Silogismul

Silogismul este inferența deductivă mediată prin care se obține o concluzie pe baza a
două premise care au un termen comun.
Structura silogismului:
1. Termenul major (P) – are funcție de predicat în concluzie și se regăsește într-
una dintre premise, numită premisă majoră;
2. Termenul minor (S) – are funcție de subiect în concluzie și se regăsește într-
una dintre premise, numită premisă minoră;
3. Termenul mediu (M) – este termenul comun celor două premise.
Termenii major și minor, împreună, sunt numiți termeni extremi.

Exemplu:
Limbaj natural: Limbaj formal:
Toate mamiferele sunt vertebrate. MaP – premisa majoră
Toate felinele sunt mamifere. SaM – premisa minoră
Toate felinele sunt vertebrate. SaP – concluzie
P = vertebrate
S = feline
M = mamifere
Deși, în limbaj natural, silogismele pot fi formulate în diverse moduri, în
limbaj formal, ordinea standard a propozițiilor este următoarea: premisă
majoră, premisă minoră, concluzie.
De exemplu, silogismul de mai sus, în limbaj natural, poate fi formulat astfel:
Toate felinele sunt vertebrate deoarece toate felinele sunt mamifere și toate
mamiferele sunt vertebrate.
Pentru a stabili funcțiile termenilor și, deci, structura silogismului în limbaj
formal, se determină propoziția cu rol de concluzie, ținând seama de indicatorii
de premise (deoarece, pentru că, fiindcă etc.) sau de concluzie (deci, așadar,
prin urmare etc.). Se determină apoi termenul major și termenul minor, ca
predicat, respectiv, subiect în concluzie. Termenul rămas este termenul mediu.
Exemplu:
Unii oameni sunt foarte gălăgioși și, prin urmare, unii oameni sunt enervanți
pentru că oricine e foarte gălăgios este enervant.
Concluzia: Unii oameni devin enervanți
S = oameni; P = oameni enervanți
Temenul rămas este M = oameni foarte gălăgioși
Formulele propozițiilor, așa cum apar ele în text: SiM, SiP, MaP
Schema logică a silogismului este: MaP
SiM
SiP
Figuri și moduri silogistice
Figurile silogistice reprezintă scheme de raționare determinate de așezarea
termenilor în premisele silogismului. Figurile silogistice sunt:
Fig. I: M-P specific: termenii extremi au aceleași funcții în premise ca și în
S-M concluzie
S-P
Fig. II: P-M specific: temenul mediu are funcție de predicat în ambele
premise
S-M
S-P
Fig. III: M-P specific: temenul mediu are funcție de subiect în ambele
premise
M-S
S-P
Fig. IV: P-M specific: termenii extremi au în premise funcții diferite față de
M-S concluzie
S-P
Modurile silogistice sunt combinații între cele patru figuri și cele patru tipuri
de propoziții categorice. Sunt 256 de combinații, dintre care doar 24 sunt
valide (corecte).
Formula prescurtată a unui mod silogistic conține tipurile propozițiilor urmate
de nr. figurii. Ex.: aaa-1: MaP eio-2: PeM iai-3: MiP oao-4 PoM
SaM SeM MaS MaS
SaP SaP SaP SaP
Validitatea (corectitudinea logică) a silogismelor depinde de respectarea unor
reguli generale ale silogismului:
1. Un silogism conține trei și numai trei termeni
2. Termenul mediu trebuie să fie distribuit cel puțin într-una dintre
premise.
3. Oricare dintre termenii extremi poate fi distribuit în concluzie doar dacă
a fost distribuit și în premise.
4. Una dintre premise trebuie să fie afirmativă.
5. Una dintre premise trebuie să fie universală.
6. Dacă ambele premise sunt afirmative, atunci și concluzia trebuie să fie
afirmativă
7. Dacă una dintre premise este negativă, atunci și concluzia va fi
negativă.
8. Dacă una dintre premise este particulară, atunci și concluzia va fi
particulară.

Temă:
Rezolvarea grilelor 2, 3, 6-14, 16, 18, 20, 23, 24 de la capitolul
Silogismul (p. 33-38) din culegerea Teste-grilă la disciplinele socio-
umane pentru pregătirea examenului de bacalaureat. Culegerea o
găsiți la adresa:
http://cnmv.ploiesti.roedu.net/upload/testeSOCIO.pdf
Testele au și răspunsuri.