Sunteți pe pagina 1din 6

CONCEPTUL DE ARIE DE PROTECȚIE FUNCȚIONALĂ ȘI

ESTETICĂ PENTRU PREVENIREA FRACTURĂRII ȘI


DESPRINDERII CERAMICII DE PE INFRASTRUCTURILE DE
ZIRCONIU
AESTHETIC FUNCTIONAL AREA PROTECTION CONCEPT FOR PREVENTION OF
CERAMIC CHIPPING WITH ZIRCONIA FRAMEWORKS

Ciobirea fațetei de ceramică este raportată ca fiind frecventă atunci când se


utilizează proteze dentare fixe (fixed dental prostheses-FDPs) pe bază de zirconiu. O
posibilă cauză a acestei complicații ar putea fi suportul inadecvat al fațetelor ceramice de
către substructura de zirconiu (nu incompatibilitate chimică!). În acest articol, sunt
prezentate câteva observații clinice făcute la pacienți tratați cu 96 proteze dentare fixe
cimentate pe dinți naturali și pe substructuri implantare, proteze unidentare sau pluri-
dentare din ceramică pe bază de zirconiu. Pentru design-ul infrastructurii de zirconiu, în
vederea prevenirii desprinderii ceramicii, protezele dentare fixe au fost fabricate în acord
cu conceptul de arie de protecție funcțională și estetică.

Popularitatea tradițională a protezelor dentare fixe metalo-ceramice a suferit


provocarea apariției sistemelor integral cermice (all-cermic systems). Această schimbare
de percepție în ceea ce privește avantajele oferite pacienților și clinicienilor
(biocompatibilitate și caracteristici estetice superioare) de către sistemele integral
ceramice rezidă din introducerea tehnologiilor avansate și a ceramicii de înaltă rezistență.
Zirconiul, un material policristalin stabilizat parțial de către oxidul de itriu (aproximativ 3
mol %) și fără o matrice de sticlă a devenit o opțiune cu o mare popularitate (1) din
moment ce protezele dentare fixe cu infrastructura din zirconiu arată caracteristici tehnice
și biologice similare celor cu schelet metalic. Ba mai mult, se pare că în pofida incidenței
desprinderii fațetei ceramice de 13% (2) aceste proteze arată o rată de supraviețuire
similară protezelor dentare fixe metalo-ceramice după câțiva ani de funcționalitate (3,4).

Literatura curentă susține ideea conform căreia o infrastructură din zirconiu ar


trebui să susțină în mod adecvat fațetarea ceramică. Acest raport preliminar prezintă
caracteristicile clinice a 96 de proteze fixe dentare ceramice pe bază de zirconiu, proteze
uni sau pluridentare care au fost fabricate în concordanță cu conceptul de arie de protecție
funcțională și estetică în vederea prevenirii ciobirii fațetei din porțelan.

Materiale și metodă

Din ianuarie 2011 până în iunie 2012, s-a efectuat o selecție aleatorie a 52 de
pacienți tratați consecutiv (32 femei și 20 bărbați cu vârste între 28 și 55 de ani și cu
media de vârstă de 45 de ani) cu 96 de proteze fixe dentare din ceramică pe bază de
zirconiu, în total fiind realizate 205 unități odontale. Toți pacienții incluși în studiu nu
au prezentat contraindicații de ordin general pentru tratamentul stomatologic. Cele 96
proteze fixe dentare au fost împățite astfel: 71 (cu 86 de unități odontale) au fost
cimentate pe dinți naturali, în timp ce 25 (cu 119 unități odontale) pe substructuri
implantare.

În grupul de proteze cimentate pe dinți naturali, 64 de proteze fixe dentare au fost


tip unidentare (38 pentru dinți anteriori și 26 pentru dinți posteriori) în timp ce 7 proteze
dentare fixe (22 de unități odontale) au fost proteze pluridentare (12 unități pe dinții
anteriori și 10 pe dinții posteriori). În grupul de proteze cimentate pe substructuri de
implante, 14 proteze au fost de tip unidentare (3 în zona anterioară și 11 în zona
posterioară) în timp ce 11 proteze dentare fixe (105 unități odontale) au fost pluridentare
(36 unități în zona anterioară și 69 în zona posterioară).

Toate protezele dentare fixe au fost fabricate de același tehnician dentar, pe un unit
manual (Zirkograph, Zirkonzahn) folosind Ziconia Prettau presinterizată (Zirkonzahn).
Design-ul infrastructurilor a fost realizat astfel încât să suporte integral încărcările de la
nivelul marginii incizale la dinții anteriori si la nivelul cuspizilor la dinții posteriori, acest
concept fiind denumit de către autori ca arie de protecție funcțională și estetică. Apoi,
infrastructurile au fost placate cu o ceramică compatibilă (Ice Zirkon Keramik,
Zirkonzahn) (FIG 1, 2, 3, 4).

Toate protezele dentare fixe au fost cimentate de același clinician, cu un ciment


transparent (Multilink Automix, Ivoclar Vivadent) pe dinți naturali și cu ciment temporar
(Temp Bond NE, Kerr Italia) pe substructura implantară, respectând toate indicațiile
producătorului. Toți pacienții tratați au fost chemați pentru dispensarizare de cel puțin 2
ori pe an. La fiecare vizită protezele dentare fixe au fost inspectate urmărindu-se dacă
este prezentă ciobirea fațetelor sau fractura infrastructurii.
Fig. 1 Proteza dentară fixă din ceramică pe bază de zirconiu pentru un singur dinte natural din zona anterioară;
infrastructura a fost proiectată astfel încât sa protejeze fațetarea ceramică la nivelul marginii incizale.

Fig. 2 Pe infrastructura din zirconiu a fost stratificată o ceramică estetică exceptând marginea incizală unde
scheletul a rămas expus
Fig. 3 Proteza dentară fixă din ceramică pe bzaă de zirconiu pentru un singur dinte natural din zona posterioară;
infrastructura a fost realizată astfel încât să suporte placarea ceramică de la nivelul vârfului cuspizilor și la nivelul
suprafețelor axiale

Fig. 4 Pe infrastructura din zirconiu a fost stratificată ceramică estetică

Rezultate

Nouăzeci și șase de proteze dentare fixe din ceramică pe bază de zirconiu (205
unități odontale) au fost analizate în cadrul dispensarizării pentru cel puțin 12 luni. În
această relativ scurtă perioadă de observație, doar o singură microproteză unidentară
cimentată pe o substructura implantară (incisiv lateral stâng superior 2.2) a arătat un ușor
defect, o ușoară ciobire după 14 luni de exercitare a funcțiilor. Problema a fost rezolvată
în mod satisfăcător prin polizarea, lustruirea ușoară a lipsei de substanță ceramică.

Discuție

Când protezele dentare fixe din ceramică pe bază de zirconiu sunt utilizate pe dinți
naturali sau pe implante, este foarte important a reduce riscul de desprindere a fațetei
ceramice. Desprinderea si pierderile minore de substanță ceramică au fost atribuite
diferitelor cauze: coeficientului de expansiune termică neconcordant cu ceramica de
placare, încălzirea și răcirea incorectă, incorecta tratare a suprafeței de zirconiu anterior
aplicării ceramicii și suportului inadecvat, incorect asigurat fațetării ceramice (4). Scopul
conceptului de arie de protecție funcțională și estetică prezentat este acela de a dezvolta
un design de infrastructură care să asigure suportul și protecția în cele mai slabe puncte a
fațetelor ceramice și în același timp să nu compromită caracteristicile estetice. Un concept
similar a fost propus pentru protezele dentare fixe metalo-ceramice de către Shoher și
Whiteman în anul 1983 (5). Cu toate acestea, spre deosebire de infrastructurile din metal,
care trebuie sa fie opacifiate într-un mod adecvat și la care este nevoie uneori așchierea
unei suprafețe din scheletul metalic pentru a asigura stratificarea corespunzătoare a
ceramicii în vederea obținerii unui efect estetic cât mai natural al protezelor dentare fixe;
culoarea și luminozitatea zirconiului permite tehnicianului să aducă, să extindă
infrastructura de zirconiu până la suprafața externă a protezei, care va apărea asemenea
unor insule de material în anumite zone cum ar fi marginea incizală a dinților anteriori și
vârful cuspizilor dinților posteriori. În aceste arii, forțele oblice paraaxiale, de tensiune se
crede că pot determina un risc mai mare de desprindere și fracturare a ceramicii. Ariile de
suport din zirconiu pe care tehnicianul le aduce până în aceste puncte slabe transformă
forțele oblice de tensiune care ar fi fost aplicate pe ceramică în forțe compresive care sunt
mai bine suportate de materialul de placare ceramic.

Cu toate acestea, acest raport clinic prezintă și unele limte: natura mixtă a probelor
analizate (proteze din zona anterioară și din zona posterioară, proteze uni- și pluri-
dentare, proteze aplicate pe dinți naturali și proteze aplicate pe implante) lipsa unui grup
de control care să fi avut proteze concepute după un design mai tradițional, absența unei
evaluări mai amănunțite, durata scurtă de observare, lipsa informațiilor cu privire la
sănătatea la nivel ocluzal a pacienților, natura antagonistului pentru fiecare proteză
dentară fixă.

Concluzie
Cu toate limitele acestui studiu se poate concluziona faptul că rezultatele
preliminare a 96 de proteze dentare fixe uni- si pluri-dentare făcute în acord cu conceptul
de arie de protecție funcțională și estetică și cimentate pe dinți naturali și pe substructuri
implantare au arătat caracteristici satisfăcătoare în ceea ce privește riscul la ciobire și
pierdere de substanță. Ulterioare studii de laborator și studii clinice ar trebui efectuate
pentru a evalua acest design sub acțiunea unei anumite forțe și pentru o perioadă mai
lungă de timp de analiză clinică. Mai mult, toate protezele dentare fixe incluse în acest
studiu au fost realizate manual. Studii ulterioare ar trebui efectuate pe proteze dentare
fixe realizate prin tehnica CAD/CAM (computer aided design / computer assisted
manufacturing).

BIBLIOGRAFIE

1. VIGOLO P, MUTINELLI S. Evaluation of zirconium-oxide-based ceramic single-unit


posterior fixed dental prostheses (FDPs) generated with two CAD/CAM systems
compared to porcelain-fused-to-metal single-unit posterior FDPs: A 5-year clinical
prospective study. J Prosthodont 2012;21:265–269.

2. SAILER I, GOTTNERB J, KANELB S, HAMMERLE CH. Randomized controlled clinical


trial of zirconia-ceramic and metal-ceramic posterior fixed dental prostheses: A 3-year
follow-up. Int J Prosthodont 2009;22:553–560.

3. SCURRIA MS, BADER JD, SHUGARS DA. Meta-analysis of fixed partial denture
survival: Prostheses and abutments. J Prosthet Dent 1998;79:459–464.

4. SAILER I, FEHÉR A, FILSER F, GAUCKLER LJ, LÜTHY H, HÄMMERLE CH. Five-year


clinical results of zirconia frameworks for posterior fixed partial dentures. Int J
Prosthodont 2007;20:383–388.

5. SHOHER I, WHITEMAN AE. Reinforced porcelain system: A new concept in


ceramometal restorations. J Prosthet Dent 1983; 50:489–496.