura este necesara pentru ca volumul, su sa'se dubleze? b) Ce lucru mecanic efectueazi gazul? Se cunoaste R = 8.310 Jmol. K ABEO masi m= 1 g de heliu (w= 4 kg/kmol) este incalzit izobar cu AT = 100 K. Sa se afle: a) variatia energiei interne a gazului in acest proces; b) Iuerul mecanic efectuat prin dilatarea gazului; c) ofldura primita de gaz. Un volum V = 1 m} de gaz ideal diatomic este supus transformarii din figura in’ urma c&reia energia sa intend creste cu AU = 2,5.105 J. Cu cat a crescut presiunea gazului? Pentru problema 183 184 Un volum Vj; = oxigen este incdlzit izobar la presiunea 1 m3 de 31Cap. 1 - Elemente de termodinamicit p= 8.104 Pa pénd la volumul 7 = 3m. Si se afle : a) variatia energici interne a gazului in acest proces; b) lucrul mecanic efectuat prin dilatarea gazului; ) cdldura primita de gaz. 185 O cantitate v = 1 kmol de gaz incilzit la presiune constanté cu AT = 58 K absoarbe o cantitate de calduri Q = 1,2 MJ. S& se determine: a) exponentul adiabatic y al gazului; b) variatia energiei interne; c) lucrul mecanic efectuat de gaz. Se cunoaste R = 8.310 J/kmol.K. 186 Pistonul din cilindrul din fi- ‘gurl se poate deplasa fir’ frectri, iar resor- tul are constanta elasticé K = 12,5 kN/m. tn compartimentul inferior se aflé un mol de gaz diatomic, compartimentul superior este vidat. Se transmite gazului o cantitate de cildura Q = 2.662 J, ceea ce face ca pistonul sé urce cu d= 40 om Cu cate grade s-a ridicat temperatura gazului? Pentru problemal 86 32 187 O masa de azot a fost incal- zit8 la presiune constant, primind o cantitate de célduré Q= 21 kJ. Sa se afle Iucrul mecanic efectuat de gaz si variatia energiei sale interne. 188 Un gaz ideal diatomic este incdlzit izobar si produce un Iucru me- canic L = 800 J. Cu cét variazd energia fntern& a gazului in acest proces? 189 Energia interna a unui gaz ideal diatomic scade izobar cu 200 J. Care este lucrul mecanic in aceasté transformare? 190 Un gaz ideal cu coeficientul adiabatic y primeste intr-un proces izo- bar caldura Q. Care este variatia ener- giei interne a gazului? 191 Se amestecd im, =4 g hidro- gen cum = 32 g oxigen. Caldurile lor specifice la presiune constant sunt cy = 14,600 J/kg, respectiv cy = 910 JikgK. Sa se determine sciderea energiei interne a amestecului atunci cénd el este racit ou A’ = 20°C, mentinénd volumul constant. Ambele gaze au acelasi exponent adiabatic y = 1,40. 192 Un gaz ideal monoatomic trece din starea 1 in starea 2 prin transformarea reprezentati fn figura. S&Aplicarea principiului I al termodinamicii la transformitrile gazuiui ideal se determine raportul dintre cantitafile de cldura primita si cedatt de gaz in cursul transformarii. 0 Vy 2% Pentru problemal92 1.4 Aplicarea principiului I al termodinamicii la transforméarile gazului ideal 193 O cantitate v = 3 moli de gaz ideal aflat la temperatura t = 27°C este ricit izocor pana cénd presiunea scade de n = 3 ori, Gazul se dilaté apoi izobar pan’ cand ajunge la temperatura initiali. S& se afle lucrul mecanic efectuat de gaz in acest proces. Se cunoaste R = 8.310 J/kmol.K 194 O masa de oxigen are volu- mul V; = 1 m3 si presiunea py= 2.105 Pa. Gazul se dilati mai intai izobar pana la volumul ¥ = 1 m} si apoi se destinde izocor pana la presiunea p) = 5.105 Pa. SA se afle: a) variafia energiei interne a gazului; b) lucrul mecanic efectuat; ©) cantitatea de caldur& primita. ASO cantitate v = 1 kmol de gaz ideal, aflat la temperatura 7, = 300 K, suferé o racire izocord astfel inet pre- siunea sa scade la jumatate. in urma ilatirii ulterioare, la presiune cons- tanti, temperatura gazului devine egal cu cea inifiala, Sa se afle: a) variatia energiei inteme a gazului; b) lucrul meca- nic efectuat; c) cantitatea de calduré primité. Se di R = 8.310 Ikmol.K. 33Cap. 1 - Elemente de termodinamici 196 Un gaz ideal este incdlzit izocor pan cénd presiunea sa se du- bleazi, apoi se destinde izobar astfel incét volumul siu se dubleaz’. Variatia energiei interme a gazului in aceste transforméri este de 2,25 ori mai mare decat lucrul mecanic efectuat de gaz. Stabiliti dacd gazul este monoatomic sau diatomic. 197 Un gaz ideal cu volumul Vo si presiunea po absoarbe aceeasi canti- tate de caldura pentru a-si mari izocor presiunea péné la valoerea p; sau pentru ase dilata izobar pani la volumul V;. Si se determine exponentul adiabatic y al gazului, {98 Un mol de gaz ideal este supus succesiunii de transformari din figurd, in urma crora temperatura sa creste cu AT = 100 K. Starile J si 3, respectiv 2 si 4 se afl pe cite 0 izo- terma. SA se calculeze lucral mecanic efectuat de gaz in acest proces. Pentru problemal98 34 199 Un kmol de gaz ideal efec- tueazi un ciclu format din doua izocore si doua izobare. Temperaturile starilor / sid sunt 7, respectiv 7, iar starile 2 gi 4 se afla pe aceeasi izoterma. Sa se afle Iucrul mecanic efectuat de gaz pe ciclu. £200°O masi m = 200 g de azot (u= 28 kg/kmol) se dilata izoterm astfel incdt volumul siu se dubleazi. Sa se afle: a) variafia energiei interne a gazului; b) lucrul mecanic efectuat; c) cantitatea de cildura primita. Se da R=8310 S/kmol.K. -201 0 cantitate v= 1 mol de gaz ideal, aflat la temperatura T = 300 K, primeste o cantitate de cdldura Q = 2 kJ si se dilata izoterm, De céte ori creste volu- mul gazului? Se da R= 8.310 Ikmol.K. 202°Un gaz care ocupa un volum V; = 0,39 m3 la presiunea py = 1,55.105 Pa se dilati la temperatura constant& pina la un volum de n = 10 ori mai mare. Apoi gazul este incalzit la volum constant pana la o presiune egala cu cea inifiala. Stiind c4 in cursul aces- tei transformari gazul primeste 0 canti- tate de calduri Q = 1,5 MJ, sii se afle valoarea exponentului adiabatic y. 03 Un gaz, cate ocupi un volum V, =2L la presiunea p; = 105 Pa se di- lata izoterm pana la un volum V2 = 4 L, apoi este ricit izocor pana cnd presiu-Aplicarea princi nea se micsoreaz’ de 2 ori. fn conti- nuare gazul se dilati izobar pand la volumul V, = 8 L. Sa se afle luoral mecanic efectuat de gaz. 204 Un gaz ideal cu exponentul adiabatic y, care ocup un volum Vy la presiunea po, sufera o dilatare reprezen- tat in coordonate p, V printr-o dreapté ce trece prin origine. fn urma dilatarii, volumul gazului se tripleazd. SA se determine: a) cresterea energiei interne a gazului; b) Iucrul mecanic efectuat; ©) cildura specifici molara a gazului in cursul acestui proces. ‘Doua incinte cu volumele V; si Vp = V2, aflate la aceeasi tempe- ratura, comunica printr-un tub prevazut cu un robinet. in prima incinté se aflé un gaz monoatomic la presiunea p, iar in cea de-a doua un gaz diatomic la pre- siunea pp = 3p). Sa se afle cAldura molara la volum constant a amestecului de gaze dup’ deschiderea robinetului dintre cele dowd incinte. 206 Doui vase izolate adiabatic pot comunica printr-un tub prevazut cu robinet, initial inchis. fntr-unul din vase se aflé v kmoli de gaz ideal rhonoatomic avand presiunea py = 105 Pa si tempe- ratura T; = 500 K, iar in celélalt se afl 2v kmoli de gaz ideal diatomic la presi- nea py = 2.105 Pa si temperatura T = 370 K. Sa se afle temperatura si presi- al termodinal ii la transformirile gazulut ideal unea amestecului dup’ deschiderea robinetului. Dowd vase izolate temic, avind volumele V; = 3 L $i Fy = 5 L, contin acelasi gaz la presiunile py = 4.105 Pa, respectiv py = 6.105 Pa si temperaturile 1; = 27°C, respectiv t = 127°C. Vasele sunt puse in legituré printr-un tub prevazut cu robinet. Sa se afle temperatura si presiunea care se vor stabili in vase dupa deschiderea robinetului. 208 Dowd vase cu volumele Vy, =1L, %)=2L, izolate adiabatic, se afl fn legéitura printr-un tub:de volum neglijabil prevazut cu un robinet, initial inchis. Pri-mul vas confine argon la presiunea p; = 105 Pa i temperatura f; = 27°C, cel de-al doilea contine azot la presiunea p2 = 2.105 Pa si temperatura ty = 127°C. Care vor fi temperatura si presiunea amestecului de gaze dup deschiderea robinetului? Reportul dintre caldurile specifice la volum constant ale azotului si argonului este € = 5/3. 209 Un vas cu volumul Y este impartit in n compartimente cu volu- mele V;, in care se afl acelagi gaz la presiunile si temperaturile p,, respectiv Tj, S& se arate cf presiunea finala din vas, dup’ indepirtarea peretilor despar- fitori, nu depinde de temperaturile inifiale din compartimente. 35 eeCap. 1 - Elemente de fermodinamici 210 Doi moli de gaz ideal monoatomic se aflé initial la tempe- ratura T = 400 K intr-un cilindu cu piston mobil. Gazul se destinde, intai la presiune constenti péna cAnd volumul siu se dubleazi, apoi adiabatic pant cénd temperatura revine la valoarea sa inifiala, Care este energia cedata de gaz mediului taconjuritor prin lucru mecanic? Prin comprimarea adiaba- ticd a unui gaz volumul su s-2 micsorat de n= 10 ori, iar presiunea s-a miit de ke = 21,4 ori. S& se afle exponentul adiabatic yal gazului: 242 Amestecul de ardere intr-un motor Diesel se aprinde la temperatura Tp = 1.100 K. Temperatura initial a amestecului este T; = 350 K. De cate ori trebuie micgorat volunmul amestecului prin comprimare astfel incét el s& se aprind? Procesul se consider adia- batic, y= 1,40. 213 Dintr-un balon care contine hidrogen cu presiunea p; = 106 Pa si temperatura 7, = 300 K iese jumatate din gaz, Sa se afle temperatura si pre~ siunea finala, considerind -procesul adiabatic, 214 O mas& de aer aflaté la presiunea p; = 105 Pa este comprimata 36 adiabatic pnd la presiunea pp = 10° Pa, apoi riciti izocor pana la temperatura inifiala. Sa se determine presiunea p3 a aerului in starea final. 215 in cursul dilatarii adiabatice a unei mase de oxigen (\1 = 32 kg/kmol) cu temperatura initial’ 7 = 320 K, energia sa interna a scazut cu AU = 8,41, iar volumul s-a marit de m = 10 ori. S& se afle masa m de oxigen. Se cunosc = 1,40, R= 8.310 J/kmol.K. 216 O masa m = 20 g de oxigen ou presiunea p; = 2.105 Pa este compri- mati adiabatic astfel incdt energia sa intern’ creste cu AU = 8 Ki, iar temperatura finala devine 7, = 900 K. Si se afle: a) oresterea de temperatura AT; b) presiunea final p. Se cunose y = 1,40, R = 8.310 J/kmol.K, p = 32 kg/kmol 217 O mas m = 2 g de azot (= 28 kg/kmol) cu temperatura T, = 300 K este comprimata adiabatic astfel incét volumul séu se micsoreazi de n = 10 ori. S& se afle temperatura finali a gazului si lucrul mecanic efectuat pentru comprimare 218 O masé de oxigen cu volumaul V, = 1 L sipresiunea p, = 1,2.106 Pa se destinde adiabatic pang la volunmal Vp = 10 L. Sa se afle lucrul mecanic efectuat de gazAplicarea principiului I al termodinamicii ta transformarile gazului ideal 219 Un mol de gaz ideal dia- tomic efectneazd ciclul din figuri, in care V = nV si ps = py/k. Cunoseand temperatura T;, si se calculeze lucrul mecanic efectuat in transformarea adia- batica 3-J. Aplicatie numeric: n = 3, k=2, 7, =280K. Pentru problema 219 220 Un volum V; = 1 m3 de gaz diatomic aflat la presiunea p, = 105 Pa este comprimat astfel incat volumul stu scade de 5 ori, iar presiunea creste de 10 ori. Considerand cf transformarea ga- zului este politropa, si se afle: a) exponentul politropic; b) cresterea ener- giei inteme a gazului; c) lucrul mecanic efectuat de gaz; d) cantitatea de cAlduré primita de gaz, 221 Un gaz ideal diatomic sufera o destindere politropé in uma creia volumul siu se dubleaz, iar presiunea devine de 4 ori mai mica. Aflati indicele politropic si caldura molard in acest proces. 222 Un gaz ideal monoatomic se dilata printr-o transformare politropa cu exponentul n = 1,5. Care este caldura molar a gazului in acest proces? 223 Un mol de gaz ideal cu den- sitatea p = 1,2 kg/m? efectueaza o trans- formare descrisi de ecuatia p = a/T, unde a = 360 kg.K/m3, in urma céreia ‘temperatura sa absolut se dubleaza. Care este lucrul mecanic efectuat de gaz. fn acest proces? 224 Un gaz monoatomic aflat {ntr-o stare caracterizaté prin p; = 10° Pa, V; = 6 L se destinde, dublandu-si volu- mul dupa legea p = aV?, unde a= const. Sa se calculeze lucrul mecanic efectuat de gaz si cAldura molara a gazului in cursul acestui proces. 225 Un gaz ideal monoatomic se destinde, marindu-si de 4 ori volumul, dupa legea p? = aV, in care a= const. S& se afle lucrul mecanic efectuat de gaz si cAldura primit de acesta, stiind cé in stafea inifiali el era caracterizat de paramerii p; = 105 Pa, V, = 6 L. 226 O cantitate v = 2 moli de gaz monoatomic aflat initial la tempera- tura T, = 300 K se destinde dublandu-si presiunea dupa legea p = aVT, in care a= const. Sa se calculeze lucrul meca- nic efectuat de gaz si caldura primita de acesta.lemente de termodinami 227 O cantitate v= 0,2 kmoli de oxigen se destinde dupa legea Y= aVT, unde a> 0 este o constanti, temperatura sa crescand cu AT = 50 K. Si se afle lucrul mecanic efectuat de gaz si c&l- dura molaré in acest proces. 228 Un gaz diatomic efectueazi o transformare descrisa de legea p23 = const. Sa se determine céldura molara a gazului in cursul acestui proces. 229 O cantitate v = 2 moli de gaz diatomic se riceste ou AT = 50 K dupa legea T= a¥%, in care a = const. Si se calculeze c&ldura cedati de gaz in acest proces. 38 1.5 Transformari de stare de agregare 230 O bucati de plumb cu masa m= | kg este incilzit& si, absorbind o cantitate de oildura Q = 5,45.104 J, se topeste pe jumatate. Care a fost temperatura inifialé a plumbului? Se cunose pentru plumb: c&ldura specifica c = 130 J/kg.K, cfldura latent de topire 4 = 2,4.104 J/kg, temperatura de topire ¢= 327°C. 231 Pe un bloc de gheati aflat la temperatura 0°C se aseazi o bucaté de fier cu masa m = 240 g incilzita la temperatura J’= 361 K. Sa se determine masa ghefii care se topeste? Caldura specifica a fierului este c = 460 Jkg.K, caldura latent& specifica a ghetii A = 3,3.105 kg. 232 fn 15 kg de apa cu tempe- ratura initial de 297 K se introduce 1 kg de gheata cu temperatura de 273 K. SA se afle temperatura finali dupa topirea ghetii. CAldura specific a apei este c= 4.185 Ikg.K, cAldura latent specific’ a ghefii A = 3,3.105 kg. 233 Citi gheata la temperatura de 273 K trebuie introdus’ intr-un litru de api aflata la 293 K pentru a obtineapa la temperatura de 285K? Caldura specifica a apei este c = 4.185 Jkg.k, cdldura latent& specifica de topire a ghetii A = 3,3.105 Jikg. “intr-un vas care contine 0 cantitaie m, = 270 g de apé la tempe- ratura T= 293 K se introduc mp = 25 g de gheafi aflat la temperatura sa de topire. S& se determina cildura latent& specifica de topire a ghetii, stiind ci temperatura finald in vas se stabileste la tg= 14°C. Se stie capg = 4.185 IkgK. EO ducati de gheat’ la tem- peratura 4, = - 5°C pluteste intr-un vas cu apa la temperatura fg = 10°C. Masa apei din vas este de 2 kg. Sa se afle masa maxima a ghefii pentru ca aceasta sf se topeasci complet? (Se neglijeaza schimburile de caldura cu vasul si aerul inconjuritor), Se cunose cildurile speci- fice ale apei si ghetii c, = 4.180 Jke.K, respectiv cy = 2.090 Jkg.K si caldura latentd de topire a ghetii A= 3,3.105 Ike, ~836-intr-un vas cu capacitatea caloticd neglijabila in care se aflit m = 10 kg de apa la temperatura t; = 10°C se introduce un bloc de gheata cu tempe- ratura fy = 50°C, Temperatura finala se stabileste la ¢ = - 8°C. Sa se aflé masa blocului de gheatz. Se cunosc: c = 4.180 kg, cg = 2.100 kek, 0 = 3,3.105 Iikg. Transformari de stare de agregare 237 intr-o gileata se afla apa si ghea{i cu masa totalé m = 10 kg Gileata a fost adusi de afaré in camera si s-a masurat temperatura ¢ in functie de timpul 1, obfinindu-se graficul din figur’, Caldura specifica a apei este c= 4,2 kikgK, caildura latent specifica de topire @ ghetii Ay = 340 kivkg, S& se stabileasci masa 7m, a ghetii din gileata in momentul introducerii in camera. Capa- citatea caloricd a giletii se neglijeaza. + (min) 20, 40. 60 Pentru problema237 238 intr-un calorimetru cu masa m, = 200 g si c&ldura specified c,'= 380 Wkg.K care confine m, = 0,5 kg de apa la temperatura ‘; = 20°C se introduce 0 bucat de gheafé cu masa 0 g si temperatura fy = -10°C. Sa m, se afle temperatura final din ealori- metru, dupa topirea ghetii, Caldura specifica a apei este c, = 4.180 kg, a ghetii c, = 2.100 Jkg.K, iar oaldura latent de topire a ghetii A= 3,3.105 kg. 39Cap dow’ calorimetre identice se “fla aceeasi cantitate de apa, dar le temperaturi diferite, 4) = 20°C sit) = 30°C. Se pune gheati la 0°C in fiecare calorimetru. Stiind c& pentru a atinge temperatura finald = 10°C tn ambele calorimetre se adauga in total m = 1 kg de gheafi, si se determine cantititile de gheaté introdusé in fiecare calorimetru. PAG Aoce-un calorimetru cu apé se introduce o bucati de gheata cu masa mg = 20 g i se consiatd cf, la stabilirea echilibrului termic, temperatura este 0 = 10°C. Se introduc apoi, succesiv, incd $ bucifi identice de gheati si apoio cantitate m, = 1 kg de apa. Dupé sta- bilirea echilibrului termic temperatura in calorimetra ramane aceeasi, @ = 10°C. Cat era temperatura apei intro- dusd in calorimetru? Caldura specific’ a apei este cg = 4.180 Ikg.K, caldura latent specifica de topire a ghetii A = 334 kI/kg. 241 fntr-un vas cu capacitatea caloricd neglijabila in care se afl my = 250 g de api la temperatura t, = 15°C se introduc my = 20 g de zipadi umeda. Temperatura scade cu At = 5°C. Cati api se gisea in zipad&? Se cunosc cal- dura specifica a apei c= 4.180 J/kg.K si c&ldura latenti de topire a ghetii 4 = 3,3.105 kg. 40 intr-un vas cu capacitatea caloricé C = 160 1/K in care se aflé 0 cantitate my = 100 g de gheafi la tem- peratura fg = -10°C se introduce 0 bucatit de alam cu masa m = 200 g si tempe- ratura 1 = 40°C, Si se afle masa de gheati care se topeste. Alama este un aliaj care confine f, = 60% cupru si fy = 40% zinc. Calduxile specifice penta cupra, zinc si gheala sunt coy = 395 IikgK, pq = 390 Wee K, eg = 2.100 Wg K, iar caldura latent de topize a ghetii este N= 3,3.105 Ike. un vas cu capacitatea bila in care se afl my = 10 kg de apa la temperatura f, = 10°C se introduce o bucati de gheafé cu masa my $i temperatura t, = -50°C. Sa se determine my stiind c& temperatura finala se stabilegte la ¢ = -8°C. Se cunose cildura specific’ a apei c, = 4,180 Jkg.K, cildura specifica a ghetii Gy = 2.100 Wkg.K si cAldura sa latent de topire A = 3,3.105 J/kg, 244 fntr-un vas cu api de capa- citate caloried C = 1.700 /K aflat la temperatura t, = 20°C se introduce 0 bucati de gheaf’i cu masa m = 100 g si temperatura f, = -8°C. Ce temperatura se stabileste in vas? Se cunose caldura spe- cific a ghetii cg = 2.100 IkgK gi cal- dura sa latent de topire A =3,3.105 Jikg.245 Un calorimetru de fier cu masa m = 180 g confine m; = 100 g de gheafa la temperatura 1) = - 10°C. Peste aceasta se toarni m = 50 g de apa la temperatura T, = 333 K. Sa se deter- mine care este starea finald a siste- mului. Se cunose caldurile specifice: Cg = 4.185 Jkg.K, cg = 2.090 I/kg.K, Cpe = 460 Skg.K si clldura latent’ spe- cificd de topire a ghetii A= 3,3.10° Jkg, 246 Avem la dispozifie un ca- lorimetru de nichel cu masa m = 200 g, cantitate m = $0 g de apa la tempera- tura fy = 60°C si o bucata de gheata cu masa m, = 100 g aflaté la t) = - 10°C. Se cunose c&ldurile specifice: c, = 4.180 Ikg.K, cy = 2.090 Jkg.K, ey; = 418 Jekg.K si cildura latenti specifica de topire a ghetii A = 3,3.10° J/kg, Sa se determine starea final a sistemului in urmatoarele condifiii: a) in calorimetru se afla initial apa si fn ea se introduce gheata. b) fn calorimetru se afl& gheata gi peste ea se toarna apa. initial 247 La ce temperatura trebuie incalzit un cub de aluminiu pentru ca atunci cand este asezat pe gheati cu temperatura de 0°C si se scufunde complet in ea? CAldura specifica a alu- miniului este c= 836 /kg.K, caldura la- tenta de topire a gheteii A= 3,3.105 J/kg, densitatea ghetii Pg = 9,2.10? kg/m}, den- sitatea aluminiului pai =2,7.10° kg/m?. ‘Transformari de stare de agregare 248 Pe un bloc mare de gheati aflat la O°C se aseazi o sfer’ de fier incdlzita, cu raza r. Care a fost tempe- ratura initial a sferei, daca in timpul ricirii centrul stu a patruns in gheat’ pana Ia adancimea 2r? Se cunosc céldura 460 Ikg.K, =3,3.105 kg, 9,2.102 kg/m3, 78.103 kg/m, specific’ a fierului caldura latenti a ghetii densitatea ghetii pg densitatea fierului pp, 249 fntr-un calorimetru de nichel cu masa m= 0,2 kg se afl my = 0,48 kg de apa la temperatura Ty = 289 K. Se introduce in calorimetru o cantitate my = 12 g de vapoti dé apa la tempe- ratura T) = 373 K. Sa se determine tem- peratura care se stabileste in calorimetru dupa atingerea echilibrului termic. Se dau: cyj = 418 Ihkg.K, ¢, = 4.180 Wkg.K, Day = 2,25.108 Jk. 250 intr-un calorimetru de capa- citate caloricd neglijabila care contine m= 100 g de gheata la temperatura 4) = 0°C se introduc vapori de api la tempe- ratura fy = 100°C. Sa se afla ce cantitate de api se afla in calorimetra in momen- tul in care toatd gheafa s-a topit. Cal- dura specificd a apei este c= 4.180 JkgK, iar caldurile sale latente specifice de topire si vaporizare sunt A, = 3,3.105 Jkg, dy = 2,25.108 kg, 4Cap. 1 - Elemente de termodinamica 251 Un amestec constind din m, =5 kg gheati sim = 15 kg apa la temperatura 0°C trebuie incdlzit pana la 4, = 80°C folosind vapori de api cu temaperatura ty = 100°C. Ce cantitate de vapori este necesara? Caldura specifica a apei si clldurile latente de topire si va- porizare sunt, respectiv, c= 4.180 kg, A= 3,3.105 Ikg, Ay = 2,25.108 Ike. - 252S8 se impart in dou’ parti o cantitate m= | kg de apa cu temperatura 1 = 60°C, astfel incét cildura cedati de una din parti cfind aceasta se transform’ tn gheata cu temperatura f, = 0°C sk fie suficientd pentru a transforma cealalta parte in vapori cu temperatura 4, = 100°C. Caldura specifici a apei si cal- durile latente de topire si vaporizare sunt = 4.180 Ikg.K, My = 3,34.105 J/kg, 25.10 Ikg, 253 fntr-un calorimetru care confine apa la temperatura fy = 15°C se introduc m = 30 g vapori de apa la tem- peratura t= 100°C. Temperatura final se stabileste la fy = 25°C. Dac in acelasi vas se introduc my = 60 g vapori, tempe- ratura devine t) = 34,7°C. Care este cal- dura latent& de vaporizare a apei con- form datelor acestei experiente? Caldura specifica a apei este c= 4.180 Ifkg.K 254 fntr-un calorimetru de capa- citate caloric& neglijabila, care contine my = 3 kg apa gi my = 0,5 kg gheafi la 42 temperatura 0°C, se introduc treptat vapori de api la temperatura f= 100°C. Si se afle cantitatea de apa din calo- rimetru in momentul cdnd toata gheata s-a topit. Se dau céldura specificd a apei si cldurile latente de topire si vaporizare, respectiv: c = 4.180 J/kg.K, dy = 3,34.105 kg, Ay = 2,25.108 Jikg, 155-Peste un amestec constind din my = 0,86 kg apa gi my = 1 kg gheati se toarna plumb topit, la temperatura sa de topire = 327°C, Temperatura final se stabileste la ty = 100°C, dupa ce o masé m3 = 0,2 kg de api s-a transformat fn vapori. S& se determine masa plumbului. Se cunose pentru plumb cAldura specific’ ¢ = 125 JkgK si caldura latenté de topire A = 2,1.104 kg, iar pentru apa cildura specifica si cAldurile sale latente de topire si vaporizare: cy = 4.180 IkgK, y= 3,34.105 J/kg, respectiv Ay = 2,25.106 kg. Skee cantitate m de apa la tempéfatura 1 = 20°C poate fi inghetata evaporfind M= 100 g eter sulfuric aflat la aceeagi temperatur, presupundnd c& toati caldura de evaporate este Iuati numai de la apa? Caldura specific’ a eterului este ¢ = 2.090 Jkg.K, céldura sa latent de vaporizare A = 3,76.105 kg, iar cildura latenti de topire a ghetii 2g= 3,34.105 J/kg.257 Un vas din care aerul este evacuat rapid confine o cantitate mic& de api la 0°C. Are loc o vaporizare inten- sivé a apei, cea ce determin’ inghe- tarea treptati a apei ramase. Ce frac- tiune din cantitatea initial de apa poate fi transformata in gheala prin aceasta metoda? Se cunosc cildurile latente de topire si vaporizare a apei >, = 334.105 Ikg, respectiv 2, = 2,25.108 J/kg. Motoare termice 1.6 Motoare termice 258 Un gaz ideal diatomic efeo- tueaz un ciclu care const din dow’ izo- bare (p, = 1,2.104 Pa, po = 1,6.104 Pa) si dowd izocore (V7; = 2 m3, V = 3 m3). $a se. afle: a) cantitatea de caldurd primitd de la sursa calda; b) cantitatea de cildura cedati sursei reci; c) lucrul mecanic efectuat de gaz pe un ciclu; d) randamentul ciclului. 259 Un cicl in care hidrogenul serveste drept agent termic este compus din doua izocore si dowd izobare. S& se determine randamentul ciclului, stiind c& valorile maxime ale presiunii si volumului sunt duble fat& de valorile minime. 260 Un gaz ideal al carui expo- nent adiabatic este y parcurge ciclul din figurd fn care Vy =3 Vy, 7; =9T7). Sse calculeze randamentul ciclului Pentru problema 260 431 - Elemente de termodinamica 261 Un motor termic al carui agent termic este un gaz ideal diatomic (y = 1,4) functioneazi dupa ciclul reprezentat in figurd in coordonate U, V. Sa se calculeze randamentul ciclului dacd U) = eU; unde e = 3, Pentru problema 261 262 Un motor termic functio- neazi dupa ciclul din figura, substanta de fucru fiind un gaz ideal monoatomic (7= 5/3). Stiind 8 py =2 p, si =4 Vi, si se afle randamentul motorului. 0 v Pentru problema 262 263 Un gaz ideal diatomic aflat la presiunea p; = 105 Pa este inciilzit la volum constant pani cAnd presiunea devine py = 2.105 Pa. Dupa aceea gazul se destinde izoterm pana la presiunea initial, dup& care revine in starea initialé printr-o transformare izobara. Si se afle randamentul acestui ciclu. 264 Un gaz ideal monoatomic are volurmul Vj = 5 m? gi presiunea p) = 105 Pa. Gazul este comprimat pana la volumul Vj = 1 m3, apoi comprimat adiabatic pini la temperatura initiala, dupa care revine izoterm in starea initialé. Sa se afle: a) presiunea si volumul dupa comprimarea adiabatica; b) cantitatea de caldura primité de gaz de la sursa calda; c) cantitatea de calduré cedaté sursei reci; d) lucrul mecanic efectuat intr-un ciclu; e) randa- mentul ciclului. 265 Sa se calculeze randamentul unui motor temic, avand ca agent un gaz ideal diatomic (y = 1,4), care functioneaza dupa ciclul din figura, in functie de raportul de compresie & = VsJV, = 4 si s& se compare cu ran- damentul ciclului Carnot functionénd intre temperaturile T3 si 7, adiabati izoterma266 Un gaz ideal diatomic efec- tueaz4 un ciclu compus dintr-o com- primare izocora (1-2), 0 destindere adia-batica (293) si 0 comprimare izoberi (3-1), SA se determine randamentul cicluini in funotie de reportul de compresie €= V/V, = 4 267 Un gaz ideal efectueazi un ciclu care const dintr-o destindere izo- term& (192), 0 destindere izocora (2-33) si 0 comprimare adiabatic’ (331). Cunoscand raportul + = 7,/T3 = 3, si se afle randamentul ciclului. 268 Un gaz ideal efectueazi un ciclu care consti din: a) 0 izocori, o adiabata si o izoterma; b) 0 izobar’, 0 adiabati si o izoterma. ‘Transformarea izoterma se desfisoara la temperatura minim atinsi in cursul ciclului. Sa se determine, in ambele cazuri, randa- ‘mentul ciclului in funcfie de raportul t dintre temperaturile extreme ale ciclului. 269 Sa se rezolve problema pre- cedent& in condifiile in care transfor- marea izotermé se desfisoari la tempe- ratura maxima atinsé in cursul ciclului 270 Un motor termic foloseste ca substanté de Iucru un gaz ideal si functioneazi dupa ciclul Joule care consti din urmitoarele procese comprimare adiabatica (132), destindere izobaré (293), destindere adiabatic (3-4), ricire izobara (4-1). Sa se afle randamentul ciclului, stiind & in urma comprimarii adiabatice temperatura gamului a crescut de = 2 ori 271 Un motor avand ca agent termic un gaz diatomic functioneaza dupa un cic compus din dou’ izo- terme (7, 27) si doua izobare (p, 2p). S& se determine randamentul ciclului 272 Un gaz ideal diatomic efec- tueaz4 un ciclu compus din doua izo- terme (T, 27) si doua izocore (V, 27). $4 se determine randamentul ciclilui.~ 273 Motorul cu aprindere prin sefnteie functioneszi dup un ciclu format din dowd adiabate si dowd izocore (ciclul Otto). $4 se determine randamentul unui asemenea motor, pentru care raportul de compresie (taportul volumelor celor dou izocore) este € = 5. Agentul de lucru este un gaz diatomic. 274 Ciclul Diesel consta din doua destinderi: izobari (12) si adiabatica (2-93), urmate de doui comprimiri: izocora (34) si adiabatic’ (4-31). Sa se determine randamentul unui asemenea ciclu in functie de rapoartele de compresie V4/V, = € = 10 si Vo/V = 2, Agentul de Iucru este un gaz diatomic. 45Cap. 1 - Elemente de termodinamica 275 Un motor termic avénd ca substanfi de Iueru un gaz ideal func- fioneaz’ conform ciclului reversibil din figuré. SA se calculeze randamentul motorului in funcfie de exponentul adiabatic si de raportul de compresie €. o vow Pentru problema 275 216 Si se calculeze randamentul motorului care fimctioneaz dupa cictul reprezentat fn figurd, avand ca substanté de lucru un gaz ideal, in functie de raporul de compresie € = V/V, si de exponentul adiabatic al gazului y. Pentru problema 276 277 Sa se calculeze randamentul motorului termic care functioneaz’ conform ciclului reversibil din figura, avand ca agent de lucru un gaz ideal. Se cunose T), Ty, y si € = Val 46 Pentru problema 277 278 Sa se calculeze randamentul motorului termic care functioneazi dupa ciclul din figurd, avénd ca agent termic un gaz ideal in functie de exponentul adiabatic y si de rapoartele 2=VyV_ sip = V/V, Pentru problema 278 279 Un motor termic functio- neazi dupa ciclul din figurd, avand ca agent de lucru un gaz ideal. Sa se calculeze randamentul motorului in functie de rapoartele de compresie ¢ Vi/Vq $i p = Va/Vo,Principiul al If-lea al termodinamicii ST, 1.7 Principiul al H-lea al termodinamicii 280 fn decursul unui proces ciclie un gaz primeste de la sursa calda © cantitate de caldura Q = 4 kJ. Sa se afle lucrul mecanic efectuat de gaz intr- un ciclu, dac& randamentul ciciului este =0,1. 281 Un gaz efectueaz’ intr-un proces ciclic Iuerul mecanic Z = 1 ki gi cedeaza sursei reci cantitatea de céldura Q = 42 Ki. Sa se afle randamentul cictului, 282 Un gaz ideal efectueaz un ciclu Carnot in cursul caruia cedeaza sursei reci k = 2/3 din cantitatea de cldura primit& de la sursa calda. Sa se afle temperatura sursei calde, stiind c& temperatura sursei reci este T, = 280 K. 283 Un gaz ideal efectueazi un ciclu Carnot in cursul c&ruia primeste de la sursa calda 0 cantitate de caldura Q, = 42 KJ. Temperatura sursei calde este n = 3 ori mai mare dec&t tempe- ratura sursei reci. Ce lucru mecanic efectueaza gazul intr-un ciclu? 284 Un gaz ideal efectueazi un ciclu Carnot intre temperaturile 7 = 470 K si Ty = 280 K. fn cursul destin- deri izoterme gazul efectueaz un lucru mecanic L = 100 J. S& se afle randa- mentul ciclului, precum si cantitatea de caldura Q> pe care gazul o cedeaza sur- sei reci in cursul comprimarii izoterme. 285 Un gaz ideal care efec- teazi un ciclu Camot primeste de la sursa caldd 0 cantitate de cBldura Q; = 4,2 kJ si efectueazi un lucru mecanic L = 600 J. De céte ori temperatura sursei calde este mai mare decdt tempe- ratura sursei reci? 286 Un gaz ideal efectueaz un ciclu Camot, in care temperatura sursei reci este 7, = 290 K. De cate ori se mireste randamentul ciclului daca temperatura sursei calde creste-de la T, = 400K la 7,’ = 600 K? 287 La o masin& termicd ce functioneazé dupa ciclul Camot dife- renja dintre temperaturile surselor calda si tece este AT'= 250 K. Cu cat trebuie variati temperatura sursei reci, lisdnd nemodificati temperatura sursei calde, pentru ca lucrul mecanic efectuat intr- un cichu sé creascé cu f= 40 % din valoarea sa initial? 288 ‘Temperatura sursei calde intr-un ciclu Camot este T, = 400 K. Daca s-ar micsora temperatura sursei reci cu AT, randamentul ciclului ar fi 47Cap. - Elemente de termodinamici ‘1, iar dac& s-ar mari temperatura sursei calde cu AT, randamentul ar fi 2. Sa se determine AT stiind of y/my = 1,2. 289 O masini frigorificd ideala functioneaza dupa un ciclu Carnot intre temperaturile t; = 21°C si fy = - 7°C si consumé, intr-un ciel, un lucra meca- nic L = 38 KJ. S& se calculeze: a) randa- mentul masini; b) cantitatea de céldura Oy cedaté sursei calde si cantitatea de calduri Q, preluati de la sursa rece. 290 Un gaz ideal efectueazi un ciclu Camot. Lucru mecanic in des- tinderea izotermé este L; = 5 kJ. S& se afle lucrul mecanic in comprimarea izoterma, dacé randamentul ciclului este 1) = 0,2. 291 Un mol de gaz diatomic efectueazi un ciclul Camot. Sé se afle randamentul ciclului cunoscénd tempe- ratura sursei calde 7, = 400 K si lucrul mecanic efectuat la destinderea adiaba- tick L = 2 KJ. Se di R= 8.310 Jkmol.K. 292 Volumul minim al unui gaz in cursul unui ciclu Camot este Vy = 150 L. S& se afle volumul maxim V3, daca volumnul la sfarsitul destinderii izo- terme este V> = 600 L, iar volumul la sfar- situl comprimirii izoterme este Vj = 190 L. 293 Un gaz ideal diatomic efectueaz4 un ciclu Carnot. Volumul gazului la sfarsitul destinderii izoterme 48 este V, = 12 L, iar la inceputul compri- miarii izoterme este V2 = 16 L. Sa se afle randamentul ciclului. 294 Un motor termic functio- neazi dupa ciclul din figura, avand ca agent termic un gaz ideal. Raportul dintre presiunile extreme atinse de gaz este n = 2, iar raportul volumelor extreme k = 3, Si se afle randamentul unui ciclu Carnot care ar functiona intre temperaturile extreme atinse de gaz in acest ciclu. Pentru problema 294 295 Un motor termic avand ca substanti de lucru un gaz ideal mono- atomic functioneazi dupa ciclul din figura, de forma unui triunghi isoscel a cfrui bazi o constituie transformarea izocor’. Stiind 8 py =3 p, si ¥3=2V,, s& se calculeze randamentul acestui motor si si se compare cu randamentul unui ciclu Camot care ar funcfiona intre temperaturile extreme atinse in cursul ciclului dat.oy, V3 Pentru problema 295 296 Un mol de gaz ideal este supus unei transformarii izoterme in urma céreia volumul siu se dubleazé. Sa se afle cresterea entropiei gazului in acest proces. 297 Un mol de gaz ideal se dilat adiabatic pnicfind presiunea scade den = 5 ori, dup’ care este comprimat izoterm pana la presiunea initiali. Care este variatia entropiei gazului in acest proces? 298 Un vas termostatat este impartit in dou’ compartimente de volume egale printr-un perete prevazut cu un orificin care initial este inohis. {ntr-unul din compartimente se afl un mol de gaz ideal, iar celdlalt este vidat $a se afle variatiile energiei inteme si entropiei gazului in urma deschiderii orificiului. 299 Un vas cu volumul Vj contine m, = 14 g de azot (uy = 28 kg/kmol), iar un altul, cu volumul Vi = 3,4 L contine my = 16 g de oxigen (iy = 32 kg/kmol). Cele dows vase se afli la aceeasi temperturi. Si se afle cresterea entropici sistemului atunci cand vasele sunt puse in legatura printr- un tub de volum neglijabil. 49Cap. 2 - CURENTUL ELECTRIC CONTINUU 2.1 Curentul electric 300 Un condensator este incar- cat cu sarcina electric’ Q = 25 mC ou ajutorul unei masini electrostatice care efectueaz4, pentru acesta, un numar de n= 100 rotatii. Sa se determine intensi- tatea curentului care poate fi debitat de masina atunci cand aceasta are o turatie v= 150 rot/min. 301 Printr-un conductor cu sec- tiunea § = 0,24 mm? trece un curent electric cu densitatea j = 5.106 A/m?. Ce sarcina trece prin conductor in timpul 302 Intensitatea curentului elec- tric printr-un conductor creste uniform de la Jy = 0 la 7 =3 A in intervalul de timp ¢ = 10 s, Ce sarcind trece in acest timp prin conductor? 303 Voltmetrul din figura indica tensiunea U; = 12,6 V atunci cdnd intre- rupatorul K este deschis si U, = 12 V atunci cand K este inchis, Care sunt valorile tensiunii electromotoare si tensiunii interioare ale generatorului? eS a >} + W Pentru problema 303,304 Sa se afle sarcina electrica ce trece printr-un conductor cu rezistenfa R=3Q atunci cénd tensiunea aplicatt la capetele conductorului oreste de la Up=2V la U=4 V in timpul r= 20 s. 305 Prin trei sarme conductoare, de aceeasi lungime, legate una in continuarea celeilalte, trece un curent electric. in graficul din figura este reprezentati ciderea de tensiune pe cele trei conductoare. Sa se afle in ce raport se aflé rezistenfele conductoarelor. uM O1 02 03 Pentru problema 305 306 SA se afle rezistenta unui conductor de cupru cu sectiunea S = 0,1 mm? si masa m = 0,3 kg. Rezis- tivitatea cuprului este p = 1,7.108 Q.m, iar densitatea sa y= 8.900 kg/m}, 307 Rezistenta unui conductor de cupru este de n= 2 ori mai mare decat a unuia de aluminiu, iar masa sa de k= 4 ori mai mid. $8 se afle raportul lungi- milor celor dowd condiictoare, Rezistivi- Curentul electric tatile si densititile pentru cupru si aluminiu sunt p; = 1,7.10°% Q.m, 1 = 8.900 kg/m3, respec-tiv py = 2,8.10°% um, Y= 2.700 kg/m3. 368 Doua conductoare confec- tionate din materiale cu rezistivitatile 9 si Pz si densititile yj, respectiv yj au aceeasi masa. Si se determine: a) rapor- tul sectiunilor conductoarelor in cazul cand ele au aceeasi rezistenta electrica; b) raportul rezistenfelor in cazul cand conductoarele au aceeasi lungime si sectiunile S, $i Sp. 4 se afle lungimea unui fir de constantan (p = 48.10°8 Q.m) cu dia- metrul d= 0,5 mm stiind c& prin acesta trece un curent J = 6,5 A atunei cfnd este alimentat la o tensiune U='220 V. 310 Printr-o bucati de sdrma cu lungimea = 4,7, om si diametrul d= 0,5 mm trece un curent 7= 1 A atunci cnd i se aplicd o tensiune U = 1,2 V. Care este rezistivitatea materialului din care este confectionata sima? 311 Printr-un fir de cupra cu lun- gimea / = 50m, sectiunea $= 0,7 mim? si rezistivitatea p = 1,7.10°$ Q.m tree n=2,1.1022 electroni in Ar= 340 s. Cat este tensiunea aplicati- intre capetele firului? Sarcina electronului este e.= 1,6.10°19 C. aCap, 2 - Curentul electric continuu 312 O bobina confectionaté din sirma de cupru (p = 1,7.10°8 O.m) are n= 1000 spire cu diametrul d= 6 cm. Ce tensiune trebuie aplicata la capetele bobinei astfel incat densitatea de curent prin aceasta sé fie j = 2.106 A/m2? 313 Rezistenfa filamentului de wolfram al unui bec neaprins este Ry = 36 Q. Daca se alimenteazd becul la tensiunea U = 220 V, prin el trece un curent cu intensitatea J = 0,68 A. S& se afle temperatura filamentului atunci cand beoul este aprins. Coeficientul ter- mic al rezistivititii este pentru wolfram = 4,2.10°3 grav} 314 Sa se determine tempera- tura la care se efli filamentul de wolfram (0, = 4,2.10°3 grd-!) al unui bec electric in regim de functionare, stiind c& in momentul aprinderii intensitatea curentului este de n= 11,5 ori mai mare decat in conditii de lucru. 315 Sa sedetermine coeficientul termic al rezistivitatii unui conductor obfinut prin legarea in serie ‘a unei sirme de aluminiu (a, = 4.1073 grd-l) cu rezistenfa Ry =3 Q cuo s@rma de fier (0) =4,8.10° grat!) cu rezistenta R, =2.2. 316 Un conductor de fier este legat in serie cu unul de carbon de ace- lagi diametru. Pentru ce raport al lungi- milor celor dow conductoare rezistenta lor totala nu depinde de temperatura? Coeficientii termici ai rezistivititii pentru carbon si fier sunt or, = -0,8.10° grd*!, respectiv Oy = 6.103 gra}, iar rezis- tivitayile 9, = 4.10°5 Q.m, respectiv 2 =1,2.10-7 2m. 317 Doua rezistoare au, la 0°C, rezistenfele Ro, si Rog. Ele sunt con- fectionate din materiale care au coefi- cientii de variatie termica a rezistivitatii 4, respectiy cry, Care este coeficientul de variafie termic& a rezistivitatii pentru ansamblul celor dowa rezistoare conectate: a) fn serie; b) in paralel?Legea lui Ohm EC 2.2 Legea lui Ohm 318 {ntre capetele a trei conduc- tori legati in serie se aplici o tensiune electric’ U= 24 V. Rezistenta primului conductor este R, = 4 Q, a celui de-al doilea Ry = 6 Q, iar tensiunea intre capetele celui de-al treilea conductor este U3 = 4 V, Sa se afla intensitatea curentului electric prin conductori, rezistenta Ry si caderile de tensiune Uj si U; pe primi doi conductori. En circuit simplu este ali- mentat de o surs&i cu tem. B= 120 V si rezistenta interioara r = 50 Q. Sa se determine rezistenta R a rezistorului din circuit stiind cA tensiunea la bornele sursei este U = 118 V. 320 La bornele unui generator cu tem. £ = 30 V si rezistenta interi- oar r este conectat un rezistor cu rezis- tenfa R. Curentul prin circuit este J = 3 A, iar tensiunea la bornele generatorului U= 18 V. Sse afle r $i R. APE Tensiunea la bomele unei surse care alimenteazi un circuit cu rezistenfa R = 25 Q este U = 455 V. Tensiunea la bornele aceleiagi surse la functionarea in gol este U; 77 V. SB se determine rezistenta interioara a sursei. 322 Tensiunea la functionarea in gol a unui generator cu rezistenta inte- rioari r = 2,5 Q este Ug = 250 V, jar tensiunea la borne la functionarea in sarcina este U = 242 V. Sa se afle rezistenta sarcinii si intensitatea curen- tului prin circuit. 323. intr-un circuit electric simplu sunt montate un ampermetru si un voltmetru, ale cfror indicatii sunt 2 A, respectiv 10 V. Sa se afle rezistenta rezistorului din circuit precum si t.e.m. a sursei, stiind c& rezistenta interna a acesteia este 0,5 Q. 324, Un rezistor cu rezistenta R=4,2 Q este conectat la un generator electric de curent continuu..care are rezistenta interioara r = 0,2 Q. Un voltmetru cu rezistenta interioara foarte mare, conectat intre capetele rezis- torului, indica 21 V. Sa se afle inten- sitatea curentului electric prin circuit si t.e.m. a generatorului. 325, intr-un circuit electric simphu alimentat de un generator cu tem. 12 V gi rezistenfa’ interioara r = 0,4 Q este montat un voltmetru. Indicatia aparatului este 11,2 V. Sa se determine valoarea rezistenfei rezistorului din cir cuit $i intensitatea’curentului electric prin acesta. 23%6-Printr-un circuit format dintr-o sursa cu tem, E = 6 V si rezis- tenfa interioara ¢ = 2 Q si un reostat trece un curent J= 0,5 A. Ce curent va trece prin circuit’ daci rezistenta reos- tatului se micsoreaz’ de k= 3 ori? 53Cap. 2 - Curentul electric continua 327 Un acumulator care alimen- teazii un circuit ou rezistenta Ry = 1 Q are tensiunea la bone U, = 2 V. Daca rezistenfa circuitului creste la Ry = 2 2, tensiunea la borne devine Up = 2,4 V. Sa se afle rezistenfa interioara a acumula- torului, 328 Daca la bornele unei surse de t.e.m. se leaga un rezistor cu rezis- tenta Ry = 10 Q, curentul prin circuit este J) = 10 A, iar prin rezistorul cu Ry = 20 Q curentul este Jy = 8 A. Cat este rezistenta unui rezistor prin care trece curentul = 9 A atunci cand este legat la aceeasi sursi? 329 Un element galvanic cu rezistenta interioaré r = 1 Q. debiteazd. pe un rezistor ou rezistenta R, tensiunea la borne fiind U, = 20 V. Daca in paralel cu R se monteaz& un rezistor identic, tensiunea la bore scade la Up = 15 V. Si se determine valoarea rezistentei R. Aira intr-un circuit electric se mireste de n = 5 ori rezistenta extern, atunci tensiunea de la bornele generatorului creste de la Uy = 10 V la Uy = 30 V. Sa se afle tem. a genera- torului. i 331 Un rezistor cu rezistenta R este conectat la bornele unui generator de curent electric continuu cu rezistenta interioara r = 1 Q. Sa se afle valoarea 34 lui R stiind c& daci rezistenfa circuitului exterior ar creste de k = 5 ori, atunci tensiunea la bome ar scidea cu f= 25%. 332 La bornele unei surse cu tem. £ gi rezistenta interioaré r este conectat un rezistor cu rezistenta R= nr. SA se afle valoarea raportalui dintre ten- siunea la borne si te.m. a sursei. 333 Curentul intr-un circuit format dintr-un generator si un rezistor cu rezistenta R = 19,5 Q are intensitatea 1,2 A. Sa se afle tem. si rezistenta interioar& a generatorului, cunoscaind cu- rentul de scurtcircuit al acestuia J,.= 48 A. 334 O sursa are tem, B= 4,5 V gi curentul de scurtcircuit /,,=3,6 A. Sa se determine tensiunea la borne si caderea interioari de tensiune atunci cand sursa debiteaz pe un rezistor cu rezistenta R= 5 Q. 335 Un rezistor cu rezistenta R = 20 Q este legat la o sursé cu tem. B= 3 V, Caiderea de tensiune pe rezistor este U =2 V. Sa se determine curentul de sourtcircuit al sursei 336 Un generator de curent electric continuu are te.m. E = 12 V si curentul de scurtcircuit J,,=30 A. Cate este valoarea rezistenfei unui rezistor ec aeratesi rei cu ste de ont si are tor Legile lui Kirchhoff ee care, legat la bornele generatorului, face ca tensiunea la bore si fie U= 10 V? 337 Un element galvanic debi- teaza pe rezistenta exterioar’ Ry = 4. Q curentul J; = 0,2 A. Dacé rezistenta exterioara reste la Rp = 7 Q, curentul devine 7 = 0,14 A. S& se afle curentul de scurtcircuit al elementului galvanic. 338 Un consumator este alimen- tat de la o central electricd avand la iesite tensiunea U = 6,6 KY, aflata la 1 = 10 km departare, prin dow’ con- ductoare de cupru (p = 1;75.10°8 Q.m). Sa se determine ce sectiune trebuie si aibi conductoarele, dacd intensitatea curentului este J=20 A, iar ciderea de tensiune pe linie mi trebuie s& fie mai mare dek=3%. 339 Un consumator este alimen- tat de lao central electricd aflaté la 1 = 20 km depirtare prin dou’ fire con- ductoare cu rezistenta total’ R = 400 Q. Undeva pe linie se produce un scurt- circuit astfel incdt tensiunea la iesirea din central este U= 10 V, iar curental pe linie = 40 mA. La ce distant de central $-a produs scurteircuitul? 2.3 Legile lui Kirchhoff 340 fntr-un circuit se cunosc rezistenfele Ry, Ry si R3 si curentul J; care trece prin rezistorul R3. Rezistoa- rele Ry si Ry montate in paralel sunt legate in serie cu rezistorul Ry. S& se determine intensititile J) si J) ale curentilor care trec prin rezistoarele Ry si Ry, precum si tensiunea la bomnele circuitului. 341 fn oircuitel din figura se cunose Ry = 5 2, Ry =3 Q, Usg=6V si intensitatea curentului prin generator 1=1,3 A. Sase afle intensititile curen- tilor electrici prin cele patra rezistoare A R R, [| “ef —O tI R3 Pentru problema 341 55Cap. 2 - Curentul electric continua 424n circuitul din figura rezis- tenfele interioare ale sursei si amperme- trului sunt neglijabile. Atunci cand intrerupatorul K este deschis, amper- metrul indicd o intensitate a curentului electric J, = 3 A. Care va fi indicajia ampermetrului dupa inchiderea intreru- patorului? E(t E Pentru problema 342 343 Un beculet este construit pentru a functiona la tensiunea no- minal U, = 6 V. El este alimentat de la un generator conectindu-l mai intai in serie, apoi in paralel cu un rezistor a clirui rezistent& este de k = 5 ori mai mic& decat cea a beculetului. in ambele situafii beculeful lumineaz normal. Sa se determine t.e.m. a generatorului. 344 Daci la bomnele rezistorului Rj din circuitul din figura se aplicd ten- siunea U; = 100 V, atunci caderea de ten- Siune pe rezistorul R; este U3 = 40 Y, iar ae prin rezistoral Ry are intensi- ae 1A. Daca la bomele rezis- 3 Se aplic& tensiunea U3’ = 60 V, 56. céderea de tensiune pe rezistorul R; este Uy’ = 15 V. Sa se determine rezistentele celor trei rezistoare din circuit. Pentru problema 344 $48In schema din figuri se cunose F=5 V, Ry = 2.2, y= 4Q, Ry = 6 Q Rezistentele interioare ale sursei si ampermetrului se neglijeaza Care va fi indicatia ampermetralui? Dar daci ampermetrul si sursa isi schimba locurile ntre ele? E R Ry R Pentru problema 345, ge g346 Dowd rezistoare cu rezis- tentele Ry = Ry = 1 Q gi un reostat cu rezistenta R; = 2 Q sunt montate ca in figurd si alimentate de la o sursi cu rezistenta interioara r = 0,5 Q. Atunci cand cursorul resortului se afla la jumitatea acestuia (tn puncul A), voltmetrul indic& o tensiune U = 13 V.ste Care va fi indicatia voltmetrului atunci cénd cursoral se afla la extremitatea dreapti a reostatului (in punctul B)? Ry ct ~~ B ‘ el” R, R tM Pentru problema 346 347 Rezistentele rezistoarelor din cireuitul din figuré au valorile R= 10 Q, Ry = 2,5 Q, Ry = 7,5 Q. Intensitatea curentului prin rezistorul R este J; = 1 A cand comutatorul K este deschis si 1,=0,8 A cand comutatérul este inchis. S& se afle t.e.m. si rezistenta interioara ale generatorului C R K ie Pentru problema 347 348 Un reostat cu rezistenta R = 20 Q este legat in serie cu un sistem de trei becuri conectate intre ele in paralel, avand rezistentele Rj = 200 Q, Rp = 240 Q, R3 = 300 Q. Rejeaua de alimen- tare are tensiunea U = 150 V. S& se determine intensitatile curentilor prin fiecare element al circuitului. 349 Circuitul din figuré este alimentat la o tensiune U = 27 V. Sa se afle intensitatile curentilor din fiecare ramuri, dacé Ry = 40 Q, Ry = 75 Q, Ry = 70 Q, Ry = 80.2. Pentru problema 349 BBESI se determine intensititile curenfilor prin ramurile circuitului din figura. Se cunose R; = 80 2, Ry = 300.2, R= 700, Ry = 110 @, U= 50 V. Ry Pentru problema 350 57Cap. 2 ~ Curentul electric continu 351 fn cirouitul din figuré rezis- stiind ci Ry =Ry= 29, R= 4 Q, Ry= toarele au rezistenfele Ry = Ry = 252, Rs=19. Ry = 15 Q, Ry = 75 Q, iar tensiunea de alimentare este U = 105 V. Sa se afle intensitatile curentilor din fiecare ra- mura a cireuitului. Pentru problema 353, fn circuitul din figuri se cirouitul din figuri se cunose E = 6 V,r=19, Ugg =3V, cundse E = 24 V,r = 2, Ry = 2.9, Ry = 4, Ry= 105i Ry=15Q.SHse Ry=8O,Ry=4O,Rs=6 QsiUV=20V. determine rezistenfa rezistorului Rj. Siise afle Rs, sis. Rg R Ry , , rH, — a io} x = _ —— Ly] R © E a Pentru problema 354 eee 355 in circuitul din figura se cunose: U; =30 V, Uy = 60 V,r= 10, ._, R= 22,R3=6O,Rq= 602, Rs=40.2. _ Aage Ampermetrul aflat in circui-g5 s¢ determine Le.m. E a sursei, tensiu- ‘ul din figuré indic& un curent J) = 0,5 A. yea Ula bomele circuitului si valoarea Sa se afle curentul J, prin rezistorul Ry rezistenfei Rp 58way Rs Rs Pentru problema 355 356 In circuitul din figuri se cunosc: E= 24 V, U=21 V,r=1Q, Ry = 2,55 Q, Ry = Ry = #Q, Ry 6 2, Rs=10,R,=4Q. Si se afle curentul debitat de generator, rezistenfa rezis- torului Rg, intensitatea curentului prin acesta si tensiunea Uap. Pentru problema 356 357 Circuitul din figura este ali- mentat la tensiunea U= 250 V, iar rezis- toarele au rezistentele: Rj = Rs = 6,5 2, Ry = 24 Q, Ry= 2,5 Q, Rg = 7,5 Q, Rg = 8,5 Q, Ry = 2 Q. SA se afle dife- renta de potential dintre punctele A si B. Legile Ini Kirchhoff Pentru problema 357 358 Care este indicatia amper- metrului in circuitul din figura, in care se cunose B= 4 V,r=19,R=2Q? “© (*) Pentru problema 358 359 fn circuitul din figura se cunosc E=4V,r=12,R=45 Q. Care sunt indicafiile ampermetrului si volt- metrului? 360 Circuitul din figura este alimentat la tensiunea U = 120 V. Sa se determine intensitatile curenfilor prin rezistoare, stiind c4 rezistentele acestora sunt: Ry = 900 Q, Ry = Ry = 300 9, Ry=375.Q. 59Cap. 2 ~ Curentul electric continua Pentru problema 359 Rg R Rs i Ry Ly y op I Pentru problema 360 361 In circuitul din figura se cunose Ry = 10, Ry= 20 2, R = 30.2, intensitatea curentului prin generator 1=1A gi tensiunea Ugg = 10 V. S& se afle rezistenta rezistorului Ry. A “| Pentru problema 361 Ry B Ry 60 362 fn circuitul din figura se cunose Ry = Ry = 2, Ry =5 Q, Ry= 40 Q, Rs = 10 Q, 14 = 0,5 A. Si se afle intensitafile celorlalti curenti din circuit si tem. a sursei. Rezistenfa interioara a sursei este neglijabila. Pentru problema 362 363 Find dat circuitul din fi- gurd, si se calculeze intensitifile curen- tilor din toate ramurile. Pentru problema 363 364 Ce relatie trebuie s& existe intre rezistentele rezistoarelor din cir- cuitul din figura astfel incat printr-un galvanometru conectat intre punctele A si B s& nu circule curent.RB; BR, Pentru problema 364 365 In circuitul din figura se cunose: R = 11,3 Q, R= 2 Q, Ry = 0,5 Q, R; =1Q, Ry=4 Q, E = 1,25 V; rezis- tenta interioara a sursei se neglijeaza. Sa se afle intensitatea curentului prin rezistorul R. Ri E & RB Ry cat R Pentru problema 365 366 Curentul debitat de sursé in circuitul din figura are intensitatea J in cazul in care toate rezistoarele au aceeasi rezistenfé. R. Cat devine intensitatea curentului in circuit daci doua rezis- tente opuse isi dubleazi valoarea? 367 Rezistorul Ry din circuitul din figura este parcurs de acelasi curent Legile lui Kirchhoff atunci cénd comutatorul K se afla in pozitiile A si B. Stiind c& Rj = 3 Q si Ry =2.Q, si'se afle rezistenta interioaré a sursei. R R 4 a {“} E R Pentru problema 366 R Ree a ] 1 Ae, -— B y BE Bi Oe Pentru problema 367 368 Sa se determine intensitatile curentilor prin diferitele ramuri ale cir- cuitului din figura, in care E= 12,5 V, 1=0,064Q, R,=19,R)=089,R3=5,8.0, Rg =4Q, Rs =6.Q, Re = 109. 369 Considerdnd cunoscute ele- mentele circuitului din figura, si se deter- 61wed (Gap. 2 - Curental electric continu rs mine pozitia oursorului C (Rac/Rgc) Ystit) inode intensitatea curentului elec- re si fie minima. AV a Pentru problema 369 370 Dowd generatoare cu te.m. E, =2V si Ey =1,9 V si rezistentele interioare neglijabile sunt montate intr- un circuit ca in figura. Sa se afle inten- sitafile curengilor in cele trei ramuri ale circuitului, dac Ry = 45 Q, Ry = 10 2, R3=109. 62 Pentru problema 370 371 Sa se afle intensitifile curen- tilor prin ramurile circuitului din figura stiind c& sursele au tem. £y = 1,5 V si Ey = 3,7 V §i rezistenfele interioare neglijabile, iar rezistorii au rezistentele: Ry = 10.Q, Ry = 202, Ry =5.Q. . E Ri By Ry Rs Pentru problema 371 372 Doua generatoare cu tem E, = 60V si Ey =47,5 V si rezistentele interioare neglijabile sunt montate in circuitul din figura, in care R, = 30 Q, Ry = 70 Q, Ry = 40 Q, Ry = 60.9. Sa se determine intensitatile curentilor prin circuit.a si fe Pentru problema 372 373 Dowd surse cu tem, Ey = 10 V si By = 4 V si rezistentele interi- oare neglijabile alimenteazi circuitul din figura, in care Ry = Ry= 2 Q, Ry = Ry = 4 Q. Si se determine intensititile curentilor prin rezistoarele Ry si Ry si diferenta de potential Usp Pentru probleme 373 374 Sa se afle intensitatea cu- rentului care trece prin rezistorul R din circuitul din figura. Rezistenjele interi- oare ale surselor sunt neglijabile. Legile lui Kirchhoff Pentru problema 374 375 Care dintre becurile iden- tice montate in circuitul din figura arde mai luminos? Pentru problema 375 376 Intensitatea curentului elec- tric prin rezistorul de rezistent’ R=3 Q. din circuitul din figura este aceeasi, 7= 4A, oricare ar fi valoarea rezistentei varigbile R. Si se determine tem. Ey. Et Pentru problema 376 63Cap. 2 Curentul electric continun 377 Dowd generatoare cu t.e.m E, =2.V si Ey=5 V si rezistente inte- rioare neglijabile sunt montate intr-un circuit ca in figuri. Si se determine conditia necesarii ca prin generatorul 2 sd nu circule curent. Care este in acest caz intensitatea curentului prin rezis- torul Ry, dacd Ry = 2.2? Rg — Oem Os }. I ma Pentru problema 377 378 in montajul din figura cele doua generatoare au tem. E; = 3 V, Ey =7V si aceeasi rezistenté interioaré r=1Q, iar R=-4 Q. Si se determine valoarea rezistentei electrice R, stiind 379 Prin galvanometrul din circuitul reprezentat in figura nu trece curent, Sa se afle R,, stiind c& R=9 Q, Ey = 15 V,1, = 2,8 Q, Ey =2,7V. ON NA oe, Pentru problema 379 380 Si se afle intensititile curentilor prin ramurile circuitului din figurdi in care toate rezistoarele au aceeasi rezistenti R= 10 Q, iar sursele au tem. Ey = 65 V, By = 39 V si rezistente interioare neglijabile. R, : stlind 7 2 c& cele douX generatoare debiteaz ‘Oo curenti de aceeasi intensitate. ae R Ey E(t Ry -O- 4 Ry x al] HH —— Rs Re a(S) = At Pentra problema 378 64 Pentru problema 380 fi >381 Si se determine intensitaile curenfilor prin ramurile circuitului din figura. Se cunose: E, = 40 V, B= 20 V, Ry=Ry=2Q, Ry 1, Ry=8.Q, Rs= 4.Q, Re = 6 Q, Rezistentele interioare ale surselor sunt neglijabile. Pentru problema 381 382 fn circuitul din figuri se cunose E = 240 V, r; = 1 Q, Ey = 160 V, r= 20, Ry =8 2, Ry = 12, Rs =3Q, Ry=5Q, Rs = 6 Q, Rs =4.Q, R7=7Q, Rg= 10Q. Sa se afle intensititile curen- tilor prin ramurile circuitului. Pentru problema 382 Legile lui Kirchhoff 383 Trei surse cu tem, Z) = 1,3 V, Ep = 1,5 V, Ey = 2 V $i aceeasi rezis- tent& interioar’ r = 0,2 Q, sunt montate ca in figura si alimenteaza un rezistor cu rezistenta R = 0,55 Q. S& se determine intensit&tile curentilor prin cele trei surse. Pentru problema 383 384 fn circuitul din figura se cunose E, = 6 V, By = 5 V,£3=4V, Ry = 100 Q si Ry = 50 Q. SA se afle intensititile curentilor care tree prin rezistoare. Pentru problema 384Cap. 2 - Curentul electric continua 385 fn circuitul din figura se cunose Ey = 1,5 V, Ey=2 V, £3=2.5 V, Ry = 10 2, Ry=20.Q, Ry= 30 Q. Rezis- tenfele interioare ale surselor sunt neglijabile. Sa se determine intensitatile curentilor prin circuit si diferenta de potenfial dintre punctele A si B E R Ey B A B Es R3 Pentru problema 385 386 fn circuitul din figura toate sursele au rezistenta interioara r = 1 Q, iar £, = 20 V. Rezistentele rezistoarelor sunt Ry = 6 Q, Ry =4Q, Rs =2.Q, iar T,=1A,j=2A. Saseafle tem. By gi E; si diferenfa de potential dintre pune- tele A si B. Ez A E Ry A B 3 Rs Pentru problema 386 387 Sa se determine intensitiqile curentilor prin ramurile circuitului din figur’. Se cunose: Ey = 10 Vr, =29, Ey=2V,12=3.Q, Fy=6V,13= 152, 59,8, = 4,52. Pentru problema 387 388 Sa se determine intensitatile curentilor prin ramurile cireuitului din figura. Se cunose: Ey = 1,5 Vr, = 0,5 Q, Ey =4,5 V, ry = 0,4 Q, Ey =3,5 V, 73 = 0,1 2, Ry= 109, Rs = 150, Re=20. Ge De R a R Pentru problema 38¢ 389 Sa se determine intensitatile curenfilor prin ramurile circuitului din V, Ey=2V, 2,23=32, Ry = 4 Q. Rezistentele interioare ale surselor sunt neglijabile.tile din ale Legile iui Kirchhoff Pentru problema 389 390 In circuitul din figura cele trei generatoare au t.e.m. E) = 4 V, Ey = 6 V, By = 2 V si rezistentele interioare neglijabile. Rezistentele rezistoarelor sunt Ry = 1 Q, Ry=2Q, R= 3, Ry=4Q, R=04Q. Sase determine: a) intensitatea curentului prin rezistorul R; b) valoarea pe care ar trebui si o aiba rezistenta R astfel incat prin rezistorul R, si nu circule curent ; c) conditia ca nici unul dintre gene- ratoare si nu debiteze curent. Pentru problema 390 391 Ce curent trece prin amper- metrul montat in circuitul din figura? Team. a sursei este E, rezistentele interioare ale sursei si ampermetrului sunt neglijabile. Rezistentele rezis- toarelor sunt Ry = Ry =r, Ro = Rs = 2r. R Ry I @) so Pentru problema 391 392 Ce curent trece prin amper- metrul de rezistenfi neglijabilé montat in circuital din figura? Se cunose: E = 7,5 V, Ry = 15 Q, Ry = Ry = Ry = 10. Rezistenja interioara a sursei este neglijabila. Pentru problema 392 67Cap. 2 - Curentul electric continua 393 Sa se afle intensitatea cu- rentului care trece prin rezistorul R; din portiunea de cirouit reprezentati in figurd, stiind 08 rezistentele au valorile Ry = 10 Q, Ry = 20 Q, Ry = 30 Q, iar punctele A, B si C se afla la potentialele Vp= 10 V, Vp =6 V, respectiv Vo = 10 V. B R A Rt Rs c Pentru problema 393 pt f ate fe - z Roe 68 2.4 Gruparea rezistoarelor si generatoarelor electrice Gruparea rezistoarelor 394 Se leagé in serie n rezistoare identice. De cate ori se va modifica rezistenfa circuitului prin legarea in paralel a acelorasi rezistoare? 395 fn cAte bucdti egale trebuie impértit un conductor astfel incat prin legarea in paralel a acestor bucdti sa se obtin’ o rezistenfi de nm ori mai mici decét cea a conductorului? 396 Un rezistor cu rezistenfa Ry este legat in paralel cu un rezistor cu rezistenta Rp. Ce rezistenti R3 trebuie si aiba un rezistor montat in serie cu combinatia rezistoarelor R, si Rp, pen- tru ca rezistenta echivalenti si fie egal cuR;? 397 Un rezistor cu rezistenfa Ry este legat in serie cu un rezistor cu rezistenfa Rp. Ce rezistenfi R; trebuie si aibii un rezistor montat in paralel cu combinatia rezistoarelor Ry si Ro, pen- tru ca rezistenta echivalenti si fie egalé cu Ry?ce or re ca in tie in se ch Gruparea rezistoarelor 398 Pentru ce valoare a rezis- tentei r rezistenta echivalenti a circuitu- lui din figura este r? Pentru probleme 398 399 La un generator cu tensi- unea U = 120 V se conecteazi doud rezistoare. Atunci cand sunt legate in serie, intensitatea curentului prin circuit este J, = 3 A, iar cind sunt legate fn paralel, Jp = 16 A. Sa se afle rezistentele celor doua rezistoare. 400 Prin legarea in serie a doud rezistoare, intensitatea curentului prin circuit este n = 6,25 ori mai mica decat in cazul legirii lor in paralel. S& se determine raportul rezistenjelor celor doua rezistoare. Pentru problema 403 401 Trebuie si se relizeze un cirouit cu rezistenfa K = 3 Q folosind mai multe rezistoare identice cu rezis- tenta r= 10 Q fiecare. Care este mon- tajul care foloseste un numar minim de rezistoare? 402 Rezistentele a trei rezistoare sunt proportionale cu numerele 1, 2, 3 Dacé ar fi grupate in serie, rezistenta lor echivalenta ar fi R = 31 Q. Cum trebu- iesc grupate cele trei rezistoare pentru ca, alimentand montajul de la o surs& cu tem. £=65 V gi rezistenta interioara. 1 Q, curentul debitat de sursé s& fie SA? R ee cH ®& Pentru problema 405 AGESA se afle rezistenta echiva- lenté a circuitului din figur’, sti Ry = Ry = R3= Ry= 12, Rs Re =8Q. 0Q, 404 Dintr-un fir metalic cu rezistenta specifich Ry = 10 Qlem se confecfioneazi un circuit care consti 69Cap. 2- Curentul electric continu dintr-un cere de raz r= 10 cm circum- scris unui patrat. Care este rezistenta echivalentd a circuitului intre dowd var- furi opuse ale patratului? 45°58 se afle rezistena echiva- lenté inire bomele A si B ale circuitului din figura. Se cunose: Ry = 8, Ry = Ry= 16, Ry= 20.2, Rs = 92, Re = 18.9, R= 6.2. Sit Pentru problema 406 406 in circuitul din figura se cunose: Ry = Rs = 3 Q, Ry = 2,82, Ry = 1, Ry = 6,22, Re =2Q. Sise determine rezistenta echivalent’ a cir- cuitului R, R 4A 2 z a i & & Rs oy {| [} R “e@ eos $ Pentru problema 407 407 S& se afle rezistenta echiva- lenta intre bornele AB si CD ale circui- tului din figura, in care Ry = Ry = 15 Q, Ry = Re = 20 Q, Ry = Rs = 17.5.2, R,=129. 408 fn circuitul din figura toate rezistoarele au aceeasi rezistenta R. Si se determine rezistenta echivalentd intre bomele AB, AC, AD, CD, EF. C A R R E R F R ee B R R F D Pentru problema 408 409 Sk se afle rezistenta echiva- lent8 intre bornele AB si CD ale circui- tului din figura, in care Ry = Ry = 4.Q, R3=6.0,R,=89. Pentru problema 409 410 La intrarea circuitului din figura (bornele A si B) se aplicd tensi- a ch cc aldin isi Gruparea rezistoarelor unea U; = 160 V. Cat este tensiumea Up la iesire (bornele C si D)? Pentru problema 410 41 in circuitul din figura se cu- nose: Ry = Rg = 3 Q, Ry = 8 Q, Ry =5 Q, Ry= Ry =4.Q,Rs = 10 Q, Rg=2Q. Sa se determine rezistenta echivalenti circuitului. Pentru problema 411 412 Sa se afle rezistenta echiva- lent& a unui circuit de forma unui hexa- gon in care dintr-unul din varfuri sunt duse cele trei diagonale. Toate cele noua conductoare au aceeasi rezistent& r, iar alimentarea circuitulni se face prin var- furile aflate la capetele diagonalei mati. 413 Sa se afle rezistenta echiva- lent& a circuitului din figura, intre doua ‘varfuri opuse ale patratului. Pentru problema 413, 414 Si se afle rezistenta echiva- enti a unei rejele de forma unui pitrat care are mijloacele laturilor opuse unite prin conductoare sudate in punctul lor de intersectie. Reteaua este realizaté cu conductoare identice, avand rezistenfa 2r fiecare, gi alimentat& prin douk var- furi opuse ale patratului. 415 Si se afle rezistenta echiva- lent& a unei retele de forma hexagonal, cu cele trei diagonale mari sudate in punctul lor de intersectie. Circuitul este alimentat: a) prin extremitatile unei dia- gonale mari; b) prin mijloacele @ dou’ aturi opuse. Refeaua este realizat’ din conductoare identice, latura hexagonu- lui avand rezistenfa r. 416 Sa se afle rezistenfa echiva- lent a refelei din figura. Fiecare seg- ment are rezistenta r. 1Cap. 2 - Curent! electric continua ca Pentru problema 416 417 Sa se afle rezistenta echiva- lent a unei refele de forma unui tetrae- dru, alimentata prin doua dintre varfuri, Rezistenta fiectirei muchil este r. 418 Si se afle rezistenta echiva- lent& a unei refele de forma unui cub, alimentata prin dowd dintre varfuri (se vor considera cele trei cazuri posibile). Rezistenta fiecarei muchii este r. 419 Sa se determine rezistenta echivalenta intre bornele A si B ale cir- cuitului din figura, in care Ry = 10 Q, Ry = 209, R3=5Q. A R CI — R, B Pentru problema 419 420 Si se determine rezistenta echivalenta intre bornele A gi B ale cir- cuitului din figura. nn 3R R , {| , R BR Pentru problema 420 421 S& se determine rezistenta echivalenta intre bornele A si B ale cir- cuitului din figura. Pentru problema 421 422 Si se determine rezistenta echivalenta intre bornele A si B ale cir- cuitului din figura. Toate rezistoarele au aceeasi rezistentaiR. Pentru problema 422ofa sire Ma ir- au istoarelor Gruparea r 423 S& se determine rezistenta echivalent’ intre bornele A si B ale cir- cuitului din figura. Toate rezistoarele au aceeasi rezistenfa R. Pentru problema 423 424 Un circuit este format dintr- un-numir infinit de celule constand fie- care din trei rezistoare identice cu rezis- tenfa r, ca in figura. Sa se afle rezistenta circuitului. Pentru problema 424 425 Cat trebuie si fie valoarea rezistentei R astfel incdt rezistenja echivalenta a circuitului din figurd s& nu depinda de numirul de celule? 426 O refea cu n noduri este ast- fel construit& incdtt orice nod este legat ou fiecare din celelalte n -1 noduri prin fire conductoare de aceeasi rezistenta r- Nodurile 1 si 2 sunt legate la o sursa de te.m. Sa se determine rezistenta echiva- lent& a circuitului or or 2 2 CH alll « ll Pentru problema 425 ee)Cap. 2- Curentul electric continu Gruparea generatoarelor electrice 427 O baterie format din n ge- neratoare identice, avand fiecare t.e.m. E $i rezistenta interioardi r, alimenteazi un circuit cu rezistenja R. Care este intensitatea curentului electric in cir- cuitul exterior dacd generatoarele sunt grupate: a) in serie; b) in paralel? 428 Daci la o sursé cu tem. £= 1,5 V se conecteazi cu un rezistor cu rezistenta R = 0,1 Q, intensitatea curen- tului prin acesta este J; = 0,5 A. Intro- ducand in circuit, in serie, incd o surs& cu aceeasi t.e.m., intensitatea curentului prin rezistor devine Jp = 0,4 A. S& se afle rezistentele interioare ale celor doua surse. 429 Doua generatoare legate in serie debiteazd pe un rezistor cu rezis- tenta R = 4 Q un curent cu intensitatea 1, = 1,83 A. Dacd unuia dintre genera- toare ise inverseaza legaturile la borne, curentul devine Jp = 0,34 A. Sa se afle tem. E; si Ep si rezistenfele interioare ', Si ry ale generatoarelor stiind ed, fiecare in parte, debiteazi pe acelasi Tezistor curenti cu intensitatile J, = 1 A, respectiv J, = 1,3 A. 74 430 Dou elemente galvanice legate in serie au aceeasi tem., dar rezistente interioare diferite r, si ry. Cat trebuie si fie rezistenta circuitului exte- rior astfel incdt tensiunea la bornele unuia dintre elemente si fie egali cu zero? GEDov8 suse cu tem. Ey si Eq si rezistenjele interioare r, si ry se leaga in paralel, Si se deducd tem. a bateriei astfel obtinuta. 432 fn circiutul din figura sur- sele au rezistenfele interioare r, = 1 Q, respectiv ry = 2 Q. Curentul prin sursa E, are intensitatea J, = 1 A. S& se determine intensitatea curentului prin rezistorul R. E Pentru problema 432 433 Doua generatoare cu tem. 1,9 V si Ey = 11 V si rezistentele interioare r = 0,1 Q si ry = 0,8 Q sunt legate in paralel si alimenteaz\ un rezis- tor cu rezistenta R = 10 Q. Sa se afle intensitatile curentilor J, si Jy prin cele doua generatoare gi cdderea de tensiune Upe rezistor.ice jar vat ale cu si se ro in se in a ot s- le le te ASeDouk surse cu tem. Ey gi Ep si aceeasi rezistenta interioar’ r sunt legate in paralel. Care este diferenta de potential la bomele surselor? au aceeati tem E=1,5 V si rezistentele interioare rj = 3 2, rp = 1 Q . Care este indicatia voltmetrului? Pentru problema 435 436 Ce conditie trebuie sa satis- fac& doud surse legate in paralel pentru ca prin rezistorul conectat Ja bornele lor sA nu treac curent electric, oricare ar fi rezistenta acestuia? 437 Legind polii de acelasi semn ai dowd generatoare cu rezistentele inte- rloare rj = 0,2. Qi r= 0,4 Q, tensiunea labornele generatoarelor este U= 1,5 V. Stiind ci unul dintre generatoare are tem. E = 1,2 V, sa se afle tem. a celuilalt generator. 438 Douad acumulatoare cu tem. Ey = 1,3 V si Ey = 2 V si rezis- tenfele interioare r; = 0,1 ©, respectiv r= 0,25 Q sunt legate in paralel. S& se afle intensitatea curentului in circuit $i tensiunea la bornele acumulatoarelor. Gruparea generatoarelor electrice 439 Doud elemente galvanice cu tem. E) = 1,5 V si Ey =2 V sunt legate in paralel. S& se afle raportul rezis- tentelor lor interioare stiind c& tensiunea Ja bone este U= 1,7 V. 440 Dowd generatoare avand aceeasi tem. E=2 V si rezistentele interioare r, = 1 Q gi rp = 2 & sunt Jegate in paralel si debiteazi pe un yezistor cu rezistenta R. Curentul care trece prin primul generator are ‘intensi- tatea J; = 1 A. SA se afle rezistenta Rsi intensitatile curentilor care tree prin cel de-al doilea generator si prin rezistor. 441 in circuitul din figura se cunose By = 6 V, E,=4 V,7)=12= 32 Ce rezistenté trebuie sa aiba un rezistor conectat intre punctele A si B astfel ineat prin sursa cu tem. E> si mu cit- cule curent? Ext, Pentra problema 441 442 Trei surse identice avand rezistenfa interioari r = 6 Q fiecare sunt legate in paralel, apoi in serie si debiteazi pe un rezistor cu rezistenta a 5Cap. 2 - Curentul electric continuu in ambele cazuri, un curent de aceeasi intensitate. Sa se determine rezistenta R. 443 Se dau dowd generatoare cu tem. By = 4V si Ey = 5 V gi rezis- tentele interioare r, Q, respectiv r= 4 Q. Pentru ce valoare a rezistentei circuitului exterior intensitatea curentu- Iui prin circuit nu depinde de modul de legare a generatoarelor? 444 Si se deduct tem. a unei baterii formate din trei surse diferite legate in paralel. 445 Trei_ generatoare ou tem, E, =2V, Ey =1,7 V, Ey =1,6 V sitezis. tenfele interioare r, = 0,3 , ry =r = 0,1 & sunt legete in paralel, Sa se deter mine pentru ce valoare a rezistentei cir- cuitului exterior prin generatorul £3 nu va circula curent. 446 Trei generatoare cu te.m. Ey =1V, By =2V, Ey =3 V gi rezis- tenjele interioare r, = 1 Q, ry = 2 Q, respectiv r= 3 Q sunt legate in serie si scurtcircuitate. SA se afle intensitatea curentului in circuit si tensiunea la bor- nele fiectrui generator. Care ar fi situ- atia in cazul in care toate generatoarele ar avea aceeasi tem. F=2V? 447 Cateva generatoare identice sunt legate in serie si scurtcircuitate, Si se afle ténsiunea la bornele :fieckrui generator, 448 in cirouitele din figuré se cunose R; = 6 Q, Ry = 2Q. Circuitul & este alimentat de n generatoare identice 76 cu cel care alimenteaza circuitul a. Sise determine 1 stiind c& cele doua circuite au acelasi randament. Er (>). d) Pentru problema 448 449 Care este diferenta de po- tenfial intre punctele A si B ale circui- tului din figura, intre care se afl m surse? Toate cele n surse din circuit sunt identice, avand tem £ si rezistenta interioara r, iar rezistenta conduc- toarelor de legitura este neglijabila, A GOr~g OQ | QO | ©) On Pentru problema 449 = 220 V cu ajutorul unor conductoare de legatura a c&ror rezistenfi este R=5 Q. 84 fn aceste condifii tensiunea la bornele aparatului este U3 = 200 V. Sa se afle puterea aparatului. 505 Un fier de calcat electric construit pentru tensiunea U = 120 V are puterea P = 300 W. Alimenténdu-! de la o prizé cu tensiunea U = 127 V, tensiunea la intrarea in rezistenta fierului este U; = 115 V. Sa se afle rezistenfa cordonului de alimentare. 506 Un regou electric cu puterea P=0,8 KW este alimentat de la o refea cu tensiunea U = 120 V printr-un cordon de legatura cu rezistenta r= 4Q. Ce rezistent& are resoul stiind cA, in aceste condifii, el functioneaza la pute- rea nominal? 507 Un regou electric ou puterea nominala P, = 300 W este alimentat de la o prizé ou tensiunea egalé cu cea pentru care a fost construit aparatul. Din cauza cordonului de legitur’, puterea dezvoltati de fapt in regou este P = 250 W. Ce putere P; se va dezvolta in dowd resouri identice legate in paralel si alimentate de la prizd prin acelasi cordon? 508 fn spirala rezistent’ a unui resou electric se dezvolté o putere P = 2 KW atunei cfind tensiunea la bornele sale este Up = 200 V. Se alimentezi resoul printr-un cordon bifilar de la 0 S} 2cea Din 250 Energia si puterea electrici a a ea priz& cu tensiunea U = 220 V. Care este rezistenta electric a cordonului daca in spirala resoului se dezvoltA puterea P? 509 Trei rezistoare identice sunt legate in serie, Dack montajului i se aplic& o anumita diferenta de potential, puterea total dezvoltati este P, = 10 W. Ce putere s-ar dezvolta daca cele trei re- zistoare ar fi legate in paralel la aceeasi diferenta de potential? 510 Un ceainic electric are doua spirale rezistente. Una dintre ele reu- seste s& aduci apa la fierbere in timpul 4 = 15 min, cealalté in 4 = 30 min. Dupa cat timp va fierbe apa in ceainic dack functioneazi ambele spirale legate: a) in serie; b) in paralel? Pentru problema 511 S11 Un resou electric are trei spirale cu rezistenjele Ry = 100. Q, Ry = 200 Q, Rs = 300 Q montate ca in figura: Un ‘comutator permite alimentarea regoului de la o linie cu tensiunea U = 120 V prin oricare doudsdintre punctele A,B, C. S& se calouleze puterea elec- tric’ dezvoltaté in regou fn cele trei moduri posibile de alimentare. 4 so b) Pentru problema 512 512 O plita electticd are trei spirale cu aceeasi rezistent4 fiecare. Prin legarea lor in paralel, o cantitate de api fierbe in 6 minute. fn cat timp va fierbe aceeagi cantitate de apa daca spi- ralele se leag’ in modurile reprezentate in figura? R ee 2 INU Lt 1 3 = Pentru problema 513 513 Spiralele rezistente ale unei plite electrice sunt legate ca in figura. Daca se alimenteazi plita intre bornele 1 si 2, atunci ea poate aduce la fierbere © cantitate m = 500 g de apa intr-un 85Cap. 2- Curental electric continu anumit timp. Ce cantitate de ap, aflata initial la aceeasi temperatura, poate aduce plita la fierbere in acelasi timp atunci cand este alimentatd intre bornele 1513? 514 Un regou ou rezistenta elec- tricd R = 60 Q, conectat la retea printr- un cordon cu rezistenta r aduce la fier- bere o anumiti cantitate de apa intr-un anumit timp. Un alt resou, conectat la aceeasi refea printr-un cordon cu rezis- tenta de doui ori mai mic’, aduce la fier- bere aceeasi cantitate de ap& intr-un timp de dou ori mai scurt. Care este rezis- tenta électricd a celui de-al doilea resou? 515 Sub ce tensiune U trebuie transportat energia electricé la distanta L = 10 km astfel incat, la o densitate a curentului j = 0,5 A/mm?, pierderile in firele liniei s& reprezinte k = 1% din puterea inifialé, Rezistivitatea firelor liniei este p = 1,2.10-7 Q.m. 516 De lao centrala electrica cu tensiunea U'= 100 kV trebuie transmisa puterea P = 5000 kW la distanja L = 5 km. Pierderile permise de tensiune pe linie sunt k = 1%. Sa se determine sec- tiunea minim’ a conductoarelor de cupra folosite in acest scop. Rezistivitatea cuprului este p = 1,7.10°8 Qin. 517 Printr-o linie format din dou conductoare de cupru cu rezis- tivitatea p = !/54.10-6 Q.m, seofiunea S = 150 mm? si lungimea L = 10 km 86 trebuie alimentati o serie de consu- matori cu puterea totalé P = 4500 kW. Randamentul transportului este 1 = 90%. Cu ce tensiune trebuie alimentati linia de la uzina? 518 De la o centralai eleotrica ou puterea P = 100 kW la tensiunea Uy = 220 V trebuie transportati energie electric’ la distanta L = 10 km cu ajutorul unor conductoare de cupru, astfel inoat pierderile de energie pe linie si mu depigeascd k = 10%, Cunoscand rezistivitatea cuprului p = 1,7.10°8 Q.m si densitatea sa y = 8,9.103 kg/m’, si se afle masa de cupru necesaré pentru confectionarea conductoarelor. Cat ar fi aceasti masa daca tensiunea centralei ar fi U, = 440 V? 519 O sursé cu tem, E=2V are rezistenfa interioara r = 1 Q. Sa se afle intensitatea curentului debitat de sursi stiind c& in circuitul exterior se consumé o putere P= 0,75 W. 520 O sursi cu tem. E=6 V si rezistenfa interioar’ r= 1 Q alimen- teazi un circuit, Si se determine puterea consumata in circuitul interior al sursei, stiind c& tensiunea la bornele sale este U=4V. 521 Legand la bomele unei surse cu rezistenta interioaré r = 2 Q un rezistor cu rezistenfa R = 4 Q, tensiunea la bome este U=6 V. Care este puterea totali debitata de sursi?se de se Tsi en- rea sei, oste use nea rea Energia i puterea electrica ee 522 Mai multe generatoare, avind tem E = 5,5 V si rezistenta interioara r= 5 Q fiecare, sunt legate in paralel si furnizeazi unui circuit exte- rior puterea P= 7 W. S4 se afle numarul de generatoare, stiind cA intensitatea curentului prin circuit este /= 2 A. 523 Un generator cu rezistenta interioari r = 0,05 Q debiteaz& in cir- cuitul exterior puterea P) = 8 W lao inten- sitate a curentului J, = 4A. Ce putere Py va debita generatorul daci intensitatea curentului este Jy = 6 A? 524 Lao intensitate a curentului in circuitul exterior /; = 3 A, un gene- rator dezvolt& puterea P; = 18 W, iar la curentul [= 1 A, puterea P) = 10 W. Sa se determine tem. si rezistenfa interi- oar ale generatorului. 525 Sa se afle curentul de scurtcircuit al unei surse de tem stiind c& la o intensitate a curentului Jy = 2A in circuitul exterior se dezvolta o putere P, = 24W, iar la intensitatea J) = 5 A - puterea P, = 30 W. 526 Printr-un generator cu te.m. E= 100 V si rezistenta interioar’ r= 20 poate trece, fir s%-1 deterioreze, un curent maxim egal cu o fractiune k= 10 % din curentul stu de scurtcircuit. Sa se determine puterea maxima pe care o poate furniza acest generator circuitului exterior. 527 La o'sursi cu rezistenta in- terioara r se conecteaz un rezistor cu rezistenta R =r. Apoi, un al doilea rezistor identic se Jeag& cu primul: a) in serie; b) in paralel. Care va fi raportul dintre puterile dezvoltate in rezistorul R jnainte si dupa legarea celui de-al doilea rezistor, in ambele cazuri? 528 Douad consumatoare se leaga la bomele unui generator, 0 dati in serie, a doua oard in paralel. in ce caz randamenrul circuitului este mai mare? 529 Marind rezistenta exterioara unui circuit dela Ry = 6 QlaR; = 21 Q, randamentul circuitului creste de n = 2 ori. Si se afle rezistenta interioara a sursei. 530 Un beculet cu rezistenta R = 3 Q, construit pentru o tensiune nomi- nala U, = 6 V, functioneaza in montajul din figuré cu randamentul = 40%, Stiind c& generatorul are tem. #= 13 V si rezistenta interioard neglijabila, s& se determine rezistenfele rezistorilor Ry gi Rp. Pentru problema 530 87Cap. 2 - Curentul electric continuu 531 fn circuitul din figuré se cunose E = 100 V, r = 36 Q, randa- mentul 1 = 50% . Si se determine rezis- tenta R si puterea consumat& in circuit. Pentru problema 531 532 fntr-un rezistor cu rezistenta R=6Q, legat la bomnele unui generator de curent electric continu, se dezvolt& puterea P = 24 W. S& se determine tem. gi rezistenta interioara ale gene- ratorului, stiind cA randamentul cir cuitului este 1) = 75%. 533 O sursi de tem. alimen- teazi un rezistor a carui rezistenta este de 4 ori mai mare decat rezistenta interioara a sursei. Cum se va modifica randamentul circuitului daca in paralel cu primul rezistor se monteazi un al doilea a crui rezistenta este de n = 2 ori mai mare decét rezistenta interioard a sursei? 534 O sursi de tem. functio- neazi cu un randament 1, = 64 % atunci nd in circuitul séu exterior se disipa 0 putere P, = 18 W. Modificand rezistenja circuitului exterior, randa- mentul devine 1g = 36 %. Care este in acest caz puterea disipat& in interiorul sursei? 88 535 Daci doui rezistoare se leagé, pe rnd, la bornele unui gene- rator, acesta va debita cu randamentele Ty, Tespectiv 12. Cu ce randament va debita generatorul pe cele dou’ rezis- toare legate in serie? 536 Daci doua rezistoare se leagé, pe rénd, la bornele unui gene- rator, acesta va debita cu randamentele ‘Ny, Tespectiv 12. Cu ce randament va debita generatorul pe cele doua rezis- toare legate in paralel? 537 Daca un rezistor se leagi, pe rind, la bomele a doua generatoare, acestea vor debite cu randamentele 11), respectiv 7}. Cu ce randament vor debita pe acelasi rezistor cele doua generatoare legate in serie? 538 Daca un rezistor se leag’, pe rand, la bomele a dowd generatoare, acestea vor debita cu randamentele ), respectiv np. Cu ce randament vor debita peacelasi rezistor cele doui generatoare legate in paralel? 539 n generatoare identice de curent electric continuu, avind rezis- tenfa interioari r, debiteazi: pe un re- zistor cu rezistenta nr. Dac genera- toarele sunt grupate in serie, randa- mentul circuitului este n,, iar dact sunt grupate in paralel, randamentul este Ny. Sa se afle numérul generatoarelor stiind cA ny/ns= k= 18. | | | |Energia gi puterea electrica er 540 intr-un circuit electric se afl in serie un rezistor cu rezistenta R si un rezistor cu rezistenta Ry = 10 Q, in care se disip& o putere P. Legind in paralel cu Ro un alt rezistor identic cu acesta, puterea disipati pe cei doi rezistori este tot P. S& se afle valoarea rezistentei R. 541 O sursi de tem. debiteaza aceeasi puiere daca Ia bornele sale se leaga un rezistor cu rezistenta Ry = 9 Q, sau un rezistor cu rezistenta Ry = 4 Q Sa se determine rezistenfa interioari a sursei, 542 Un oumir de generatoare identice se leaga succesiv in serie si in paralel, in primul caz se conecteazi in circuitul exterior un rezistor cu rezis- tenta Ry = 9 Q, iar in al doilea caz un rezistor cu rezistenfa Ry = 4 Q. Se constati cA in ambele cazuri puterea debitati in cele doua’ rezistoare’ este aceeasi. Sa se afle rezistenta interioara a ‘unui generator. 543 Doua rezistoare identice, cu rezistenfa R= 100 Q fiecare, se leagt la © sursi, prima data in serie, apoi in paralel. in ambele cazuri puterea disipati in fiecare dintre rezistoare este aceeasi. Si se afle t.e.m a sursei, stiind cA in cazul legirii in serie a rezistoa- relor curentul prin circuit este J= 1 A 544 Cat trebuie si fie valoarea rezistentei R, din figura astfel incat puterea disipaté de portiunea de circut dintre punctele A si B s& fie aceeasi indiferent de pozitia comutatorului K? Rezistenfa interioara a sursei este neglijabilé. ‘LB AN Pentru problema 544 545 Doui fierbitoare electrice identice au o putere P = 200 W fiecare la tensiunea U = 120 V. Ble se conec- teazi impreuni la aceeasi sursi, de rezistenti interioara neglijabil’. Cat trebuie si fie rezistenfa R a unui rezistor introdus in circuit astfel ineat cele dows fierbatoare si disipe aceeasi cantitate de cilduri in unitatea de timp indiferent daca sunt legate in serie sau in paralel. $46 Daca rezistenfa R a unui circuit oreste den = 2,25 ori, puterea utild farnizatt de sursi nu se modifica. Sa se afle raportul dintre rezistenta ra sursei si rezistenta R a circuitului exterior 547 {ntr-un circuit care contine mai multi consumatori legati in serie se afl si un rezistor cu rezistenfa Ro, care consumi o putere P. Daca in paralel cu 89Cap, 2 - Curentul electric continuu Ro se monteaza un rezistor identic, pu- terea consumati impreund de cele doud rezistoare este tot P. Si se determine rezistenta total a circuitului. 548 Un generator de curent continua cu rezistenta interioara r= 2 2 debiteazd aceeasi putere pe doi rezistori conectati atét in serie, ct gi in paralel. Sa se afle rezistentele electrice ale celor doi rezistori stiind ca suma lor este Ry +R) =5Q. 549 fntr-un acumulator vechi, care consti din n elemente avand aceeasi t.e.m. si rezistenta interioara r, se defecteazé la un moment dat unul dintre elemente, astfel incat rezistenta sa interioara devine kr. S& se afle pentru ce valoare a rezistenfei circuitului exte- rior puterea utild furnizati de sursa nu se modificd dacd elementul defect se seurtcireuiteazi. ~~, R — wy Pentru problema 554 550 in dowd rezistoare, avand rezistentele Ry = 200 Q si Ry = 500 Q, conectate pe rand la bomnele aceleiasi surse de t.e.m., se disip’ aceeasi putere 90 P= 200 W. Sa se determine curentul de scurtcircuit al sursei. 551 Un numirn =4 de elemente galvanice identice legate tn serie dez- volt aceeasi putere P= 16 W pe dou rezistoare cu rezistentele electrice Ry = 4 Q si Ry = 9. conectate, pe rand, la bomele lor. Si se determine rezistenta interioara r si tem. E a unui element galvanic. 552 Un numir de n= 5 elemente galvanice identice dezvoltd aceeasi putere P= 5 W pe un rezistor fie c& sunt legate in serie, fie in paralel. Ce putere va dezvolta pe acelasi rezistor un singur element galvanic? $53 Un generator de curent con- tinuu dezvolt& o putere P pe vn rezistor cu rezistenta electric R, = 12 Q, randa- mento] transmisiei puterii fiind n = 60%. Ce rezistenti electric Rp are un alt re- zistor pe care’ generatorul dezvolté aceeasi putere P? 554 Generatorul din figura transfer in circuitul exterior aceeasi putere indiferent de pozitia intrerupa- torului K, Cunoscdnd rezistenta inte- rioara a generatorului r= 29 si R=3.Q, si se afle valoarea rezistentei Ry. 555 Puterea electricd dezvoltata pe circuitul exterior ia intrerupatorului K.de ate na ent nte agi unt ere gur sior Cunoscind Ry = 4 Q, Ry = 5 Q, sh se determine rezistenta interioara a surset. I RX Pentru problema 555 556 Dod clemente galvanice cu tem. Ey = 2 V gi Zp = 4 V gi rezis- tentele interioare r) = 3 Q si, respectiv, ry = 1 Q dezvolti aceeasi putere pe un rezistor indiferent daci sunt legate in serie sau in paralel, Sa se determine rezistenta electric& a rezistorului. 557 Un fir conductor conectat la rejea absoarbe o putere electric P. Se taie firul in dous fragmente astfel incat, legindu-le in paralel, puterea P” absor- iti de la relea sf fie maxima. Cat este aceasti putere? 558 Dintr-un conductor omogen de constantan (9 = 4,8.10-7 Q.m) ou sectiunea constanta S$ = 0,1 mm? se realizeazi un inel circular. Puterea minim’ care se poate disipa in acest inel atunci cand este alimentat intre doud puncte ale sale la o tensiune U= 12 V este P,, = 30 W. Care este Iungimea conductorului? 559 © baterie const din n = 5 elemente legate in serie, avand tem. E= 1 V si tezistenta interioara r= 0,3 2 fiecare. Pentru ce intensitate a curen- tului puterea utili debitata de sursa este P = § W? Care este puterea utila maxima pe care o poate debita bateria? 560 Atunci cand la bornele unei surse cu tem. E = 15 V se conecteaza un rezistor cu rezistenta R, randamentul circuitului este 1) Ce putere maxima poate furniza sursa circuitului exterior? 561 La bornele unei surse de tem. este conectat un rezistor a cirui rezistenfi electricd este de m = 3 ori mai mare decat rezistenta interioara a sursei, Ce fractiune din puterea maxima pe care o poate debita sursa in circuitul exterior se dezvolt& pe acest rezistor? 562 O baterie consti din n = 3 surse cu tem. EZ =2 V gi rezistenta interioara r = 3 Q fiecare, legate in se- rie. Ce putere maxima poate furniza bateria circuitului exterior? Dar dact sursele ar fi legate in paralel? 563 intrm circuit legat la o sursa de tem. se disipa o putere maxima Prag = 12 W la intensitate a curen- tului electric J = 2 A. Sa se determine tem. gi rezistenta interioar’ a sursei 564 Mai multe generatoare iden- tice de curent electric continu, grupate 91Cap. 2- Curentul electric continuu in serie, debiteazi in exterior puterea maxima pe un rezistor ou rezistenta Ry = 75 Q. Dacii aceleasi generatoare se grupeazi in paralel, ele debiteazs pu- terea maxima pe un rezistor cu rezis- tenfa Rz = 3 Q. Care este numarul gene- ratoarelor? 565 Un numér n = 36 elemente galvanice identice cu tem. E = 4 V si rezistenfa interioaré r = 0,5 Q sunt grupate mixt prin conectarea in paralel a mai multor ramuri continand fiecare acelasi numar de elemente galvanice in serie. Bateria astfel formata debiteaza o putere maxim pe un rezistor cu rezis- tenta R = 2 Q. Sa se afle intensitatea curentului de scurtcircuit al bateriei. 566 O baterie este formati din dows ramuri legate in paralel, care contin legate in serie n, = 4, respectiv ny = 16 elemente galvanice identice cu E=5V sir =3Q. Sa se determine rezistenfa electricd a rezistorului pe care aceasti baterie debiteazi o putere maxima. Cit este aceasta putere? 567 Un generator de curent continuu debiteazd in circuitul exterior aceeasi putere pe doi rezistori diferiti, cu rezistentele electrice Ry =.2 Q si Ry = 8 Q. Stiind cd intensitatea curen- tului de scurtcircuit a generatorului este Ig = 15 A, 88 se afle puterea maxima pe care 0 poate debita generatorul in cir- cuitul exterior? 92 568 Un receptor rezistiv cu pu- terea electric’ P = 18 W este alimentat de la o sursé cu rezistenta interioaré x = 2 Q prin intermediul unui cablu bifilar cu rezistenta echivalenta R = 6 Q. Si se determine t.e.m. minima pe care trebuie sii o aiba sursa pentru a asigura dezvol- tarea puterii P in receptor. 569 O sursi cu tem. B= 12 V si rezistenta interioara r = 1 Q alimen- teaz un receptor prin intermediul unei linii bifilare constand din conductoare iden- tice de aluminiu cu seotiunea s = 0,6 mm? si rezistivitatea p = 310-8 Q.m. Stiind cA in rezistor se dezvolté puterea maxima P = 30 W, si se afle lungimea liniei de alimentare. 570 Generatorul de curent electric continuu din figura, pentru care E=6V,r=3, debiteazt in cirouitul exterior o putere maxima. Cat este pute- rea dezvoltati in rezistorul de rezistenta R=2Q7 Br ea Pentru problema 570 571 Un generator de curent con- tinuu cu tem. £=4 V si rezistenta inte- rioara neglijabilé alimenteaz’ circuitul din figur& in care R; = 2 @, Ry =3.Q,Energia si puteres electric’ iar R este variabili. Care este puterea maxim4 care poate fi disipaté pe rezistorul de rezistenta R? E R L Pentru problema 571 572 in circuitul electric din fi- gui, in care Ry = 6 @, Ry = 2 Q, gene- ratorul transfera maxim de putere atat in circuitul exterior, cat si pe rezistorul R. Sa se determine rezistenfa interioara a generatorului. | li Pentru problema 572 573 Un rezistor cu rezistenta R= 3.Q si un reostat sunt montate in paralel si alimentate de la un generator de cu- rent electric continu. Pentru valoarea Ry a rezistenfei reostatului, generatorul debiteaz pe circuitul exterior o putere maxima, iar pentru -valoare R puterea dezvoltati in reostat este maxima. Stiind cd Ry/Ry = k = 2, s& se afle rezistenta interioar’ a generatorului. 574 in circuitul din figura cele doua generatoare de curent continuu au rezistentele interioare r) = 0,5 Q, ry = 1,5 Q, iar team. se afld in raportul Ey/E> 2. Pentru ce valoare a rezistentei rezisto-rului R generatorul debiteaz4 in exterior o putere maxima? Es) Ey Pentru problema $74 575 fn circuitul din figura se cu- nosc tem. E; gi Ey ale celor dou surse cu rezistenta interioaré neglijabila si rezistentele rezistoarelor Ry $i Ra. Sa se determine puterea maxima care poate fi disipati in rezistorul R. Bi Ri Pentru problema 575 576 intre punctele A si B ale unui inel confecfionat dintr-un fir conductor se aplicd o tensiune U= 6 V. Puterea disipata in inel in acest caz este P= 48 W. Cea mai mio& putere pe care © poate consuma inelul alimentat intre dows puncte ale sale la aceeasi tensiune U este Prin = 36 W. SA se afle ce rezisten{Z au firele care formeazi cele doua arce cuprinse intre A si B. 93Curentul electric continua 2.6 Efectul magnetic al curentului electric 577 Inductia cémpului magne- tic la distanta r = 10 mm de un con- ductor liniar foarte lung are marimea B= 2.103 T. Sa se determine intensi- tatea curentului electric care cireula prin conductor. Se cunoaste fly = 4t.10°7 Him. 578 Un conductor lung strabatut de un curent cu intensitatea J = 10 A este plasat fntr-un cémp magnetic uni- form cu inductia B = 5.10-4 T, perpen- dicular pe liniile de cmp. fn ce puncte inductia campului magnetic rezultant este nula? 579 Dou& conductoare paralele foarte lungi, aflate la distanta d =,5 om unul de celilalt, sunt parcurse de curenti cu aceeasi intensitate J = 10 A, de sensuri contrare, Si se afle inductia campului magnetic fntr-un punct din planul conductoarelor aflat la distanta r=2cm de unul dintre ele. 580 Prin trei fire conductoare foarte lungi, dispuse in acelasi plan si echidistante, distanta dintre dou con- ductoare aliturate find d = 3 cm, tree curentii y = Jy si Jy = (I +h). SA se determine pozitia dreptei in punctele 94 c&reia inductia cimpului magnetic este nula. 581 Distanta dintre dowd con- ductoare paralele lungi este d = 5 cm. Prin fiecare conductor trece un curent cu intensitatea J = 30 A. S& se afle inductia cémpului magnetic intr-un punct aflat la distanta r) = 3 cm de un conductor sir = 4 cm de celilalt. 582 Prin dowd conductoare para- lele infinite, aflate la distante r= 10 cm unul de celéilalt, trec fn acelasi sens curentii 7; = 20 A si, =30A. Sise afle inductia cémpului magnetic intr-un punct aflat la distanfa r = 10 om de fiecare conductor. 583 Prin dowd conductoare pare- lele infinite, aflate la distanfa d= 20 cm unul de celalalt, trec in sensuri contrare curentii J) = 50 A si) = 100 A. Sa se determine inductia cémpuli magnetic intr-un punct aflat la distanta ry = 25 om de primul conductor sir, = 40 cm de cel de-al doilea, 584 Doua conductoare rectilinii coplanare, perpendiculare, sunt par- curse de curenti cu aceeagi intensitate /, Sa se afle inductia cémpului magnetic in punctele aflate pe bisectoarele unghiurilor formate de cele dou conductoare, la distanta r de fiecare,ns a one re se ic el 585 Dou conductoare rectilinii infinite, aflate pe directii perpendiculare la distanta d = 10 cm unul de celalalt sunt parcurse de curenti cu intensitatile 1, = 80 A sil = 60 A. S& se determine inductia campului magnetic intr-un punct aflat la jumatatea distantei dintre conductoare. 586 Doua conductoare rectilinii infinite, aflate pe directii perpendiculare la distanfa d = 20 cm unul de celalalt sunt parcurse de curenti cu intensitafile 1, = 30 A si = 40 A. Si se afle inductia cémpului magnetic intr-un punct aflat la aceeasi distanta, egalé cu d, de cele dou’ conductoare. 587 Prin varfurile unui patrat cu Jatura a= 10 cm trec patra conductoare réctilinii foarte lungi, perpendiculare pe planul figurii, parcurse de curenti cu intensitifile J) = f= 1 Agi =1q=2A cu sensurile indicate in figura. S& se determine: a ) inductia magnetica in centrul pltratului; b) forta pe unitatea de Tungime care actioneaza asupra conduc- torului 4, Pentru problema 587 Efectul magnetic al curentulul electric 588 Trei conductoare rectilinii foarte lungi sunt dispuse astfel incdt formeazi muchiile unei prisme drepte avand baza un triunghi echilateral cu Jatura a= 10 V3 cm. Conductoarele sunt parcurse de curenti cu aceeasi intensi- tate [= 5 A, sensurile fiind cele indicate in figura. S& se afle inductia cémpului magnetic in punctele M, N si P. & E & © Pentru problema 588 589 Din bucafi egale de sarma a fost sudat un cub cu muchia a. fntre capetele unei diagonale mari se aplicd 0 tensiune U. Care este inductia cémpului magnetic in central cubului? 590 Doua conductoare rectilisiii infinite, parcurse de curen{i cu aceeasi intensitate J = 150 A, sunt fixate la distanta d = 5.cm unul de celélalt prin suporturi izolatoare. Distanta dintre dowd suporturi suecesive este /= 1,5 m. S& se afle forta care actioneazi asupra suporturilor. 591 Trei conductoare rectilinii paralele ou hungimea /= 50 cm fiecare, aflate in acelasi plan, sunt parcurse de le) =18 A, = 24ACap. 2 - Curentul electric continu sid; = 35 A, avind sensurile indicate in figuré. Distantele dintre conductoare sunt a= 2,5 om, b= 2 om. Ce forti actio- neazii asupra conductorului parcurs de curentul J3? Pentru problema 591 592 Trei conductoare rectilinii paralele cu lungimea /= 120 cm fiecare, plasate ca in figura, sunt parcurse in acelagi sens de curenti cu intensitatile 1, =30A, ,=75 A $i J; =50 A, avand sensurile indicate tn figuri. Distantele dintre conductoare sunt a = 35 om, b = 20 om. S& se determine marimea fort care actioneazd asupra conductorului parcurs de curentul J. - Q! Pentru problema 592 593 O spira circulara ‘este par- Cursé de un curent cu intensitatea = 25 A. S& se afle diametrul spirei, stiind ca in- ductia cfmpului magnetric in centrul sau este B= 5.10-4 T, 96 594 Dou spire circulare, copla- nare i concentrice, cu razele R si 2R, sunt parcurse de curenfi cu aceeasi intensitate I. S4 se determine inductia cémpului magnetic in central comun al celor doua spire, dacd ele sunt parcurse de curent: a) in acelasi sens; b) in sensuri contrare, 595 Doua spire circulare cu razele ry = 1 om gi ry = 2 om sunt par- curse de curenti cu intensititile J, =3 A, respectiv Jp = 8 A. Spirele sunt situate in dowd plane perpendiculare astfel inc&t centrele lor coincid. S& se afle inductia cAmpului magnetic in centrul comun al spirelor, 596 O spira circularé orizontalé cu raza r = 10 om se aflé intr-un loc unde componenta orizontala a inductiei cAmpului magnetic terestru este By = 2.105 T. in centrul spirei, in planul meridianului magnetic, este suspendat un mic magnet permanet care se inclin& cu unghiul o = 45° fata de planul ori- zontal. Daca prin spir& trece un curent de intensitate J, magnetul formeaza cu planul orizontal unghiul B = 60°. Sa se determine J. 597 Dou spire circulare avand aceeasi razi, concentrice, sunt plasate vertical, perpendicular una pe cealalta. Una dintre spire face unghiul «= 30° cu planul meridianului magnetic. in cen-asi fia al ‘se in la oc iei ul lat ———— trul comun al spirelor este suspendat un ac magnetic care se poate roti in plan orizontal. Care este raporul intensi- tatilor curentilor care parcurg cele douad spire daci acul magnetic rimane orientat dupa meridian? 598 Doua spire circulare avand aceeasi raz; concentrice, sunt plasate vertical, perpendicular una pe cealalta. Spirele au aceeasi rezistenti R = 1 Q si sunt alimentate in paralel de Ia o sursi de tem, in central comun al spirelor este suspendat un ac magnetic care se poate roti in plan orizontal. in serie cu una dintre spire, care face unghiul & = 30° cu planul meridianului magnetic, se leaga un rezistor cu rezistenja r $i se constati c& acul nu este deviat, rima- ndnd orientat dupa meridianul mag- netic, Sa se afle r. 1 Pentru problema 599 599 Un cadru conductor este format din dowd semicercuri concen- trice, cu razele r; = 6 om gi rp = 8 cm, unite prin segmente de dreapti de-a Biectul magnetic al curentului electric TT jungul unui diametra comun, Circuital astfel obfinut este parcurs de un curent cu intensitatea J = 100 A. Sa se deter- mine inductia cémpului magnetic in centrul cadrului atunci cénd cele doud semicercuri se afla: a) in acelasi plan; b) in plane perpendiculare. 600 Un conductor rectiliniu foarte lung se aflé in acelasi plan cu 0 spiri circulara, la distanfa d= 15,1 cm de central acesteia. Conductorul i spira sunt parcursi de curenti cu intensitatile 1 =8 A, respeviiv Jp = 5 A. Sa se afle raza spirei, stiind c& inductia c&mpului magnetic in centrul séu este mula. 601 Un conductor rectiliniu foarte lung este coplanar cu o spira cir- culara, tangent la aceasta. Conductorul si spira sunt parcursi de curenfi cu aceeasi intensitate, iar inducfia cdmpului magnetic in centrul spirei este B= 1,5 T. Cat devine inductia cdmpului magnetic in centrul spirei dact aceasta se roteste astfel incat planul stu si fie per- pendicular pe conductor? Se vor analiza cele dowd cazuri posibile ale sensurilor curentilor prin conductor si spira. 602 Un conductor rectiliniu foarte lung este paralel cu planul unei spite de raza r = 20 om, proiectia sa pe acest plan trecdnd prin centrul spirei. Distanfa dintre conductor si spira este egala cu raza spirei. Conductorul si spira sunt parcursi de curenfi cu inten- sititile I; = 6 A, respectiv Jp = 2,55 A. oTCap. 2 - Curentul electric continuu a) Si se determine inductia cémpului magnetic fn centrul spirei; b) Cat ar trebui si fie intensitatea curentului electric din spird astfel incdt in centrul su vectorul inductie magneticd si fie orientat sub un unghi a = 30° fati de planul spirei. 603 Un solenoid cu lungimea 1=1m si N= 1000 spire este parcurs de un curent cu intensitatea J) = 1 A. O spiri circulara cu raza r = 20 cm este plasati coaxial cu solenoidul, in mij- locul acestuia, Ce intensitate trebuie si aiba curentul prin spira astfel incat in centrul acesteia inductia cémpului magnetic sai fie nula? 604 Inductia cdmpului magnetic pe axa unui solenoid ou lungimea / = 50 om si diametrul d= 6 cm, pareurs de un curent cu intensitatea = 2,5 A, este B = 8,54.104 T. 8a se afle rezistenta conductorului de cupru cu care a fost realizati infagurarea, stiind densitatea de curent prin conductor este J=0,5 A/mm?. Rezistivitatea cuprului este p= 1,75.10 Qn. 605 Un solenoid este realizat prin fnfigurarea unei sdirme izolate cu diametrul exterior d= 0,5 mm, bobinati intr-un singur strat, spird Langa spird, pe un cilindru dielectric suficient de lung. Si se afle inductia campului magnetic pe axa solenoidului cind infisurarea este parcursa de un curent cu inten- sitatea7=1 A. 98 606 Un conductor izolat cu raza exterioara r = 0,1 mm gi rezistivitatea P = 2.10°8 O.m este bobinat sub forma unui solenoid cu diametrul d= 4 om si Iungimea / = 20 cm. La bomnele con- ductorului se aplici o tensiune U= 128 V. Si se determine inductia cdmpului mag- netic pe axa solenoidului3.1 Curentul alternativ Inductia electromagneti 607 Un avion ou reactie zboar’ orizontal cu viteza v = 900 km/h. Sa se determine diferenta de potential dintre varfurile aripilor sale, intre care exist distanfa /= 24 m: Componenta verticala a inductici cdmpului magnetic terestru este By = 5.10°.T. 608 Un conductor rectiliniu cu Jungimea / = 0,8 m este deplasat uni- form intr-un camp magnetic omogen cu inductia B = 0,7 T. Ce spatiu parcurge conductorul in timpul Ar = 0,06 s, daca in el se induce o tem. E = 8,4 V? 609 Conturul dreptunghiular din figura este perpendicuar pe liniile unui cmp magnetic omogen de inductie B. Laturile AB si CD au rezistentele Ry, respectiv Ry, iar conductorul trans- versal, de lungime /, are rezistenta R. Sa se afle intensitatea curentului electric care trece prin conductorul transversal atunci cind acesta se deplaseazi uni- form cu viteza v. Pent problema 609 99Cap.3 - Curentul electric alternativ 610 fntr-un cimp magnetic omogen vertical se afl un conductor rectiliniu cu lungimea / = 50 cm, care face unghiul B = 60° cu orizontala. Conductorul este deplasat cu viteza v = 20 m/s dupa o directie care face unghiul 0. = 30° cu orizontala. Si se afle inductia cémpului magnetic stiind c& in conductor se induce o tem. B= 3 V. Pentru problema 610 611 Un conductor rectiliniu cu Iungimea /= 1 m si rezistenta R= 2. Q este agezat pe dowd sine orizontale inchise printr-o sursi cu tem. E= 1 V. intregul sistem se giseste fntr-un cémp magnetic omogen vertical ou induotia B= 0,1 T. Cu ce viteza si in ce sens trebuie deplasat conductorul astfel incat prin el si nu treacd curent? Rezistenta intern a sursei si a sinelor se neglijeaz’. 612 O bari metalict AB, care are rezistenta pe unitatea de lungime 1, se deplaseazi cu viteza constant v per- pendiculara pe bara, sprijinindu-se pe dowd conductoare cu rezistenfa negli- jabilé OC si OD care fac intre ele 100 unghiul o. Lungimea conductorului OC este |, iar AB este perpendiculara pe OC. Sistemul este plasat intr-un camp magnetic omogen de inductie B, per- pendicular pe planul figurii, Sa se deter- mine energia total disipata in circuit in timpul deplasirii barei din O in C. ® 2) iPentru problema 611 B D B Lz : oO Cc Pentru problema 612 613 Un cadru metalic cu supra- fata $= 100 cm? si rezistenta R= 0,01 Q se roteste intr-un camp magnetic uni- form cu inductia B = 0,05 T. Axa de rotafie se afla in planul cadrului si este perpendiculara pe liniile cémpului mag- netic, Si se afle ce cantitate de electri- citate trece prin cadru atunci cand acesta se roteste cu un unghi Ao = 30°, inurmétoarele cazuri: a) de 1a 0 la 30°; b) de la 30° la 60°; c) de la 60° la 90° 614 O spiré conductoare cu suprafata $= 50 cm? este inchis’ pe un condensator cu capacitatea C= 20 HF si introdus& intr-un cdmp magnetic uni- form, perpendicular pe liniile de cémp. Sa se determine viteza de variafie a inductiei campului magnetic, stiind c& pe armaturile condensatorului se acunmu- leaza o sarcina electric’ g = 10° C. 615 O spira circular’ cu raza r= 4 om gi rezistenta R = 0,01 Q este plasaté intr-un camp magnetic cu inductia B = 0,04 T, ale céirui lini formeazé unghiul ct = 30° cu suprafata spirei. Ce sarcin’ trece prin spira atunci cand cAmpul magnetic se amuleazi? 616 O spit de cupra este pla- sat intr-un cimp magnetic uniform, per- pendicular pe liniile de cmp. Diame- trul spirei este D = 20 cm, diametrul sarmei d = 2 mm. Cu ce vitez’ variazd inductia cAmpului magnetic dact prin spird trece un curent cu intensitatea 1=5 A? Rezistivitatea cuprului este p=1,7.108 Qm. 617 Un conductor cu lungimea 1 = 1m se roteste uniform in plan orizontal cu freeventa v= 10 s in jurul unei axe ce trece printr-unul din capetele sale. Componenta verticala a Curentul alternativ cémpului magnetic terestru este By = 5.10°5 T. S& se afle diferenta de poten- tial dintre capetele conductorului. 618 Un solenoid cu N = 140 spire este inchis pe un rezistor cu rezistenta R = 2,5 Q si introdus intr-un cimp magnetic a cirui inductie creste uniform cu AB = 1 T in timpul At = 0,2 s. Sh se determine sectiunea solenoidului, stiind c& in rezistor se dezvolta o putere P= 0,4 W. Rezistenta infagurarii sole- noidului este neglijabila. 619 Un solenoid cu raza r= 2 cm, avand N = 1000 spire, se afl& intr-un cAmp magnetic uniform a carui inductie variaza cu viteza AB/At = 0,02 T/s. Axa solenoidului face unghiul « = 60° cu vectorul inducti¢é a campului magnetic. Sa se determine tem. indus& in solenoid. 620 O bobind cu N = 15 spire, sectiunea S=2 cm? si rezistenta R= 50 Q este introdusé intre poli unui electro- magnet, cu axa paraleld.cu liniile de camp ale acestuia. Care este inductia cAmpului magnetic al electromagne- tului, daca la inchiderea circuitului care I alimenteazi prin bobin& trece 0 cantitate de electricitate q = 9.10°5C? 621 T.e.m. autoindusa intr-o bobina cu inductanta L = 0,1 H este B= 25 mV atunci cnd curentul prin bobina 101 —_———<$<—<—<_$—_$_—$—————‘wrentnl electric alternati variazi uniform de Ja 1 A la 0,2 A. in cét timp s-a produs aceastd variatic a curentului? 622 Un solenoid cu inductanta L = 1,6.103 H este obtinut prin bobi- narea spird Iang& spird a unui conductor metalic pe un cilindru dielectric cu Iungimea /= 10 om. Sa se afle hmgimea conductorului folosit. 623 Sa se determine tem, auto- indus intr-o bobina cu lungimea / = 2 cm, sectiunea $= 1 cm? si N= 150 spire atunci cfnd viteza de variatie a intensitatii curentului prin bobina este Al/At= 110 Als. 624 O bobina cu inductanta L = 4.103 H si rezistenta Ry = 0,5 Q si un rezistor cu rezistenta Ry =2.Q. sunt legate in paralel la bornele unui generator de tem, Intensitatea curentului prin rezistor este J= 1 A. S& se determine cantitatea de electricitate care va trece prin bobin dupa deconectarea circui- tului de la generator, 625 Un cadmu dreptunghiular cu suprafata S= 400 em? are N= 100 spire gi se roteste cu perioada T= O{1 s intr- un camp magnetic omogen cu inductia B=10?T. Sa se afle valoarea maxima a te.m indus& in cadru. Axul de rotatie este perpendicular pe liniile cémpului magnetic. 102 626 Un cadru metalic cu supra fata S = 200 om? se roteste ou viteza unghiularé » = 50 rad/s intr-un cmp magnetic omogen cu induotia B= 0,4 T. Si se sorie expresia dependentei de timp a tem, induse, stiind ci la momentul initial normala la cadru este paralelé cu liniile campului magnetic. 627 Un cadru metalic de forma unui patrat cu latura /= 6 cm are N= 4 spire $i se roteste intr-un cémp magnetic omogen cu inductia B= 1 T. Si se afle amplitudines si frecventa t.em. induse, stiind c& la momentul ¢ = 7/6 valoarea instantanee este e = 4,5 V. La momentul inifial cadrul este paralel ou liniile c&m- pului magnetic. 628 Un cadru metalic cu supra- fata S'= 100 cm? se roteste cu frecventa v = 50 s*! intr-un camp magnetic omogen orizontal cu inductia B= 0,2 T. Sa se sorie expresia valorii instantanee a tem, induse, stiind ci la momentul inifial cadrul face cu orizontala un unghi = 30°,Curentul alternativ $e Curentul alternativ 629 Printr-un circuit trece un curent alternativ a carui intensitate este descrisi de eoustia i = J,,8in(ot + 7/3), a se afle valoarea maxim’ Ip, a intensitatii, stiind c& la momentul t= 0 yaloarea instantanee este i= 12,5 A. 630 O tensiune sinusoidala este descrisé de ecuatia u= Uysin(wi + 7/6). SA se afle valoarea maxima Up, & tensiunii, stiind ci la momentul ¢ TAZ valoarea instantanee este uv = 10 V. 631 Sa se afle faza initiala a tensiunii sinusoidale descrisi de ecustia u = 380sin(ot + @), dacd la momental initial valoarea instantanee @ tensiunn este = ZV. 632 Sa se scrie- ecyatia unut curent sinusoidal cu amplitudinea fy = 20 A si frecventa v = 50 Hz, stiind & la momentul initial ‘= 0 valoarea instan- tanee este i= 10 A. 633 Un circuit este alimentat de la o surs3 de tensiune aiternativit des- cris de euatia v= Upysin(at - 2/3). Sa se sctie. expresia intensitéfii curentului prin cirouit, stiind c& aceasta are va- loarva maxim’ Lp = 10 A si este defa- zat ca Ag = 16 fata de tensiune. 634 Un circuit este alimentat cu 6 tensiune alternativa cu valoarea efec- tiv’ U= 250 V $i faza initiald 9 = 45°. S& se determine valoarea instantanee a tensiunii la momentul t= 7/2. 635 Tensiunea la bomele unui circuit de curent alternativ cu frecventa v = £0 Hz are valorile instamtanee a(TI6) = (N3 + 1) V, w(TI4) = 2 V. Sa se seri expresia valorii instantanee a tensiunii ca functie de timp. 636 Intensitatea curentului clec- tric alternativ printr-un circuit are valo- rile instantanee i(7/4)=3 A, i(713) =" A, unde T = 20 ms este perioada. S4 se serie expresia valorii instantanee a intensititii ca functie de timp. 637 Un circuit este parcurs de un.curent clecttic alternativ desoris de ecuatia i = 7,8sin(ot + n/2). Ce inten- sitafe trebuie si aib& un curent electric constant peaira’a dezvolta in circuit aceeasi cantitate de- caldura ca $i curentul alternativ? 638 Pentru ce valoare a tensiunii trebuie cafctlati izolatia unei linit de transport a tensiunii alternative cu valoorea efectiva U= 430 kV? 639 0 lampa cu neon se aprinde atunci cand tensiunea intre electrozii sai este inai mare decdt 0 anumitt valoare 103 ————————————————————Cap.3 - Curentul electric alternativ U,, Se alimenteazi lampa de la o prizt de tensiume altemativa a cirei valoare efeo- tiva este U,, Ce fractiune din perioada tensiunii alternative va sta lJampa aprinsi? 640 O tensiune alternativa este descris de ecuatia v = V2[25sin(100er + m/6) - 10sin100nr + 15cos100n/]. Si se afle valoarea efectiva a tensiunii si faza sa initial’. 641 Tensiunile la bornele a doua Portiuni de circuit aflate in serie sunt descrise de ecuafiile w = 20sin(cor + 1/12) si uy = 60sin(cor - 7/4), $a se scrie ecua- fia tensiunii la bornele circuitului. 642 fntr-un nod al unei refele alimentat& la o sursi de tensiune alter- nativa intra curentii desorisi de ecuatiile i, = 8sin(wr + 1/3) si fy = L6sinwot, Si se serie ecuafia curentului care iese din acest nod. 643 Intensitatea curentului prin- cipal printr-un circuit care consté din dows ramuri legate in paralel este descrist de ecuatia i = 1,8sin(wr + 1/18). Stiind c& printr-una din ramuri curentul are expresia i) = 2,2sin(wr + 1/3), sh se serie expresia curentului prin cea de-a doud ramura. 104 644 Intensit&tile curentilor prin tei dintre ramurile unui nod de refea au expresiile i = SV2sinar, i 4N2sin(wr + 2n/3), ig = 10VDsin(ar - 2n/3). Sa se sorie expresia curentului prin cea de-a patra ramura a aceluiasi nod.3.2 Elemente de circuit 645 Unei bobine cu inductanta L = 0,2 Hi se aplicd o tensiune alter~ nativa cu valoarea efectiv’ U = 36 V, frecventa v = 150 Hz gi faza inifiala nuli, S& se sorie eouatia care descrie variatia intensitatii curentului prin bobina. 646 Printr-o bobind cu rezis- tenfa neglijabilé trece un curent descris de ecuatia i = 1,5sin12567 A. Sa se afle inductanta bobinei stiind c& la momen- tul ¢= 27/3 tensiunea la bornele sale are valoarea u = 28 V. 647 Prin doua bobine legate in serie si alimentate de la o sursa cu tensi- unea efectiva U= 140 V trece curentul i = 3,Ssin251,2¢ A. Si se determine inductanfele celor dows bobine, stiind cA tensiunile la bomele lor se aflé in raportul Uy/U, = k= 0,75. 648 Printr-o bobin’ cu induo- tanta L = 0,2 H si rezistenfa R = 85 trece curentul i = 1,7sin628r A. SA se scrie ecuatia care descrie variatia tensiunii la bornele bobinei. 649 O bobina alimentat& cu o tensiune w = 27sin(942i + 1/3) V este Elemente de circuit parcursa de curentul i = 0,isin942r A. Sa se afle inductanta si rezistenta bobinei. 650 Un circuit format dintr-o bobina cu inductanté L = 6 mH si un rezistor legate in serie este alimentat de lao sursd cu tensiunea efectivi U= 100 V si freovenja v = 650 Hz. Stiind c& tensiunea la bornele bobinei este Uy, = 64 V, sii se afle intensitatea curentului prin circuit, rezistenta rezistorului si defazajul dintre curent si tensiune 681 O bobind ou rezistenta R = 2,8 Q si inductanta L = 12,5 mH alimentata la o tensiune altenativa cu perioada T= 0,02 s este parcursé de un curent cu valoarea maxima fy, = 4,5 A. Care va fi intensitatea curentului prin bobini atunci cdnd ca este alimentata in curent. continuu la o sursi cu aceeasi tensiune? 652 Atunci cind o bobind este alimentata la o surs& de curent continua cu tensiunea U, = 36 V, prin ea trece un curent J, = 14,4 A. Alimenténd aceeasi bobina la o sursa de curent alternativ cu tensiunea efectiva U = 60 V, curentul prin ca este J = 8,7 A. Si se determine rezistenfa gi reactanja bobinei. 653 O bobin’ reali alimentatl in curent alternativ la o surs& cu valoarea efectiva a tensiunii U; si frecventa v, are impedanta Z, = 5 Q. Alimentind 105Cap.3 - Curental electric alternativ bobina la o sursi cu valoarea efectiva a tensiunii de n = 2 ori mai mare si frec- venta de k= 3 ori mai mare, ea este par- cursa de un curent cu aceeasi intensi- tate. Si se determine rezistenta bobinei si reactanfa sa la frecventa v). 654 Atunci cind doua bobine legate in serie sunt alimentate la o sursi de curent continuu cu tensiunea U, = 27 V, prin ele trece un curent J, = 135 mA. Alimentand aceleasi bobine la o sursi de curent alternativ cu tensiunea efectiva U=220 V gi freoventa v = 150 Hz, curentul prin ele este /= 496 mA. Stiind c& una dintre bobine are rezistenta R, = 160 Q si inductanta Ly = 0,3 H, s& se afle rezistenta si inductanta celeilalte bobine. 655 Doua bobine legate in serie sunt alimentate de la o surséi de tensiune altemativa cu valoarea efectiva U= 60 V si freeventa v = 400 Hz. Intensitatea curentului prin circuit este I= 0,4 A, defazajul dintre curent si tensiune @ = 55°, iar tensiunile la bornele celor doua dobine U; = 30 V si Up =40 V. Sa se determine rezistenfele si inductanjele celor doua bobine. 656 La bornele unei surse de tensiune alternativa sinusoidalé se conecteaza o bobina cu rezistenta activa si se constata ci intensitatea curentului 106 electtic prin aceasta este 4, = 2 A la un factor de putere cosp = 0,25. Dac la bornele aceleiasi surse se conecteazi un rezistor, intensitatea curentului prin acesta este Jy = 3 A. Care vor fi inten- sitatea curentului electric si defazajul Gintre aceasta si tensiunea la borne in cazul in care bobina si rezistorul sunt legate in serie si alimentate de la aceeasi sursa? 687 Un condensator legat la bomele unei surse cu tensiunea desorisé de ecuatia u = 180sin628¢ (V) ia un curent cu valoarea efectiva = 1,1 A. Sa se determine capacitatea condensato- rului si sé se scrie ecuatia care desorie intensitatea curentului prin circuit. 658 Dou& condensatoare cu capacititile C) = 2 uF si Cy =1 mF sunt legate in serie i alimentate de la 0 surs& de tensiune alternativé cu valoarea efectiva U= 105 V si frecventa v = 100 Hz. Sa se afle intensitatea curentului prin cirouit si tensiunea la bomele fiecdruia dintre condensatoare. 659 Douti condensatoare cu capa- citttile C, si Cy = 1,5 uF sunt legate in serie si alimentate de la o sursi de tensiune alternativa cu valoarea efectiva U= 300 V. Si se afle C, stiind ca ten- siunea la bomnele sale este Uy = 144 V.Elemente de circuit a 660 Un circuit format din dowd condensatoare legate in paralel are impedanta Z= 114 Q si este parcurs, in porfiunea neramificata, de un curent descris de ecuatia i = 1,2sin2198/ (A). Capacitatea unuia dintre condensatoare este C; =2,5 WF. Sa se giseasca valorile efective ale tensiunii la borne si curentilor prin cele doud ramuri ale circuitului, 661 Tensiunea la bome gi inten- sitatea curentului printr-un circuit format dintr-un rezistor si un condensator. legate in serie sunt descrise de ecuatiile u =420sin314¢ (V), respectiv i Jsin(314t + 63°) (A). Sa se afle impe- danta, rezistenta si reactanta circuitului, preoum si ciderile de tensiune pe rezistor gi condensator. 662 Un circuit format dintr-un rezistor cu rezistenta R = 6,5 Q, 0 Ddobina cu inductanta Z = 20 mH si un condensator cu capacitatea C = 30 iF sunt legate in serie si alimentate de la o surs de tensiune alternativa cu valoarea efectiva U= 30 V si frecventa v= 150 Hz. Sa se determine impedanta circuitului, valoarea efectiva a intensit&fii curen- tului si defazajul dintre curent gi tensiune. 663 intr-un circuit REC serie se cunose ¥, = 140.2, Xo = 80.2, U=25V siJ=0,2 A. Si se afle Z, R sig. 664 Cunoscind trei dintre tensiunile dintr-un circuit RLC serie, si se afle cea de-a patra, in urmAtoarele situatii: a) Up=4 V,U,=4 V, Uc= LOY, , b) U=5V, Up =3V, UL =1V, Up= 2,6) U=8 V, Ug = 6V, Uc=10V, UL =?,4) U=2,7V, U, = 14 V, Up= 15V, Up=? 665 La bornele unei surse de tensiune alternativa sinusoidala se conecteaz4, pe rand, un rezistor, 0 bobin’ ideala si un condensator ideal si se méasoari intensitatile curentului electric in fiecare caz obfinandu-se valorile /p=0,25 A, J, =0.2.A, I= 0,5 A Care este intensitatea curentului electric prin circuit atunci cand cand cele trei elemente, legate in serie, sunt conectate la aceeasi sursi? 666 Un circuit RLC serie in care R=80Q este alimentat de la o sursé de tensiune alternativa cu valoarea efectiva U=50V si frecventa v= 200 Hz. Stiind c& tensiunile la bornele bobinei si rezistorului sunt Uz = Ug = 40 V, s& se afle inductanta bobinei si capacitatea condensatorului. 667 O bobini cu rezistenta activa si un condensator sunt legate in serie gi alimentate de o sursi cu tensiunea efectiva U = 282 V. Sa se afle tensiunea la bornele bobinei stiind. c& defazajele dintre curent si tensiune sunt 107‘urentul electr = 1/4 la bomele circuitului sig = 7/3 la bornele bobinei. 668 Un condensator este montat fn serie cu o bobind avand rezistenata R=7Q gi reactanta X, = 24 Q. Ce reactanti are condensatorul daci ten- siunea la bomele bobinei este egala cu tensiunea la bornele condensatorului si care este defazajul dintre curent si tensiune in acest caz? 669 O bobiné montaté la bornele unei surse cu tensiunea U = 220 V si freoventa v = 50 Hz este parcursi de curentul [= 2 A. Legénd in serie cu bobina un condensator cu capacitatea C= 20 pF, curentul prin circuit rimane nemodificat. $4 se determine rezistenta i inductanta bobinei. 670 intr-un circuit RLC serie se cunose R = 250.2, L= 0,5 HsiC= 0,02 UF. Care este tensiunea efectiva maxima cu care poate fi alimentat circuitul, dac& tensiunea maxima la bornele condensatorului nu trebuie sé depigeasca valoatea Uc = 350 V? 671 Un receptor care consta dintr-un rezistor si un condensator grupate in serie este conectat int serie cu o bobini ideal’, iar circuitul astfel format este alimentat la o tensiune alteativa sinusoidala cu valoarea efectivi U = 200 V. Stiind ca tensiunea efectiva la bornele bobinei este Uy, = 50 V, 108 iar defazajul dintre curentul prin circuit si tensiunea aplicata este « = arctg0,75, s& se afle tensiunea efectiva la bomele receptorului RC. 672 La bornele unei surse de tensiune altemativa sinusoidala se conec- teazi 0 bobini cu rezistenti activa; intensitatea curentului electric prin aceasta este J, = 3 A, iar defazajul dintre curent si tensiune @ = arctg2V5/5. Daci la bornele aceleiasi surse se conecteazii un condensator, intensitatea curentului prin acesta este I = 4A. SA se afle intensitatea curentului electric prin cireuitul format din bobinad si condensator legate in serie gi alimentate de la aceeasi sursi. 673 Un circuit RLC serie in care R=80Q,L=40 mH gi C=5,5 pF este parcurs de un curent cu intensitatea 1 = 0,36sin2512s (A). SA se afle ce va- loare trebuie si aibé inductanta pentru ca cirouitul si intre in rezonanfa gi care este valoarea efectivi a curentului in acest caz? 674 O bobind cu. rezistenta R = = 125 Q si reactanfa X, = 500 Q este legaté in serie cu un condensator, cirouitul aflandu-se in regim de rezonanfa a tensiunilor la o frecventé v = 1800 Hz. Curentul prin circuit in aceasta situatie este = 80 mA. Sa se afle capacitatea condensatorului si va- loarea efectivi a tensiunii de alimentare.Elemente de circuit A 675 Un circuit RLC serie in care R= 8 Qeste alimentat de la o sursa de tensiune alternativa sinusoidald a cérei pulsatie poate fi variabila. Stiind ca pentru o pulsatie «yg = SOVI0 s" circuitul este pur rezistiv, iar pentru w = 100s impedanfa circuitului este Z = 10 Q, sé se determine valorile inductangei L a bobinei si capacitatii C a conden- satorului din circuit. 676 O sursa de curent alternativ cu frecventa v = 50 Hz si amplitudinea tensiunii la borne U,, = 180 V alimen- teazi un circuit format dintr-un condensator legat in serie cu 0 bobina avand rezistenta R = 40 Q gi inductanta L = 0,36 H. Pentru ce valoare a capa- cititii condensatorului amplitudinea tensiunii la bornele bobinei va fi maxima? Sa se afle aceasté amplitudine, precum si amplitudinea corespunzatoare a tensiunii la bornele condensatorului, 677 Un circuit RLC serie este alimentat de la o sursi cu valoarea efectiva a tensiunii U = 6V, a carei frecvent poate fi variati. La rezonan{a, tensiunea la bornele condensatorului este Uc = 8 V. Sa se afle defazajul dintre curent si tensiunea la borne atunci cand frecventa este de n = 4 ori mai mare decat frecventa de rezonanfa. 678 Un circuit format dintun condensator legat in serie cu o bobind cu rezistenté activa este alimentat de la o sursi de, tensiune alternativa cireia i se poate varia frecventa pastrand constanti amplitudinea. Se poate ob- serva c& pentru dowd valori v, si V2 ale frecventei curentul are aceeasi valoare, de n ori mai mica decat curentul de rezonan{a. Si se gaseasca frecventa de rezonanta. 679 Doua bobine cu induc- tantele L; = 0,15 mH si Zy = 0,35 mH sunt legate in parilel gi alimentate de la © sursi care debiteaz’ in circuitul principal un curent descris de ecuatia i =6,lsin31401 A. SA se determine amplitudinile tensiunii le bomele circui- tului gi curentilor prin cele dow bobine. 680 Doud condensatoare cu capacititile C; = 10 UF si Cy = 24 uF sunt legate in paralel la bornele unei surse de curent alternativ cu frecventa 150 Hz. Stiind cA intensitatea curentului prin condensatorul C, este 1, = 1,8 A, sa se afle tensiunea la borele bobinei si intensitatea curen- tului prin condensatorul C>. v= 681 La o sursa de curent alter- nativ cu tensiunea efectiva U = 50 V sunt legate in paralel 0 bobina ideala cu reactanja X = 9 Q si un rezistor cu rezistenta R = 40 Q. SA se determine intensitatea curentului debitat de sursi si defazajul dintre curent si tensiune. 109 i682 Unghiul de defazaj al unui circuit RL paralel, alimentat de o surs& de tensiune alternativa sinusoidal, este 0°. Care este unghiul de defazaj al circuitului format cu aceleasi ele- mente conectate in serie gi alimentate de aceeasi sursi? 683 La o sursi de curent alter- nativ cu frecventa v = 400 Hz este legat un rezistor in paralel cu un condensator cu capacitatea C = 1,65 WF. Sursa debiteaz un curent J = 1,1 A, iar prin condensator trece curentul Jo = 0,72 A. Si se afle rezistenfa rezistorului si defazajul dintre curent si tensiune la bornele sursei. R, c ce _ =a) 2 R tt, bo ° 1 S Pentru problema 685 684 Un condensator cu capa- citatea C este legat la o sursi a cdrei tensiune este desorisi de ecuatia u = U,sinot. Spatiul dintre armiturile condensatorului este umplut cu un mediu slab conductor a carui rezistenfa este R. Sa se scrie expresia dependentei de timp a intensitatii curentului debitat de sursa. 110 685 Circuitele din figura sunt echivalente pentru o pulsatie w a ten- siunii de alimentare (au aceeasi impe- danta si defazaj fntre curent i tensiune). Sase afle R, si Cy, cunoscdind R, si Cy. 686 Pentru ce valoare a pulsafiei tensiunii alternative sinusoidale de ali- mentare circuitele electrice din figua sunt echivalente? Pentru problema 686 687 intr-un circuit RLC paralel se cunosc inductanta bobinei L = 1 H, capacitatea condensatorului C= 4 uF si rezistenta rezistorului R = 10 Q. Cir- cuitul este alimentat de la o sursé cu ten- siunea U= 10 V si frecvenfa v = 50 Hz. Sa se determine intensitatea curentului prin circuit si defazajul dintre acesta si tensiunea la borne. 688 fntr-un circuit RLC paralel in curent alternativ se cunosc tg = 3/4, R= 10 Q si Xo = 3 X, SA se afle impedanta circuitului.Elemente de circuit 689 La circuitul din figura, realizat ou elemente liniare, se cunoaste Xc= 6 Q. Pentru ce valoare a reactantei inductive X, intensitatea efectiva a curentului electric prin circuitul prin- cipal nu depinde de pozifia intrerupa- torului K? bobina cu rezistenta R si inductanta L, Sa se determine dife-renta de faz’ intre curentul prin cirouit si tensiunea la borne. a ba ==iC. a ° 1E Pentru problema 689 690 Circuitul din figura este alimentat de 0 sursi de curent alternativ cu frecventa v. in ce relatie trebuie s& se afle marimile Z si C astfel incat prin galvanometm si nu circule curent? — co L et Ww L Cc Pentru problema 690 691 SA se afle impedanta. cir- cuitului din figura, in care se cunose L, Cia, 692 La o surs& de curent alter- nativ se monteazi in paralel un condensator cu capacitatea C gi 0 Pentru problema 691 693 O bobind cu rezistenta R = 30 Q si inductanta L = 2/5n H este alimentat’ de la o sursi de curent alternativ cu frecventa Hz. Sa se afle capacitatea condensatorului care, legat in paralel cu bobina, nu modifica intensitatea curentului debitat de sursi. 694 Circuitul electric din figura, format din elemente ideale, este alimen- tat la o tensiune alternativa sinusoidala cu pulsatia w= 1/V2LC. $8 se calculeze impedanta circuitului pentru Z = 300 mH siC= 23 mF. ec R {H1— oS t—o at L Pentru problema 694 695 Circuitul electric din figura in care R= 30 Q, X, = 40 Q, Xo = 80.2 este alimentat cu o tensiune altemativa lilsinusoidal cu veloarea efectiva U = 220 V. Si se determine valoarea efectiva a inten-sititii curentului electric principal din circuit. =o Lg wp I Pentru problema 695 696 in circuitul din figuri se cunose R= 1k, L = S/n? H, U= 220 V, v= 50 Hz. Si se afle valoarea minima a capacititii condensatorului, astfel inca rezistorul s& fie parours de un curent cu intensitatea [= 10 mA. fn ce condifii intensitatea prin rezistor este nul&? Pentru problema 696 697 Circuitul din figura este alimentat de o sursé de curent alternativ a ofrui frecvenfa poate fi varidta, Pentru ce valoare a frecventei impedanta circuitului dat este egal cu impedanta circuitului obfinut prin permutarea elementelor L si C? 12 Pentru problema 697 698 fn circuitul din figura se cunose R = 40 ©, L = 300/n mH gi C= 2/3n mE, Sursa de alimentare are tensiuea efectiva U = 100 V si free- venta v =50 Hz. S& se afle valorile efective ale intensitafilor curentilor prin circuit i pl @ Pentru problema 698 699 O bobind cu rezistenta R = 6 Q gi inductanta L = 4/250 H este legati in paralel cu un condensator variabil, circuitul fiind alimentat de la 0 sursi de curent alternativ cu freeventa v=50 Hz, Sa se afle pentru ce valori ale capacitijii condensatorului defazajul dintre curentul prin circuit si tensiunea la bome este astfel incat cos = 0,95. 700 S& se arate ci dac& intre elementele circuitului din figura exist& relatia RC = L/R, atunci intensitateajo curentului nu depinde de frecventa tensiunii de alimentare. Si se deter- mine, pentr o frecvenfa v, defazajul dintre tensiunea la bornele circuitului si tensiunea la bornele condensatorului. R Ly ic c Pentru problema 700 701 Circuitul din figuré este alimentat de la o surs& de curent alter- nativ cu tensiunea efectiva U = 220 V. Se cunose R; = 10 Q, X= 103 Q, R,=5 2, Xe =5 Q. Si se afle intensi- tatea curentului total prin circuit si curenfii prin fiecare ramura a acestuia. Peniru problema 701 702 Circuitul din figura este alimentat de la o surs& de tensiune alter- nativa sinusoidala, Pentru ce valoare a pulsatiei intensitatile curenfilor prin ramurile circuitului sunt aceleasi indife- rent de pozifia intrerupatorului K? Elemente de circuit Pentru problema 702 703 O bobina cu inductanta L = 4,2 mH $i impedanta Z = 100 Q este Jegat la o sursi de curent alternativ. Ce capacitate trebuie si aiba un conden- sator montat in pararel cu bobina astfel incdt circuitul si se afle in regim de rezonanti a curentilor? 704 Un circuit consté dintr-un condensator cu capacitatea C= 0,15 uF si un rezistor cu rezistenfa R = 12 kQ aflate in serie si legate in paralel.cu o bobina ideala. Sursa de alimentare are freeventa v = 50 Hz. Cit trebuie si fie inductanfa bobinei astfel incat circuitul si se comporte rezistiv? 705 in circuitul din figura se cu- nose R = 64. Q, L=0,1 H si C= 50 pF. Pentru ce valoare a frecventei curentul total este in fazi cu tensiunea la borne? Pentru problema 705 113 aCap.3 - Curentul electric alternativ 706 fn cirouitul din figura, alimentat de o sursi de curent alternativ cu freeventa v = 615 Hz, se cunose R = 60 Q si L = 23 mH. Si se afle pentru ce valoare a capacititii condensatorului circuitul va funcfiona in regim de rezo- nant a curentilor? ——{j+-— Pentru problema 706 707 in circuitul linier din figura, cu elemente ideale, se cunose R si C, iar inductanfa L a bobinei este variabila. Pentru ce valoare a lui Z circuitul se afl la rezonanti oricare ar fi frecventa tensiunii de alimentare? yp a or Pentru problema 707 iid 3.3 Energia si puterea in curent alternativ 708 Un circuit format dintr-un rezistor si o bobina legate in serie, ali- mentat in curent alternatiy, are o putere activi P = 13,5 W. S& se afle puterea totala a circuitului, stiind c& tensiunile la bomele rezistorului si bobinei sunt Up =90 V, respectiv Uy = 120 V. 709 0 bobind cu rezistenta R= 2,4 Q si induetanta L = 0,5 mH ia de la © sursi de curent alternatiy puterea total S= 73 VA si puterea activ P = 48,6 W. Sé se afle frecventa curentului, 710 O bobina cu reziatenta R= 44 Q si inductanfa L = 7 mH este alimentati mai inti la o sursa de curent continu cu tensiunea Up si apoi la 0 sursd de curent alternativ cu tensiunea efectiva U= Up. Stiind c& puterea activa luata de bobind in curent alternativ este de k=5 ori mai mic& decét puterea in curent continu, si se afle frecventa curentului alternativ, 711 Dou’ bobine cu rezistenti activa sunt alimentate, succesiv, de o sursd de curent alternativ. Intensititile curentilor prin cele dou’ bobine sunt 1, =4A si b=1A, iar puterile total’ siEnergia si puterea in curent alternariv oe activi S, = 1.000 VA, P; = 320 W, respectiv Sy = 250 VA, Py = 150 W. Sa se afle factorul de putere al circuitului format prin legarea in serie a celor doua bobine si alimentat de la aceeasi sursi. 712 Un circuit constand dintr-un rezistor cu. rezistenta R = 160 Q si o bobind cu rezistenfi activa legate in serie este alimentat de la o sursé cu ‘tensiunea efectivi U = 220 V. Sa se afle puterea activa dezvoltata in bobina, ounoscnd ciderile de tensiune pe rezistor si bobin’: U, = 80 V, respectiv U,= 180 V. 713 Un circuit constand dintr-un rezistor cu rezistenta R si o bobin’ cu rezistenta activ r= 20 Q si inductanja L=0,7H, legate in serie, este alimentat de la o surs& cu tensiunea efectiv’ U = 220 V si frecventa v = 50 Hz. Sa se afle pentru ce valoare a lui R puterea activa dezvoltata in circuit este maxima gi cit este aceasta putere. 714 O bobina alimentata la o ten- siune efectiva U=220 V ia o putere activa P=10W sio putere reactiva Q=8 VAR Care este puterea maxima pe care 0 poate lua, la aceeasi-tensiune de alimentare, un rezistor legat in serie cu bobina si care este rezistenta acestui rezistor? 715 Un circuit de curent alter- nativ consta dintr-un rezistor cu rezis- tenta R = 25 Q gi o bobina cu rezistenti activa legate in paralel. Sa se afle puterea activa dezvoltaté in bobin’, cunoscdnd intensititile curentilor in cireuitul principal, prin bobin& si prin rezistor: J=0,9 A, J) = 0,5 A, respectiv Ty = 0,6 A. 746 Un condensator si un rezis- tor sunt legati in serie si alimentati de la © surs cu tensiunea efectiva U= 36 V si frecvenfa v = 250 Hz, Curentul prin circuit are intensitatea efectiva /=0,8 A, iar puterea reactiva este Q = 18,5 VAR. Sa se determine rezistenta rezistorului gi capacitatea condensatorului. 717 Ce reactanfi trebuie sf aibi un condensator legat in serie cu un rezistor cu rezistenta R pentru casa ia o putere reactiva absolut maxima atunci cind circuitul este alimentat cu o tensiune alternativa cu valoarea efectiva U? Cat este aceast’ putere? 718 Un curent descris de ecuatia = 10sin1000n¢ (A) trece printr-un cir- cuit format dintr-un condensator si un rezistor legate in paralel. Cunoscéind capa- citatea condensatorului C= 100/t HF, si se determine rezistenta R pentru care in circuit se dezvolt4 0 putere activa maxima. Cat este aceast& putere? 719 Un circuit RLC serie in care R= 800 Q, L= 1,27 Hsi C= 1,59 pF este alimentat cu o tensiune alternativa phe)Cap.3 - Curentul electric alternativ ee cu valoarea efectivl U = 127 V si freevenfa v = 50 Hz. Si se afle factorul de putere si puterea activa disipati in circuit. 720 Puterea totala a unui circuit RLC serie S = 915 VA. Sa se afle puterea activi a circuitului, cunoscind ciderile de tensiune pe elementele sale: Up = 150 V, UL = 180 V, Uc = 470 V. ‘721 Un circuit RLC serie in care R= 100 Q, C= 10 mF si L=75 Heste alimentat de Ja un generator de tensiune alternativi. cu frecventa variabila. Pentru ce valoare a frecventei puterea activa este numeric egal cu cea reac- tiv, circuitul avand un caracter inductiv? 722 Un circuit RLC serie in care R= 809, C = 25 mF si L = 50 H este alimentat de la un generator de tensiune altemnativa ca frecventa variabild. Pentru ce valoare a frecventei puterea activa este numeric egalé cu cea reactiva, cireuitul avand un caracter capacitiv? 723 Sa se arate cA intre puterea activa P, puterea aparent& S si puterea intantanee p(1) la bomele unei impe- danje alimentati la o tensiune altemativa sinusoidal existi relatia: [p(é) - P| =2kg/m? mits +42) Hib 7p 542104 8 N=(4¥2)Nq= 2m =1528 kg/m tv)\y HAN) +H2N, =35kg/kmol Ny +N, (omy #ma)Mtha _ Myhhg +m Hh 10 w= 8.8 kg /kmol 119Rispunsuri ee 2B onde = 64,385 kg/m? _mRAT# Up AV _ HAP) ~P) = HEY = 200 K 200L mV 28 26 27 28 29 30 31 32 33 Am= BVO, B/D) 6.165 kg RTT 34 Po yi Shamn! mRT ‘ 38 p=pp += 138.104 P. Papo a 36 2 ek-1a4 v1 37 38 120 42 43 49 50 SL -M+AT) iT v(t=AT) =16L =14L = LM + M34 PIP? miblap2 + mah), 2.105 Pa p= ARTY) Va =0.2MPa m! = 30m spre dreapta my +m, p= ill + MB RT 79 105 py Hav = Habopll+k) RT (Kio + Hy) Hp (4)pV mT) m, = 58 2 Gy BRT m, =m—m, =342g¢ 0,48 kg/m?Raspunsuri See ——————— kpViiha 52m, =——/PYHIMa_ gag (Q—Kuy + kag IRT 068 53 T=___PVIMe__osex py + kha JMR 2 34 p=—2PP2_ 20.96 kg/m? Pi +P 2p? 55 pz =P 2 40 kPa T 56 1-711 -300K 57 p= At HmRT _ 162.105 Pa WW 58 A¢=f¢=12cm 89 k=7 Transformari simple ale gazulni ideal 60 T=2T);t=313°C at t= “8E tem 81 G, =(k-1)(@p$+ G)=260N "yav on ave STHATIAV List a2 pa bbidPa(dV2 -AV1) 4 198 py wr ey Ap2AV, ~ Ap, AV. @ T=—-=300K sy _AVAVa(AP2 ~AP1) _ oy a 1,-™ sok Ap, AV, —Ap AV, peat - Vp 33 M=nk—dm ay 35K Pe 65 AT=-—=- t 84 EPP org Vv, (1, -T; Po +0 errs Eee) mreone gt an 85 SEBO = 1,67em> E P2-Pr a6 =a] XPo = 0BFDVe (Bo + Pgh) 87 h=25em 88 h=483cm 121