AE Turismul balnear românesc – o soluție cu potențial pozitiv

în procesul îmbătrânirii populației Uniunii Europene

TURISMUL BALNEAR ROMÂNESC – O SOLUȚIE CU POTENȚIAL POZITIV

ÎN PROCESUL ÎMBĂTRÂNIRII POPULAȚIEI UNIUNII EUROPENE
Alina-Cerasela Aluculesei1 și Puiu Nistoreanu2
1)2)
Academia de Studii Economice din Bucureşti, România

Vă rugăm să citați acest articol astfel: Istoricul articolului

Aluculesei, A.C. and Nistoreanu, P., 2016. Romanian Primit: 30 iunie 2016
Wellness Tourism – A Potential Solution with Positive Revizuit: 9 august 2016
Implications for the Effects of the Aging Population in Acceptat: 6 septembrie 2016
the European Union. Amfiteatru Economic, 18(Special
Issue No. 10), pp. 767-780

Rezumat
România este o țară membră a Uniunii Europene. Dintre resursele patrimoniului
turistic românesc, apele minerale și termale, mofetele, salinele, nămolurile, climatul se
constituie într-un valoros portofoliu al ofertei turistice balneare. Aceste resurse sunt
utilizate pentru recuperarea și redobândirea forței de muncă, dar și pentru ameliorarea
bolilor degenerative specifice populației de vârsta a treia.
Îmbătrânirea populației Uniunii Europene reprezintă una dintre provocările cu care
aceasta se confruntă la nivel macroeconomic din ce în ce mai accentuat. O soluție a
diminuării efectelor produse de creșterea proporției persoanelor vârstnice o poate constitui
integrarea ofertei balneare românești în oferta turistică europeană. Și în țara noastră se
manifestă acest fenomen, iar factorii balneari existenți în România sunt utili în diminuarea
efectelor negative ale procesului de îmbătrânire. Cercetarea pornește de la analiza literaturii
de specialitate care a confirmat fenomenul de îmbătrânire a populației europene. Aceasta a
fost urmată de studiul pilot (287 de respondenți) realizat de către noi în perioada iunie-
decembrie 2015 la nivelul populației românești.
Patrimoniul turistic al României, reprezentat prin resursele turismului balnear,
poate constitui un produs turistic important al pieței europene prin care populația de vârsta
a treia să beneficieze de tratarea afecțiunilor degenerative.

Cuvinte-cheie: Uniunea Europeană, demografia europeană, îmbătrânirea populației, vârsta

a treia, turism balnear.

Clasificare JEL: P42, L83.

 Autor de contact, Alina-Cerasela Aluculesei – alina_cerasella@yahoo.com

538 Amfiteatru Economic

Abordări contemporane şi provocări ale sustenabilităţii turismului AE

Introducere

Sfârșitul secolului al XX-lea și începutul secolului al XXI-lea aduc schimbări

majore în dinamica economiilor europene. Uniunea Europeană a integrat un număr de 28 de
state din totalul de 50 (Castree, Kitchin și Rogers, 2013), iar 5 sunt în prezent candidate și 2
potențial candidate (European Commission, 2015a).
Țările membre au fost și sunt preocupate să se integreze în marea familie
europeană. Integrarea europeană reprezintă procesul prin care țările membre sunt de acord
să colaboreze în anumite domenii pentru a-și atinge obiectivele propuse, împărtășind o serie
de competențe ce țin de suveranitatea națională (Jinga și Popescu, 2000; Bărbulescu și
Răpan, 2009). Integrarea țărilor în spațiul Uniunii Europene aduce multiple beneficii
cetățenilor prin intermediul politicilor sociale (Javanovic, 2005) sau a directivelor. Astfel,
Directiva Nr. 88 din 2003 vizează limita de 8 ore lucrate (Baldwin și Wyplosz, 2006);
directiva din sistemul sanitar Nr. 24/2011 privește drepturile pacienților dincolo de
granițele țărilor de unde provin (European Commission, 2015b), și așa mai departe.
Una dintre cele mai acute probleme ale secolului XXI la nivelul Uniunii Europene
este îmbătrânirea populației, numărul persoanelor de peste 65 de ani fiind într-o creștere
vizibilă (Poladin, et. al., 2015). Consecințele pe termen lung sunt semnificative,
răsfrângându-se asupra tuturor sectoarelor economice, întrucât diminuarea nivelului
populației active poate provoca un blocaj. În termeni financiari, se estimează că acest
fenomen va provoca în perioada 2000-2050 o creștere a cheltuielilor din PIB-ul comunitar
cu aproximativ 8% (Murea, 2014). De asemenea, scăderea dimensiunii populației active
conduce la un sold negativ al balanței economisirii, influențând în același timp
comportamentul de consum (Hanse, 2005).
Ținând cont de aceste aspecte, am realizat un studiu pilot, dorind verificarea
principalelor ipoteze ale cercetării: (1) cetățenii români cunosc problema îmbătrânirii din
țara lor și (2) aceștia ar propune curele balneare ca soluție în ameliorarea afecțiunilor
specifice persoanelor de vârsta a treia. Astfel, a fost realizat și distribuit un chestionar la
nivelul populației din arealele românești: Vrancea, Ialomița și București, răspunsurile fiind
prelucrare prin intermediul programului statistic IBM SPSS 20.

1. Studiu asupra literaturii de specialitate privind structura demografică a populației

Uniunii Europene

Întrucât scăderea procentului populației active are importante implicații

economice, se caută în mod continuu soluții, iar demararea programului Horizon 2020
constituie una dintre prioritățile Uniunii Europene pentru perioada următoare. Una dintre
subtemele enunțate face referire în mod direct la punctul: Sănătate, Schimbări Demografice
și Bunăstare și are în vedere menținerea populației vârstnice active și independente cât mai
mult timp posibil (European Commission, 2015c). Un alt program derulat face parte din
Uniunea Inovativă – o inițiativă și își propune să finanțeze proiecte care au în prim plan
îmbătrânirea activă și sănătoasă (European Commission, 2015d). Alte proiecte realizate
sunt: ”Mai mulți ani aduc o viață mai bună”, ”Indexul îmbătrânirii active”, ”Sănătate pentru
dezvoltare” (Euro Health Net, 2015a; 2015b), proiectul realizat de Institutul de Sănătate
Publică din Suedia în anul 2007 care pune accentul pe necesitatea dezvoltării unor servicii
de sănătate preventivă în contextul îmbătrânirii populației.

Vol. 18 • Nr. Special 10 • Noiembrie 2016 539

AE Turismul balnear românesc – o soluție cu potențial pozitiv
în procesul îmbătrânirii populației Uniunii Europene

Din toate cele prezentate, reiese clar existența problemei îmbătrânirii populației și
dorința administrației europene de a găsi modalități de atenuare a efectelor negative.

1.1. Structura demografică a populației Uniunii Europene și distinct a României

Pentru Uniunea Europeană, numărul ridicat al persoanelor vârstnice are mai multe
cauze: natalitatea scăzută, creșterea speranței de viață, valul de imigranți și de persoane care
au solicitat azil politic în țările integrate în anii 60’ (European Parliament, 2008). Urmare a
îmbătrânirii, există o serie de probleme specifice segmentului de vârstă a treia: scăderea
numărului populației active, creșterea valorică a contribuțiilor pentru sistemul de asigurări
sociale, necesitatea găsirii unor metode pentru atenuarea suferințelor generate de maladiile
asociate.
Uniunea Europeană înregistrează cea mai rapidă creștere a persoanelor vârstnice
din lume (Tragaki, 2014). Conform Eurostat, populația pensionată este în creștere atât în
țările membre UE, cât și în țările care doresc să adere (Eurostat, 2015a; 2015b). De
menționat este mai ales categoria de vârstă de peste 80 de ani care este în creștere
(Consiliul Național al Persoanelor Vârstnice, 2014b). Conform datelor furnizate de Eurostat
în perioada de timp: 2003-2014, proporția categoriei de vârstă 65-70 de ani a crescut de la
un nivel de 12,4% în total populație la nivelul celor 28 de țări ale Uniunii Europene la
13,4% în 2014, în 11 ani mărindu-se cu un procent. Proporția persoanelor de peste 80 de ani
a avut de asemenea o creștere, mărindu-se cu 1,3 procente de la 3,8% în 2003 la 5,1% în
2014 (tabel nr. 1).

Tabel nr. 1: Proporția persoanelor de peste 65 de ani în total populație

și previziuni la nivelul UE și al României
Perioada 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
Structura populației de
12,4 12,5 12,6 12,7 12,7 12,7 12,7 12,8 12,8 12,9 13,1 13,4
65-79 ani (UE)
Structura populației de
3,8 3,9 4,0 4,1 4,3 4,4 4,5 4,7 4,8 4,9 5,1 5,1
peste 80 ani (UE)
Perioada 2020 2030 2040 2050 2060 2070
Previziunea raportului
31,8 39 45,9 49,4 50,2 49,3
de dependență în UE
Perioada 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
Structura populației de
12,1 13,2 13,3 13,3 13,3 13,4 13,5 13,6 13,8 13,9 14,1 14,3
65-79 ani (România)
Structura populației de
2,0 2,0 2,1 2,5 3,0 3,6 3,6 3,6 3,6 3,6 3,8 4,0
peste 80 ani (România)
Perioada 2020 2030 2040 2050 2060 2070
Previziunea raportului
de dependență în 28,4 32,7 41,3 48,5 51,9 49,9
România
Sursa: Realizat de autori în concordanță cu Baza de Date Eurostat 2003-2014/2020-2070

540 Amfiteatru Economic

Abordări contemporane şi provocări ale sustenabilităţii turismului AE
Creșterea proporției persoanelor de vârsta a treia în total populație capătă o
dimensiune mai accentuată atunci când este analizată și previziunea evoluției ratei de
dependență a persoanelor de peste 65 de ani față de populația activă cu vârsta cuprinsă între
15 și 64 de ani. Având în vedere că în anul 2014, rata dependenței între persoanele de vârsta
a treia și persoanele active a fost de 28,1%, calculele realizate de Eurostat arată că aceasta
va crește susținut, ajungând în anul 2070 la 49,3%. Aceasta înseamnă că la nivelul Uniunii
Europene, din 100 de persoane, în anul 2070, 49,3 vor fi inactive pe piața muncii, fiind
susținute de categoria de populație: 15-64 de ani.
Preponderența persoanelor vârstnice din cadrul Uniunii Europene atrage
elaborarea mai multor scenarii: ”secolul gri” sau ”scenariul granițelor deschise” care
propun direcții diverse (Davoudi, Wishardt și Strange, 2010) pentru diminuarea efectelor
negative. Țări precum: Bulgaria, Cehia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovenia și
Slovacia se confruntă și cu migrația populației apte de muncă către țări mai dezvoltate,
aspect ce se traduce printr-un raport de 1,5 persoane active la un pensionar, cu reale
implicații negative (Consiliul Național al Persoanelor Vârstnice, 2009).
Având în vedere structura demografică a Europei, au fost inițiate proiecte pentru
promovarea turismului balnear ca o alternativă de îmbunătățire a stării de sănătate și de
profilaxie, precum proiectul Sowell (Sowell Project, 2015), proiectul Termalism Social în
Spania (United Nations Economic Commission for Europe, 2012), proiectul Decada Balneară
în Romania (National Association of Tourism Agencies, 2015).
România începe de asemenea să se confrunte cu creșterea numărului persoanelor
de vârsta a treia. Datele publicate de Eurostat arată că dinamica persoanelor de peste 65 de
ani este similară și chiar mai gravă cu cea la nivelul Uniunii Europene.
În seria de ani analizată: 2003-2014, nivelul proporției persoanelor de 65-70 de ani
și de peste 80 de ani în total populație a crescut pentru ambele categorii de vârstă.
Persoanele cu vârsta cuprinsă între 65 și 79 de ani reprezentau în anul 2003 o proporție de
12,1%, iar în 2014 au ajuns la 14,3%. În cazul categoriei de peste 80 de ani, proporția s-a
dublat în decursul celor 11 ani, de la 2% în 2003 la 4% în 2014.
În ceea ce privește gradul de dependență a persoanelor de vârsta a treia față de cele
active pe piața muncii, în tabelul nr. 1 este redată previziunea realizată pentru perioada de
timp: 2020-2070. Pornind de la anul 2014, când raportul de dependență între persoanele de
peste 65 de ani și cele active pe piața muncii la nivelul României a fost de 24,3%,
previziunea arată că în anul 2050 acesta aproape se va dubla, iar în 2060 va atinge un
maxim de 51,9%. Astfel, dintr-o sută de persoane, 51,9- mai mult de jumătate- vor depinde
de cei activi pe piața muncii, iar în anul 2070, proporția va scădea cu 2 procente.

1.2. Potențialul balnear al României

Pe termen lung, un răspuns la problemele specifice vârstei a treia îl poate constitui

turismul balnear. Numit și turismul de cură, acesta utilizează resursele naturale cu
proprietăți chimice demonstrate, precum: ape minerale și termale, nămoluri, tipuri de
climat, mofete pentru a ajuta la îmbunătățirea stării de sănătate sau la prevenirea declanșării
anumitor afecțiuni (Jafari, 2000).
Potențialul balnear european este generos. Țări din Peninsula Balcanică sau din
vecinătatea acesteia, precum: Slovenia, Croația, România, Bulgaria dețin facilități de
tratament și prevenție, având și avantajul unor tarife mai scăzute față de țările din vestul
Europei (Smith și Puczko, 2014) precum: Marea Britanie, Franța, Germania. Dreptul de
liberă circulație al cetățenilor din Uniunea Europeană, poate contribui la economii prin

Vol. 18 • Nr. Special 10 • Noiembrie 2016 541

AE Turismul balnear românesc – o soluție cu potențial pozitiv
în procesul îmbătrânirii populației Uniunii Europene

trimiterea pacienților care suferă de afecțiuni ce pot fi tratate în stațiuni balneare în locații
similare cu cele din țara lor, însă care oferă servicii la un nivel inferior al tarifelor. De
exemplu, pacienți din Austria ar putea fi direcționați către țara vecină –Slovenia, al cărei
nivel al resurselor este semnificativ, fiind prezente aici peste 110 surse recunoscute prin
analize chimice ca având proprietăți curative (Hall, 2013).
Potențialul turismului balnear prin resursele sale are o valoare incontestabilă în
menținerea stării de sănătate a populației. În același timp, trebuie avut în vedere și nivelul
resurselor financiare generate de această industrie, ridicându-se la nivel global în anul 2013
la suma de 574 miliarde de dolari (Statista, 2013). Pe lângă beneficiul medical, cel financiar
nu este de neglijat, cu atât mai mult cu cât, odată cu Integrarea Europeană, cetățenii statelor
implicate au dobândit dreptul la liberă circulație.
Apele minerale si termale reprezintă adesea resursa principală comună a țărilor din
Europa, afecțiuni diferite putând fi tratate în stațiuni localizate pe întregul continent
(Cooper și Cooper, 2009). Aceste resurse atrag anual turiști veniți pentru profilaxie sau
pentru recuperare, în Europa perpetuându-se obiceiul curelor balneare de-a lungul
secolelor. Stațiuni precum Baden Baden – alimentată de 23 de izvoare cu apă minerală
curativă (Smith și Puczko, 2009), Baden-Wurttemberg (Germania) – cu o istorie balneară
ce datează din timpul Imperiului Roman (Reisman, 2010), Heviz (Ungaria), Karlovy Vary
(Cehia) – stațiune înființată de regele ceh Charles al IV-lea încă din secolul al XIV-lea
(Hall, 2013) dotată în prezent cu facilități complexe (Hudman și Jackson, 2003), Vichy
(Franța) – datând din vremea împăratului roman Iulius Cezar (Altman, 2000), sunt
cunoscute în întreaga lume.
Multe țări membre ale Uniunii Europene au o experiență de secole în acest
domeniu. România este una dintre țările care exploatează factorii de cură în scop curativ
încă de acum 2000 de ani. Odată ce Dacia a fost cucerită de Imperiul Roman, apele
minerale și termale au fost utilizate în locuri cunoscute acelor timpuri, precum Ad Mediam
(actuala stațiune Băile Herculane) și Germisara (actuala stațiune Geoagiu Băi). Utilizarea
empirică a fost întărită secole mai târziu prin analiza chimică a apelor de aici care a
demonstrat calitatea curativă a acestora (Albu, Banks și Nash, 1997). În prezent, turismul
balnear este asociat cu turismul social, fiind subvenționat de către stat (Casa Națională de
Pensii Publice, 2014). Beneficiile curelor de tratament mai ales în rândul populației
vârstnice și bogăția factorilor de pe teritoriul țării fac ca an de an, persoanele pensionate să
poată merge într-o unitate cu bază de tratament.
Turismul balnear este benefic pentru persoanele care au nevoie de recuperare după diferite
accidente, pentru cele care suferă de maladii degenerative și pentru cei care doresc o
extindere a perioadei de viață activă. Constatăm că pe lângă avantajele de refacere a
sănătății, turismul social are și un rol social (Morgan, Pritchard și Sedgley 2015; Gustavo,
2010). Persoanele vârstnice aleg stațiunea balneară în funcție de afecțiunile care pot fi
tratate (Tomasovic et al., 2015) și este mai evident ca niciodată că sistemele de sănătate
trebuie să se adapteze, venind cu programe de prevenție (Bernd, et al., 2013). Curele sunt
benefice pentru multiple afecțiuni asociate vârstei, precum bolile cardiace afecțiunile
reumatice (Borges, 2013), afecțiuni renale (Irsay, et al., 2014), recuperări după intervenții
chirurgicale (Sinescu, Anghel și Vulcănescu, 2014), fapt ce face ca biletele de tratament să
se numere printre facilitățile acordate vârstnicilor și în țara noastră (Consiliul Național al
Persoanelor Vârstnice, 2014a).
România, țară membră a UE, deține aproape 30% din resursele balneare naturale
europene (Surdu, Surdu și Surdu, 2015), având printre avantaje posibilitatea tratării a mai

542 Amfiteatru Economic

Abordări contemporane şi provocări ale sustenabilităţii turismului AE
multor afecțiuni în aceeași stațiune (Stăncioiu et al., 2013). Infrastructura balneară se
compune din 37 de stațiuni de interes național și din 46 de stațiuni de interes local
(Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, 2008 - HG 852/2008), având recomandări
terapeutice pentru: boli profesionale, hepato-biliare, dermatologie – alergii, aparat
respirator și ORL, endocrine, aparat renal, nutriție și metabolism, afecțiuni digestive,
ginecologie, nevroze, afecțiuni cardiace, reumatism, sistem nervos parasimpatic (Ministerul
Dezvoltării Regionale și Turismului, 2011). Cu toate acestea, apreciem că potențialul
balneo-climateric românesc și resursele sale componente sunt insuficient utilizate prin
valorificarea lor.

2. Metodologie

Pentru a constata de ce nu sunt utilizate resursele balneare din România, am

realizat o cercetare de tip cantitativ, pilot, având ca instrument chestionarul administrat care
conține întrebări închise cu răspunsuri simple și multiple. Perioada în care s-a derulat este
iunie-decembrie 2015, iar răspunsurile au fost centralizate și prelucrate în programul
statistic IBM SPSS 20. Cercetarea dorește să arate în ce măsură cetățenii unei țări membre
UE, România, sunt conștienți de noua provocare cu care se confruntă Uniunea Europeană și
anume creșterea numărului persoanelor vârstnice, cu efecte negative asupra populației. De
asemenea, am dorit să aflăm opinia acestora privind potențialul balnear al țării în care
trăiesc și posibilitatea utilizării curelor balneare în îmbunătățirea calității vieții.
Eșantionul a fost format din 278 de respondenți, din arealele: Vrancea, Ialomița și
București, cu o vârstă medie de 43,69 de ani. Chestionarul a fost distribuit online și în
format fizic, fiind pretestat pe un grup de 15 respondenți (iulie 2015). Pentru modalitatea de
distribuire online a fost folosit softul esurv.org, setându-se în prealabil un filtru după IP-ul
computerului utilizat. Au fost blocate astfel răspunsurile multiple ale aceleiași persoane
chestionate. Link-ul chestionarului a fost distribuit către o bază de date creată în prealabil
prin intermediul rețelelor de socializare: Linkedin și Facebook și prin intermediul email-
ului. Au fost trimise în total 450 de solicitări, fiind înapoiate 120 de chestionare care au
putut fi utilizate, având o rată de răspuns de 26,6%. Chestionarele administrate pe suport
fizic au fost în număr de 200. Dintre acestea, au putut fi utilizate pentru prelucrare 158,
având o rată de succes de 79%.
Chestionarul a avut două părți: una cu întrebări de identificare (5 întrebări): vârsta,
sexul, domeniul de muncă, studii, statutul pe piața muncii și cea de-a doua care vizează
întrebări asupra temei cercetate (valorificarea resurselor balneare). Partea a doua (5
întrebări) are ca obiectiv principal identificarea de către respondenți a valențelor pe care le
are turismul balnear în creșterea calității vieții persoanelor vârstnice.
În ceea ce privește structura lotului, 66,3% dintre persoanele chestionate sunt de
sex feminin și 33,7% de sex masculin, fiind active pe piața muncii în proporție de 85,9%,
șomere sau casnice în proporție de 7,4% și pensionate în proporție de 6,7%.
Cei mai mulți respondenți au studii universitare -45%, urmați de cei cu studii
postuniversitare -24,2% și de cei cu studii liceale -19,3%. Respondenții cu studii gimnaziale
sau cu postliceală sunt în număr redus: 3,7%, respectiv 7,8%. Domeniile în care activează
respondenții sau au activat, în cazul celor pensionați, sunt prezentate în figura nr. 1.

Vol. 18 • Nr. Special 10 • Noiembrie 2016 543

AE Turismul balnear românesc – o soluție cu potențial pozitiv
în procesul îmbătrânirii populației Uniunii Europene

Altele 2,7
Transporturi 1,2
Construcții 1,2
Agricultură 1,2
Industrie prelucrătoare 4,3 Domeniul de activitate (%)
Administrație publică și apărare 6,2
Sănătate și asistență socială 11,7
Hoteluri și restaurante 13,2
Comerț 14,4
Învățământ 17,5
Servicii pentru întreprinderi 26,5
0 10 20 30
Figura nr. 1: Domeniile în care activează respondenții (%)
Sursa: Realizat de autori pe baza cercetării din iunie-decembrie 2015

Cei mai mulți participanți la studiu au activat în domenii specifice serviciilor

pentru întreprinderi (arhitectură, cercetare-dezvoltare, IT) -26,5%, urmați de cei din
domeniul învățământului - 17,5%, comerț -14,4%, hoteluri și restaurante -13,2% și sănătate
și asistență socială - 11,7%. Ponderi mai mici decât 10% le-au avut cei care activau în
domeniile: administrație publică și apărare - 6,2%, industrie prelucrătoare - 4,3%,
agricultură - 1,2%, construcții - 1,2% și transporturi - 1,2%.

3. Rezultate și discuții

Având în vedere ipoteza principală pe care se bazează cercetarea întreprinsă

(îmbătrânirea populației europene) a fost inclusă o întrebare particularizată pe populația din
România: ”Considerați că îmbătrânirea populației din România reprezintă o problemă de
interes național?”. Astfel, 87,77% dintre respondenți au răspuns că sunt conștienți de acest
aspect atât în țară, cât și în restul Uniunii Europene.
Conștientizare cu privire la situația demografică la nivel european este determinată
de efectele economice pe care le generează. În ceea ce privește previziunile privind raportul
demografic, acestea arată că România va ajunge la 100 în 2055 (Ministerul Muncii,
Familiei și Protecției Sociale, 2014). Situația actuală atrage astfel atenția atât a autorităților,
cât și celor afectați în mod direct de această problemă.
În ceea ce privește posibilitatea utilizării curelor balneare pe scară largă în
contextul creșterii proporției persoanelor pensionate, 96,8% dintre participanții la studiu au
afirmat că ar propune ca soluție pentru ameliorarea sănătății vârstnicilor curele balneare. De
asemenea, a fost identificată o corelație pozitivă (tabel nr. 2), de intensitate medie
(r=0,304), coeficientul lui Pearson arătând că pentru un nivel de încredere de 0,01, se poate
afirma că cei care consideră curele balneare benefice pentru vârstnici, le-ar recomanda ca
soluție pentru ameliorarea sănătății.

544 Amfiteatru Economic

Abordări contemporane şi provocări ale sustenabilităţii turismului AE

Tabel nr. 2: Corelații

Credeți că procedurile din
stațiunile balneare
efectuate o dată pe an ar
ajuta oamenii în vârstă să
fie mai sănătoși?
Credeți că procedurile Dacă ați putea
din stațiunile balneare propune soluții
efectuate o dată pe an pentru ameliorarea
ar ajuta oamenii în sănătății vârstnicilor,
vârstă să fie mai curele balneare ar fi
sănătoși? printre acestea?
Coeficientul
1 0,304**
Pearson
Sig. (2-tailed) 0,000
N 278 275

Dacă ați putea propune Coeficientul

0,304** 1
soluții pentru ameliorarea Pearson
sănătății vârstnicilor, Sig. (2-tailed) 0,000
curele balneare ar fi
printre acestea? N 275 275
** Corelația este semnificativă pentru un nivel de încredere de 0.01 (2-tailed).
Sursa: Realizat de autori pe baza cercetării din iunie-decembrie 2015

Pentru atingerea obiectivului principal al cercetării - de a vedea în ce măsură

asociază respondenții turismul balnear cu posibilitatea tratării anumitor afecțiuni și a
menținerii unei calități a vieții ridicate - respondenții au fost chestionați în legătură cu
beneficiile turismului balnear. Posibilitățile de răspuns au fost multiple (tabel nr. 3).
Variantele de răspuns au fost canalizate pe două direcții: una care să vizeze
beneficiile pentru populația activă (relaxare și recuperarea forței de muncă) și una care să
vizeze populația în vârstă (profilaxie și menținerea calității vieții).

Tabel nr. 3: Beneficiile turismului balnear

Care credeți că sunt beneficiile turismului balnear? Procent
Relaxare 4,3
Recuperarea forței de muncă 7,2
Profilaxie 6,1
Menținerea calității vieții după o vârstă mai înaintată 17,3
Toate variantele 25,2
Recuperarea forței de muncă, profilaxie și menținerea calității vieții 7,2
Valid Profilaxie și Menținerea calității vieții 6,8
Relaxare, profilaxie și menținerea calității vieții 5,8
Relaxare și Recuperarea forței de muncă 2,5
Relaxare, Recuperarea forței de munca și profilaxie 2,2
Relaxare și profilaxie 1,8
Relaxare, Recuperarea forței de muncă și menținerea calității vieții 4,7
Recuperarea forței de muncă si menținerea calității vieții 6,8
Relaxare și menținerea calității vieții 2,2
Total 100,0
Sursa: Realizat de autori pe baza cercetării din iunie-decembrie 2015

Vol. 18 • Nr. Special 10 • Noiembrie 2016 545

AE Turismul balnear românesc – o soluție cu potențial pozitiv
în procesul îmbătrânirii populației Uniunii Europene

Cei mai mulți respondenți au fost de părere că avantajele turismului balnear

privesc mai ales profilaxia (privită din punct de vedere al împiedicării sau amânării
dezvoltării unor patologii specifice înaintării în vârstă) – 6,1% și menținerea calității vieții
după o vârstă mai înaintată – 17,3%, iar 25,2% au bifat toate variantele de răspuns. Pe lângă
aceste cazuri, 37,5% au ales combinații care includ ca beneficii profilaxia și menținerea
calității vieții. Cei care nu au inclus aceste variante de răspuns, alegând doar beneficii
legate de relaxare și recuperarea forței de muncă (care vizează îndeosebi populația activă)
sunt în proporție de 14%, după cum urmează: relaxare -4,3%, recuperarea forței de muncă
-7,2% și cele două răspunsuri grupate -2,5%.
Proporția ridicată a celor care apreciază beneficiile balneare pentru persoanele
vârstnice este datorată în mare parte asocierii curelor cu cei care sunt pensionați. Aceasta
întrucât biletele de tratament sunt subvenționate la nivel național, fapt ce face ca cei mai
mulți turiști veniți în stațiuni să aibă peste 65 de ani.
Având în vedere proveniența respondenților, am dorit să aflăm atitudinea acestora
privind subvenționarea curelor pentru persoanele vârstnice (tabel nr. 4). Variantele de
răspuns au cuprins aspecte precum: modernizarea turismului balnear, competitivitatea
serviciilor, resursele naturale și efectele asupra consumatorilor de astfel de produse.

Tabel nr. 4: Subvenționarea curelor balneare

Cum priviți subvenționarea curelor balneare? Procent
Nu sunt de acord, întrucât se împiedică modernizarea turismului
4,0
balnear.
Nu sunt de acord, întrucât prin subvenționarea biletelor, serviciile nu
3,2
sunt competitive.
Turismul balnear ar trebui sa fie gratuit, pentru că folosește
9,0
resursele de pe teritoriul României.
Valid Sunt de acord, având în vedere beneficiile asupra sănătății și
economiile realizate prin ameliorarea sănătății și prevenirea 73,0
anumitor boli.
Sunt de acord, întrucât se fac economii prin ameliorarea sănătății si
prevenirea anumitor boli, ba mai mult, ar trebui să fie gratuit, având 9,4
în vedere utilizarea resurselor naturale.
Alte motive pentru care sunt de acord cu subvenționarea. 1,4
Total 100,0
Sursa: Realizat de autori pe baza cercetării din iunie-decembrie 2015

Cei mai mulți respondenți – 73% au declarat că sunt de acord cu subvenționarea

serviciilor balneare, întrucât acestea contribuie la îmbunătățirea stării de sănătate și la
efectuarea de economii la bugetul de stat prin rolul său profilactic. În proporție de 9,4% și-
au argumentat răspunsul afirmativ prin prisma acestui considerent, adăugând că ar trebui să
fie gratuit, nu doar subvenționat, mai ales când sunt utilizate resursele naturale de pe
teritoriul țării. În proporție de 1,4% au afirmat că sunt de acord cu subvenționarea, însă
motivele sunt altele decât cele enunțate. Au fost și respondenți care nu sunt de acord cu
latura socială a acestui tip de turism: 4% și-au argumentat răspunsul prin faptul că se
împiedică modernizarea infrastructurii și 3,2% au spus că subvenționarea reduce
competitivitatea serviciilor.

546 Amfiteatru Economic

Abordări contemporane şi provocări ale sustenabilităţii turismului AE
Răspunsurile negative vin pe fondul uzurii morale a infrastructurii materiale a
bazelor de tratament balnear din România, care în ultimii 25 de ani s-au degradat într-un
ritm accentuat. Lipsa investițiilor din domeniu face ca turismul balnear să fie perceput ca un
sector neperformant, în care exploatarea resurselor nu generează efecte economice.
Subvenționarea biletelor de tratament ține cont de numărul persoanelor pentru care
aceste cure au rezultate benefice. Ne referim aici atât la persoanele de peste 65 de ani, cât și
la cele care se apropie de această vârstă. Trebuie avut în vedere faptul că în cazul multor
stațiuni, tipul de transport în comun subvenționat (ex: trenul) nu este foarte bine
reprezentat. Astfel, persoanele vârstnice sunt nevoite să alterneze mai multe tipuri de
transport pentru a ajunge în stațiunile balneo-climaterice. Acest lucru are repercusiuni
asupra întregului cost și influențează negativ luarea deciziei privind accesul la tratament
balnear. Este cunoscut că nivelul pensiei medii în România este de 198 euro/lună (Institutul
Național de Statistică, 2015), fapt care influențează decizia de utilizare a serviciilor balneo-
climaterice. De asemenea, și confortul scăzut (ex: microbuze) în analogie cu nevoile
speciale ale acestora face ca mulți vârstnici pentru care starea de sănătate necesită cure
balneare să nu poată beneficia de ele.

Concluzii

Cercetarea de față a avut în vedere două aspecte principale: provocarea

macroeconomică cu care se confruntă țările integrate în UE – îmbătrânirea populației și
găsirea unei soluții pentru a diminua efectele negative ale acestui proces.
Cercetarea literaturii de specialitate din domeniu a arătat faptul că sporirea
procentului persoanelor de peste 65 de ani, atât în cadrul Uniunii Europene, cât și în
România, reprezintă un motiv real de îngrijorare, cu repercusiuni economice și sociale.
Țările integrate care se confruntă cu această problemă la nivel individual au la îndemână o
modalitate de a asigura un nivel de independență ridicat pentru cei de vârsta a treia, iar
potențialul balnear reprezintă prin curele de tratament o modalitate de succes pentru
ameliorarea unor afecțiuni asociate vârstei și pentru profilaxie.
România este una dintre țările integrate care se găsește în egală măsură în ambele
situații descrise: populația activă din ce în ce mai redusă (contribuind inclusiv aspectele de
emigrare) și potențialul balnear ridicat, iar utilizarea factorilor naturali are o istorie
îndelungată, turismul balnear reprezentând o practică preventivă și curativă, recunoscută și
subvenționată de stat.
În urma cercetării cantitative efectuate, a reieșit că celor 278 de respondenți le sunt
cunoscute problemele demografice ale persoanelor de vârsta a treia și văd în practicile
balneare soluții reale pentru îmbunătățirea sănătății vârstnicilor. Cei mai mulți participanți
la studiu asociază curele cu beneficiile pentru persoanele de peste 65 de ani, fiind de acord
cu subvenționarea acestora. Având în vedere motivele de îngrijorare ale acestui segment de
vârstă din rândul căruia enumerăm: creșterea costului medicamentelor, creșterea ratei de
spitalizare pentru persoanele de vârsta a treia, implicațiile sociale ale membrilor familiei
care au în grijă un vârstnic sau plata unor indemnizații suplimentare, curele balneare ar
putea reprezenta o soluție pentru principala problemă demografică din România –
îmbătrânirea populației.
Studiul literaturii de specialitate și cercetarea realizată au condus la confirmarea
existenței provocării la care este supusă Uniunea Europeană, conform căreia atât populația
din UE, cât și cea din România este îmbătrânită. Pe de altă parte, am constatat prezența

Vol. 18 • Nr. Special 10 • Noiembrie 2016 547

AE Turismul balnear românesc – o soluție cu potențial pozitiv
în procesul îmbătrânirii populației Uniunii Europene

potențialului turistic balnear în România (factori de cură, baza tehnico-materială, personalul

specializat) insuficient valorificat, în momentul de față existând doar o ofertă tradițională a
stațiunilor balneare românești. În cursul anului 2016, în România va fi organizat Congresul
Mondial de Balneologie și în ceea ce ne privește, apreciem evenimentul drept o
oportunitate de integrare a ofertei balneare românești în cadrul ofertei balneare europene și
a celei mondiale.
De asemenea, am constatat că oferta balneară din România este insuficient
promovată – atât pe plan național, cât și pe plan internațional. Acest aspect este cauzat mai
ales de o informare modestă a potențialilor clienți europeni în cadrul târgurilor de profil și a
campaniilor de marketing ineficiente. Implicând birourile de Comerț Exterior, participând
la târguri de profil din alte țări, profitând de organizarea Congresului Mondial de
Balneologie la București în anul 2016, considerăm că se poate realiza o promovare
adecvată și o integrare a ofertei balneare românești la nivel european și chiar mondial.
Realizarea unei strategii de dezvoltare și a unei campanii de promovare ar produce efecte
economice materializate în: utilizarea resurselor balneare din România, asigurarea de locuri
de muncă personalului specializat (cadre medicale, kinetoterapeuți, personal medical
auxiliar), creșterea atractivității pentru specializarea de balneologie, încurajarea stabilizării
populației active în țară, utilizarea resurselor agro-alimentare, încurajarea segmentului de
meșteșuguri și suveniruri și dezvoltarea unor activități conexe, precum: transporturi sau
construcții. Astfel, oferta balneară românească pentru segmentul de vârsta a treia permite
integrarea României în cadrul țărilor prestatoare de servicii pentru populația vârstnică din
cadrul Uniunii Europene, atuurile principale ale acesteia fiind potențialul balnear,
personalul specializat și capacitatea de prestare a serviciilor specifice care în prezent este
superioară cererii de pe piața internă.
Ținând cont de rezultatele cercetării, cele două ipoteze avute în vedere: populația
României este una preponderent îmbătrânită, locuitorii cunoscând acest aspect și
recunoașterea beneficiilor curelor balneare pentru persoanele de vârsta a treia în rândul
populației chestionate se confirmă, iar rezultatele studiului pilot întăresc soluția propusă:
utilizarea curelor balneare pentru atenuarea problemelor de sănătate specifice celor cu
vârsta de peste 65 de ani.
În ceea ce privește principala limită a cercetării întreprinse, menționăm
reprezentativitatea redusă de arealele din care au făcut parte respondenții – Vrancea,
Ialomița și București, neavând astfel și puncte de vedere ale cetățenilor din alte areale ale
României. De asemenea, o altă limitare este numărul redus de participanți (278), ceea ce
face ca studiul sa nu fie unul reprezentativ statistic, ci unul de tip pilot. Acest demers
reprezintă începutul unei ample cercetări în domeniul balnear care leagă rezultatul curelor
de actualul context demografic european.
Având în vedere beneficiile curelor de tratament pentru persoanele de peste 65 de
ani, România se poate integra pe piața europeană și poate satisface cerințele de pe plan
internațional. Țara noastră și-ar găsi astfel un loc în cadrul furnizorilor de servicii dedicate
persoanelor de vârsta a treia pentru toate țările care se confruntă cu creșterea procentului
acestei categorii în total populație din Uniunea Europeană. În concluzie, toate acestea se vor
concretiza într-o ofertă balneară particularizată a turismului balnear românesc care, ținând
cont de segmentul căruia i se adresează, poate și trebuie să fie integrată în oferta turistică
europeană.

548 Amfiteatru Economic

Abordări contemporane şi provocări ale sustenabilităţii turismului AE

Bibliografie

Albu, M., Banks, D. and Nash, H., 1997. Mineral and thermal groundwater resources.
Bristol: Chapman and Hall.
Altman, N., 2000. Healing springs: the ultimate guide to taking the waters. Vermont:
Healing Arts Press.
Asociația Națională a Agențiilor de Turism, 2015. Decada balneară. [online] Available at:
<http://www.anat.ro/campanii/decada-balneara/> [Accessed 20 October 2015].
Baldwin, R. and Wyplosz, C., 2006. The Economics of European Integration. Berkshire:
MvGraw-Hill Education.
Bărbulescu, I.G. and Răpan, S., 2009. Dicționar explicativ trilingv al Uniunii Europene.
București:Plirom.
Bernd, R., Grundy, E., Robine, J.M., Cylus, J. and Mackenbach, J., 2013. Ageing in the
European Union. The Lancet, 381(9874), pp.1312-22.
Borges, T., 2013. Mineral waters in rheumatoid arthritis. Balneao Research Journal, 4(2).
[online] Available at: <http://bioclima.ro/Balneo%20(40).pdf> [Accessed 02 November
2015].
Casa Națională de Pensii Publice, 2014. Ordin de acordare a biletelor de tratament balnear.
[online] Available at: <https://www.cnpp.ro/documents /10180/170207/Criterii%20de%
20acordare> [Accessed 28 October 2015].
Castree, N., Kitchin, R. and Rogers, A., 2013. A dictionary of humangeography. Oxford:
Oxford University Press.
Consiliul Național al Persoanelor Vârstnice, 2014a. Asistența socială a persoanelor
vârstnice furnizată la nivelul comunităților locale. [online] Available at:
<http://www.cnpv.ro/pdf/analize2014/Asistenta-sociala-a-persoanelor-varstnice.pdf >
[Accessed 5 December 2015].
Consiliul Național al Persoanelor Vârstnice, 2014b. Populația vârstnică a României la
orizontul anului 2060. [online] Available at: <http://www.cnpv.ro/pdf/analize2014/
Populatia-varstnica-a-Romaniei-la-orizontul-anului-2060.pdf> [Accessed 20
October2015].
Consiliul Național al Persoanelor Vârstnice, 2009. Îmbătrânirea populației în context
European și în România. [online] Available at: <http://www.cnpv.ro/pdf/
analize2007_2009/LucrareBatraneteNiveltrai.pdf> [Accessed 20 October 2015].
Cooper, P. and Cooper, M., 2009. Health and wellness tourism: spas and hot springs.
Toronto: Library of Congress Cataloging in Publication Data.
Davoudi, S., Wishardt, M. and Strange, I., 2010, The ageing of Europe: Demographic
scenarios of Europe's futures. Futures, 42(8), pp.794–803.
Euro Health Net, 2015a. European Policies and Initiatives. [online] Available at:
<http://www.healthyageing. eu/european-policies-and-initiatives> [Accessed 22
October 2015].
Euro Health Net, 2015b. Healthy Ageing. [online] Available at: <http://www.healthyageing.
eu/sites/www.healthyageing.eu/files/resources/Healthy%20Ageing%20-
%20A%20Challenge%20for%20Europe.pdf> [Accessed 22 October 2015].

Vol. 18 • Nr. Special 10 • Noiembrie 2016 549

AE Turismul balnear românesc – o soluție cu potențial pozitiv
în procesul îmbătrânirii populației Uniunii Europene

European Commission, 2015a. European Union Countries. [online] Available at:

<http://europa.eu/about-eu/countries/member-countries/> [Accessed 20 October 2015].
European Commission, 2015b. Health Care Cross Border. [online] Available at:
<http://ec.europa.eu/health/cross_border_care/docs/2015_evaluative_study_frep_en.pdf
> [Accessed 20 October 2015].
European Commission, 2015c. Innovation Union. [online] Available at: <http://ec.europa.
eu/research/innovation-union/index_en.cfm?pg=key> [Accessed 20 October 2015].
European Commission, 2015d. Programme Horizon 2020. [online] Available at: <http://ec.
europa.eu/programmes/horizon2020/en/h2020-section/health-demographic-change-and-
wellbeing> [Accessed 20 October 2015].
European Parliament, 2008. [online] Available at: <http://www.europarl. europa.eu/
sides/getDoc.do?pubRef=//EP//TEXT+IMPRESS+20080414FCS26499+0+DOC+XML
+V0//RO> [Accessed 22 October 2015].
Eurostat, 2015a. Old-age-dependency ratio. [online] Available at:
<http://ec.europa.eu/eurostat/tgm/table.do?tab=table&init=1&language=en&pcode=tsdd
e510&plugin=1> [Accessed 20 October 2015].
Eurostat, 2015b. Population Structure and Ageing. [online] Available at:
<http://ec.europa.eu/eurostat/statisticsexplained/index.php/Population_structure_and_ag
eing > [Accessed 20 October 2015].
Gustavo, N.S., 2010. A 21st-Century Approach to Health Tourism Spas: The Case of
Portugal. Journal of Hospitality and Tourism Management, 17(1), pp.127-135
Hall. M.C., 2013. Medical tourism: the ethics, regulation and marketing of health mobility.
New York: Routledge.
Hanse, J.D., 2005. European integration. An economic perspective. New York: Oxford
University Press.
Hudman, L. and Jackson, R., 2003. Geography of travel and tourism. New York: Delmar
Learning.
Institutul Național de Statistică, 2015. Protecție socială - Comunicat de presă 11 august
2015. [online] Available at: <http://www.insse.ro/cms/files /statistici/comunicate/
com_trim/nr_pensionari/a15/pensii_trIIr15.pdf > [Accessed 27 October 2015].
Irsay, L., Bordinc, E., Borda, M., Ungur, R., Ciortea, V. and Onac, I., 2014. Influence Of
Mineral Water Consumption And Renal Stone Formation. Balneo Research Journal,
5(1). [online] Available at: <http://bioclima.ro/Balneo%20(62).pdf> [Accessed 29
November 2015].
Jafari, J., 2000. Encyclopedia of tourism. London: Routledge.
Javanovic, M.N., 2005. The Economics of European integration. Limits and prospect.
Northampton: Edward Elgar.
Jinga, I. and Popescu, A., 2000. Integrare Europeană. Dicționar de termeni comunitari.
București: Luminalex.
Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, 2011. Ghidul stațiunilor balneare. [online]
Available at: <http://www.mdrap.ro/ userfiles/publicatii_ghid_statiuni_balneare.pdf.>
[Accessed 22 October 2015].

550 Amfiteatru Economic

Abordări contemporane şi provocări ale sustenabilităţii turismului AE
Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, 2008. HG 852/13 august 2008 privind
aprobarea normelor și criteriilor de atestare a stațiunilor turistice. [online] Available
at: <http://www.mdrl.ro/_documente/turism /legislatie/hg_852_2008.pdf> [Accessed 22
October 2015].
Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, 2014. Strategia Naţională pentru
Promovarea Îmbătrânirii Active şi Protecţia Persoanelor Vârstnice 2014-2020
(Proiect). [online] Available at: <http://www.mmuncii.ro/ j33/images/Documente/
Proiecte_in_dezbatere/2014/2014-12 18_Anexa_HG_SAA .pdf> [Accessed 05
December 2015].
Morgan, N., Pritchard, A. and Sedgley, D., 2015. Social tourism and well-being in later life.
Annals of Tourism Research, 52(2015), pp.1-15.
Murea, M.M., 2014. De la strategia Lisabona la Europa 2020. București: Editura ASE.
Poladin, S., Napoleon, P., Albu and C., Cartas, M., 2015. Conjunctura economiei
mondiale.. București: Institutul de Economie Mondială Academia Română.
Reisman, D., 2010. Health Tourism: Social welfare through international trade.
Massachusetts: Edward Elgar Publishing Limited.
Scarlet, R., Brăilescu, C. and Nica, A.S., 2009. Methods and particularities of the
evaluation and application of kinetoprophilaxy during active balneary treatment.
Palestrica Mileniului III ‒ Civilizaţie şi Sport, 10(35), pp.20‒26.
Sinescu, R.D., Anghel, A. and Vulcănescu, R.T., 2014. Hand Surgery - Postoperative
Recovery and Medical Tourism. Amfiteatru Economic, 16(Issue Special no.8), pp.906-916.
Smith, M. and Puczko, L., 2009. Health and wellness tourism. Burlington: Elsevier.
Smith, M., and Puczko, L., 2014. Health, tourism and Hospitality: spas, wellness and
medical travel. [e-book] New York: Routledge. Available at: <https://books.google.ro/
books?id=p0bIAgAAQBAJ&pg=PA50&dq=curative+tourism+romania&hl=ro&sa=X
&ved=0CCAQ6AEwAGoVChMI68Ce7LLgyAIVylksCh0wxgM4#v=onepage&q=rom
ania&f=false> [Accessed 26 November 2015].
Sowell Project, 2015. Sowell Project. [online] Available at: <http://www.sowell-
project.eu/en/sowell> [Accessed 26 October 2015].
Statista, 2013. Market size of the wellness industry by segment. [online] Available at:
<http://www.statista.com/statistics /270720/market-size-of-the-wellness-industry-by-
segment/> [Accessed 25 October 2015].
Stăncioiu, A.F., Băltescu, C.A., Botoș, A. and Pârgaru, I., 2013. Aspecte conceptuale
privind marketingul turismului balnear din România. Economie teoretică şi aplicată
20(2), pp.124-137.
Surdu, O., Surdu, T.V. and Surdu, M., 2015. State Of Art Of Balneotherapy/Thermalisme
In Romania. Balneo Research Journal, 6(2). [online] Available at:<http://bioclima.ro/
Balneo92.pdf > [Accessed 26 November 2015].
The United Nations Economic Commission for Europe, 2011. Folow-up to the UNECE
Regional Implementation Strategy (RIS) of the Madrid Plan of Action on Ageing
(MIPAA). [online] Available at: <http://www.unece.org/fileadmin/DAM/pau/age/
country_rpts/ESP_report.pdf> [Accessed 20 October 2015].
Tomasovic, N., Borovac, J.A., Vrdoljak, D., Grazio, S., Tikvica Luetic, A. and Tomek-
Roksandic, A., 2015. When elders choose: Which factors could influence the decision-

Vol. 18 • Nr. Special 10 • Noiembrie 2016 551

AE Turismul balnear românesc – o soluție cu potențial pozitiv
în procesul îmbătrânirii populației Uniunii Europene

making among elderly in the selection of health tourism services? Medical Hypotheses
85, pp.898–904.
Tragaki, A., 2014. Demographics: the vulnerable heel of the European Achilles. European
View, 13(2), pp.277-285.

552 Amfiteatru Economic