Sunteți pe pagina 1din 10

1.

Totalitatea genelor localizate de-a lungul unul cromozom definesc: grupul de inlantuire

2. Care este caracteristica genelor alele?: Determină apariţia unor caractere contrastante, Sunt
situate în loci identici al cromozomilor omologi, Se notează cu aceeaşi literă

3. Pentru genele alele NU este caracteristic: Întotdeauna determină un singur caracter

4. Moștenirea înlănţuită a genelor a fost constatată de: T. Morgan

5. Caracterele monogenice au următoarele caracteristici: Se moştenesc conform legilor lui


Mendel, Sunt rezultatul expresiei bialelice , Sunt determinate de genele allele , Sunt caractere pur
ereditare

6.Genotipul unei persoane include:: Gene autosomale , Gene gonosomale, Gene dominante, Gene
recesive

7. Genotipul unei persoane include: a. gene cod de enzime b. gene cod de lg c. gene cod de
factori de crestere d. gene cod de ARNt e. gene cod de proteine-canal f. gene cod de receptori
g. gene cod de ARNr

8. Genele unui cromozom: formeaza un grup de inlantuire, se mostenesc, de regula, in bloc, pot îi
dominante si recesive, pot fi normale si mutante

9. Alegeţi răspunsul corect caracteristic înlănţuirii genelor: Are loc între genele localizate pe
acelaşi cromozom.

10. Genele alele: pot fi identice, pot fi diferite, ocupa loci identici pe crs omologi, pot fi de origine
paterna, pot fi de origine maternal

11. Ce caractere sunt determinate de genele alele? Părul creţ - părul drept.

12. Genele unui crs: pot fi normale, pot fi mutante „pot fi unice, pot fi repittive, pot fi dominante, pot fi
recesive

13. Genotipul unei persoane include: 30 000 perechi gene structural, multiple copii ale genelor
ARNr, multiple copii ale genelor ARNt

14. Genotipurile copiilor se deosebesc de cele ale părinţilor, deoarece:: În gametogeneză are
loc schimbul de gene între perechile de cromozomi, Gameţii conţin diferite combinaţii ale
cromozomilor parentali, Apare o nouă combinaţie de gene la fecundare

15. Interacțiunea genelor nealele: Polimeria, Epistazia, Complementaritatea

16. Componente ale unui haplotip sunt genele: F8C, F9C

17. Anemia S: hbb

18. Genele unui cromozom: pot fi active in toate perioadele ontogenetice, pot fi active numai
prenatal, pot fi active numai la pubertate, pot fi active numai la adult, pot fi active numai in unele
tesuturi, pot fi active in toate tesuturile

19. Caracterele monogenice au următoarele caracteristici: Sunt rezultatul expresiei bialelice, Sunt
determinate de gene allele, Se moştenesc conform legilor lui Mendel

20. Selectati proprietatile genei DMD: pleiotropie, polimorfism, recombinare, mutabilitate, ereditate
gonosomala.

21. Selectati proprietatile genei HBA: specificitate, discretie, recombinare, ereditate autosomala

22. Genotipul poate fi: Hemizigot, Homozigot, Heterozigot


1) CM Selectati tehnicile de testate a ADN genic:
a) PCR
b) RT-PCR
c) Sanger
d) Southern - blot
e) Western-blot

2) CM Selectati tehnicile de testare a ARNm specific unei gene:


a) PCR
b) RT-PCR
c) Southern-blot
d) Northern-blot
e) secventierea dideoxi

3) CM Selectati tehnicile ce necesita primeri specifici genei cercetate:


a) PCR
b) Southern blot
c) secventiere dideoxi
d) FISH
e) Northern-blot

4) CM Pentru testarea genei HBA prin tehnica PCR sunt necesare urmatoarele componente:
a) Tag-polimeraza
b) 1 primer
c) 2 primeri
d) enzime de restrictie
e) sonde complementare

5) CM Pentru testarea genei HBB prin tehnica PCR sunt necesare urmatoarele componente:
a) ADN genomic
b) 2 primeri
c) Taq polimeraza
d) dNTPs
e) termociclor ?

6) CM Pentru testarea genei DMD prin tehnica PCR sunt necesare urmatoarele componente:
a) ADN genomic
b) 1 primer
c) restrictaza
d) dNTPs
e) ddNTPs

7) CM Pentru testarea genei PKD1 prin tehnica PCR sunt necesare urmatoarele componente:
a) Taq-polimeraza
b) ADN-genomic
c) 2 sonde complementare
d) 1 primer marcat radioactiv
e) solutie bufer pentru reactia de replicare semiconservativa a ADN

8) CM Pentru testarea genei HD prin tehnica Southern-blot sunt necesare urmatoarele componente:
a) ADN genomic
b) Enzime de restrictie
c) Sonde complementare
d) primeri specifici
e) Taq-polimeraza

9) CM Pentru testarea genei FMR1 prin tehnica dideoxi sunt necesare urmatoarele componente:
a) ADN genomic
b) 2 primeri
c) 1 primer
d) dNTPs
e) ddNTP

10) CM Pentru testarea genei CFTR prin tehnica Sanger sunt necesare urmatoarele componente:
a) ADN genomic
b) ADN-polimeraza
c) Restrictaza
d) 2 primeri
e) sonde moleculare

11) CM Pentru testarea genei CFTR prin tehnica dideoxi sunt necesare urmatoarele componente:
a) termociclor
b) electroforeza
c) transiluminator UV
d) pelicula radiosensibila
e) filtru de nitroceluloza

12) Etapele analizei PCR a genei FBN1 sunt:


a) Izolarea ADN genomic; pregatierea componentelor necesare PCR; amplificarea; colorarea
produsilor PCR; electroforeza; vizualizarea rezultatelor.
b) Izolarea ADN genomic; amplificarea; pregatierea componentelor necesare PCR; colorarea
produsilor PCR; electroforeza; vizualizarea rezultatelor.
c) Izolarea ADN genomic; pregatierea componentelor necesare PCR; amplificarea;
electroforeza; colorarea produsilor PCR; vizualizarea rezultatelor.
d) Izolarea ADN genomic; pregatierea componentelor necesare PCR; amplificarea; colorarea
produsilor PCR; vizualizarea rezultatelor; electroforeza.
e) Izolarea ADN genomic; pregatierea componentelor necesare PCR; amplificarea; vizualizarea
rezultatelor; colorarea produsilor PCR; electroforeza.

13) Identificati ordinea desfasurarii analizei RFLPs a genei PKD1:


a) Izolarea ADN genomic; restrictia ADN; electroforeza; bloting-ul fragmentelor de ADN;
hibridarea cu sonde marcate; autoradiografia.
b) Izolarea ADN genomic; restrictia ADN; bloting-ul fragmentelor de ADN;
electroforeza;hibridarea cu sonde marcate; autoradiografia.
c) Izolarea ADN genomic; restrictia ADN; electroforeza; hibridarea cu sonde marcate; bloting-ul
fragmentelor de ADN; autoradiografia.
d) Izolarea ADN genomic; restrictia ADN; hibridarea cu sonde marcate; electroforeza; bloting-
ul fragmentelor de ADN; autoradiografia.
e) Izolarea ADN genomic; restrictia ADN;bloting-ul fragmentelor de ADN; hibridarea cu sonde
marcate; electroforeza; autoradiografia.

14) Identificati succesiunea corecta a etapelor secventierei geni PAH prin tehnica Sanger:
a) Izolarea ADN genomic; denaturarea ADN genomic; hibridarea cu primer marcat; sinteza
ADN complementar in prezenta ddNTP; electroforeza; autoradiografia.
b) Izolarea ADN genomic; denaturarea ADN genomic; sinteza ADN complementar in
prezenta ddNTP; hibridarea cu primer marcat; electroforeza; autoradiografia.
c) Izolarea ADN genomic; electroforeza; denaturarea ADN genomic; hibridarea cu primer
marcat; sinteza ADN complementar in prezenta ddNTP; autoradiografia.
d) Izolarea ADN genomic; sinteza ADN complementar in prezenta ddNTP; denaturarea ADN
genomic; hibridarea cu primer marcat; electroforeza; autoradiografia.
e) Izolarea ADN genomic; hibridarea cu primer marcat; sinteza ADN complementar in prezenta
ddNTP; denaturarea ADN genomic; electroforeza; autoradiografia.

15) Identificati componente necesare amplificarii genei COL1A1:


a) Restrictaze
b) ADN-polimeraze
c) Sonde complementare marcate
d) 1 primer complementar marcat
e) 2 primeri complimentari

16) Selectati componente necesare secventierei genei CFTR:


a) Restrictaze
b) Taq-polimeraze
c) Sonde complimentare
d) 1 primer complimentar
e) 2 primeri complimentari

17) Selectai componente necesare analizei RFLPs a genei LDLR:


a) Restrictaze
b) ADN-polimeraze
c) Tag-polimeraze
d) 2 primeri specifici genei
e) 1 primer specific genei

18) Selectati componente necesare testarii filiatiei prin tehnica PCR:


a) ADN-genomic
b) dNTP
c) ddNTP
d) Taq-poloimeraza
e) Sonde complementare

19) Taq-polimeraza este necesara pentru tehnica:


a) PCR
b) RT-PCR
c) Sanger
d) Southern-blot
e) Nothern-blot

21) In figura A este reprezentat arborele genealogic al unei familii cu 3 copii cu boala Gaucher (patologie
lizosomală gravă). După rezultatele electroforezei produşilor PCR stabiliţi genotipul tuturor membrilor
familiei date:
-

+
a) I-1 Na; I-2 Na; II-1 aa; II-2 Na; II-3 NN; II-4 aa; II-5 aa.
b) I-1 Na; I-2 Na; II-1 aa; II-2 Na; II-3 Na; II-4 aa; II-5 aa.
c) I-1 Na; I-2 Na; II-1 aa; II-2 NN; II-3 Na; II-4 aa; II-5 aa.
d) I-1 Na; I-2 Na; II-1 NN; II-2 Na; II-3aa; II-4 NN; II-5 NN.
e) I-1 Na; I-2 Na; II-1 aa; II-2 Na; II-3 NN; II-4 Na; II-5 aa.

22) În fig. A este reprezentat arborele genealogic al unei familii cu 3 copii cu boala Gaucher (patologie
lizosomală gravă). După rezultatele electroforezei produşilor PCR identificati persoanele heterozigote:

a) I---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------1
b) I--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------2
c) II-1 d) II-2 e) II--------------------------------------------------------------------------------------------------------------5

23) În fig. A este reprezentat arborele genealogic al unei familii cu 3 copii cu boala Gaucher (patologie
lizosomală gravă). După rezultatele electroforezei produşilor PCR stabiliţi tipul mutatiei:

+
a) Genica
b) Recesiva
c) Dominanta
d) Del nucleotidica
e) Ins nucleotidica

25) În fig. A este reprezentat arborele genealogic al unei familii cu 4 persoane cu sindrom Laron. După
rezultatele electroforezei produşilor PCR stabiliţi genotipul tuturor membrilor familiei date:
-

+
a) I-1 An; I-2 nn; II-1 An; II-2 nn; II-3 An; II-4 nn; III-1 nn; III-2 An; III3 nn.
b) I-1 aa; I-2 nn; II-1 An; II-2 nn; II-3 An; II-4 nn; III-1 nn; III-2 An; III3 nn.
c) I-1 An; I-2 nn; II-1 AA; II-2 nn; II-3 An; II-4 nn; III-1 nn; III-2 An; III3 nn.
d) I-1 An; I-2 nn; II-1 An; II-2 nn; II-3 nn; II-4 nn; III-1 nn; III-2 An; III3 nn.
e) I-1 An; I-2 nn; II-1 An; II-2 nn; II-3 An; II-4 nn; III-1 nn; III-2 AA; III3 nn.

26) În fig. A este reprezentat arborele genealogic al unei familii cu 4 persoane cu sindrom Laron. După
rezultatele electroforezei produşilor PCR identificati heterozigotii:

+
a) I-1
b) I-2
II-1
d) II-2
e) II-3

27) În fig. A este reprezentat arborele genealogic al unei familii cu 4 persoane cu sindrom Laron. După
rezultatele
electroforezei produşilor PCR stabiliţi

tipul mutatiei:

-
+
a) Genica
b) Dominanta
c) Recesiva
d) Deletie nucleotidica
e) Insertie nucleotidica

28) Analizati figura si identificati tehnica utilizata:

a) Southern-blot
b) Sanger
c) Nothern-blot
d) PCR
e) RT-PCR

29) Analizati rezultatele electroforezei si identificati secventa nucleotidica obtinuta:

a) 5-...AACGTGCCATAAATCGT ....-3
b) 5- ...TGCTAAATACCGTGCAA ...- 3
c) 5-...AACGTGCCATAATCGT ....-3
d) 3-...AACGTGCCATAAATCGT ....-5
e) 5- ...TGGCTAATTACCGTGCAA ...- 3

31) Analizati schemele si stabiliti tehnica utilizata:


a) PCR
b) Sanger
c) Southern-blot
d) Nothern-blot
e) FISH

32) Analizati schemele si stabiliti genotipurile persoanelor testate:

a) (1) aa; (2) AA; (3) Aa


b) (1) Aa; (2) AA; (3) aa
c) (1) aa; (2) Aa; (3) AA
d) (1)Aa; (2) aa; (3) Aa
e) (1) AA; (2) Aa; (3) Aa

34) ADN pentru analiză se obţine din:


a) Orice celulă somatică
b) Eritrocite
c) Leucocite sau orice celulă nucleată
d) Trombocite
e) Mai frecvent din celulele sexuale

35) Enzimele de restricţie:


a) Se utilizează în tehnica PCR
b) Recunosc ADN monocatenar
c) Se întâlnesc la eucariote
d) Recunosc secvenţe specifice bicatenare de ADN
e) Sunt de un singur tip
36) Situsurile de restricţie:
a) Reprezintă secvenţe de ARN
b) Reprezintă secvenţe specifice de ADN bicatenar
c) Se întâlnesc numai la eucariote
d) Au o lungime de 30 pb
e) Se repetă o singură dată în genom

37) Rolul enzimelor de restricţie:


a) Clivează ADN-ul propriu
b) Participă la formarea legăturilor fosfodiesterice
c) Iniţiază sinteza ADN
d) Obţinerea in vitro a fragmentelor de ADN cu diferită lungime
e) Participă la repararea ADN

38) Clonarea reprezintă:


a) Procesul de obţinere a mai multor copii diferite de ADN din una iniţială
b) Refacerea structurii bicatenare a ADN
c) Transferul unui fragment de ADN de către bacteriofagi
d) Procesul de obţinere a mai multor copii ale unui fragment de ADN
e) Obţinerea diferitor molecule de ADN

39) Pentru PCR NU se utilizează:


a) ADN matriţă
b) Primeri sintetici
c) Patru tipuri de dezoxiribonucleozidtrifosfaţi
d) ARN-polimeraza
e) Taq-polimerază

40) Reacţia de polimerizare în lanţ reprezintă:


a) Amplificarea artificială a unor fragmente de genă
b) Sinteza necomplementară in vitro
c) Amplificarea in vivo a fragmentelor de ADN
d) Sinteza copiilor de ARN
e) Sinteza ADN-recombinant

41) Fragmentele de restricţie:


a) Sunt întotdeauna de aceiaşi lungime
b) Se obţin în urma clivării ADN cu restrictaze
c) Fiecare fragment reprezintă o genă
d) Sunt monocatenare
e) Conţin numai exoni

42) Caracteristicile primerilor pentru PCR:


a) Sunt secvenţe oligonucleotidice monocatenare
b) Sunt secvenţe oligonucleotidice bicatenare
c) Se întâlnesc în celula bacteriană
d) Sunt fragmente de ADN cu o lungime mare
e) Stopează sinteza ADN

43) Este o condiţie necesară pentru desfăşurarea PCR:


a) Cunoaşterea poziţiei exacte a situsurilor de restricţie
b) Prezenţa unei modificări în ADN
c) Utilizarea unui regim de temperatură specific
d) Utilizarea unor vectori specifici de clonare
e) Prezenţa gazdei de clonare
44) Restrictaza:
a) Este o enzimă bacteriană
b) Recunoaşte o succesiune specifică de nucleotide
c) Participă la ligarea secvenţelor de ADN
d) Are rol de protecţie
e) Hidrolizează ADN celular propriu

45) Amplificarea ADN reprezintă:


a) Determinarea succesiunii nucleotidelor în genă
b) Copierea repetată a ADN prin replicare
c) Digestia ADN
d) Mărirea numărului de copii cu ajutorul enzimelor
e) Obţinerea ADN monocatenar

46) Indicaţi etapele izolării ADN:


a) Fragmentarea ADN genomic
b) Lizarea celulelor
c) Separarea nucleelor
d) Hidroliza lipidelor
e) Deproteinizarea cu solvenţi organici

47) Enzimele de restricţie:


a) Hidrolizează ADN în fragmente
b) Realizează reparaţia ADN
c) Pot forma fragmente cu capete adezive
d) Recunosc situsurile de restricţie din ARN
e) Se utilizează de geneticieni în calitate de "foarfece"

48) Determinaţi etapele PCR:


a) Sinteza primerilor
b) Unirea complementară a primerilor
c) Denaturarea ADN nou sintetizat
d) Sinteza enzimatică a ADN
e) Digestia cu restrictaze

49) Metodele de analiză a ADN-ului se utilizează pentru:


a) Identificarea persoanelor
b) Elaborarea metodelor terapiei tradiţionale
c) Diagnosticul bolilor canceroase
d) Elaborarea preparatelor medicamentoase
e) Identificarea genelor mutante sau normale

50) Tehnicile de analiză a ADN sunt:


a) Tehnica Southern - blot
b) Secvenţierea ADN
c) Tehnica Northern-blot
d) Tehnica Western-blot
e) Tehnica PCR

S-ar putea să vă placă și