SPECIALIZARILE PLASMALEMEI

Specializari temporare
Sunt o consecinta a comunicarii dintre celula si mediu, fiind o rearanjare a
scheletului actinic. Exsita doua tipuri:
 Protruzii digitiforme (filopodii)
 Protruzii in banda (pliuri sau lamelipodii)

Specializarile permanente
Cuprinde microvilii si stereocilii (au la baza filamente de actina) si cilii
vibratili(au la baza microtubi)

Microvilii

Suprafata luminala a celulelor de la nivelul mucoasei intestinului subtire poarta

numele de platou striat, iar cea a nefrocitelor tubilor contorti margine in perie, datorita
abundentei de microvili (necesari absorbtiei).
Sub plasmalema se gaseste citoscheletul actinic cortical, care emite manunchiuri
de filamente de actina care ajung in miezul microvililor.
Microvilul are lungime de 1 micrometru si diamentru de 0,8 micrometri, crescand
suprafata de absorbtie.
Sunt acoperiti de plasmalema, care prezinta un glicocalix bogat.

Ultrastructura microvililor
In interior prezinta un manunchi de 20-30 de filamente de actina, asociate cu
proteine cum ar fi vilina, fimbrina si ezrina.
Reteaua corticala a microvililor este bogata in spectrina, care ofera stabilitate si
rigiditate.
La nivelul zonelor laterale, exista miozina I (coada atasata de plasmalema, iar
capul interactioneaza cu actina) si calmodulina, care ofera mobilitate

Asamblarea microvililor
 Etapa I: nucleerea monomerilor de actina
 Etapa II: miezul actinic devine mai organizat, microvilii se prelungesc
 Stereocilii

La nivelul celulelor inalte din epididim si din canalul deferent prezinta stereocili,
care nu prezinta brate laterale de miozina I, fiind astfel imobili

Cilii vibratili

Prezinta un miez format din manunchiuri de microtubi.

Functia principala variaza in functie de localizare:
 Celulele epiteliale ale cailor respiratorii prezinta cili inglobati in mucus, cu rol de
a indeparta particulele straine
 La nivelul oviductului, transportul ovocitului se face cu ajutorul cililor
 La nivelul flagelului spermatozoidului asigura mobilitatea

Ultrastructura cililor

1. Tija cilului este partea libera, cu o zona centrala, axonema, formata din 9
dublete periferice de microtubi si un dublet central.
Un dublet = un microtub cu perete complet (A) + un microtub cu perete incomplet
(B)
Jonctiunea dintre A si B din acelasi dublet este solidarizata de tektina.
Jonctiunea dintre B dintr-un dublet si A din dubletul adiacent e solidarizata de
nexina.

2. Zona de tranzitie
Se gaseste sub tija. La aces nivel, dubletul central se intrerupe la nivelul placii
bazale, iar microtubii dubletelor periferice o traverseaza

3. Corpusculul bazal
E zona in care cilul intra in contact cu celula. Are structura centrului de
organizare al microtubilor. Peretele sau este delimitat de 9 microtubi.

4. Radacina ciliara
E formata din microfilamente de actina, inserandu-se pe corpusculul bazal, avand
rol structural si dinamic.

Flagelii
Sunt mai lungi ca cilii, se gasesc la nivelul cozii spermatozoizilor

Miscarea ciliara
Are viteza mare, miscarile fiind ondulante sau pendulante la nivelul cililor si
cvasi-sinusoidale la nivelul flagelului.
 Miscarea ciliara e determinata de interactiunea dintre tubulina si dienina (ATP-
aza de la nivelul microtubilor A). Modelul de alunecare implica alunecarea dubletelor de
microtubi , unele in raport cu altele.

Sindromul cililor imobili

E insotit de o stare patologica rara, situs inversus, in care asimetria normala a
corpului este inversata (sindromul Kartagener).
Imobilizarea cililor este provocata de defecte aparute la nivelul sistemului proteic
al mecanismului motot si poate cauza sterilitate masculina (imobilitatea flagelilor
spermatozoizilor)
Prezenta situsului inversus sugereaza faptul ca miscarile cililor in cursul
dezvoltarii precoce joaca rol in asimetria normala a corpului.

Specializarile plasmalemei polului bazal

Polul bazal se sprijina pe o membrana bazala glicoproteica.
La unele celule cu rol in transportul activ, plasmalema polului bazal se poate
invagina in citoplasma, formand labirintul bazal.
In nefrocitele tubului contort distal, aceste invaginari sunt numeroase si profunde,
iar in labirintul bazal se gasesc numeroase mitocondrii.