Vulcanul Etna.

Cel mai înalt vulcan din Europa este Etna. Se aflã pe coasta de est a insulei Sicilia. Numele provine de
la cuvântul grecesc "Aitne", care înseamnã "a arde". Cea mai mare înãlþime este de aproape 3.350 metri,
depinzând de efectele ultimei erupþii. Mai mult de 135 de erupþii au fost înregistrate de când scriitorii
antici menþionau erupþia din anul 800 Î. Cr. În anul 1169 D. Cr. 15.000 de oameni ºi-au pierdut viaþa în
oraºul Catania, care se afla la baza vulcanului. În anul 1669 20.000 de oameni au fost omorâþi.

Baza vulcanului este foarte populatã. Pãmântul foarte fertil, format de lavã veche a atras fermierii.
Vulcanul este alcãtuit din 3 zone: prima, care este populatã ºi cultivatã, ºi care se aflã la altitudinea de 900
de metri. Aici se aflã cultivate legume, mãslini, vii ºi pomi fructiferi. Urmãtoarea regiune împãduritã este
alcãtuitã dintr-o pãdure de castani, stejari, pini ºi fagi. La altitudinea de 1.980 metri se aflã o jalnicã risipã
de lavã neagrã ºi cenuºã, care este acoperitã de zãpadã în timpul ierni. Etna a fost activ timp de 2.5
milioane de ani. A avut cel puþin douã centre principale active.

Grecii au creat multe legende despre vulcani. Unele spun ca a fost atelierul lui Hefaistos, zeul focului, ºi
al Cyclopilor. Altele spun cã sub vulcan se aflã aºezat marele Typhon, cutremurând Pãmântul când se miºcã.
Poetul antic Hesiod a vorbit despre erupþile vulcanului. ªaptezeci ºi unu de erupþii au fost înregistrate din
1500 Î. Cr. pânã la 1669 D. Cr.

În anul 1669 erupþia a durat din 11 martie pânã la 15 iulie. Lava scursã a distrus mai multe sate ºi
a acoperit patrea de vest a Cataniei. Muncitorii au încearcat sã înlãture scurgerile de lavã sãpând niºte diguri
mai sus de sat. Aceastã este recunoscutã ca fiind prima încercare din istorie de a schimba scurgerile de lavã.
În anul 1983 o erupþie a durat aproape patru luni. Autoritãþile au folosit dinamitã pentru a schimba direcþia
lavei.