Alejandro Bullén ISUS ESTE TOTUL, PRIETENE! evsv™ editura viata si sanadtate© 2014 ~ Edicura Viara si Sanatate Toate drepturile rezervate. Traducere: Luminiga Silveira Redactare: Adela Banciu-Burcea Corecturi: Livia Ciobanu-Mihai Tehnoredactare: Dragos Grea Coperta: Dragos Girea Cargile Editurii Viaga si Sanatate por fi achizirionate prin refeaua sa national de libracii www.viatasisanatate.ro/librarii Pentru comenzi prin posta sau agenti de vanzare: Editura Viapa gi Sandtate ‘Telefon: 021 323 00 20,0740 10 10 34 Fax: 021 323 00 40 E-mail: comenzi@viatasisanatate.ro Site: wwwwviatasisanatate.ro Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei BULLON, ALEJANDRO Isus este totul, prietene! / Alejandro Bullon ; trad.: Luminiga Silveira. - Pantelimon : Viaga si Sandtate, 2014 ISBN 978-973-101-746-4 L Silveira, Luminiga (trad.)CUPRINS Introducere * 7 Pierdut in biserica + || Ratacit in jungla + 19 Cum ai putea si nu-L iubesti? * 27 Minunile nu se explicd — se accepta * 39 Este posibil sa convietuiesti cu un lup? + 55 Prietenii isi apara prietenii * 63 Este posibil sa fii perfect? + 73 Prietenilor le place sa stea de vorba * 83 Cum hranim noua fire * 93 Ar fi posibil sa ramai in tacere? + 103 Mai mult decat prieteni + 109 A-L cunoaste pe Isus este totul + 119INTRODUCERE ialogul cu sute de tineri si multele scrisori si e-mailuri pe care le primesc in mod constant, strigatul drama- tic al sufletelor in suferinta, m-au incurajat sd scriu aceasta carte. In ea caut si exprim ceea ce mie mi-a adus pace si bucurie in inima. Am ajuns la concluzia ca, in general, ranarul crestin nu reuseste si fie fericit pentru cA nu intelege cine este Isus, nu inte- lege ce a facut El pentru noi si cum poate si umble cu El. Tana- rul stie tot ce trebuie si ce nu trebuie s4 fac4, insi nu reugeste sA traiasca la inaltimea normelor pe care le cunoaste. Traieste sufe- rind din cauza constantelor sale greseli. Exist o forra interioara misterioasa care il impinge sd fac tot ceea ce nu vrea si facd. Un esec este urmat de un altul, iar apoi vine acea voce inspaiman- tatoare: Tu nu ai nicio valoare, nu vei reusi niciodatd. Ce crezi ca rezolvi ducdnd o viata ipocrita? Mai bine iesi din biserica. Sfargitul povestii: tanarul abandoneazd pentru totdeau- na biserica, deoarece crede ca este mai cinstit din partea Ini sa8 | ALEIANORO BULLON faci asa. Sau rim4ne in ea plin de frustrari si esecuri, traind insuccesul unei viefi lipsite de sens, zambind tuturor, insa pe dinauntru plangand. Cel mai rau este ca, dupa un timp, poate ajunge s& se obignuiasca cu acest stil de viaga. Vocea lui Dum- nezeu se poate stinge incetul cu incetul, lisandu-l pe ranar pierdut pentru totdeauna, in biserica. Aceasta carte a fost scris4 pentru tine, dragul meu tanar. A fost scrisa cu mai mult decat cerneala, a fost scrisa cu dra- goste. Am lucrat ani de zile alaturi de tineri, am conversat cu ei in tabere, la focul de seara, la umbra copacilor, pe terenul de sport, in biserica, in birou, dimineata, dup4-amiaza gi seara. Anii petrecugi ascultand bucurii si trisceti, biruinge si esecuri ale tinerilor m-au condus la scrierea acestor pagini. Cea mai mare preocupare a mea nu este stilul de re- dactare, nici puritatea limbajului, ci tu; preocuparea mea este de a fi ingeles de catre tine. Doar atat. Scriu in acelasi mod in care am vorbit de atatea ori in tabere spirituale si siptamani de rugaciune, dorind sa te ajut, pentru cd drama ta a fost $i a mea pentru multi ani si stiu foarte bine cum este sa simgi acea agonie de a fi constient de rot ce agteapra biserica de la tine, si totusi sA nu reusesti si trdiesti la indlgimea asteptari- lor. Insa, mai presus de toate, scriu pentru ca intr-o zi L-am descoperit pe Isus ca fiind marele meu Prieten si pentru ci am invatat ca viata de crestin nu inseamna doar a trai preo- cupat de legi si norme. Viata crestind este un lucru minunat, inseamna a umbla in fiecare zi cu Isus, intr-o relagie sublima de dragoste.ISUSESTETOTUL, PRIETENE! | 9 Prin intermediul acestor randuri, doresc din toata fiinta mea si te conduc la o cunoastere mai profunda, ce te va face sA iei de mana aceast4 Persoand minunati care iti va umple viata de pace si fericire. Pentru cA, la urma urmelor, a-L cunoaste pe Isus este tot ceea ce conteaza, cAci Isus este totul, prietene! Alejandro BullénCapitolul | PIERDUT IN BISERICA intrat in incdpere fara sa bata la usa gi s-a aruncat pe scaunul din fata mesei mele. Transpira. Era evident ca avea emofii. — Pastore, sunt pierdut! spuse fara ocoliguri. Doar trei cuvinte, atat. Putine, si totusi suficiente pentru a descrie tragedia unui suflet pierdut. fl cunosteam bine pe acel tanar. Lucrasem impreuni de multe ori la pregitirea unor programe de tineret. Iar in acel moment, acolo, cu ochii inlacrimati, repeta: — Crederi-mi, frate pastor, sunt pierdut! Cu vocea sugrumati de emotie, mi-a povestit drama: — Sunt adventist din nagtere. Toata lumea crede ci sunt un bun crestin. Parintii mei cred ca sunt un fu minunat. Membrii bisericii cred c4 sunt un tanar consacrat. M-au nu- mit si diriginte de tineret. De multe ori ii aud pe unii parinti spunandu-le copiilor lor:,,Mi-ar placea sa fii ca acel baiat.’ Tori cred cA sunt un crestin model, dar nu este adevarat, frate pas- tor, sunt un mizerabil. Chiar recent am facut un lucru oribil si nu este prima dara. Sunt disperat, mahnit ca si de celelalte12. | ALBANDRO aLLON dari. Mi-am dorie chiar si si mor. Nu sunt ceea ce toti cred cA sunt. Am incercat s4 spun ceva, ins& m-a intrerupt: — Nu vreau si fiu aga, frate pastor, Vreau sa fiu un cres- tin adevirat, insi nu reusesc. M-am luptat de-atatea ori, m-am straduir, insa incotdeauna sfargesc invins. M-a durut si il vad in acea situatie pe acel tanar. — Sunteri dezamagit de mine, nu-i aga? a intrebar dupa aceea, cu neliniste. Dezamagit? Tot ce simgeam era un nod in gat. Am ca- utat sd imi ascund tristetea, durerea, pentru ca in realitate drama nu era doar a acelui ranar. Aveam acolo pe multi tineri ai bisericii mele si poate cA si tu sedeai pe acel scaun in acea dupa-amiaza. »Pastore, sunt pierdut!” Pierdut? Da, pierdut in biserica. Este posibil sa fii pierdut in biserica? Din nefericire, da, este. Exist aceia care, ca si in cazul acestui tanar, sunt pierduti pen- tru ca fac lucruri gresite atunci cand nu ii vede nimeni, ins4 exista si o alta categorie de pierduti: aceia care fac totul corect, aparent implinesc tot ce cere biserica; traiesc preocupati, de multe ori, cu detalii ale regulamentelor si normelor, dar sunt la fel de pierdugi. Asta ma duce cu gandul la tanarul bogat. Era un tanar ca orice tanar din biserica de astazi. Era membru al unei adunari ai cArei lideri se preocupau mule cu norme, legi si regulamente. »Nu poi face asta’,,Nu pofi nici cealalta’,,E pacat sa faci asa ceva’,,E un mare pacat sa faci cutare lucru’. Acel tanar a crescut cu o idee gresita cu privire la Dumnezeu. -L imagina sezandSSUSESTETOTUL PRIETENE! | 13 pe tronul Sau de judecata, dictand reguli, cu chipul serios si cu © nuia in mani, gata sa-I pedepseasca pe neasculrator. De mic copil, paringii lui si liderii bisericii cereau tm- plinirea fidela a tururor normelor. Erau oameni preocupati cu imaginea bisericii. Actualizand un pic povestea, daca, de exemplu, o fata s-ar fi imbracat cu pantaloni stramfi, ei ar fi chemat-o la comitet; canara, pentru ca isi iubea biserica, ar fi incetat s4 mai foloseasc4 acea imbrAcaminte. La prima vedere, toata biserica ar fi fost fericita, insA nimeni nu era preocupat cu ce se petrecea in adancul inimii fetei. Important era ca ea sA implineascA norma, sd fie o buna membrA a bisericii. $i randrul bogat a invatat in acest mod sa implineascA toate normele si legile. Aparent, era un tandr cu un comportament bun, activ in biserica, lua parte la programe si servicii de inchinare, putea fi dat ca exemplu celorlalti, insa ceva nu era in ordine acolo, in strafundul inimii: Nu era fericit, avea senzatia ca era pierdut, desi implinea tot ceea ce trebuia. {ntr-o zi a fost anunata sosirea lui Isus in cetate. In- tamplarea este inregistrata in capitolul 10 al Evangheliei dupa Marcu. Liderii religiosi au fost cei dintai in a-L intampina pe Isus, intotdeauna preocupati cu detalii ale legii si ale normelor: »Este permis barbatului sa igi lase nevasta?’, ,Este pacat si iti tunzi parul?’,,Este pacat s te rogi sezand?’,,E picat sa ai un spatiu de recreere lang templu?,,E pacat si mergi la plaja?” Domnul Isus nu a petrecut mult timp discutand cu ei. S-a in- dreptat catre un grup de copii, i-a luat in brare, le-a mangaiat crestetul capului cu dragoste si le-a sarutat chipurile inocente. Tanarul bogat a ramas foarte impresionat la vederea acestui tablou. Niciodata nu si L-ar fi putut imagina pe Isus14 | ALANORORULON in postura de a-i sdruta pe copii si de a manifesta duiosie. Nu aceasta era imaginea pe care si-o formase cu privire la Fiul lui Dumnezeu. Pentru prima data in viata a simgit doringa de a-si deschide sufletul fata de cineva. A alergat cand Isus deja iesea din cetate, a ingenuncheat inaintea Lui si a spus: ,Bunule In- vagator, ce trebuie sa fac ca s& flu mantuit? MA simt pierdut. Nu am siguranta mAntuirii!” De ce? Cumva nu era un bun membru al bisericii? Nu implinea toate normele? Ah, dragul meu, implinirea poruncilor nu a fost niciodat4 un sinonim al méantuirii! A fi un bun membru al bisericii nu inseamna ci esti mantuit. Este posibil s4 te supui in totul, si totusi sa fii complet pierdur. Pierdut in biserica! Dominul Isus a incercat sa il conduca pe tanar de la cu- noscut catre necunoscut. Tanarul cunostea bine Legea, nor- mele, regulile si Isus i-a spus: ,Pazeste poruncile!” Aceasta a fost o terapie de soc,,,Doamne’, a spus tanarul confuz, ,le-am pazit pe toate inca din copilarie, ins nelinistea nu dispare, dis- perarea creste, senzatia cA sunt pierdut este din ce in ce mai puternica!” Isus I-a privit cu duiosie si l-a iubit. Aga scrie, ,l-a iu- bit” Isus te iubegte gi pe tine. Nu conteazA daci esti sarac sau bogat, negru sau alb, urat sau frumos. El te iubeste. Te inte- lege. Nu o spun eu, ci Biblia. in momentul acesta, tu esti cel mai important lucru pentru Dumnezeu. Tu, cu luptele tale, cu esecurile tale, conflictele, indoielile si incertitudinile tale; tu, cu defectele tale de caracter gi cu temperamentul irascibil, egti obiectul dragostei si duiogiei Lui. Poate ci, in vrean moment al viepii tale, vei simi ci niménui nu-i place de tine, cd paringii nu te inteleg, cd profesorii nu-fi dau valoare, c4 viata fi-a re-ISUS ESTE TOTUL, PRIETENE! | 15 fuzat ocaziile pe care le-a oferit altora, cA lumea intreagd nu te accepta. Poate cA nici tu nu te placi si nu te accepri. Poate cA-ti pare cd totul e asa cum vezi tu, insi Dumnezeu te place, te ingelege. In acest moment, in timp ce citesti aceste randuri, El este chiar langi tine, gata sa te ajute, si te salveze si si-tidea valoare. In Iudeea, dincolo de Iordan, cu secole in urma, Hristos la privit cu dragoste pe ranarul bogat. I-a vazut conflictul in- terior, luptele, nelinistile. I-a vazut situatia disperata: pierdut in biseric&, pierdut implinind toate poruncile, pierdut supu- nandu-se tuturor normelor. »Stii care-ti este problema, fiule?” a spus Isus.,Una sin- gura: tu nu MA iubesti. in inima ta nu existi loc pentru Mine, in inima ta exista spatiu doar pentru bani. Esti dispus s4 pa- zesti porunci, ins nu si Ma iubesti pe Mine, iar atata timp cat nu Ma iubesti, nu accept nimic din partea ta. Nu are niciun rost sA pazesti porunci, si implinesti norme, si te supui regula- mentelor; dacd nu Ma iubesti, niciunul dintre aceste lucruri nu va avea sens si vei ramane cu aceeasi senzatie ingrozitoare, cu acelasi gol in suflet. Hai s facem ceva, dragul Meu fiu: du-te acasa, alunga din inima dragostea pentru lucrurile acestei lumi, pune-MA& in centrul vietii tale, apoi vino $i urmeaz4-Ma: Biblia spune cA tanarul,,,cand a auzit aceste cuvinte, s-a intristat de tot’. Ce nenorocire! Prefera si tind poruncile decat sa Il inbeasc4 pe Domnul Isus. De ce? Poate pentru ci este mai usor sA pari bun decat s-ti predai inima lui Dumnezeu. Poate ca gandesti:,,Din fericire, eu nu am bogitii.’ Poate. Dar, uneori, nu avem nevoie de bogatii pentru a-L detrona din inima pe Isus. Este posibil sa iubim un artist de televiziune16 | AUSANDRO BLULON mai mult decat pe Isus? Un idol, un sportiy, un iubit, o iubica, o profesie, studiile, lucruri bune, oricare ar putea lua locul lui Jsus in inima mea? Este posibil si-mi iubesc biserica si doctri- na mai mult decat pe Domnul Isus? Te intreb deschis: Care ar trebui s fie prima noastra preocupare, a-L iubi pe Isus sau a respecta regulamente? Une- ori suntem mai interesati ca tinerii s4 aplice normele decat sa-L iubeasca pe Isus. Interesul lui Isus este altul:,Fiule, da-mi inima ta’, spune El in timp ce bate la usa inimii omului. Exist ceva ce n-ar trebui s4 uitam niciodata: intr-un fel sau altul, implinirea normelor fara a-L iubi pe Isus este po- sibili - 0 dovedesc aratia —, ins este imposibil si fl iubesti pe Isus si s nu implinesti normele. Deci care ar trebui sa fie primul nostru interes, marea noastra inetd? Daca L-am iubi pe Isus din toata inima, am fi incapabili si facem ceva ce L-ar intrista pe Mantuitorul, Prin urmare, viata noastra ar fi una de ascultare. Stii care este marea tragedie a vietii noastre spirituale? Stii de ce nu suntem fericigi in biserica? Lipseste dragostea fata de Hristos. Ne aflam in bisericd pentru cA ne place biserica, doctrina ei ne-a convins, pastorul face un apel cdruia nu poti sa fi rezigti. Ne aflam in bisericd pentru ca asta este ceea ce vor paringii nostri, sau ca sd le facem pe plac copiilor sau sogiei, sau pur si simplu, pentru ca fiecare fiinta umana trebuie s4 aiba o religie, si nu pentru ci [I iubim pe Isus pana acolo incat sa spunem:,Nu pot trai fara Tine.’ — Pastore, mi-a spus o batranica intr-o zi, am aproape 60 de ani de cAsnicie. Il putegi intreba pe sorul meu gi vi va spune cd am fost intotdeauna o sotie perfecta. Am facut tot ce{SUS ESTE TOTUL PRIETENE! | 17. ar trebui s4 facd o sofie buna, intordeauna m-am purtat cum trebuie, dar nu am fost niciodara fericira. — Dece? — Nuil iubesc pe sorul meu, frate pastor. — Dar, atunci, de ce te-ai cdsatorit? — Pe vremea mea, spuse batranica emotionata, nu fete- le alegeau cu cine si se cdsatoreasca. Paringii horrau in locul lor. intr-o zi, tatal meu mi-a spus: ,Fata tatei, peste doua luni te vei casatori cu ful prietenului meu.’ Rochia a fost pregatita. Petrecerea a fost aranjatd. Cand mai erau doar dou zile pana la nunta, l-am cunoscut pe mire. Nu mi-a placut. Nu am re- usit niciodati si il plac, dar m-am cisitorit pentru cd trebuia sd ascult de parinri. Am fost o sotie perfecta, ins nu am fost niciodata fericita! Cum pofi fi fericit alaturi de cineva pe care nu il iubesti? Botezul este un fel de cAsatorie cu Hristos. Multi crestini ar putea spune: ,Doamne, sunt in biserica, botezat de cinci ani, de zece sau de cincisprezece ani. In tot acest timp, intr-un fel, am implinit tot ce cere biserica. Dar nu am fost niciodata fe- ricit!” De ce? Pentru ca nu este posibil sa fii fericit alaturi de o persoana pe care nu o iubesti. Sa traiesti alaturi de o alta per- soani, chiar si una pe care o iubesti, este deja o misiune dificila. Ki bine, acum imagineazi-ti cum ar fi sd nu existe dragoste. Nu vom reusi niciodata sa fim fericiti cd ne aflam in biserica doar pentru ca ne-am nAscut in ea sau din cauza presiunii sociale, religioase ori familiale. Toate motivele au sens doar cand ma- rele motiv este dragostea pentru Hristos. fn caz contrar, viata cregtind se va transforma intr-un iad’, o povara oribila ce tre- buie purtata. A face ce trebuie doar pentru ca suntem botezati,1 | ALANDRO BLLON doar pentru ca trebuie si implinim normele unei biserici pe care am adoptat-o doar ca si plicem oamenilor, este cel mai rau lucru care ni se poate intampla. Intotdeauna ne vom gandi si iesim, si abandonim totul, sau, cand nu ne vede nimeni, vom face ce nu trebuie. Toate normele bisericii, toate lucrurile pe care trebuie si le asim deoparte, tot ce trebuie si invagim vor avea o in- semnatate doar cand dragostea lui Hristos va constrange fi- inga noastra. Principala noastra rugiciune nu ar trebui sd fie: »Doamne, ajuta-mA si pazese poruncile Tale’, ci: ,Doamne, ajutd-mi s4 Te iubesc cu toata fiinta mea!” ‘Tanarul bogat a plecat trist i nu s-a mai intors. Era gata s4 fie un bun membru al bisericii, ins nu era pregitit si-si predea inima Invafatorului.Capitolul 2 RATACIT INJUNGLA rebuie si fi fost in jur de trei sau patru dupa-amia- za, ins in interiorul junglei aveai impresia cd se in- nopteaza. Nori negri acoperira cerul dintr-odata si wurlecul” cunetelor se facea auzit in imensitatea pidurii amazo- niene, ca si cum ar fi fost fipetele unor uriasi infricosatori. Din cand in cand, fulgerele, asemenea unor sageti aprinse, spinte- cau intunericul. Mi-a fost teama. Mai bine zis, m-am ingro- zit cand mi-am dat seama ci pierdusem poteca. Se intampla in anul 1972. Bram un tanar misionar printre aborigenii din tribul Campa, ce locuia la marginile raului Perene, in partea amazoniani a firii mele. in acea vineri dimineagi, am plecat de acasa avand in plan sa vizitez un sat localizat la doua ore de mers prin jungla. Nu puteam preciza momentul in care am pierdut poteca, M-am chinuit s-o gasesc, insa fiecare incercare ma dezorienta si mai mult. Minutele gi orele treceau, iar nori intunecati au aparut anuntand furtuna. Ploaia a inceput si cada odat cu lasarea noprii, neindu- ratoare. Am sezut pe pamant, sub un copac, si am asteptat sa treacd timpul, rugandu-L pe Dumnezeu sd ma ajute sa ies din20 | ALEANORO BULLON acea situagie dificil. Nu stiu cat timp am ramas in acea pozitie, dar cand am observat ca ploaia s-a linistit un pic, am inceput sa merg din nou pe intuneric prin noroi. Eram ud leoarca, obosit, flamand, iar in acel moment aproape disperat. Nu te pofi opri, trebuie sd continui, imi repetam. Vei reusi. In curand vei gasi satul... Ceea ce nu trebuie sa faci este sa stai pe loc. Ins altceva imi spunea cd totul era inutil, c& cel mai bine era si ma opresc acolo si s4 astept lumina noii zile. Sa raman acolo? Singur? $i daca aparea vreo fiara? Era prima data cand mi se intampla asa ceva. Nu cunosteam jungla. Venisem din capitala de cateva luni. Am simtit ci teama punea stapanire pe mine si am fugit. Am alergat ca un nebun, ca $i cand cineva m-ar fi urmirit. Ploaia imi uda chipul, ingreunandu-mi vede- rea, asta daca s-ar fi putut vedea ceva in acel intuneric. La un moment dat, am alunecat intr-o vale de vreo cinci sau gase me- tri adancime. Eram plin de noroi. Nu mai exista poteci. Doar intunericul si muzica infernald produsa de ploaie atunci cand atingea frunzele si pamantul. Nu voiam sa recunosc, ins ma ratacisem, eram cu to- tul pierdut. Am incercat sa ies din groapa in care ma aflam. M-am prins de o planta, dar aceasta s-a smuls si am ca- zut din nou in noroi. M-am agatat de o ramura de copac. O durere acuta m-a obligat si din nou in noroi, cu mana plind de maracini. Tot ce faceam dau drumul si am sfarsit era in zadar, picioarele imi alunecau in pamantul ud si sfar- seam tot timpul la vale, in groapa si in noroi. Am meditat un timp, in: liniste. Deodata mi-a venit si plang. Si-am plans. De teama? Cred ci nu-mi mai era teama. Atunci sd fi fost oare frica de animale salbatice? Oboseald? Foame? Mi-arISUS ESTE TOTUL, PRETENE! | 21 fi placut ca motivul sa fi fost ceva de genul acesta, insi nu era. Privind in urma, am vazut cA viata mea in biserica fuse- se exact ca acea noapte — incercand o viard intreaga sa ies din groapi, straduindu-mi s4 traiesc conform inaltelor principii ale bisericii mele, si implinesc poruncile gi regulile, dar sfar- sind intotdeauna in aceeasi situagie, in mocirla. Eram pierdut in mijlocul bisericii, cunoscand toate doctrinele, implinind, intr-o oarecare masura, toate normele ei, insa eram ratacit. Si partea cea mai grava era cd eram pastor de cfiva ani. Ca intr-un film, intreaga viata a inceput si-mi treacd pe dinaintea ochilor. Mama cunoscuse Evanghelia cand eu eram in varsta de doar patru ani. Practic, m-am nascut in biserica. Nu-mi amintesc vreo zi in care sa fi pierdut vreun serviciu re- ligios. In Sabat, duminica seara si miercurea seara, se afla acolo intotdeauna impreuni cu tofi copiii. In mica incapere unde se inchina grupul de opt credinciosi, exista un loc special deasu- pra amvonului pentru un tablou aurit care ilustra cele Zece Porunci. Era de datoria fiecaruia sa stie poruncile pe de rost si sale pazeasca cu credinciosie. De mic copil, am invatat norme- le bisericii: n-ai voie si fumezi, n-ai voie sa bei bauturi alcooli- ce, n-ai voie s4 dansezi, n-ai voie si mergi la cinematograf, n-ai n-ai voie s voie si mergi pe terenul de fotbal, n-ai voie s Ob, Dumnezeule, ma intrebam de multe ori, cum este po- sibil sa traiesti in felul acesta? jn inima mea de adolescent, sim- feam un conflict straniu. Stiam tot ce puteam si ce nu puteam face, ins nu reuseam sa traiesc la inalpimea acestor norme si asta mA facea nefericit. Mi-aduc aminte ci, intr-o zi, a venit in orasul nostru o echipa profesionista de fotbal. Impreuna cu22 | ALHANDRO Bunton fratele meu mai mare, am plecat de la programul de tineret de la bisericd si am prins repriza a doua a meciului. Am plans in acea zi. M-am simgit mizerabil. Consideram c4 Dumnezeu trebuia sé ma distruga. Am crezut c4 pierdusem pentru tot- deauna dreptul de a intra in cer. La 13 ani am fost botezat si conflictul meu a crescut. Acum, imi spuneam, esti un membru botezat, nu poti sé mai faci prostii! Ins intordeauna exista ceva in neregula in viaga mea, iar eu nu stiam ce, mai exact. Ma rugam din ce in ce mai mult, dar Dumnezeu pirea si fie foarte departe. Mi se parea ci nu avea s4 ma asculte niciodata. Studiam Biblia din datorie. La 15 ani am terminat de citit cartea Solii pentru tineret si m-am simgit mai pacatos ca niciodata. Niciodatd nu voi ajunge in cer — ma gandeam — e imposibil sa ajungi sa traiesti o astfel de viata! Doar Dumnezeu stie de cate ori m-am intins singur in pat si mi-am rumegat disperarea. Ma tortura ideea unui Dumnezeu intotdeauna manios, intotdeauna gata de a ma pedepsi, astep- tand mereu din partea mea implinirea tuturor normelor Sale. Cand am terminat liceul, am inceput cursurile semina- rului si conflictul meu a luat proporgii. Esti un viitor pastor, nu poti sd mai gresesti, trebuie sé implinesti totul, totul! De multe ori m-a urmirit gandul de a abandona nu doar Seminarul, ci si bi- serica i casa parinteasc4. Ast&zi, li mulpumesc Ini Dumnezeu pentru cA, intr-un fel sau altul, m-a tinut aproape de El. Am absolvit facultatea la varsta de 21 de ani. Era marele vis al mamei mele, dar si al meu. fnsi, in loc s& fiu fericit, ma simgeam gi mai stramtorat. Doamne, ce se intampla cu mine? ma gandeam. De ce am acest simpamant cd sunt intotdeauna gresit, ca nimic nu este in reguld? Raspunsul nu venea, iar conflictulISUSESTETOTUL PRETENE! | 23 crestea. Acum esti pastor, imi repetam, trebuie sa fli un exemplu pentru bisericd. Daca exist cineva care trebuie sa implineasca toate normele literalmente, acea persoand esti tu. Cae de trigti au fost primii ani ai slujirii mele! Nu ca ag fi fost un mare pacatos. Pacatele mele ar fi putut fi eticheta- te drept ,suportabile’. Erau ,mici greseli”. Ins eu stiam ca la Dumnezeu nu exist clasificare de pacate, iar aceasta ma neli- nigtea. Cel mai rau era cA stiam doctrina lui Hristos. $tiam pe dinafara toate doctrinele bisericii. Stiam poruncile si sute de versete pe de rost. Predicam despre Isus si ma intorceam acas4 trist, intotdeauna cu acea senzatie ci ceva nu era in regula. Ma culcam si mA trezeam in fiecare zi cu normele si principiile in minte. Ma gandeam tot timpul la ce trebuia si ce nu trebuia sa fac, Sentimentul de stramtorare nu dispirea. Dumnezeu a fost foarte bun cu mine, pentru c4, in ciuda tuturor acestor lucruri, mi-a dat multe suflete pentru biserica Sa in timpul acestor pri- mi ani de slujire. In acea noapte, acolo in inima junglei, ud si plin de noroi, am inteles pentru prima oara ce se intampla cu mine. Eram pierdut in mijlocul unei paduri amazoniene de doctrine, nor- me, legi si teologie. Pierdut in mijlocul bisericii! Am privit intr-o parte si in alta. Unde era acel Isus des- pre care predicam? Era acolo, distant, dincolo de nori. Aveam in minte doar teorie, norme si doctrine. Am plans, am plans ca un copil, pentru cd ma simyeam singur. Cunosteam un nume, nu o persoan4, iubeam o biseric4, nu pe minunatul Domn al acestei biserici, aveam norme si regulamente, insi nu fl aveam pe Isus. Iar in acel moment nu aveam nevoie de norme, nu aveam nevoie de doctrine, nici de o biserica, aveam nevoie de 024 | ALHANDRO BULLON persoana. In acea noapte, am plans tragedia de a fi trait intot- deauna singur, incercdnd sa ies din groapa gi sd gasesc drumul cel bun, ins sfargind mereu in aceeasi situagie, in noroi si in mizerie. Ploaia dadea semne si se opreasc4. O minune, am spus in inima mea, am nevoie de 0 minune. Doar o minune ar putea sa ma scoata de aici. Asa ci am inceput sa strig cu toat4 puterea fiingei mele. In jungla, daca cineva se rataceste, trebuie sd strige. Daca il aude cineva, acea persoana va striga la randul sau si astfel vor putea sa se ajute unul pe celalalt. Deodat&, mi s-a parut ca am auzit o voce indepartata. Am strigat din nou. Vocea mea s-a pierdut in imensitatea jun- glei, iar vantul mi-a adus raspunsul. Cineva striga de departe. Exista cineva acolo. Am continuat s strig si raspunsul se apro- pia. Din ce in ce mai aproape. Am putut auzi pasii, dupa care am vazut silueta cuiva. Cand s-a apropiat, i-am putut vedea chipul. Era un indian. A intins bragul, m-a prins de mana si m-a ridicat. Era o mana puternica, plina de bardruri. M-a tras cu forga, pana am ajuns sus. — Cine esti? am intrebat. Nu a raspuns. — Cum te numesti? Liniste. — De unde vii? Acelasi raspuns. M-a luat de brat si a inceput s4 mear- ga. Pasii fi erau siguri. Nu mi-a rdspuns la nicio intrebare. Am mers in liniste un timp, pana am ajuns la un anumit punct. In vale se zarea lumina. Era locul pe care il cautam. Eram in siguranra. L-am parasit pe indian si am alergat spre vale. AmSSUSESTETOTUL PRIETENE! | 25 alunecat si am cAzut, pravalindu-ma. Din nou, mi-a intins bra- ful, m-a ridicat $i m-a sprijinit pana am ajuns la coliba de unde venea lumina. Un membru al bisericii, fratele Ioan, a aparut cu o faclie aprinsa. — Frate pastor, a exclamat el, ati venit la ora asta?! — M-am ratacit, am raspuns, in timp ce mi dezbracam de hainele ude. M-am intins langa foc si am adormit. Cand m-am trezit in dimineaya de Sabat, am observat trei lucruri. Hainele mele erau uscate, aproape de foc; rucsacul era un pic mai departe, avand in el mancare si apa. Cateva minute mai tarziu, a aparut gi frarele Ioan. — Cum ati gasit poteca? a intrebat el. — Indianul a gisit-o, i-am raspuns. — Ce indian? — Acela care era cu mine cand am ajuns ieri seara. Ioan m-a privit intrigat sia spus: — Nuera niciun indian cu dumneavoastra. Nu am spus nimic. M-am intors si am coborat pani la o cascada mica pentru a ma spala. Am ingenuncheat, ascultand muzica apei in cadere si cantecul pasarilor si am spus in inima mea: Doamne Isuse, acum stiu ca nu esti o doctrind, esti o Persoa- né minunata! Cum de-am fost in stare s4 umblu singur intreaga viata? Oh, Doamne, acum ingeleg de ce nu eram fericit! Lipseai Tu. Vreau sa Te iubesc, Doamne! Vreau sa ma prind totdeauna de bratul Tau puternic. Stiu ca fara Tine sunt pierdut. Vreau ca, de-acum inainte, unica mea preocupare sd fie aceea de a ma prinde de mana Ta prietenoasd, vreau sa Te simt langa mine. Sa stiu ca26 | ALEIANDRO BULLON nu esti acolo in ceruri, ci aici, cu mine. Astazi ingeleg ce imi lipsea. Imi lipseai Tu, Isus iubit! Din acea zi, am inceput sa privesc viata de crestin nu ca pe o povara de norme, interdicrii si regulamente, ci ca pe o minunata experienga de a merge alaturi de Isus. Doctrinele au inceput s4 capete viag4 pentru mine. Tot ce inainte era obscur si fara culoare a inceput si dobandeasca stralucire. Minunata Nu am cautat niciodata sa aflu daca acel stralucire a fericir indian a fost un indian adevarat sau daca a fost un inger. Nu asta conta. [n acea noapte, am invagat marea lecrie a vierii mele. Singur, as fi fost mereu pierdut, mereu stramtorat, mereu nefe- ricit. Aveam nevoie de ajutorul unui prieten puternic. Am gisit acest prieten in Isus si pentru aceasta Iti voi multumi pe veci, o, Dumnezeule!Capitolul 3 CUM AI PUTEA SA NU-L IUBESTI? — Tati, de ce trebuie sa fl iubesc pe Isus? a intrebat in- tr-o zi unul dintre copiii mei. Incercand sa gisesc un raspuns care sd satisfaca dilema baiarului, am privit fix in ochii lui si am intrebat: — Tie iti place de mine? — Sigur ci da, a raspuns. — Dar te-ai gandit vreodata de ce iti place de mine? Ochisorii lui s-au migcat intr-o parte gi-n alta cu o viteza extraordinara si, cu un zambet luminandu-i chipul, a spus: — Pentru ca tie iti place de mine. Ai ingeles, prietene? Dragostea are ciudata putere de a captiva. Dragostea da nastere la dragoste. Nimeni nu rezista magnetismului dragostei, si unul dintre marile adevaruri bi- blice este ci Hristos ne-a iubit atat de mult, incat minimul pe care il putem face in schimb este si-L iubim. Insa de ce finga umana nu reuseste sa Il iubeasca pe Dumnezeu? Stiu de ce se intampla: pentru cA uneori nu inte-28 | ALGANDRO BULON legem ce a facut pentru noi. Spunem tot timpul c4 El a murit pe cruce pentru a ne salva, dar ma tem ca nu ingelegem in tota- litate ce inseamni aceasta. Am auzit de-atatea ori aceasta idee, inca de cand eram copii, ca e posibil s4 ne fi obignuit cu ea pana acolo incat s pierdem adevarata ei insemnatate. Cu mulfi ani in urmé, la facultatea unde studiam, am fost martor al unei frumoase povesti de dragoste. Unul dintre cei mai urari (da!) studengi de la Seminarul Teologic s-a casa- torit cu una dintre cele mai frumoase fete din facultate. Ea era in primul an. Iar baietii cei mai fermecatori, cei mai chipesi, destepti si cu notorietate au inceput sa-i dea tarcoale, incer- cand sa o cucereascA, insa fara succes, Intr-o zi, un coleg m-a cdutat gi mi-a spus: — Amo problema. — Ce s-a intamplat? — Iubesc pe cineva. — Felicitari! Asta este ceva frumos, nu o problema. — Stai un pic, a spus el. O iubesc pe... X, sia spus nu- mele fetei. ZAmbetul mi-a ingherat pe buze si am murmurat: — Bun, atunci este intr-adevar o problemé. Stii ca baie- fii cei mai fermecatori si chipesi din facultate n-au reusit nimic. Crezi cd o sd se uite la tine? — Stiu, spuse baiarul, rrist, stiu asta, Dar ce pot sa fac daca 0 iubesc? Lunile au trecut si dragostea a continuat s4 creascA in tacere in inima tanarului. La jumatatea anului, diner-odata, s-a zvonit ci ea urma s4 abandoneze facultatea, deoarece nu mai avea bani s4-si plateascA taxa scolara, Tanarul nostru s-a pre- zentat la directorul facultatii si s-a oferit si plateasca el cheltu-SSUSESTETOTUL PRETENE! | 29 ielile de scolarizare ale fetei. Banii i-ar fi luat din ceea ce putea cAstiga prin vanzarea de cirgi. In mod natural, pentru el asta insemna pierderea unui an de studii. Directorul a incercat sa il facd sa-si schimbe decizia, ins4 nu a reusit.,.Sunt banii mei si eu vreau sa fi platesc cheltuielile. Si, va rog, nu ag vrea ca ea sd stie cine a platit!” Astfel, el a aban- donat facultatea in acel an pentru a vinde crti, urmand ca in urméatorul an s4-si continue studiile. Cateva luni mai tarziu, am primit 0 scrisoare miscatoare din partea lui!,,Ai spus cd nu merita sacrificiul pe care il fac, cA eanu se va uita niciodara la mine, insi ce nu stii este cA 0 iubesc si nu pot ingadui sa piarda un an de studii. O iubesc. Nu are important daca ea nu se va uita niciodata la mine. Sunt fericit sd fac asta pentru ea.” Anul urmator s-a intors la facultate. Dragostea lui era mai matura acum. Era sigur de ceea ce simtea i intr-o zi si-a facut curaj si a vorbit cu ea. Si-a deschis inima gi si-a declarat sentimentele. A fost un moment foarte trist. Nu numai ca i-a refuzat propunerea, ci s-a $i purtat urat cu el. Cinevaa cAutat-o si i-a spus: ,Uite, ai dreptul si spui nu, dar cel putin puteai fi mai delicaca cu el. Nu era nevoie sa-l ranesti. Este adevarat ci eun baiat simplu, aproape insignifiant, fara prea multe calitagi fizice, inexpresiy, insa el te iubeste atat de mult, incat anul tre- cut a pierdut anul de studii pentru ca tu si nu abandonezi fa- cultatea, si toate acestea fara sA vrea ca tu sa stii, fara sA agtepte nimic in schimb, doar pentru ci te iubeste.” Profund emorionati, fata a inceput sa plang’. L-a intre- bat pe director daca era adevarat si, cand acesta i-a confirmat, s-a simfit ranita si umiliea,30 | ALEANDRO BULLON Cateva luni mai tarziu, tanarul a anungat: ,Suntem pri- eten) Tori au gindit:,e din mila’,,din compasiune’,,gest uma- nitar”, Insd intr-o zi ea a spus un lucru foarte frumos: ,Cand am descoperit ce ficuse pentru mine, m-am simgit ranita, su- parata, ofensata. Dar pe masurd ce timpul trecea, am inceput s4 ma gindesc mai calm si mi-am pus intrebarea: Oare voi gisi in lumea asta vreun alt baiat care si ma iubeasca atat de mult incat sa sacrifice, in tacere, un an din studiile lui fara si astepte nimic in schimb, chiar nedorind ca eu sa stiu de sacrificiul pe care il face? Atunci am ajuns la o concluzie: Cum as putea avea curaj sA nu iubesc pe cineva care mi iubeste atat de mult?” Aceasta fraza merita sa fie inrimata in aur:,Cum ag putea avea curaj s4 nu iubesc pe cineva care ma iubeste atat de mult?” fn ziua in care vom ingelege cu adevarat ce s-a intamplat in acea dup4-amiaza pe crucea de pe Calvar, fara indoiala, ne vom pune aceeasi intrebare. Dar ce s-a intamplat acolo? Sa ne intoarcem privirile catre Gradina Edenului. Cand |-a creat pe om, Dumnezeu i-a dat 0 porunca:,,Poti sa mananci dup placere din togi pomii din gradina, dar din pomul cunos- tinqei binelui si raului s4 nu mananci; cdci in ziua in care vei manca din el, vei muri negresit!” (Geneza 2:16,17). in aceasta porunca e implicat principiul de retribugie. Cu alte cuvinte, ascultarea merita viata, iar neascultarea meri- ta moartea. Omul a pacatuit. Noi togi am pacatuit si, in con- secinf4, recompensa noastra ar trebui sd fie moartea. Trebuia sA murim. ,Plata pacatului este moartea” (Romani 6:23), dar fiinga umani nu vrea si moari. Isi cere iertare.,,Tata, iarti-ma!” — strigd pacatosul. Stii ce vrea si spuna de fapr? Tata, am pa-SSURESTETOTUL PRETENE! | 31 c&tuit, merit si mor, dar, Te rog, nu vreau s4 mor.’ Aceasta rugiciune a omului genereaz4 un conflict pentru Dumnezeu, pentru ca El este Dumnezeu gi cuvantul Sau nu se schimba. Dac a pacatuit, omul crebuie s4 moar, insa El iubeste fiinga umani si nu poate permite ca omul si moara. Ce este de facut? Dac a existat pacat, trebuie sa existe moarte;,,fara varsare de sdnge, nu este iertare” (Evrei 9:22). Omul nu vrea sA moar, si totusi cineva trebuie sA moa- ra. Cineva trebuie si plateasca pretul pacatului in locul fiintei umane. Aici intervine intr-un mod minunat Fiul. El spune: » Tata, omul merit moartea pentru c4 a pacatuit, dar inainte de a executa sentinta, vreau sa merg pe pamdnt ca om si sa trdiesc ca el; vreau sa iau asupra Mea natura lui, sd traiesc conflictele, tristetile, bucuriile si incercarile lui.’ De aceea a venit Hristos in aceasta lume. El nu a fost doar asemanator cu un om. El a fost om cu adevarat. Ca tine si ca mine. A avut aceleasi lupte pe care le ai gi tu, uneori S-a simfit singur si neinteles ca tine. A trait ispitele tale. Din acest motiy, si nu, pur si simplu, pentru cd este Dum- nezeu, El doreste sd te iubeascd gi s4 te inteleaga. El nu vrea sa te judece gi s4 te condamne. Domanul Isus a trait in aceasta lume timp de 33 de ani. Biblia spune cA, in toate lucrurile a fost ispitit ca $i noi, dar fara pacat” (Evrei 4:15). Acum, daca El a trait in aceasta lume ca om si fiind ispitit ca om nu a pacatuit, inseamni cA, in confor- mitate cu principiul de retributie, El merit viata. Haideti si ne imaginam un dialog intre Hristos si Ta- cal Sau!,,Tata’, a spus Hristos dupa ce a trait in aceasta lume, am trait pe Pamant ca o fiintd umané si am fost ispitit in to-32 | ALEANDRO BULLION tul, ins& nu am pacatuit. Ca fingd umand, am castigat dreptul la viagra. Omul, in mod contrar, a pacatuit si merita moartea. Acum, Tata, principiul retribugiei nu impiedica existenga unui schimb. Astfel, vreau si primesc Eu moartea pe care o merita omul, iar viafa pe care Eu o merit, deoarece nu am pacatuit, vreau sa i-o ofer omului!” Asta este ceea ce s-a intamplat acolo, la crucea de pe Cal- var. Un schimb. Cineva a murit in locul nostru. Cineva a murit pentru a ne salva. Cu cateva zile inaintea morfii lui Hristos, politia din Ie- rusalim a capturat un raufacdtor numit Baraba. Delincventul a fost judecat si condamnat la moarte. Trebuia si fie rastig- nit, Aceasta era o moarte cruda. Nu te lasa pacalit, nimeni nu moare doar din cauza ranilor la mini si la picioare. Moartea pe cruce era una lenta si cruda. Viata se scurgea picdtura cu picatura. Uneori, raufacatorul ramanea pironit pe cruce mai multe zile, indurand toropeala de la amiazi si frigul din timpul noptii, foamea, setea, dificultatea de a respira si simrea cum, picatura cu picatura, viata i se scurgea incet. Dup judecara si condamnare, autoritagile au chemat un tamplar sa-i pregateascA crucea lui Baraba. Iata-l pe delincvent si iata-i si crucea. Pregatita special pentru el, dupa masurile lui si cu numele lui. Dar in acea zi, iudeii L-au prins pe Isus. De asemenea, a fost judecat si condamnat. Intamplarea spune ci un barbat numit Pilat, incercand sa Il apere, i-a prezentat ina- intea poporului pe Hristos si pe Baraba si a spus: — Cu ocazia unor astfel de sarbatori, avem obiceiul de aelibera un prizonier. Pe cine vreti sa va eliberez de data asta, pe Hristos sau pe Baraba?SSUSESTETOTUL PRETENE! | 33 Jar poporul, innebunit, a strigat: — Elibereaza-l pe Baraba! Rastigneste-L pe Hristos! Cred ca dac& cineva a ingeles vreodata in totalitate sen- sul expresiei ,,Hristos a murit in locul meu’, acela a fost Bara- ba. Nu putea crede. Poate s-a ciupit ca sd se asigure ca era cu adevarat treaz. El, un talhar, un om rau, era de acum un om liber. Iar acel Isus bland si simplu, care a trait semanand doar iubire, redand sanatate celor bolnavi si viata mortilor, se afla acolo pentru a muri in locul lui. Imi place si cred ci Baraba a gandic:,,Nu voi avea niciodata cuvinte pentru a-I multumi lui Isus c& a aparut. Daca El nu ar fi venit, eu as fi fost condamnat fard speranca.” Nu mai era timp ca si fie chemat tamplarul pentru a pregiti o cruce pentru Isus. fn plus, aveau acolo o cruce libe- r4, cu msurile celuilalt, cu numele celuilalt, pregatitd pentru celalalt. Si in acea dupa-amiazi, dragul meu tanar, cand Isus a urcat muntele Calvarului purtand o cruce grea — as vrea sa in- telegi bine acest lucru —, in acea dupa-amiazi trista, Isus purta crucea altuia, deoarece pentru El nimeni nu pregitise nicio- data una. Stii de ce? Pur si simplu, pentru ca El nu merita o cruce. In acea dupi-amiazi, purta crucea mea. Eu eram acela care merita si moara, dar El m-a iubit atat de mult, incat a de- cis s4 moara in locul meu gi sa imi ofere dreptul la viata, drept pe care El, ca om, il cucerise. In sfargit, au ajuns pe varful dealului, Au asezat crucea pe pamént gi, cu nigte cuie enorme, I-au strapuns miinile gi picioarele. Crucea a fost ridicata si, sub greutatea corpului, car- nea I s-a sfasiat. Un soldat fi pusese deja pe frunte o coroana de spini. Sangele fi picura incet pe fafa. Un alt soldat I-a stra-34 | ALEIANORO BULLON puns coasta cu o sulita. [ati-L pe Dumnezeul-om murind din dragoste. Soarele si-a ascuns chipul pentru a nu vedea mizeria oamenilor, cerul a plans intr-un torent de ploaie. Pana si pasa- rile cerului si fiarele campului alergau dintr-o parte in alta, in- gelegand, in iragionalicatea lor, cA ceva ciudat se intampla. Doar omul, cea mai frumoasi i inteligenta creatura, parea nestiutor ca, in acel moment, destinul vegnic fi era in joc. CAteva ore dupa aceea, cand iudeii s-au intors acasa, acolo, pe acel munte solitar, intre doi talhari, atarna in agonie minunatul Isus, dandu-$i viaga pentru umanitate. Te-ai oprit vreodata sd te gandesti la insemnitatea acelui act de iubire? Nu a fost un nebun sinucigas Cel care a murit pe cruce. Nu a fost un revolugionar, care a plitit pentru indrazneala sa. Era un Dumnezeu facut om si, ca om, fi era teama de moarte. Derinea instinctul de conservare. li era atat de frici de moarte, c4 in noaptea anterioara, in Ghetsimani, I-a spus Tatalui: — Tata, mi-e frica de moartea data de pacat. Daca ai avea vreun alt mod de a salva lumea, daci ai lua aceasta incer- care de la Mine, Ti-as fi foarte recunoscator. $i sunt sigur ci Dumnezeu a spus: — Inca mai este timp si renunti, Fiul Meu. Viaga incregii umanicagi se afla in mainile Lui. fi era fri- c4 de moarte, ins4 dragostea Lui era mai mare ca teama, mai mare ca viata. Cum sa il abandoneze pe om in lumea dominara de disperare si moarte? Asta este ceea ce poate nu voi reusi sa ingeleg niciodata. De ce m-a iubit atat de mult? Tu ingelegi in- semnatatea vierii tale? Tu esti lucrul cel mai important pe care il are Isus. El te iubeste ata de mult incat, chiar findu-i teama de moarte, a acceptat-o pentru a te vedea fericit. Nu doar pen-SSUSESTETOTUL PRIETENE! | 35 tru a te vedea devenind membru al unei biserici, ci pentru a te vedea implinit si fericit. Acum, s& ne intoarcem la rationamentul de la inceput. Omul a pcatuit si merita si moard. Insi el merge la Dumne- zeu si spune: — Tari, iarta-ma! Cu alte cuvinte: — Nu vreau sa mor. — Fiule, Eu nu pot schimba principiul. Plata pacatului este moartea. Nu exista o alta cale de scapare, spune Dumne- zeu. — Tat, iarti-ma, Te rog, iarta-mA! striga omul in dis- perarea sa. Pastorul H. M. S. Richards povesteste o mica intampla- re de cand era copil. El spune ca ti placea s4 sara gardul si sa culeaga mere de la un vecin. Intr-o zi, mama lui l-a chemat si, ararandu-i o nuia verde, i-a spus: — Vezi nuiaua asta? — Da, mama. — Dac& mai iei vreun mar de la vecinul, te voi bate de cinci ori cu nuiaua asta, ai ingeles? — Da, mama. Zilele au trecut. Merele erau din ce in ce mai rosii si ba- iatul nu a reusit s4 reziste ispitei. A sarit gardul si a mancat mere pana s-a saturat. La ce nu se agtepta cdnd s-a intors acasi era si o gaseasca pe mama lui asteptandu-l cu nuiaua verde in mana. A tremurat. Stia ce urma sa se intample. Aproape fara si gandeasca a implorat: — Mami, iarta-ma!36 | AUIANIDRO AULLON — Nu, fiule, a spus mama. Am zis un lucru si va trebui sa il implinesc. — Mamia, te rog, promit c4 nu o s& mai fac niciodara. — Nu por, fiule, va trebui s4 primesti pedeapsa. — Te rog, mami, te rog! a continuar sa implore cu ochii inlacrimati. Ce mama poate ramAne insensibila cand isi vede copilul iubit implorand iertare? Ea a luat méinile fului iner-ale ei sia intrebat: — Nu vrei sa primesti pedeapsa? — Nu, mami. — Atunci exista o singura cale de scapare, fiul meu. — Care este? Mama i-a intins nuiaua si i-a spus: — Ia nuiaua, fiule. In loc si te pedepsesc eu pe tine, ma vei pedepsi tu pe mine. Pedeapsa trebuie si fie aplicata, pentru ca greseala a existat. Tu nu vrei s4 primesti pedeapsa, insi eu te iubesc atat de mult, incat sunt dispusa s4 o primesc in locul tau. »Pana in acel moment plansesem cu ochii’, povesteste Richards,,,insa in acel moment, am inceput si plang cu inima. Cum as fi pucu sd o bat pe mama pentru o greseala facuta de mine?” Ai inteles mesajul? Asta se intampla intre Dumnezeu si noi cand, dupa ce pacdtuim, imploram iertare. El ne priveste cu dragoste si spune: — Fiule, ai pacdtuit si meriti moartea, ins4 cu nu vrei s4 mori, Atunci, fiul Meu, exista doar o cale de scapare.ISUBESTE TOTUL PRIETENE! | 37 — Care este? intrebim preocupati. — In loc sa mori tu pentru picatul pe care l-ai comis, sunt dispus si sufar Eu consecinta greselii tale, raspunde El cu vocea Lui blanda. Richards nu a avut curaj sa-si pedepseascd mama pen- tru greseala comisa de el. Insi noi am avut curajul si {I ris- tignim pe Domnul Isus pe crucea de pe Calvar. Continuam si-L rastignim in fiecare zi cu atitudinea noastra. Jar El nu spune nimic. Ca un miel care este dus la macelirie si ca 0 oaie muta inaintea celor ce o tund, nu deschide gura, nu Se plange, nu-Si cere drepturile, nu Se gandeste la dreptate. Doar moare, moare incet, incet, mistuit de flacirile unei iubiri misterioase, infinite, de neingeles. Nu, nu voi avea niciodata cuvinte si-I mulrumesc pen- tru ceea ce a facut pentru mine. Nu voi putea niciodata sa in- feleg plenitudinea dragostei Lui pentru mine. Dar, cand imi ridic ochii catre muntele solitar si cand vad atarnat pe cruce un Dumnezeu al iubirii, inima mea se topeste si exclam la fel ca fata din facultare: ,Cum ag putea avea curaj sA nu iubesc pe cineva care ma iubeste atat de mult?”Capitolul 4 MINUNILE NU SE EXPLICA - SE ACCEPTA e ce este greu sa-L iubim pe Dumnezeu, in ciuda faptului ca gtim ce a facut pentru noi? In capitolul 3 al Evangheliei dupa Ioan, intalnim povestea unui om care nu reusea sd iubeasca, desi avea o bogata cunostinta bi- blica. Aparent, acest om implinea toate normele, se straduia in fiecare zi si fie un bun membru al bisericii, detinea chiar si o functie in conducerea ei, insa nu era fericit. Avea o senzarie de gol in suflet, de fapt simgea ca in viata sa lipsea ceva. Cel mai rau era ca nici el insusi nu putea defini ce anume. Poate ci Nicodim obisnuia sa stea treaz pani tarziu in noapte, fara s4 poata dormi. De multe ori, intins in pat, poa- te ci se intreba:,,Doamne, ce-mi lipseste? Dau zecime, pazesc Sabatul, fac lucrare misionara, cant in corul bisericii, sunt in- structor al Scolii de Sabat, dar simt cA ceva este in neregula inauncrul meu; am impresia ca nimic nu are rost cu tot efortul pe care il fac. Ce se intampla cu mine?”40 | AURIANORO BULLON Asa c4, intr-una din acele nopti, poate s-a ridicat din pat si L-a cdutat pe Isus. $tia unde sa Il gaseasca. Studia proferi- ile si toate aratau catre Hristos ca find Mesia ce avea sa vina. Problema lui nu era lipsa de cunostinya. Tragedia lui Nicodim se afla in faptul de a nu fi avut niciodata o intalnire personala cu Hristos. Ajutat de umbrele nopfii, s-a indreptat citre locul unde Se afla Isus. fn adancul sufletului fi era rugine sa fie vizut ciu- tand ajutor. La urma urmelor, era un lider al bisericii. Oamenii presupun ca liderii ar crebui sd ajute, nu s ceara ajutor. Puteri observa drama acestui om? Plin de teorie, plin de doctrine, plin de proferii, singur, avand nevoie de ajutor, insi impiedi- cat, din cauza statutului sau, sd alerge ca si tanarul bogat si si cada la picioarele lui Hristos zicand:,,Doamne, sunt pierdut! Ce trebuie sa fac ca sA mogtenesc viata vegnica?” Nu i-a fost greu si-L gaseasci pe Isus. Hristos Se afla pe Muntele Maslinilor, asteptandu-l cu bratele deschise. Privi- rile li s-au intdlnit. Era intdlnirea pacii si a disperdrii, a linistii sia preocuparii, a plenitudinii si a golului, a certitudinii si a incertitudinii. Ochii lui Hristos priveau in suflet, scrutau ini- ma, iradiau dragoste, pace si iertare. Nicodim a incercat sa tsi deschida inima, s4-si povesteasca tristetile, sa vorbeasca despre esecurile sale, despre toata confuzia care il nelinigtea, insi nua reusit. Mandria sa a vorbit mai tare. — fnvaratorule, a spus el, stim cd esti un Invagitor venit de la Dumnezeu, cici nimeni nu poate face semnele pe care le faci Tu, daca nu este Dumnezeu cu el. Am impresia ca, in realitate, a vrut si spuna: Te recu- nosc ca {nvagator si am venit si-Ti vorbesc ca de la invarator laISUS ESTE TOTUL, PRIETENE! | 4] invartor. Hai sa studiem un pic proferiile care au legarura cu lucrurile pe care le faci.’ Isus S-a uitat fix in ochii lui Nicodim gi a vazut prin ei un sufler stramtorat. Nu de profetii avea el nevoie, nici de teologie, nici de doctrine. Uneori, noi, oamenii, suntem pre- ocupari doar de acumularea de cunostinte teologice, cand, de fapt, nevoia noastra este alta. — Nicodim, i-a spus Hristos, tu trebuie sa te nasti din nou. Ai nevoie sa fii convertit. Asta este problema ta si, atata timp cat nu vei trai experienga nasterii din nou, nu are rost nici faptul cd te afli in bisericd, nici cunoasterea doctrinei, nici faptul ca ai o pozitie in conducere. Nimic nu inlocuieste expe- rienta converti Acea declaratie a fost ca o palma peste fata lui Nicodim. — Cum se poate naste un om batran? Poate el s4 intre a doua oarA in pantecele mamei sale? a intrebat el, facandu-se c nu ingelege. Tar Hristos, cu tristete in ochi, i-a rispuns: — Inceteaza cu asta, fiul Meu. Ai inteles foarte bine ce am vrut si spun. Vorbesc despre convertire, pentru cA acesta este punctul de pornire al unei vieti fericite. Traiesti stramto- rat $i trist pentru ca ai capul plin de doctrine, porunci, norme si regulamente. Te simi frustrat pentru cd ai incercat intot- deauna si faci totul in mod corect gi nu ai reusit niciodari. Astazi, iubitul Meu fiu, vreau sa transform finta ta in mod. complet, iar tu, in loc sa accepfi, incerci sa te ascunzi in spatele prejudecatii si ironi Povestea lui Nicodim ramane fara concluzie in capito- lul trei din Evanghelia dup Ioan, pentru cA, in acea noapte, P'42 | ALEANDAO BULON el nu a acceptat invitaria lui Hristos. Era prea greu s& accepte ca el, Nicodim, teologul, liderul, bunul membru al bisericii, nu era convertit. S-a retras la fel de triste si frustrat precum venise. Ai crede daca i-ag spune ca problema lui Nicodim este sia noastra? Ast4zi, riscim crezand ca, deoarece ne aflim in biserica, botezagi, suntem si convertifi. Ins& nu este intotdeauna aga. Nu putem confunda convertirea cu convingerea. Ambele cuvinte sund asem4ndtor, dar au sensuri cu totul diferite. Pri- mul are de-a face cu inima gi cu viata, al doilea se limiteaza doar lace intra in cap. Sa ne imagindm c, intr-o zi, cineva ne prezinta o serie de studii biblice. Acceptam doctrina Sabatului, a legii, a ze- cimii, a Spiritului Profetic, a sanctuarului, iar la sfargit deci- dem sa ne botezim. Cand iesim din bazinul de botez, gandim: »Acum sunt convertit!” Dar poate ca nu este aga. Suntem con- vinsi de doctrina, cu siguranta, dar a fi convins nu inseamna a fi si convertit. Si aici incepe toata incurcdtura. Trecem prin viaga ca Nicodim, plini de teorie si de doctrina, de multe ori cunoscand toate acestea inca din copilarie, pentru ci ne-am nascut intr-un camin cregtin, insd trdim cu aceasta senzatie permanenta de gol, de neputintd, de esec. Vrem sa-L iubim pe Dumnezeu si nu reusim. De ce? Haideti sa incercam sa intelegem mai bine acest subiect al convertirii! Pentru aceasta, trebuie si ne intoarcem in Eden, Acolo ii vom intalni pe Adam gi pe Eva, proaspat iegiti din miAinile Creatorului. Erau fiinge perfecte, fuseserA creati aga, fara tendinta de a pacatui, cu capacitatea de ascultare. Pentru ei ascultarea era o delectare, era ceva la fel de usor de infaptuitISUS STE TOTUL PRIETENE! | 43 ca respiratia. Nu era nevoie sa se straduiasci pentru a o face. Aveau o conditie perfecta. Problema a inceput cAnd au pacatuit, pentru ci in acel moment si-au pierdut conditia perfect si au cApatat o natura ciudata, incapabila sa asculte, care isi gaseste placerea in lucru- rile gresite ale vierii. Aceasta natura o vom numi fire pacdtoasa. De atunci inainte, cu aceasta fire pacatoas4, omul nu a mai reusit sa fie ascult3or. De atunci, ceea ce era la fel de sim- plu ca respiratia s-a transformat in neascultare si pacat. Din nefericire, aceasta fire pacatoasa a fost transmisa din tata in fu pana in ziua in care am venit pe lume si eu, situ. Deci omul se naste cu aceasta stare si cu ea fi este imposibil si asculte. Este exact ceea ce spune Biblia cand ne provoaca prin intrebarea: ,Poate un etiopian s4-si schimbe pielea sau poate un leopard sa-si schimbe petele? Tot asa, ati putea voi sd faceti binele, voi, care suntegi depringi si facegi riu?” (Ieremia 13:23). »Inima este nespus de ingelatoate si de deznadajduit de rea; cine poate s-o cunoasca?” (Ieremia 17:9), ,,Caci din inima ies gandurile rele, uciderile, preacurviile, curviile, furtisagurile, miéarturiile mincinoase, hulele” (Matei 15:19). — Pastore, poate ca vei intreba, asta inseamni ca nu voi reusi niciodata sa ascult? — fn felul in care te-ai nascut, raspund eu, cu firea pe care ai primit-o de la paringii tai, nu. Asta este ceea ce Isus a vrut s4-i spund lui Nicodim cand a zis:,.Dacd un om nu se naste din nou, nu poate vedea Impa- ragia lui Dumnezeu!” George E. Vandeman, in cartea sa Cum sd traiesti cu un tigru, prezintd o ilustragie interesanta:44 | AUgANORO BULLION »Sa presupunem ca, intr-o zi, un lup incepe s4 observe viata oilor si, dup un anumit timp, ajunge la concluzia ca cel mai bun mod de viata este viata oilor si decide sa li se alature. Pentru asta, se acopera cu o piele de oaie si incepe s4 traiasca cu oile. Cum crederi cA se va simi cand va veni ora mesei, iar oile vor paste cu placere iarba verde? Crezi cA el va fi incantat sA manance iarba? Sa presupunem, de asemenea, ci el este un lup cinstit si cd nu va vrea s dea inapoi in faa deciziei luate. Crezi cA, dupa cinci sau zece ani, va ajunge si invere si fi plac iarba? Nu, sigur c4 nu, pentru cd el este lup, cu gusturi de lup si cu natura unui lup. Sa continuam s4 ne imaginam viata lupului in mijlocul oilor. La inceput poate c& se va stradui sa traiascd exact asa cum traiesc oile, desi totul este contrar firii sale. Dar timpul trece, entuziasmul deciziei luate se micsoreaza gi, in cele din urmi, dupa un an sau doi, nu mai reuseste s4 ramand legat de un stil de viaga strain firii sale. Asa ca, intr-o zi, in timp ce oile dorm, se ridica in linigte si pleaca. Departe de turmi, da jos pielea de oaie gi traieste ca un lup, mananca precum un lup, in fine, face tot ce fac tofi lupii. Dupi ce a dat frau liber instinctelor, se intoarce, igi pune iarasi pielea de oaie si in ziua de Sabat este impreund cu oile, ca si cand nimic nu s-ar fi intamplat. Nimic? Ba da, s-a intamplat, $i el stie asta, de aceea plange in tacere. Intr-o zi, nemaiputand suporta acest fel de viagi, striga din adancul inimii sale: ,O, Doamne, Tu stii ca vreau sa fiu oaie cu adevarat, dar Tu cunosti adevarata-mi fire, sunt un lup, m-am nascut lup, nu am vind cd m-am niscut asa. Dar,ISUS ESTE TOTUL, PRIETENE! | 45 Doamne, Te rog, nu mai vreau sa fiu lup, vreau sa devin oaie cu adevarat. Fa ceva pentru mine!” Iar Dumnezeu face minunea transformarii. Cu o atingere miraculoasa, transform acest lup intr-o oaie adevarata, cu inima de oaie, cu minte de oaie. E tocmai ceea ce promite Dumnezeu.,,V voi stropi cu apa curata si veti ft curagigi; va voi curasi de toate spurcaciunile voastre gi de tofi idolii vostri... va voi da o inima noua gi voi pune in voi un duh nou” (Ezechiel 36:25,26). Apostolul Petru adauga:,,Prin care El ne-a dat fagiduintele Lui nespus de mari si scumpe, ca prin ele sa va faceti partasi firii dumnezeiesti, dupa ce agi fugit de stricdciunea care este in lume prin pofte” (2 Petru 1:4). Ingelegi, prietene? Dumnezeu promite sa ne dea o fire noua, firea lui Hristos, cAreia ii place sa Il iubeasca pe Isus si gaseste plicere in ascultare. Asta este convertirea. Ellen G. White explica in felul ur- miator:,,Prin noi ingine, nu suntem mai capabili de a trai o viata sfantd decat era acel om capabil si meargi. Sunt mulfi cei care isi inteleg propria neputinga si tanjesc dupa acea viata spiritu- ala care ii va pune in armonie cu Dumnezeu; se lupta in zadar «O, nenorocitul de mine! pentru ao obfine. In disperare, strig Cine ma va sc4pa de acest trup de moarte!» Aceste suflete de- primate, luptatoare s priveasca in sus. Nimeni nu vede mana care ridic& povara, nici lumina care coboara de la curtile ceresti. Binecuvantarea vine cand, prin credint’, sufletul se preda lui Dumnezeu” (Hristos, Lumina lumii, p. 173, 203). O fiingi nou’, intelegi? O fiingd capabila si iubeasci, 0 fing care s4 doreasca si asculte, o finta care gaseste placere in a face voia lui Dumnezeu. Nu este aceasta o promisiune mi-46 | Atsanono suion nunata? Nimeni nu vede, insi minunea se intampla deoarece promisiunea nu este umani, ci divina. Exist un lucru pe care at trebui sa-l intelegem inainte de a continua — acela ci nu toate convertirile sunt la fel. Une- le se intampla intr-un moment, un om poate fi transformat in doua secunde! Dar alteori acest proces e treptat si ia timp. Unele convertiri sunt insorite de o mare emotie. Altele nu. Asta nu inseamnd ca prima va fi in mod necesar mai autentica decat a doua. Unii crestini pot sa-si aminteasci momentul exact al propriei convertiri, altii nu. Saul din Tars a cazut de pe cal orbit de o lumina si a fost convertit, dar si nu crezi ci toate persoanele ar trebui si cada de pe cal ca si fie convertite. Ceea ce conteaza cu adevarat este ca acea schimbare a firii s4 aiba loc, transformarea sa fie o realitate. Dintr-odata, lupul devine 0 oaie adevarata. Mi-am petrecut primul an de slujire ca pastor intr-o ma- hala, in capitala sari mele. Era un deal locuit, in majoritate, de oameni nevoiasi, insi acel loc a devenit scena unor convertiri minunate, prin lucrarea Duhului Sfant. {ntr-o zi, mergand pe drumurile inguste ale acelui deal, am fost surprins de un caine care a inceput sf latre. Fara ex- perienta, am facut greseala de a fugi si, in cdteva secunde, nu mai era doar unul, ci o haita care alerga dupa mine. Speriat, a trebuit sd imping poarta unei case si si ma ascund de cAinii infuriagi. Dar, cand am vazut unde mi aflam, as fi preferat si ma fi prins cAinii afard. Era o inc4pere intunecata si putin ven- tilata, iluminata doar de doua lumanari mari in mijlocul unei mese. Mirosea ingrozitor. Pe masa se putea vedea o gramajoaraISUSESTETOTUL PRIETENE! | 47 de scrum de gigara si frunze de coca. In jurul mesei, femei bete si, pe jos, sticle goale de bauturi alcoolice. In cateva fractiuni de secundd m-am vazut inconjurat de ele. Nu aveau ganduri prea sfinte. Mi-am cerut scuze. Am explicat ci intrasem din cauza cAinilor, dar curtoazia si bunele maniere nu au functionat. A trebuit sa fu nepoliticos si, cu forta, am reusit sa ies. Cateva zile mai tarziu, una dintre femei m-a abordat pe strada. — Tu ai fost acela care a intrat in casa, in ziua aceea, urmirit de caini? — Da, am spus, si mi-am cerut scuze inca o data. — Scuze? a rimas surprinsa. Nu, domnule, cred ci noi trebuie si ne cerem scuze. I-am explicat cd eram pastor si cA predicam in fiecare seara intr-o sala din varful dealului si am invitat-o s4 participe la conferingele noastre. in acea seara, spre surprinderea mea, a venit. Bause mult si a dormit in timpul predicii. In urmatoarea sear, s-a intors impreund cu alte dou. Tot timpul beata, dor- mea in timp ce eu vorbeam, Intr-o zi, m-a cautat. — Pastore, a spus, ingrijorata si mirosind a alcool, am nevoie sa vorbesc cu dumneavoastra. Viata mea este o tragedie. Poate va ganditi cA nu inteleg nimic din ce predicati pentru 4 sunt beat, dar din nefericire inteleg totul, pastore, si sunt disperata! Am privit-o cu compasiune. Era ugor si vezi pe chipul ei, in ochi, in lacrimile pe care nu reusea sa le retina, tragedia unei vieri fara Hristos. Era o betiva inveterata.48 ALEJANDRO BULLON — Pastore, continua ea, eu am avut o familie frumoasa, un sof cinstit si muncitor si copii minunafi. Nu traiam in bel- sug, dar nu ne-a lipsit niciodata painea de pe masa, pana cand am inceput s4 consum alcool. Nu stiu cum s-a intamplat. Am ajuns intr-un punct in care bautura era cea mai importanta pentru mine. Uneori, soful meu venea acasd seara obosit de la munca gi ma gasea beatd, iar pe copii flamanzi si neglijati. Acesta a fost inceputul nenorocirii mele. El a inceput sa ma bara, dar nici asa eu nu m-am lsat de baut. Viata acasi a deve- nit insuportabila. Intr-o zi, in timp ce el era la mune, am avut curajul s-mi iau hainele si si-mi abandonez ciminul, sogul si copii, dintre care cel mai mic avea doar doi ani. Aga cd am ve- nit s4 locuiesc pe dealul asta unde, pentru a supraviepui, m-am dedat la o viagd de promiscuitate si abandon! Mé& durea, ma durea ingrozitor si vid cum pacatul rui- neaza complet viata unei persoane si o determina de multe ori s4 facd lucruri pe care propria persoana nu le ingelege dupa aceea. — Tot acest timp cat am participat la seminare, conti- nua femeia, am simtit c4 viafa mea nu poate continua aga; tre- buie si mi las de baut. Dar, pastore, cand sunt treaza, imi aduc aminte de copiii mei, de soul meu si suferinga pune stapanire pe mine, apoi, ca sa uit, beau din nou si asa viafa mea a intrat intr-un cerc vicios. Fagaduinta lui Dumnezeu este ci El ne va elibera de poftele lumii acesteia, ne va feri de cddere, ne va da o inima nouA si va transforma fiinta noastra! $i asta este ceea ce s-a in- tamplat cu acea femeie, Din fundul gropii de disperare si vin, din adancurile mizeriei i nelinistii, ea a strigat la Dumnezeu: »O, Doamne, transforma fiinta mea, schimba directia vietiiSSUSESTE TOTUL PRIETENE: | 49 mele, elibereazi-ma din robia viciului care ma domina, da-mi o noua fire!” Si Dumnezeu a auzit-o. Nimeni nu a vazut, dar puterea lui Dumnezeu a creat 0 noua fapturd. A renunat la alcool, insa a inceput sa traiasca cu triste- gea de a-si fi abandonat sorul si copii. Era o realitate sfasietoa- re, care-i ranea trupul si facea sa-i sangereze inima. Ma durea s-o vad suferind, asa ca l-am cdutat pe soul ei. Era un om bun. Se scula in fiecare zi dis-de-dimineati, pregitea mAncarea pentru copii si mergea la munca. Baiatul cel mai mare, in var- st de doisprezece ani, incilzea dupa aceea mancarea pentru fratii mai mici. Barbatul se intorcea acasa seara obosit, si chiar asa trebuia sa fac curat in casa si sa spele hainele. Era o via- 14 de sacrificiu. A fost greu si spun ceva vazand un asemenea tablou. In cele din urma, dupa cAteva vizite, iam spus ca ve- neam in numele sogiei. Si-a schimbat atitudinea. Cu ochii sca- parand, a spus: — Nu-mi vorbi despre femeia asta. Ea ruinat viata mea sia copiilor mei, pentru cd ceea ce traim astazi nu mai este viata! Zilele au trecut si cu timpul am devenit prieteni, I-am spus c& sotia care il abandonase murise, cd acea femeie era alta acum, ca nu mai bea gi cA suferea pentru ca isi abandonase fa- milia. Ah! Duhul Sfant reuseste sa faca lucruri care pentru om sunt imposibile. Dupa cateva luni, el a acceptat sa-si vada sotia. Am stabilit 0 intalnire. In acea noapte m-am rugat si am cerut Domnului s4 mai faci inci o minune in viata acelei familii, s4 atinga inima barbatului, s4 reconstruiasca acel camin distrus de pacat. Stii? Exista momente care-ti marcheaza viata pen-50 | ALIANDROBULLON tru totdeauna. Acela a fost unul dintre acele momente in viata mea. Acolo se afla sorul inconjurat de copii. Femeia s-a apro- piat si a c4zut la picioarele lor. — lertari-m, a spus ea plangand, iertati-ma, nu merit, dar va rog, iertati-ma. Am pierdut deja toate drepturile pe care le aveam, sunt un nimeni, vreau doar si imi permiteti sa am gri nimic, vreau doar sA va fiu aproape si sA va ingrijesc si s4 fac tot de voi. Voi fi o slujnica, nu ma voi plange niciodara de ceea ce nu am facut. Au fost momente dramatice si emorionante. In ticerea inimii, am continuat s4 ma rog. Deodata, barbatul a ridicat-o pe femeie si a intrebat: — Nu mai bei? — Nu. De multe luni, Hristos m-a scapat de bauturd. — E de necrezut, a completat sogul emotionat. Cand pastorul a spus cd nu mai bei, nu am crezut, am vrut si vad eu insumi, dar este adevarat, nu mai bei. Spui cd Hristos te-a scipat de baucura? Atunci vreau si fl cunosc pe acest Hristos care a fost in stare si fac aceasta minune. In acest moment, m-am intors si, ascunzind doua la- crimi, m-am retras. Luni mai tarziu, am avut bucuria de a-i vedea botezagi pe acel barbat, pe sotia lui si pe fiul cel mare. Cum transforma Dumnezeu? Nu stiu. Dar eu gtiu cd El este capabil si schimbe. De-a lungul slujirii mele, am va- zut multe vieti transformate. Rauficatori, dependenti de droguri, alcoolici, barbayi si femei care pareau si nu mai aiba speranta de recuperare. Si dacid Dumnezeu a pu-SUSESTETOTUL.FRIETENE | 51 tut sa ti schimbe pe toi, nu ar putea sa transforme si fiinta noastra? »Pastore’, vei spune, ,eu nu sunt ca acei oameni’. Stiu asta. Dar nici Nicodim nu era aga, si Hristos i-a spus: Tu trebuie sa te nati din nou, ai nevoie sa iti schimbi viata, ai nevoie de o fire noua.’ Si Nicodim credea ca, deoarece cu- nostea bine doctrina, fusese deja convertit si a gasit cd acea declaratie a lui Hristos era o ofensa la adresa lui, aga cd a plecat. Timp de trei ani a continuat sa traiasca in mijlocul bi- seticii, purtand acel sentiment ca ceva era in neregula cu el. A continuat sa participe la serviciile de inchinare, indeplinin- du-si responsabilitagile de conducere, dar pe dinduntru era gol si trist. Pana intr-o zi cand iudeii L-au prins pe Isus si L-au dus pe dealul Golgotei. Acolo, corpul Sau a fost pironit pe cru- ce. Jos, in multime se afla Nicodim, tremurand. Si, la vederea siluetei lui Hristos ce se proiecta la orizont, spuse:,Dupa cum a inalrat Moise sarpele in pustie, tot aga trebuie sa fie inalgat si Fiul omului, pentru ca oricine crede in El sa nu piara, ci sA aiba viata vegnica!” Nicodim nu mai reusea si se impotriveasca. Imi imagi- nez cd s-a apropiat de cruce. Poate cA privirea agonizanta a lui Hristos a ajuns pani jos si este posibil ca Nicodim sa fi stri- gat:,Te rog, Isuse, nu pleca! Nu fara s transformi fiinta mea. Da-mi firea noua de care mi-ai vorbit in acea noapte!” $i stri- gatul lui Nicodim a fost auzit. Hristos a transformat fiinga lui. Si acelui barbat fricos care-L cdutase pe Isus ascunzandu-si vulnerabilitatea cu ajutorul umbrelor noptii, nu i-a fost tea- mia si {I marturiseasca in mod public pe Hristos ca Mantuitor52 | ALANDRO eULLON personal. Aga se face ca, impreund cu Iosif din Arimateea, a cerut trupul lui Hristos pentru a-I oferi un mormant. Nu este minunat? Miracolul convertirii se poate intam- pla gi cu tine, cu mine, cu oricine il va accepta. Trebuie doar s alergim la crucea lui Hristos gi si recunoagtem trei lucruri: Primul: ,Sunt un pacdtos!” Nu existé nimic mai greu pentru mandra inima umana decat sa-si recunoasci, nu o sla- biciune, nu o problema de personalitate, ci pacatul. Fara a da vina pe factorul ereditar, pe mediul in care am fost crescuti sau pe ocaziile pe care nu le-am avut. Trebuie sa alergim la Hris- tos si si strigim: ,Doamne, ajuta-ma, sunt un pacdtos! Sunt unicul responsabil, nu am scuze, vreau doar s fiu iertat! Al doilea lucru: ,Nu pot!” Nu are rost s4 vrem sa fim buni prin propriile eforturi. Omenirea isi pierde energia cau- tand si vorbind despre ,autodisciplin3’, despre ,forta interioa- ra’, despre ,puterea mini’ A uitat s4 priveasca la Hristos si caut in sine insasi solugii, dar nu va gasi decat esec si frustrare. Nimic altceva! Sa privim la Hristos si s4 spunem:,,O, Doamne, am incercat totul si nu am reusit! Port in mine o fire ciudata care ma face si pcAtuiesc. Te rog, ajutd-ma, pentru ca sincer nu pot!” Tar lucrul al treilea gi cel mai extraordinar:,,Dumnezeu poate!” Da, prietene. El poate. Sa privim catre varful dealului si, la fel ca Nicodim, s4 cidem la picioarele crucii, strigand in inima noastra: ,Doamne, Te rog, schimba directia vietii mele! Da-mi o noua fire!”SSUSESTETOTUL PRIETENE! | $3 Cuvantul lui Dumnezeu spune cd minunea se va intam- pla. Poate sa se intample acum, in acest moment, in timp ce fii in maini aceasta carte. Tu nu simgi cand Duhul Sfant lucreaza la inima ta. Dintr-odata igi vine sa inchizi cartea si s4 0 arunci la gunoi, exista ceva ce se revolta inauntrul tau. Este firea paca- toasa, cireia nu-i place ce este corect. Ins vocea lui Dumnezeu continua si cheme inima ta. Simi. $i intrebi: Cum este posi- bil? Cum poate Dumnezeu s4-mi schimbe viata intr-o secun- da?” Nu stiu, minunile nu au explicatie, iar convertirea este 0 minune. Eu nu pot explica de ce apa curata si simplA, prin atin- gerea minunari a lui Hristos, o secunda mai rarziu era un vin de calitatea intai. Niciun chimist din lume nu poate explica. Minunile nu se explica, se accepta. Cum a fost posibil ca un orb din nastere sA traiasc in intuneric ani si ani si, in urmatoarea secunda, dupa atinge- rea divind, si vada? Niciun oftalmolog nu poate explica asta. Minunile nu se explicd, se accepta. In acest moment, Dumnezeu vrea sa faci o minune cu tine: o minune a convertirii. Ma rog in timp ce scriu ultimele randuri ale acestui capitol, ma rog pentru tine, fara s te cu- nosc, insa cu certitudinea cA vei spune in inima ta:,Doamne, accept minunea!”Capitolul 5 ESTE POSIBIL SA CONVIETUIESTI CU UN LUP? astore, eu cred ci nu sunt convertit. In mod constant, simt dorinta de a pacatui. Viata mea este un conflict per- manent, Vreau si Il slujesc pe Isus, ins in acelasi timp simt doringa de a face lucruri gresite. Exista solugie pentru mine? fncrebarea a venit din partea unui tanir simplu, de 20 de ani, in campia uscata din Pernambuco, desi ar fi putut iesi la fel de bine de pe buzele vreunui impresar de succes ce isi conduce BMW-uI pe bulevardele puternic luminate ale metropolelor. Problema este aceeasi pentru barbati si femei, tineri si adulsi, bogati si saraci. Dintr-un anumit motiv, ne place si credem ca, in mo- lupta noastra ia sfarsit si ca, incepand din mentul convertiri: acel moment, nu vom mai pacatui; vom fi perfecgi, in sensul de a fi un exemplu de viata pentru altii. Insi de ce, din momentul in care ne predam lui Hristos, lupta devine mai mare, iar con- flictul creste? Inainte de toate, trebuie si infelegem ce se intimpla in momentul convertirii. Mulri sunt convinsi cd in acest moment56 | ALGANDROBULLON Dumnezeu ia de la noi firea pacdtoasa si o inlatura pentru tot- deauna, inlocuind-o cu o noui fire, careia fi place si iubeasca si sd asculte. Aceasta nu este intru totul adevarat. Ar fi minunat daca ar fi asa, din moment ce niciodata nu am mai avea dorinta de a pacdtui. Izvorul ,poftelor si pasiunilor acestei lumi” nu ar mai exista. In consecing, viata noastrd ar fi ca cea a lui Adam gia Evei inaintea caderii. Din nefericire, lucrurile nu se intampla in acest fel. Cand ne convertim, Dumnezeu pune induntrul nostru o noua fire, firea lui Hristos. Dar ce se intampla cu vechea fire pacatoasa, firea de lup? Ea nu iese, cum isi imagineaza mulfi. Ea ramane acolo, agonizand. »Acea parte a noastra cireia fi place s4 pacdtuiasca a fost zdrobita si ranita de moarte” (Romani 6:6; versiunea biblica O mais im- portante é 0 amor; parafrazi), afirma apostolul. $i acum? Acum devenim persoane cu doud firi: firea lui Hristos, noua, proaspat instalata si cea veche, pacdtoasa,,,zdrobita si ranita de moarte’, care continua s4 existe induntrul nostru. Ideal ar fi ca vechea fire sA ramana pentru totdeauna »tanita de moarte’. Dar aceasta situatie nu este definitiva. Cu prima ocazie cand este hranita, isi va recupera in mod complet fortele si se va lupta si alunge din viata noastra noua fire. De aceea, dupa convertire, lupta se mareste. Exista mult mai mult conflict intr-un om dupa convertirea lui decAt ina- inte. Esti surprins? Incearcd sa intelegi ce spun. Dupi ce Il ac- cepti pe Isus, te poti astepta la o lupta mai mare in inima ta, un conflict interior care de multe ori te va duce la disperare, daci nu te vei opri ca sa intelegi problema. Chestiunea este simpl4. Omul fara Hristos are doar o fire — cea cu care s-a nascut $i care face ce nu trebuie oricand doreste.SSUS ESTE TOTUL.PRIETENE! | 57 Nu exista nimeni care sa i se impotriveasca. Nu exista lupta, nu existd conflict. Ins tu ¢i-ai predat viaga lui Hristos, ai trdit minunea convertirii, ai acum o noud fire si ea se impotriveste celei vechi. Intelegi de ce viata omului neconvertit poate parea mai ugoa- r? El are doar o fire, care degine controlul vietii, fara opozitie. insa, imediac dupa convertire, cand omul crede ci vechea fire nu mai este, descopera cA ea inca se afla acolo, iar conflictul incepe. Are doui firi si am4ndoui se lupta. Cunosti povestea lui Pavel? A existat un moment in viata lui in care a ajuns in pra- gul nebuniei. In scrisoarea lui ctre crestinii din Roma, spune: »Cci nu stiu ce fac: nu fac ce vreau, ci fac ce urase... Si atunci, nu mai sunt eu cel ce face lucrul acesta, ci pacatul care locuieste in mine. Gasesc dar in mine legea aceasta... dupa omul dinaun- tru imi place Legea lui Dumnezeu dar vad in madularele mele o alta lege, care se lupta impotriva legii primite de mintea mea” (Romani 7:15, 17, 21, 22, 23). Intelegi, prietene? Doui firi, doua forte luptand in inte- riorul fiintei apostolului Pavel. Un conflict ce |-a dus la dispe- In ce situatie rare, pentru cd, in urmatorul verset, el exclam: ingrozitoare ma aflu! Cine mi va sc4pa de robia acestei firi in- terioare de moarte?” (Romani 7:24; parafraza) Acum intreb: in momentul in care Pavel a scris Epis- tola catre Romani, era sau nu convertit? Bineinteles ca era. El fusese convertit pe drumul spre Damasc, cand s-a intdlnit cu Isus gi a cAzut de pe cal. Cu toate acestea, iata experienta unui om convertit simtind induntrul sau conflictul produs de lupta celor doua firi.58 | AANDRO BLLLON Nu te ingrijora, prietene, din cauza tensiunii si conflic- tului care apar ca urmare a convertirii tale. Doua firi, inrelegi? Tu si cu mine suntem oameni cu doua firi care nu se plac. Apostolul Pavel a reusit si ingeleagi acest conflict la un mo- ment dat, si atunci a scris: ,Umblagi carmuiti de Dubul si nu impliniti poftele firii pamAntesti. Caci firea pamAnteasc pof- teste impotriva Duhului si Duhul, impotriva firii pamantesti: sunt lucruri potrivnice unele altora, asa cA nu puteti face tot ce voiti” (Galateni 5:16,17). — Pastore, vei intreba tu, vrei sa zici ci toata viata mea va fi o viata de conflict? Nu in mod necesar; si asta va depinde de decizia ta. Cele doui firi se afl4 in luptd astazi, dar, in cele din urma, una dintre ele va invinge. Una dintre ele va prelua total controlul vietii tale. Una dintre ele va supraviequi, iar cealalt va muri. Depin- de de decizia ta care dintre ele va iesi victorioasa. Si ilustram aceasta chestiune in urmatorul fel. Sa presu- punem cA in arena unui circ urmeaza si fie eliberate dou flare ce se vrea a fi implicate intr-o lupta pana la moarte. Impresa- tii circului separa cele doua animale si le pun in custi separa- te. Unul este hranit din belsug. Primegte mancare si apa din abundenga. Celalalt este dat uitarii aproape in intregime. Din cand in cand, cineva ii da doar o bucaricd de mancare, suficient cat s4 nu moara. Cand va veni momentul confruntarii, care dintre cele doua animale va invinge? Exista vreo indoiala? Stii ci va fi acela care a fost mai bine hranit, nu-i asa? Asta este ceea ce se intamplA in lupta firilor de a obtine controlul asupra vietii noastre. In cele din urma, doar una dintre ele va lua in stapa-SSUSESTETOTUL PRETENE | 59 nire teritoriul in mod complet. Si fara indoiala va fi cea care a fost mai bine hranita in aceasta perioada. Se intampla cA fiintele umane, in general, hranesc mai mulk firea pacdtoasa, aceasta fiind cauza esecului nostru con- stant, chiar si dupa predarea noastra lui Hristos. Dumnezeu a realizat in noi minunea convertirii, a implantat in inima noastra noua fire, dar noi nu avem grija de ea, nu o hranim si, in consecinta, vechea fire pune totdeauna stapanire pe viata noastra. Cum se hranesc firile? Prin intermediul celor cinci simruri. Tor ce intra in mintea noastra prin intermediul sim- gurilor este un aliment pentru una dintre cele doua firi. in special ceea ce vine prin vaz si auz. De aceea trebuie si fim grijulii cand alegem emisiunile pe care le urmarim, filmele pe care le vizionam, site-urile pe care le accesim, revistele gi car- tile pe care le citim, conversagiile la care luam parte si muzica pe care o ascultam. Este adevarat cA, atata timp cat vom fi in aceastd lume, chiar si fara si vrem, vom strecura hran firii celei rele. Nu pu- tem evita si ascultam o muzica ce inspira sentimente negative in timp ce ne aflim in autobuz sau la locul de munci, find fortati d unei imagini negative in timp ce citim sau urmérim gtirile. Este prejurari. De asemenea, nu putem preveni aparitia imposibil s4 nu ascultam conversatii distructive la scoala sau pe strada. Insa putem evita si punem, in mod voluntar, acest fel de »hrana” in mintea noastra. Este inevitabil ca, din cdnd in cand, sa nu cadi,firimituri” pentru firea cea rea. Insi putem evita sa o hranim cu fripturi si delicatese. Putem evita so alimentam in mod constient gi voluntar.60 | ALEIANDRO BULLON in realitate, victoria noastra si, in consecinga, fericirea noastra in viata de crestin depind de cum am invarat sa convie- suim cu ambele firi. Cum? Hranind firea lui Hristos si infome- tand-o pe cealalta. Asta este ceea ce spune apostolul Pavel cand afirma c4,cei ce sunt ai lui Hristos Isus si-au rastignit firea pa- minteasca, impreund cu patimile si poftele ei” (Galateni 5:24). In timpul lui Isus, cand un om era crucificat, era declarat executat si mort in mod legal, insa, in realitate, era incd viu pe cruce, suferind si agonizind. Uneori rudele sau prietenii ve- neau noaptea gi salvau corpul executatului, aveau grija de el si omul se intorcea la viata, iar de multe ori se intorcea la viata de delincventa si crim. Ceea ce vrea Pavel si spuna este c4 trebuie si mentinem pironita pe cruce vechea noastra fire. SA nu o lisdm sa coboare si cu mult mai pugin si avem griji de ea si s-o alimentam. — Bine, pastore, vei spune, pana cand va trebui s4 con- vietuiesc cu aceastA lupta a firilor? Cat timp vom fi pe acest pamant, nu exist modalitate de a scipa de firea pacdtoasi in mod complet, dar putem inceta s4 o hranim, facand lupta mai usoara. O putem mentine,,ranita de moarte si agonizand’, dar si o scoatem din fiinga noastra, nu. Pani si o crestind victorioasa ca Ellen White a declarart:,Nu pu- tem spune «eu sunt fara pacat» atata timp cat acest trup pacatos nu va fi schimbat si transformat dupa chipul trupului glorios al lui Hristos” (Signs of the Times, 23 martie 1888). Dar, slava lui Dumnezeu, exista o fagaduint4 minunata: »Ce spun eu, fragilor, este cd nu pot carnea si sangele si mos- teneasci Imparagia lui Dumnezeu si ci putrezirea nu poate mosteni neputrezirea. lata, va spun o taina: nu vom adormiISUSESTE TOTUL PRETENE: | 6 toti, dar togi vom fi schimbagi intr-o clipa, intr-o clipeala din ochi, la cea din urma trambir4. Trambita va suna, mortii vor invia nesupusi putrezirii si noi vom fi schimbagi. Caci trebuie ca trupul acesta supus putrezirii si se imbrace in neputrezire si trupul acesta muritor si se imbrace in nemurire. Cand trupul acesta supus putrezirii se va imbraca in neputrezire si trupul acesta muritor se va imbraca in nemurire, atunci se va implini cuvantul care este scris: «Moartea a fost inghitita de biruinta. Unde igi este biruinra, moarte? Unde igi este boldul moarte?» Boldul mortii este pacatul si puterea pacarului este Legea” (1 Corinteni 15:50-54). Nu este minunat? Un trup nou? Fira firea pacatoasi. In sfarsit, Dumnezeu va smulge vechea fire din noi si 0 va distru- ge pentru totdeauna. Atunci da, nu va mai exista lupta, conflict interior, doringa de a pacdtui. Vom fi din nou oameni cu o sin- gura fire, cea a lui Hristos, perfecta si care gaseste placere ina iubi, asculta si umbla pe caile lui Dumnezeu. Pana cand va veni acea zi, vom invata s4 convieruim cu vechea fire, infometand-o, sufocand-o si hranind noua fire in mod constant. Acesta a fost secretul pe care l-a descoperit intr-o zi apostolul Pavel. Cativa ani mai tarziu, dupa ce a scris disperatul capitol 7 al Epistolei catre romani, Pavel le-a scris filipenilor spunan- du-le:,,lar acum, fragilor, la incheierea acestei scrisori, vreau si va mai spun inca un lucru, Bazati-va gandurile pe ceea ce este adevarat, bun si drept. Ganditi-va la lucruri care sunt curate si placute!” (Filipeni 4:8; parafraza) El vorbeste despre hrana noii firi, observi? El descope- rise secretul vierii victorioase. El nu mai alimenta vechea fire.62 | ALEANDRO BULLEN Acum, firea lui Hristos preluase controlul in viaga lui.,,Dar nu mai traiesc eu, ci Hristos traieste in mine” (Galateni 2:20). Si, pe masur ce anii treceau, vechea lui fire a devenit din ce in ce mai slabird, in aga fel incAt, atunci cand a venit mo- mentul mortii sale, a exclamat:,,Pentru mult timp m-am luptat neobosit si in mijlocul tuturor acestor lucruri m-am pastrat credincios Domnului. Acum a venit timpul si incetez lupta si si ma odihnesc: Am invins. Acolo in ceruri ma asteapti o cunund pe care mi-o va da Domnul in ziua venirii Lui!” (2 Ti- motei 4:7,8; parafraza). Ah, drag cititor, cat este de bine s& vezi sfarsitul vie- tii apostolului Pavel!,,Am invins’, a spus el.,,Am reugit! Am ajuns.’ Ma emorionez cand ma gandesc la astfel de cuvinte. Asta inseamni ci si eu pot invinge? Pot fi i eu un invingator? Chiar aga, prietene. Tu si cu mine putem. Hristos ne-a garan- tat victoria la cruce. El este chiar ling’ tine in orele de lupta. in momentele in care crezi cA toti te-au abandonat, ca nu vei re- usi niciodata, cA esti un esec complet, adu-ti aminte ca El este acolo, iubindu-te, iertandu-te si sustinandu-te.,,Caci Dumne- zeu este Acela care lucreaza in voi si va da, dupa placerea Lui, si voinga, i infaptuirea” (Filipeni 2:13). Totul este o chestiune de timp. El va veni nu va intarzia si atunci victoria va fi definitiva gi vesnici. »Doamne, ffi mulgumesc pentru fagiduinga ca, intr-o zi, lupta va lua sfarsit. Ajuta-mé ca, atata timp cat voi fi pe acest pamént, sa hranesc firea lui Hristos gi sA las firea pimanteasca sA moari de foame. Asta este partea mea, Dumnezeul meu, stiu, dar nici asta nu reusesc sd fac. Te rog, vino si fa in locul meu ceea ce eu sunt incapabil sa fac singur. Amin!”Capitolul 6 PRIETENII iSI APARA PRIETENII a n capitolul anterior, am vazut ca inaduntrul nostru exista dou firi ce se lupta pentru suprematie in viata noastra. Cel rau va face tot posibilul ca firea pacdtoasa sa iasi bi- ruitoare si s4 ne impinga in pacat. Tinta este mintea noastra, pentru cd ea reprezintd vointa noastra. Campul de bataie este mintea noastra. Daca ne cucereste mintea, ne-a cucerit viata. De aceea, el va face totul pentru a o captura. Va folosi drogu- rile, alcoolul, gigirile, sexul, erezii, filozofii. Nu conteazi me- toda, nu conteaza ora, nu conteaz4 pretul. Mottoul lui este: »»A invinge, a infrange, a ruina.” Vei descoperi cd lupta nu este usoara; vor exista momente in viata ta in care te vei simi ca o mica planta firava din mijlocul degertului, ce incearcd s4 se impotriveasca unei furtuni de nisip ce 0 va duce la distrugere. Ce este de facut? Are Dumnezeu vreo solutie? Bineinte- les ca are. Apostolul Pavel a spus:,,.ncolo, fratilor, intarigi-va in Domnul si in puterea tariei Lui. Imbracagi-va cu toatd armu- ra lui Dumnezeu, ca s4 pureti tine piept impotriva unelririlor| [ALEJANDRO BULLON Diavolului. Caci noi n-avem de luptat impotriva carnii si san- gelui, ci impotriva cApeteniilor, impotriva domniilor, impotriva stapanitorilor intunericului acestui veac, impotriva duhurilor rautarii care sunt in locurile ceresti’ (Efeseni 6:10-12). Vezi? Putem fi imbracati cu puterea lui Dumnezeu. ins lupta nu va lua sfarsit, pentru cd dusmanul nostru este invi- zibil, viclean, lag si insistent. El este si tradator. Nu-si arata niciodata chipul. Se ascunde si foloseste ca instrument, pen- tru a obgine controlul viegii noastre, ceva foarte subtil, numit ispita. Ce este ispita? Este tot efortul pe care il face inamicul de ane duce in pacat. insi ispita nu este pacar. Nimeni nu trebuie sd se simta pacatos pentru faptul cd este ispitic. Daca esti intins in pat si dintr-odata igi apare un gand pacatos in minte, nu-i nevoie sd te gandesti cd esti pierdut si sd te condamni pentru faptul cA un gand negativ a apdrut pentru o secunda sau doua. Ellen White are o ilustratie foarte simpla in privinta aceasta: »Nu pofi evita’, spune ea, ,ca pasarile si zboare pe deasupra capului tau, dar le poti impiedica sa igi facd un cuib in el.” Exista multe tipuri de ispite. In realitate, Satana are o fabrica de ispite. Acolo sunt elaborate ispite personalizate, spe- cifice pentru fiecare individ. Iar cel rau cunoaste foarte bine partea slaba a fiecarei fiinte umane. Pentru unul va fi alcoolul, pentru un altul invidia, pentru altul drogurile, pentru altul se- xul fard limite. fn fine, lupta noastra este impotriva unei fiinte inteligente care ne cunoaste originile, mediul in care am cres- cut, insusirile transmise ereditar de catre paringii nostri. Va face totul ca sa ne insele. Se va ascunde in spatele unui cantec senzual, in spatele unei femei frumoase, al unui tanar minu-SSUSESTETOTUL.PRIETENE! | 65; nat sau al unei teorii fascinante. Se va imbraca in lumina, dac4 va fi necesar. Pentru scopurile sale, orice merge. Scopul scuza mijloacele. Ins tot ce va face ca s te ingele este doar o ispita, iar ispita nu este pacat. Inamicul nu va putea invinge decat daca se bazeaza pe colaborarea fiingei umane. El poate face ce vrea. Ne poate in- conjura viata de ispite: glasuri, multe glasuri, bani, glorie, fai- mi, plicere, lumini — tot ce vrei. ins totul este doar o ispita. El nu ne poate obliga si pacdtuim. $i daca totusi cidem, este pentru c4 acceptim sa cidem. Este pentru c4 am cedat de bu- navoie farmecului ispitei.,Oricat de mare ar fi povara ce apasa asupra sufletului, pacatul este propria noastra fapra. Nu sti nici in puterea pamantului gi nici a iadului s4 constranga pe cineva sa faptuiasc4 raul. Satana ne atacd in punctele noastre slabe, dar nu trebuie s4 ne ldsim infrangi. Oricat de sever gi de neasteptat ar fi atacul lui, Dumnezeu Se ingrijeste si ne dea ajutor si, prin puterea Sa, noi putem birui” (Patriarhi si profeti, p-442). Putem ingelege diferenta dintre ispita si pacat printr-o ilustratie. Ispita este ca un telefon care suna. Pacatul apare atunci cand raspunzi. Daca nu raspunzi, nu exista pacat. Dar telefonul continua si sune. Deranjeaza? Bineinteles ca deran- jeaza, insa este doar o simpla ispita. Sa ludm in considerare cAteva sfaturi care ar putea fi uti- le atunci cand ne aflam in fata unei ispite. Cand vine ispita, cautd si te gandesti la altceva. Am explicat deja ci lupta este data pentru a ocupa teritoriul mingii, deci strange in mintea ta fagaduinge biblice. Exist o lege a fizicii care spune:,,Un spatiu66 | AUANDRO BULLON gol poate fi ocupat doar de un corp in acelasi timp!” Spagiul este mintea noastra. Ea nu poate ramAne niciodata goala, cu exceptia momentului in care dormim. Ori de cte ori vine is- pita, apeleaza la ajutorul divin, repeta un psalm din memorie, cAnc un imn, aminteste-ti versetul meditatiei din acea zi, pune ginduri si figiduinte biblice in minte. In conformitate cu legea fizicii, ispita nu va gasi niciodata portita ca sa intre. Ceea ce nu putem permite este ca gandul negativ, numit ispita, s4 rimana in mintea noastra mai mult de doua secunde. Nu trebuie si il indragim, nu trebuie sd ne gisim placere in el, pentru ca atunci ispita devine pacat. Mai intai sub forma unei dorinte pacdtoase, care dupa aceea ne va duce la un act pacatos, iar daca este repetat, ne va conduce la viciu. Un alt sfat pe care ar trebui sd ni-l amintim este cA peri- oada critic a ispitei nu dureazd mai mult de 3 minute. Orice ispita trece printr-un proces. Incepe putin cate pugin si conti- nud sa bat din ce in ce mai tare la poarta cet3tii mintii noas- tre. Existi un moment in care pare ci nu vei putea rezista. Ins fiecare ispit4 ajunge la punctul maxim al intensitatii sale intr-o perioada de 3 minute. fyi amintesti de exemplul cu telefonul? El suna, sun, dar, dacA nu raspunzi, inceteaza si mai sune. Partea bund este ca, dupa ce ai trecut de atacul ispitei, poti s4 devii mult mai puternic. De fiecare data cand suntem ispititi, invingem sau suntem infrangi, cucerim sau suntem cuceriti. Raspunsul pe care il dam ispitei ne poate face mai puternici sau mai slabi. Daca ne predam in brarele lui Hristos si biruim, vom fi mai bine pregatiti pentru urmatoarea ispita. Daca luptam singuri si esudm, vom fi mai slabiti si vulnerabili cand va veni urmatoarea isp!SSUSESTE TOTUL PRIETENE | 67 Tar acum, cel mai important sfat: Nu privi la tine insuti, priveste la Hristos! Este fundamental, pentru ca rezultatul f- nal va depinde de cine ocupa gandurile noastre. Privind doar la noi ingine, vom avea parte de esec gi frustrare. Iara parado- xul. Lumea spune: ,Priveste la tine’, ,descopera-ti potentialul’, ,concentreaza-te pentru a obtine forta mintii’, ,descopera-te’, ,exploreazi-ti energia interioara’. Ins inauntrul nostru existi doar chin, gol, dezechilibru si de multe ori disperare. Dumnezeu are o cale mai buna. El ne cere sA privim la Hristos. Aceasta este o cale simpla, dar sigura. Se povesteste despre un anumit fachir din India care a ajuns intr-un sat si le-a spus oamenilor de acolo ca el putea face aur din nimic. Oamenii au alergar s4-l vada pe ciudatul vizitator. Barbatul a pus un pic de apa intr-o farfurie mare, c4- teva picdturi de vopsea si a inceput sa miste farfuria in cercuri, repetand o serie de cuvinte magice. Inctr-un moment in care atengia publicului era distrasa, fachirul a lasat sa cada din maneca o bucata de aur in farfurie, dup§ care a scurs apa din vas si a aratat tuturor bucata de aur. Tori priveau cu neincredere. Un negustor din oras a vrut si cumpere formula pentru 500 de dolari si fachirul i-a vandut-o. »Dar'’, a explicat,,nu te poti gandi la maimuta cu fundul rogu cand misti farfuria, pentru c4, daca te gandesti la ea, aurul nu va aparea niciodata’. Negustorul a promis ci, isi va duce aminte s4 nu se gan- deasca la maimur’’, dar cu cat se straduia mai mult, cu atat mai puternicd ii rimanea in minte imaginea maimutei cu fundul rosu. Aga cA nu a obginut niciodata mult doritul aur.68 | ALEIANORO BLLLON Nu i se pare familiar acest fapt? Cu cat ne dorim mai mult sd scdpam de ispita, cu atat ea este mai puternica. Prives- te la Hristos, El si ocupe intregul teritoriu al mingii tale prin fagaduingele biblice! Am si va impartagesc 0 experienta care mi-a marcat via- ta de copil. Trebuie sa fi avut vreo gase sau sapte ani pe vremea aceea. La scoala, tori copiii eran cam de aceeasi varsta cu mine. Existau doar doi baieti mari, de saisprezece ani. Unul dintre ei era foarte rautacios, fi bitea pe copii gi le lua lucrurile cu forta. Mama obigsnuia sa imi dea in fiecare zi douazeci de ba- nufi pentru o gustare. Pe vremea aceea, cu douazeci de banuti puteai si cumperi o ingherata de cipsuni si cateva alune prji- te. Cred cd mA trezeam in fiecare zi cu o extraordinara nerab- dare de a merge la scoala doar datorita ingheratei si alunelor, si nu din cauza invatatului. O ingherata era cea mai mare bucurie pentru un baiat de sase ani. {ntr-o zi, pe drumul citre scoala, acel baiat riutacios mi-a iesit in cale si mi-a cerut banutii. M-am impotrivit, ins el mi-a rasucit bratul si mi i-a luat cu forta. — Il vezi pe acel barbar fara un brat? mi-a spus, aratand catre un tanar cu o singura mani, care locuia in cartier. Stii de ce nu are o man? Bu i-am taiat-o. $i daca ii spui mamei tale sau profesoarei ca fi-am luat moneda, ifi tai si fie mana. Atunci a inceput tragedia mea. Zi dupa zi ti dadeam ba- nufii. Asta m4 umplea de revolta. Cel mai rau era ci nu puteam spune nimanui. Nu voiam si imi pierd bragul. Am devenit un copil trist, plangeam singur noaptea. Nu mai aveam motivatie s4 merg la scoala. Uneori, in pauza, acel baiat rutacios cumpara 0SSUSESTE TOTUL PRIETENE! | 69 ingherata cu bani mei si o manca lang mine. Ce putea face un copil de sase ani impotriva unuia de saisprezece? fner-o zi, in timpul pauzei, priveam copiii jucandu-se, cand acel baiat rau |-a batut pe unul dintre ei. In acel moment, a aparut celalalt baiat mai mare din scoala, care l-a lovit. Spre surpriza mea, baiatul cel rau nu a avut curaj sa il infrunte. Mi-a venit o idee stralucita. L-am cautat pe celalalt baiat sii-am spus:,Ji-ar placea sa cAstigi zece banuti pe zi? $i i-am spus toata povestea. Baiatul a promis ci ma va proteja. Ne-am inteles ca in urmatoarea zi si ma astepte in locul in care baiatul cel rau mé astepta de obicei. In acea noapte, aproape ci nu am dormit. Maine, gindeam, va fi marea mea zi. Nimeni nu-mi va mai lua vreodata ce-i al meu! In urmatoarea zi m-am trezit devreme. Am primit ba- nutii de la mama mea $i m-am indreptat spre scoala. Acolo, in acelasi loc ca intotdeauna, se afla baiatul cel rautacios astep- tandu-ma. De data asta nu m-am uitat la el. Mi-am vazut de drum, insi el m-a prins din urmA si mi-a cerut banii. — Niciodata, ai auzit? Nu-ti voi mai da niciodata banu- fii mei, i-am spus privindu-l provocator in ochi. Calaului meu nu-i venea sa creada ce auzea. A inceput sa-mi rasuceasca bratul. Dar in acel moment, de cealalta parte a strazii, a iesit prietenul meu si amAndoi i-am dat o mama de bataie batausului. ZAmbesti? Si eu zAmbesc ast4zi, insi tremur cand ma gandesc la orele de agonie si de neputinga pe care le-a trait un copil de sase ani. Noi suntem copilul, iar Diavolul este acel baiat de gai- sprezece ani. Uneori el vine si ne ia nu iluzia unei ingherate, ci70 | ALRIANORO BULLION chiar bucuria de a trai. Ne darama castelele, visurile, ne strica planurile. Ne fur valorile morale, respectul de sine, smulge de la noi pacea gi echilibrul interior si rade, rade pentru cA se consi- der biruitor. Iar rsul lui este ca o palma pe chipul lui Hristos. Uneori se joaca cu noi aga cum pisica se joacd cu soarece- le. Ne las s4 scip&m un pic, ne lasa s4 credem cA suntem liberi, ca apoi sd atace cu fort, rinindu-ne si umilindu-ne. De ce? De ce trebuie sa fie aga? De cealalta parte a strazii, pe colina singuratic’, a fost atarnat un Dumnezeu-om nu doar pentru a oferi iertare, ci ca si dea putere. Cand a murit, dusmanul a crezut ca a invins, insd a treia zi a iesit din maruntaiele pamantului un Hristos biruitor. A inviat. Astazi traieste. Trieste pentru a da pute- re. Priveste la mormantul gol! Priveste la cer si vezi Uriasul istoriei dispus sa biruie pentru tine! Hristos a invins. Hristos La invins pe vrajmasul Sau in pustie. L-a invins la cruce. L-a invins in moarte. Acum ramane doar si-l invinga in inimile noastre. In aceasta privinti, decizia ne apartine. El nu poate iegi biruitor in inima noastra daca nu ii permitem. Vrajmasul nostru este un vrajmag invins. Se luptd cu disperare,,ca un leu, cdutand pe cine sa inghita flindca stie ca are putina vreme’, pentru ca recunoaste ci este invins. O veche legend spune cA un razboinic lupta intr-o ba- talie cand i-a fost taiat capul, insa era atat de implicat in lupta, incat chiar si fara cap omora pe multi, pana cand cineva s-a uitat la el si i-a spus:,,Nu mai ai cap. Esti mort.’ Atunci razboi- nicul a cazut si a incetat s4 mai lupte. Asa este, prietene. Luptam cu un vrajmas fara cap. Hris- tos |-a invins deja. Va invinge si in inima ta?ISUS ESTE TOTUL, PRIETENE! Da! Pentru ca nu te lasa singur niciodata. »Satana nu poate si rabde ca cineva sA apeleze la puter- nicul sau rival, deoarece se teme si tremura inaintea puterii si maiestagii lui Hristos. Intreaga ostire a lui Satana tremuri la soapta rugaciunii arzatoare... Si cand ingerii atotputernici, im- bracati cu armura cerului, vin in ajutorul sufletului descurajat gi urmarit, Satana si oastea lui dau inapoi, stiind bine ca lupta este pierduta. [...] Striga catre Domnul, suflet ispitit! Cazi, aga neputincios si nedemn cum esti, la picioarele lui Isus si cere implinirea fa- gaduingei Sale. Domnul va auzi. El stie cat de tari sunt porniri- le inimii firesti gi te ajuta ori de cate ori vine ispita.’ (Solii catre tineret, p. 53, 67) 7Capitolul 7 ESTE POSIBIL SA FII PERFECT? -am cunoscut pe Richard in Victoria, in timpul unei Saptamani de Rugaciune. M-a cdutat la hotel intr-o sea- ri, dupi ce predicasem pe tema luptei firilor. — Pastore, a spus el, cred ci intr-un anumit fel Dumne- zeu este nedrept cerand de la noi perfectiunea. El stie ci ne-am nascut cu firea pacdtoasa $i cd asta ne face sa gresim in mod constant. Am facut atat de multe lucruri gresite in viaga! Nu am cum si fiu perfect. Ca sa intelegem acest subiect al perfectiunii, trebuie si analizim viata unor oameni considerati de Dumnezeu perfecti. Despre Enoh, de exemplu, Biblia spune c4,,a umblat cu Dumnezeu, apoi nu s-a mai vazut, pentru ca I-a luat Dumne- zeu” (Geneza 5:24). Daca Dumnezeu decide si ia pe cineva la cer, o face pentru ci acea persoani este perfect’, nu crezi? Insi care a fost motivul pentru care Dumnezeu |-a luat pe Enoh la El? Biblia raspunde:,,El a umblat cu Dumnezeu.” Sa analizim cazul lui Noe. Sfintele Scripruri afirma ci Noe era un om neprihdnit si fard pata intre cei din vremea lui”74 | MBANDROBULON (Geneza 6:9). Nu ar fi minunat dac& intr-o zi Dumnezeu ar spune despre tine: »Acesta este un tanar neprihanit si fara pata” sau: ,Aceasta este o tandra fara pata’? Nu este aceasta ceea ce fi-ai dori sa fii? Dar motivul pentru care Noe a fost considerat neprihdnit si fard pata este ca el umbla cu Dumnezeu". Ti-aduci aminte de Avraam? El a fost numit ,tatal cre- dinciosilor”. Stiai ca intr-o zi Dumnezeu i S-a aratat si i-a spus: »Eu sunt Domnul cel atotputernic. Umbla inaintea Mea si fii far prihana (fii perfect)” (Geneza 17:1)? Ti-ai dat seama? Tot ce astepta Dumnezeu din partea lui Avraam era s umble cu El. Rezultatul acestui fapt era o viata perfecta. Ce s4 mai spunem de David? Biblia afirma ci David a fost un,om dupd inima lui Dumnezeu’. Ah! Daca ar putea si spun asta gi despre noi intr-o zi! Ce altceva ne-am mai putea inima lui Dum- dori? Dar, de ce a devenit David,,un om dup: nezeu”? Care a fost cea mai mare obsesie a vietii lui David? »Voi umbla inaintea Domnului, pe pamantul celor vii.’ Ai observat c exist o frazd care este numitorul comun in viata tuturor acestor barbati mentionati mai sus?,,A umblat cu Dumnezew!” Toi au fost perfecti pentru cd au umblat cu Dumnezeu. Exista o relatie minunata de dragoste intre Dum- nezeu $i ei. Ajunsesera, in experienta lor, la un punct in care nu puteau trai despartiti de Dumnezeu. De aceea i-a considerat Dumnezeu perfecti, sfingi, neprihaniti, fara para si drepri. Interesant este cA exist intotdeauna ceva curios in viata fiecaruia. Intr-o zi Noe s-a imbatat pana acolo incat si-a scos hainele si a ramas gol, facand de rugine intreaga familie. Ai fa- cut asta vreodata? Noe a facut-o, si totusi Dumnezeu a spus ci el era,neprihanit si fara pata intre cei din vremea lui’.ISUSESTE TOTUL PRETENE! | 75 Avraam a fost atat de las intr-o zi, incat i-a fost fricd sa spuna cA Sara era nevasta lui si, afirmand ca era sora lui, aproape ca l-a impins pe imparat s4 comita adulter, Rezulta- tele ar fi fost ingrozitoare daca Dumnezeu nu ar fi intervenit in mod miraculos in acea noapte. Ce atitudine las4 din partea lui Avraam! Dar stiti ce spune totusi Dumnezeu despre el? »Avraam era neprihanit!” Apostolul Pavel il numeste si,,parin- tele credinciosilor’. Si ce si mai spunem despre David? A cAzut in pacat cu totul. A plonjat in apele rulburi ale asasinatului, intrigii si adulterului. Ai facut vreodata ce a facut David? Niciodata? David a facut toate acestea si stii ce spune Biblia despre el? Ca David era un om ,dupa inima lui Dumnezeu” (Psalmii 116:9). Exist un lucru minunat pe care Dumnezeu doreste si ni-l spuna prin intermediul experientei tuturor acestor oa- meni. Ceva maret, ce va revolutiona viata noastra si ne va arata un infinit orizont de speranta. Din punct de vedere omenesc, 0 persoana este neprihani- t4, sfancd, desavargita, fara pata, atunci cand nu greseste nicioda- ta, cand face totul cum trebuie, cand implineste toate normele, legile si regulamentele. Pentru Dumnezeu, un om devine neprihanit atunci cand este dispus s4 umble cu El. Cand Hristos este cel mai im- portant in viata lui. Cand intelege tot ce a facut Hristos pentru el la cruce gi strigi dupa o noua inimé in stare si iubeasca; atunci cand il doare pentru toata suferinga cauzata lui Hristos prin pacatele comise in trecut si, privind la cruce, se indragos- teste de Hristos pana acolo incat sA spuna:,,O, Doamne Isuse,74 | Aaanoeo mato Te iubesc! Te iubesc atat de mult, incdt viara fara Tine n-are sens, Ajuta-ma si umblu cu Tins In acel moment, minunatul Dumnezeu al dragostei var- sa lactimi de bucurie $i apucd m4na slabita a omului cu mana Sa puternica. In momentul acelei atingeri, trecutul nostru este gters pentru cotdeauna; nu conteaz4 daca am fost betivi sau lagi, adulceri sau criminali, totul ramane ingropat. Pentru ca in acel moment ajungem sa ocupam locul lui Hristos. El ne ofera meritele Sale, viata Sa biruitoare, caracterul Sau nepatar gi, in acelagi timp, ia asupra Sa pacatele noastre si sufera pedeap- sa pe care o meritam noi. Din acel moment, incepe cea mai frumoasa si extraordinara experieny4: experienfa minunata a umblarii cu Hristos. Dragostea, in mod natural, este baza acestei experiente, caci nu se poate conviefui si trai fericit cu o persoana pe care nu o iubesti. Tragedia noastra uneori consta in faptul c& noi evaluam perfectiunea in functie de capacitatea noastra de a fi supusi principiilor unei biserici sau normelor unei cirri. Dumnezeu evalueaza perfectiunea in functie de tipul de relatie pe care o avem cu El, Atunci cand incepem umblarea cu Hristos, descoperim curand c4 existA multe lucruri care lui Hristos fi plac, ins’ noua nu ne plac. De asemenea, exist lu- cruri care nu-I plac lui Hristos, iar noua ne plac. Ce este de fa- cut intr-o asemenea situatie? Ne aflam intr-un impas. Ce este de facut? Aici, din nou solugia probleme este dragostea. Cand eram baiat, nu-mi placea papaya. Era un fruct cu un aspect neatractiv pentru mine. O data am si gustat o buca- ta, si tot nu mi-a placut. Dar intr-o zi am cunoscut o ranara‘SUS ESTE TOTUL, PRIETENE! | 7 extraordinara. Am inceput sa o plac si, dupa un timp de prie- tenie, ne-am cAsatorit. Nu voi uita niciodata primul mic dejun pregatit de ea. Cand am pasit in camera, am gisit toata masa decorata cu un ornament special, iar in mijlocul mesei se afla un papaya enorm. Lang’ masi se afla ea, cu o raza de anticipa- re in ochi, ca gi cum se intreba:,,Oare fi va placea?” Am luat loc la masa si, dupa ce I-am multumit Domnului, a taiat papaya pe jumétate si mi-a servit una din jumatati. Am privit fructul. Am privit-o pe ea. Am privit fructul din nou. Imi venea si-i spun:,Multumesc, nu-mi place papaya’, ins nu am reusit.O iubeam. Nu am avut curajul si o dezamagesc. Am luat fructul si, practic, l-am inghigit. Urmitoarea zi, cand am iesit din camera, am increme- nit. In mijlocul mesei se afla din nou un fruct de papaya. M-am uitat la sotia mea $i am afirmat: ,Se pare cd igi place mult pa- paya!” Iar ea, in modul cel mai natural posibil, a raspuns:,,Pen- tru mine, practic, nu existd mic dejun fara papaya, iubitule.” Intr-o fracgiune de secunda mi-am imaginat o viata intreaga inghitind papaya. Ins atunci cand am privit chipul sotiei mele si i-am vazut z4mbetul de satisfactie, am simrit 0 bucurie Hiuntrica in inima. imi iubeam sogia. Ce putea insem- na si mindnci un papaya in plus, in comparatie cu bucuria de ao vedea fericita? Ingelegi ce vreau si spun? In ziua in care ne vom indra- gosti de Hristos, in ziua in care vom ajunge sa-L iubim cu toa- t4 inima noastra, lucrul pe care ni-I vom dori cel mai mult va fi acela de a-L vedea zambind. Fara indoiala, vor exista lucruri care-L fac fericit i pe care noua, cu firea noastra picdtoasa, nu ne face placere sd le facem. Nu cred cd este usor sA pierdem7B | ALEANORO BULLON gustul pentru lucrurile pe care suntem obignuiti si le facem sau sd invatam sa facem lucruri care nu ne plac. Vom avea de platic un preg si vor exista planuri la care va trebui si renungim. Adesea, acest lucru va necesita efort, sacrificiu si suferinga, ins4 toate vor avea sens daca o vom face din dragoste pentru Isus. Profetul Mica a explicat odata modul corect de a umbla cu Dumnezeu:,Ji s-a aratat, omule, ce este bine! $i ce alta cere Domnul de la tine, decat s4 faci dreptate, s4 iubesti mila si s4 umbli smerit cu Dumnezeul tau?” (Mica 6:8) Poti vedea ca ceringa nu este aceea de a umbla cu Dum- nezeu pur si simplu. Conteaza si umbli,,smerit” cu El. El este Cel care conduce. El este Cel care arata calea. El este Cel care spune ce este cel mai bine pentru amAndoi. Eu fl iubesc gi ac- cept sfatul Sau pentru cA stie ce este bine pentru mine. Nu sunt eu cel care conduce umblarea cu El, nu sunt eu cel care trebuie si f] duci pe Dumnezeu acolo unde cred ci trebuie si merg, Doar ma prind de mana Lui si merg. El este Tatal meu, prietenul meu, fratele meu, inceputul si sfarsitul meu. El este totul. Eu doar m4 predau in bragele Sale pline de dragoste si merg. Ma duc acolo unde El doreste si fac tot ce-mi spune. La urma urmelor, El cunoaste drumul si tot ce {si doreste este ca eu sa fin fericit. Toate acestea capata sens doar cand exista dragoste. Viata intreaga este motivata de dragostea lui Hristos. Dacd nu exista o relatie de dragoste intre Hristos i noi, viata devine goala. Crestinismul devine o povara grea, plina de interdictii si datorii. fl putem purta un an, doi sau douazeci, dar, intr-o zi ajungem la limita si il abandondm sau devenim niste zombi, oameni fara viata, masinarii care poarta povara, care implinesc,ISUS ESTE TOTUL, PRIETENE! | 79 care se supun, insi doar masini, fara bucurie, fara entuziasm, incapabili de a sti ce este fericirea. Intr-una din zile, undeva, intr-un cerc de prieteni, cineva ne intreaba:,Tu de ce nu bei?” $i, aproape rusinagi, raspundem: »Pentru ca religia mea nu-mi permite, este o reguli a bisericii mele.’ Uneori, viata intreaga este dusa in felul acesta. Religia, biserica este cea care conteaza. Si Hristos? Cum ramane cu Hristos in toate acestea? Ce simte El? Ne intereseazi daca zAmbeste sau plange? Te-ai gandit vreodara la El ca la o per- soani care iubeste, zambeste, care poate fi ranita si care plange chiar? Sa analizim cazul unei tinere care se duce si cumpere un articol de imbracAminte, de exemplu. Umbla din magazin in magazin, se uita la vitrine pan ce gaseste imbracdmintea potrivitd pentru bugetul ei. Ce face ca si cumpere imbrica- mintea aceasta? O probeazi, se uiti in oglinda s& vada daca ii sta bine, daca se asorteaza cu nuanta pielii ei, daca se potri- veste cu corpul ei si, in final, o plateste si o duce acasa. Putem spune cA asta inseamna a umbla cu Dumnezeu? Odatd am mers cu sotia mea ca si-gi cumpere pantofi. DupA ce a analizat mai multe perechi, a venit momentul in care trebuia si ia o decizie. li placeau doua perechi. Le-a probat si pe una, si pe cealalra. Deodati, se uita la mine si ma intreb: — Tie care iti place? — Uite, am raspuns, nu conteaza ce-mi place mie. Tu esti cea care va purta pantofii, cumpara-i pe aceia care crezi cA sunt mai buni. — Nu, a continuat ea, vreau si alegi pentru mine. — Dece?80 | ALEANOROBLILON — Pentru ca te iubesc si ma voi simgi fericita s4 port pantofii alesi de tine. Aceasta declaratie m-a emofionat atat de mult, incat pan la urm am luat amandoua perechile. Asta este exact ceea ce trebuie sa se intample in rela- fia noastra cu Hristos. El trebuie sd fie atat de iubit si de real pentru noi, incat sa ajungem la un punct in care, inainte de a cumpara o imbricdminte, si privim la El gi si-L intrebim:, ffi place? O, Doamne Isuse, Te iubesc atat de mult incat voi fi fericit s4 port haina pe care Tu ai ales-o pentru mine!” A umbla cu Dumnezeu inseamna a-L avea prezent in viata noastrd de zi cu zi. A-L consulta inainte de a lua o decizie, inainte de a incepe vreo relarie de curtenie, inainte de a pune vreo podoabi pe chip, inainte de a intra in vreun loc, inainte de a iesi pentru vreo intalnire. Vezi? Viata noastra nu se limiteazi la o bisericda. Nu este o religie cea care determina faptele noastre. Facem sau nu facem, mancim sau nu mancim, ne imbracdm cu un anumit lucru sau nu, din dragoste pentru Hristos. Dacia vedem un suras pe chipul Lui, continuam. Daca, din contra, observim o umbra de tristege in privirea Lui sau doua lacrimi curgandu-I pe obraz, atunci e timpul sa ne oprim nu pentru ca biserica ne interzice, ci pentru cd Il iubim gi nu avem curajul de a-L vedea suferind. Acum sa ne intoarcem Ia titlul capitolului. Este posibil s& fii perfect? Daca crezi ca a fi perfect inseamné ca nu vei gresi niciodati, nu, nu este posibil. Insi — slava Domnului! — con- ceptul biblic este diferit. Pentru Dumnezeu, a fi perfect este,,a umbla cu EI’, ca Enoh, ca Noe, ca Avraam sau David.SSUSESTE TOTUL PRIETENE: | 8] Ai privit vreodata un tata tinandu-si fiul de patru ani de mana? Pasii ratalui sunt mari si copilul nu reuseste si mentind ritmul, insa el se prinde de braqul puternic si merge inainte. Deodatd, poate si se impiedice, poate aluneca, dar atata timp cat mica lui mand se prinde de bragul raralui, nu cade. Care este secretul de a nu cAdea la pam4nt? Bragul tatalui. El este ajuto- rul s4u si singura garantie ca intr-o zi va ajunge la locul dorit, in ciuda posibilelor alunecati si poticneli. De aceea, Enoh, Noe, Avraam si David au fost conside- rati neprihaniti. Cel dintai s-a prins de bratul Tatalui, a umblat cu El si nu avem informarii cd ar fi cazut vreodata. Ceilalti trei au umblat cu Dumnezeu, au alunecat, s-au impiedicat, dar s-au finut de bragul Tatalui si nu au ramas cAzuti; au continuat ca- latoria. lar Dumnezeu i-a considerat perfecti, la fel ca pe Enoh. Ai gresit vreodata in viata? Nu este nevoie si traiesti chi- nuit din cauza asta. Priveste la crucea lui Hristos. El a platit deja pentru greseala pe care ai facut-o. El te iarta si te accepta. Esti ranit? Caderea a fost atat de puternica incat nu fi-au mai rimas forte ca si intinzi mana dup ajutor? Nu te ingrijora. Pri- veste doar! Priveste acolo pe munte un Dumnezeu al dragostei murind incetul cu incetul! De ce crezi cd a suferit atat? A fost din dragoste pentru tine. Fiindca, pentru El, tu valorezi mult. — Pastore, vei spune, nu este adevarat. El nu m4 poate ierta. Spunefi asta pentru ci nu ma cunoasteti! Ai dreptate. Eu nu te cunosc, ins cunosc iubirea lui Hristos. Intr-o zi am simfit revolea, golul si disperarea in su- flet, iar El m-a iubit, m-a iertat si m-a acceptat. De aceea ffi pot spune. Priveste la Hristos! El,,poate sa va pazeasca de orice ci- dere si si va facd sa va infarisari fara prihana si plini de bucurie inaintea slavei Sale.’ (Iuda 24)Capitolul 8 PRIETENILOR LE PLACE SA STEA DE VORBA aurma urmelor — se incheia scrisoarea primita — se pare intr-adevar cA nu exista solugie pentru cazul meu. Stiu c& rugaciunea m-ar ajuta si rezoly problema, insi nu simt doringa de a ma ruga. Cel mai rau este cd, atunci cand ma rog, termin tot ce aveam de spus in doud minute. Am impresia cA rugdciunea mea nu trece de tavan! Ai simfit vreodata asa ceva? Adevarul este ca, in toti acesti ani in care am lucrat cu tinerii, am descoperit ci pro- blema unui tanar nu este aceea de a nu sti cA are nevoie sd se roage. Toata lumea stie ci trebuie s4 te rogi si cd rugaciunea este hrana noii firi. Togi stiu c4 puterea vine prin rugaciune. Chinul tanarului este exprimat in scrisoarea prezentata mai sus.,,.Pastore, nu sime dorinta de a ma ruga. Stiu ci trebuie si mi rog, dar nu reusesc.” Ce este de facut? in primul rind, este necesat sA intelegem ce inseamna rugiciunea. ,Rugiciunea este deschiderea inimii noastre lui Dumnezeu ca unui prieten’, a spus Ellen G. White (Calea cétre Hristos, p. 78). Conform84 | AANDROBUULON acestei declararii, a te ruga nu este nimic mai mult decat 0 con- versatie cu un prieten. Prietenilor le place si vorbeasca. Este ceea ce fac cel mai mult. Daca cineva nu doreste si converseze cu prietenul sau, nu este pentru cA nu isi da seama de faptul ci prietenii au nevoie si converseze. Problema se gaseste in rela- gia cu acel prieten. Ceva este in neregula. A fost ridicata vreo bariera. Prietenia este zdruncinat, iar solutia nu se afla in ci- tirea de cArti sau in ascultarea de predici care arata datoria de a conversa cu prietenul tau. Acestea trebuie sd te invete cum s4 rezolvi problema cu acel prieten. Pentru ca prietenia sa fie ce a fost inainte, este nevoie de ajutor. Odata ce problema a fost rezolvata, dialogul cu prietenul va veni in mod spontan. In al doilea rand, este necesar s stii ci o conversatie trebuie si se bazeze pe sinceritate. fner-o relagie adevarata de prietenie nu este loc pentru prefacdtorie sau ipocrizie. Doare cand descoperi ca cineva e ipocrit fafa de tine. Insa, cand afli 4 o persoand pe care o iubesti mult este ipocrita fata de tine, doare mult mai mult. Hristos ne iubeste si ceea ce asteapta in relaia noastra cu El este, mai presus de toate, sinceritate. Asta a spus in Pre- dica de pe Munte: Cand vi rugagi, si nu fifi ca fafarnicii.. si nu bolborositi aceleasi vorbe” (Matei 6:5,7). Cuvantul grecesc tradus prin ,bolborosigi” este batologeo si e folosit, in general, pentru a exprima ceea ce face un papagal sau un om bear, adicd vorbeste de dragul de a vorbi, vorbeste fird si gandeasca, vorbeste doar ca si spuna ceva. Ce vrea si ne spund Domnul Isus e ca, atunci cand conversim cu El, trebuie sa o facem cu sinceritate, simgind cu adevarat ceea ce spunem. El doreste ca rugaciunea noastra sd vind din inima, si nu doar din gura.ISUS ESTE T 7 rOTUL PRIETENE: | g5 CaAnd avea cinci ani, fiului meu celui mai mic nu-i placea s manance verdeturi. Numea,planta’ tot ce avea culoarea verde. Spunea:,Nu-mi plac plantele!” {ntr-o zi, la prinz, masa era pli- na de lucruri verzi. Surasul i-a disparut de pe chip dintr-odata. L-am rugat sd facd rugaciunea si s-a rugat asa:,,[ata, sunt supa- rat. Avem de mancat doar «plante»!” Stigi cum s-ar fi rugat daca ar fi fost mai mare? Ar fi mulgumit pentru, darurile de mancare deosebite care se afla pe mas. Aici este problema noastra. Nu suntem sinceri. Spunem mereu aceleasi lucruri pentru c&4 suntem obignuiti si vorbim asa. Cand ne trezim dimineaga, li mulpumim Domnului pen- tru ,somnul odihnitor” Poate ci ne-am rasucit in pat toata noaptea sau ne-am trezit cu o durere de spate, dar fi mulju- mim pentru ,somnul odihnitor’. Aproape ci avem memorata o rugaciune pentru dimineara si una pentru seara. Mereu ace- lasi subiect. Putem sa nu avem nici cea mai mica doringa de a ne ruga, insa ingenunchem ascultarori si repetim rugiciunea obignuita, care, in mod normal, nu dureaza mai mult de dou minute. Iar cand ne intindem in pat, traim acea senzatie ciu- data c4 rugciunea noastri nu pare sa se fi ridicat mai sus de tavan. De ce sa nu privim rugaciunea ca find o minunati ex- perienra de a conversa cu Isus, in loc si 0 considerim o datorie zilnicd? Ai prieteni? Despre ce vorbegsti cu ei? Vorbesti mereu despre acelasi lucru sau schimbi subiectul dialogului in fieca- re zi? Te-ai gandit vreodata sa ,stai la taclale” cu Hristos? Sa vorbesti cu El, pur si simplu, pentru ca iti face placere? Sa te rogi fara sd ceri nimic, doar si povestesti, s spui secrete, si-86 | ALEJANDRO BULLON ti deschizi inima gi sa fi povestesti ce ai facut in timpul zilei, chiar daca par a fi lucruri fara importanga? In ziua in care vor descoperi bucuria de a vorbi cu Dumnezeu in felul acesta, vom fi descoperit secretul unei vieti puternice. Asta este umblarea cu Dumnezeu. — Dar, pastore, vei spune, nu simt dorinta de a vorbi cu El! Arunci spune-I. Spune-I cA nu ai doringa de a te ruga si intreaba-L de ce se intampla asta. De ce, chiar daca stii ca tre- buie sa te rogi, nu ai doringa de a o face? Va avea loc o minune, fii sigur de asta. Dintr-odata, fara sd vrei, te vei surprinde ci vorbesti cu Dumnezeu nu un minut, nici cinci, ci douazeci sau treizeci. Si cel mai important este ca va disparea senzagia aceea cA rugaciunea ta nu se ridicd mai sus de tavan si, in schimb, vei gusta din bucuria de a conversa cu Isus Hristos ca si cu un prieten. Un alt lucru pe care ar fi bine sd ni-] amintim este ci nu trebuie sa reducem relatia cu Dumnezeu doar la chestiuni spirituale. Trebuie si li permitem sa participe in viafa noastra de zi cu zi, in relatia noastra de prietenie, la serviciu, la temele pentru acasa pe care le primim la scoala, la ceea ce se intampla in inima si nu aveam curajul s4 spunem nim4nui. Uneori facem ceva gresit in timpul zilei, iar inainte de culcare, repetam aceleasi cuvinte dintotdeauna:,,Doamne, iar- t4-mi pacatele.’ De cat timp este nevoie pentru a repeta aceasta propozitie? Cum ar fi daca, in loc sa zicem, pur si simplu, ,iar- t4-mi pacatele’, I-am povesti ce s-a intamplat? Detalii, ingelegi? De ce si nu-I povestim despre lupta pe care am dus-o inainte de a ceda ispitei, cum ne-am simtit dupa aceea, ce lectii am in-SUS ESTE TOTUL, PRIETENE! | 87 varat din tot ce s-a int4mplat, ce aspect al vietii noastre necesi- td restaurare i multe alre lucruri? Nu este nevoie s4 ne grabim, pentru c& nu implinim o ,datorie dureroasa’, doar conversim cu cel mai milos si minunat Prieten pe care o fiinta umana L-ar putea avea. Pe mAsura ce timpul trece, iar prietenia cu Hristos se aprofundeaza, timpul nostru de rugaciune va deveni, cu sigu- ranga, mai placut si mai indelungar. Increderea noastra in El va fi din ce in ce mai mare, pana acolo incat vom avea 0 asemenea experienra cu El c4, probabil, va fi greu de inteles pentru cele- lalte persoane. Cunosti relatarea despre Ghedeon? Era un om al rugi- ciunii. [si cunostea Prietenul si dialoga cu El. Intr-o zi se gisea intr-o situatie de conflict, un moment ce pretindea o decizie. Nu stia ce atitudine sa ia. S-a dus pe camp ca sd converseze cu Prietenul sau. El nu il dezamigise niciodard si nu avea sd o faci nici acum.,Doamne’, a spus Ghedeon,,,am nevoie de un semn. Voi pune un val de land in arie; dacd numai lana va fi acoperita de roua si tot pamdntul va ramAne uscat, voi cunoaste cA vei izbavi pe Israel prin mana mea, cum ai spus” (vezi Judecatorii 6:37-40). Si Dumnezeu, Prietenul sau, a rispuns cerintei lui. insa Ghedeon inca nu era convins. L-a pus pe Dumnezeu la incer- care inci o data:,O, Doamne, vreau ca maine si fie totul invers, lana uscata si pamAntul umed.” Si aga a fost. Putem gandi despre Ghedeon cd se juca cu Dumnezeu, ins4 ne-am insela. Ghedeon avea o relatie personala cu Dum- nezeu. Erau prieteni. In aceasta ocazie, Ghedeon era doar un om speriat, indecis. Avea nevoie de un semn, pentru ci nu voia88 | AUIANORO BULION sd greseasci in decizia pe care urma sd o ia. A cerut un semn, iar minunatul sau Prieten a raspuns. ‘Vei spune ca aga ceva nu se mai intampla in ziua de azi, c& este doar o intamplare din vremuri biblice... De ce trebuie si fie asa? Dumnezeul nostru nu S-a schimbat. Este acelasi, inca doreste sa aibi o relarie de prietenie cu fiecare fiinta umana. Tre- buie doar s4 invatam s4 comunicim cu El. Trebuie doar si-L iubim gi si ne lasim purtagi in bragele Sale. Pe vremea studentiei mele, am auzit de o intamplare in- teresanta pe care nu am reusit sd o uit niciodata. Este povestea unui t4nar al cArui vis era acela de a fi misionar in Africa. Cand mai erau doar cinci zile pana la absolvire, directorul Semina- rului a anuntat cd era nevoie de doi tineri sé meargi misionari in Africa, la cererea Conferintei Generale. Tanarul nu gtia daca visa sau daca era treaz, pentru cd acela era cel mai mare vis al su. S-a grabit s4 ceara mai multe informatii: — Domnule director, as dori s4 fiu unul dintre cei doi misionari care vor merge in Africa. Acesta a fost visul meu din- totdeauna. — Foarte bine, fiule, a raspuns calm directorul. Confe- rinta Generala are cele patru bilete de calatorie pregatite. — Parru? a intrebar randrul. Nu era nevoie doar de doi misionari? — Sunt pentru doua cupluri, fiule. Nu putem trimite misionari necAsatoriti in Africa. Tanarul a amugit. Nu avea logodnica sau prieteni, nici pe cineva in perspectiva, iar planul Conferintei Generale era ca misionarii sa plece la scurt timp dupa absolvire. — Nu se poate face o exceptie? a intrebat. Este impo- sibil si gasesc pe cineva cu care s4 ma cAsatoresc intr-un timp atat de scurt.SSUSESTE TOTUL PRITENE: | 89 — Nu, fiul meu. $i ar fi bine sa incepi s caugi o sorie daca vrei s4-ti implinesti visul de a fi misionar. Au trecut trei zile si tanarul epuizase toate argumentele pentru a putea calatori necasatorit. Cand a vazut cd nu avea sa reuseascA, s-a dus in camera si s-a rugat. Isus si el erau prieteni. Obisnuiau sd stea de vorba, iar in acel moment decisiv al vietii sale, Prietenul, cu siguranga, nu avea sa il abandoneze. »Doamne Isuse’, s-a rugat, ,[u stii cd toata viata mi-am dorit si fiu misionar in Africa. Iata, Doamne, marea ocazie, insa vad c4 va fi imposibil s4 calatoresc singur. Trebuie si ma casatoresc. Daca voi alege in graba, este foarte posibil si aleg gresit. De aceea voi cere ceva diferit, Doamne, insa voi face aceast cerere increzandu-mi in prietenia noastra, in dragos- tea Ta minunatd si in convingerea ca Tu nu gresesti niciodari. Cand va suna clopofelul pentru a anunta pranzul, voi alerga spre sala de mese, imi voi lua tava $i ma voi aseza la cea mai indepartata masa. Prima fata care se va aseza la masa mea, voi sti cd a fost trimis de Tine ca sa-mi fie sotie. Ma voi casatori cu ea si vom calatori catre Africa.” Cand clopofelul a sunat, baiatul a alergat spre sala de mese, s-a asezat la masa cea mai indepartat gi s-a rugat in inima lui:,Doamne, acum este randul Tau, trimite-mi fata po- trivita!” Studentii au inceput si intre. Unul cate unul, baiegi si fete se asezara in jurul meselor. Dintr-odata, o fata si-a luat tava, s-a uitat peste tot in jur, a fixat cu privirea masa tanarului si, cu pasi hotdragi, a inceput sa se indrepte iner-acolo. Priete- nul nostru a plecat capul si a inceput s4 se roage:,,Doamne, te90 | ALEANDRO BULLON rog, trimite orice fata, in afara de aceea!” Nici nu terminase de vorbit, cd fata a si cerut voie sA se aseze. Acela a fost cel mai neplicut pranz din toata viata ta- narului. Nu putea intelege de ce se intamplase asa. O cunos- tea pe acea fata. Intotdeauna o considerase prea mandra gi, in cei patru ani fn care amAndoi fusesera colegi de facultate, nu schimbasera mai mult de cinci cuvinte. La iesirea din sala de mese, a abordat-o. — Dorese s4-mi raspunzi la o singura intrebare. Stii cA nu ne simpatizam, nu suntem prieteni si ca in acesti patru ani nu am stat niciodata la aceeasi masa. De ce astazi, chiar astazi, a trebuit sd vii la masa mea? — Nu stiu, a raspuns fata, mi s-a intamplat ceva ciudat. M§ pregateam in camer, asteptand sA sune cloporelul pentru pranz, cand am avut o senzarie ciudata, un fel de voce, sau de convingere, ceva ce prea si imi spuna:,Mergi la sala de mese, cauti o masd unde se afla un tanar singur $i asazi-te acolo!” Nu am dat atentie, insa in timp ce ma indreptam catre sala de mese, vocea continua: , [anarul singur, tanarul singur...’ Cand am intrat, mi-am luat tava, avand inc aceeasi senzarie, iar uni- cul tanar singur erai tu, asa ci am mers acolo. Era de necrezut. Lana umeda si pamantul uscat. {pi amintesti? Tandrul a privit drept in ochii ei si a spus: — Trebuie sd ne casdtorim imediat dupa absolvire. — Si ne casatorim...? s-a speriat fata. Eu nu trebuie si mA cAsatoresc cu nimeni, cu atat mai putin cu tine. Acum am alte planuri, absolvirea... insa, dupa ce candrul i-a povestit torul, andra a fost con- vinsi ci Dumnezeu fi conducea viata $i a acceptat simplu:SUSESTETOTULPRETENE | 91 — Atunzci... ne casatorim. SeamAn cu o telenoveli, nu-i asa? Insi aici se afla se- cretul unei vieti puternice — in felul de relatie pe care o avem cu Hristos: daca El este o teorie, un nume, o doctrina sau daca este o Persoana, un Prieten, un Frate. AdicA putem s4 cerem un semn de la Domnul fara ni- cio teama? Depinde. Daca El nu ti-a lasat indrumiri precise si bine definite in Cuvantul Sau, daca esti dispus s accepti in umiling sfatul Sau gi daca esti prieten cu Isus pana acolo incat sa te increzi atat de mult in El, pogi. Dar, intr-una din zile, dupa o predic pe aceasta tema, o tanara m-a cAutat si mi-a spus: Pastore, sunt cdsatorita cu un barbat care nu are aceeasi religie ca a mea. Ne-am cAsatorit pentru cA, atunci cand tanarul a vrut sd fim prieteni, eu am ce- rut un semn de la Domnul, care mi-a raspuns afirmativ.’ Hei, hei, hei! Nu este chiar asa. In Cuvantul lui Dumnezeu scrie clar:,Nu va injugati la un jug nepotrivit” (2 Corinteni 6:14). Nu mai este nevoie s ceri un semn. Ce semn? Cum te-ai uita la un om care vrea sa jefuiascA o banc si care cere un semn de la Dumnezeu ca sd vada dacd e bine ce face sau nu? Biblia este clara in privinga aceasta: ,S4 nu furi!” Nu este nevoie de inca un semn pe langa aceasta avertizare clara; de un semn care si contrazica ce sta deja scris. Rugiciunea — ce privilegiu al fiintei umane! A-ti deschide sufletul inaintea Domnului ca inaintea unui prieten cu care poti sta de vorbi, caruia fi poi cere sfat — aceasta este rugdciunea. Acest fel de rugaciune este,respiratia suflecului, hrana noii firi’. Se spune ca, in Razboiul din Vietnam, in mainile unui soldat mort a fost gasitd o hartie scrisa in momentele lui de92, | ABANDRO BULLEN agonie. Spunea cam asa: ,O, Doamne, eu nu am vorbit nicio- dati cu Tine! Astizi, pentru prima data, cand aud zgomotul armelor, cand vad cadavrele tovarasilor mei, cand sime cA in curand voi muri si eu, sime doringa de a-Ti vorbi. Din pacate, este prea tarziu Este posibil ca, precum acel soldat, si ajungem si spu- nem: ,O, Doamne, nu am vorbit niciodata cu Tine, pentru ca ce faceam eu nu era o rugiciune, ci pur si simplu repetam nis- te cuvinte fara sens, obignuite si monotone, dar astazi vreau si-Ti vorbese cu adevarat, s4-mi deschid sufletul inaintea Ta $i s4 simt cA esti Prietenul meu!”Capitolul 9 CUM HRANIM NOUA FIRE mediat dupa botezul Sau, Hristos a fost dus de catre Du- hul in pustie. In acele locuri singuratice, Isus a pronungat cuvinte ce au ramas pentru totdeauna ca o cheie citre o viata puternica si fericita.,Omul nu traieste numai cu paine, ci cu orice cuvant care iese din gura lui Dumnezeu.” Poate ca te gandesti: ,,Pastore, stiu deja, veti vorbi des- pre studiul Bibliei. Stiu ca trebuie si o studiez, insi nu simt doringa, nu gasesc placere in citirea ei.” in primul rand, prietene, nu privi citirea Bibliei ca pe o datorie. Priveste la Cuvantul lui Dumnezeu ca la o scrisoare de dragoste. Ce face un tanar cand primeste o scrisoare de la iubita lui? Se gandeste: ,Oh, ce enervant, nu am chef sa citesc scrisoarea asta, sunt obosit, dar voi arunca 0 privire, asa, din obligatie”? Nu, bineingeles cA nu. Din contra, o asteapta cu ne- rabdare, o deschide pe nerasuflate si devoreaz4 cu infrigurare fiecare cuvant. Si dupa aceea, o aruncd? Nu. O pastreaza in buzunar. Dupa doua minute, o citeste din nou, apoi o pune94 | ALEANDRO BLLLON iarigi in buzunar. Dupé nici cinci minute, 0 citeste din nou cu aceeagi emotie pe care a avut-o cand a citit-o pentru prima oara. O data, inca o data, de zeci de ori, pana cand nu mai are nevoie sA o citeasc4, pentru cd o stie pe de rost, cu punct si virgula. Ins chiar si aga, continua sd 0 citeasca. Unde este secretul? De ce atata dorinta nerabdatoare de aciti scrisoarea? De ce nu se satura de citit? Cuvantul-cheie este dragoste. Tanarul iubeste persoana care a scris acea scrisoare. Biblia, dragul meu prieten, nu este un cod de norme si interdictii. Nu este un compendiu de istorie al unui popor indaratnic. Nu este un volum de masuratori, nume si culori. Nu este o carte despre animale ciudate si simboluri profeti- ce. Biblia este cea mai frumoasi scrisoare de dragoste scrisi vreodata. Este povestea unei iubiri nebune si neintelese. Este povestea unei iubiri ce nu se satura sA astepte. Este o declaratie de dragoste scrisa cu cerneala rosie a sangelui Mielului. fnce- pand din Geneza si pana la Apocalipsa, exist un fir rogu ce traverseaza fiecare pagina. Este sangele Mielului, strigand inca de la Calvar:,,Fiule, te iubesc, tu esti cel mai frumos lucru din viata Mea.” In Biblie pogi intalni, de asemenea, istoria viefii multor oameni ca tine. Oameni care au trecut prin ispite si incercari. Oameni care uneori au alunecat si au cazur. Barbati si femei care au luptat impotriva sentimentelor, complexelor si patimi- lor lor, dar care au invins prin sngele Mielului. Prin interme- diul acestor intamplari, Dumnezeu iti spune: ,Fiule, si tu vei reusi, nu te descuraja, priveste inainte si continua!” Ins, ca in coate, si in viata cregtina marele dugman este formalismul. Citirea mecanica a Bibliei nu are valoare nutritivaISUSESTETOTUL PRIETENE! | 95 pentru noua fire. Citirea Bibliei trebuie sa fie un moment de to- varasie si dialog cu Autorul ei. Citesti un verset si medirezi la el. Incearca s& aplici mesajul acestui verset la viata ta. Intreabi-te: »Ce vrea si-mi spund acest verset?’ Dupa aceea raspunzi. Spu- ne-I lui Dumnezeu ce crezi despre toate acestea. Vorbeste-I des- pre cum este viata ta in legatura cu mesajul pe care abia L-ai citit. Nu te grabi. Incearca si,savurezi” fiecare minut al dialogului cu Isus. Nu privi aceasta ca pe o datorie sau o povara grea pe care trebuie sd o porti, ci priveste-o ca pe o intalnire cu fagaduinrele minunate ale lui Dumnezeu pentru tine. O alta idee interesanta pentru a invata sa iti placa stu- diul Bibliei este aceea de a citi Sfanta Scriptura la persoana intai singular. De fiecare data cand intalnesti cuvantul,noi” sau verbul la persoana a treia plural, inlocuieste cu persoana intai singular. Asaz4 viata ta in paginile Bibliei. Imagineaza-ti ca Dumnezeu vorbeste pentru tine personal, si nu pentru omeni- re in general. De exemplu, in versetul din Romani 8:31, spune: »Deci, ce vom zice noi in fata acestor lucruri? Daca Dumnezeu este pentru noi, cine va fi impotriva noastra?” Poti citi: ,Deci ce voi zice in fata acestor lucruri? Daca Tu, iubite Tata, esti cu mine, cine va fi impotriva mea?” Atunci fi pori spune lui Dum- nezeu ce lucruri sau cine crezi ca este impotriva ta, poti vorbi despre temerile tale, indoielile tale, incertitudinile tale si pori incheia spunandu-I ci, in ciuda tuturor acestor lucruri, crezi ca, daca El este cu tine, nimic nu va putea sa te inspaimante. Cu aceste idei in minte, doresc si impartasesc cu tine ca- teva sugestii practice prezentate de cAtre pastorul Tércio Sarli pentru o perioada de meditatie zilnicd, rugaciune si studiu al Cuvantului lui Dumnezeu:96 | ALEIANORO BLLLON 1. Alege o ora — Asa cum ai o anumita ord pentru masa in fiecare zi, alege 0 ora pentru a fi singur cu Dumnezeu, pen- tru a medita, a te ruga i a studia Biblia. Sriai cd in fiecare zi de 24 de ore ai la dispozitie 96 perioade de 15 minute? Atunci de ce sA nu rezervi doua sau trei dintre aceste perioade pentru comuniunea zilnica cu Dumnezeu? 2. Alege un loc — Locul rezervat pentru timpul tau de comuniune trebuie sd fie silentios si retras pentru a nu-ti fi dis- trasa atengia. Poate si fie in sufragerie, in dormitor, in birou sau in mijlocul naturii, sub un copac, pe malul unui rau, asa cum facea deseori Isus. Important este ca locul si fie acelasi, de prefering’ in fiecare zi, si si te simgi confortabil. 3, Cauta s te linistesti — In aceasta ora, uita-ti preo- cuparile si petrece primele minute in liniste deplina, pregatin- du-ti asefel inima pentru comuniunea cu Dumnezeu. Daca in timpul de comuniune ifi vine in minte ceva important in lega- tur cu serviciul tau, noteaza pe o foaie de hartie, si va inceta si te deranjeze. 4, Pastreaza in minte scopul acestei ore — Te afli acolo pentru a medita, a vorbi cu Dumnezeu, a asculta glasul Lui, a te ruga. Nu ingadui ca vreun alt lucru sé te distraga de la acest plan. Nu folosi acest timp pentru a pregati lectia Scolii de Sa- bat, pentru a memora ceva pentru programul de tineret sau pentru orice altceva. Aceasta este ora dedicaté comuniunii cu Dumnezeu, fara niciun alt angajament.SUS ESTE TOTUL PRIETENE! 5. Incepe cu o rugiciune — Vorbeste cu Dumnezeu in mod natural. Invita-L sa fie cu tine in acea or $i cere-I si te binecuvanteze in momentele de meditatie, studiu al Bibliei si rugaciune. 6. Foloseste Biblia — Alege o portiune din Cuvantul lui Dumnezeu $i citeste-o in linigte, meditand la fiecare fraza, la fiecare punct expus acolo, $i cauta si auzi vocea lui Dumnezeu prin acea lectura. Duhul Sfant va putea sa igi descopere ade- varuri minunate pentru viata ta crestina. Daca preferi, pori in- cepe cu evangheliile, citind un subject sau un capitol in fiecare zi. Vei ramAne surprins cAte invasaturi pretioase vei descoperi acolo. Ia cu tine un caiet pentru a-ti nota noile descoperiri din Cartea Sfanta. 7. Alte carti devogionale — Pe langa Biblie, poti citi alte carti bune pentru meditagie, cum ar fi: Calea cétre Hristos, Hristos, Lumina lumii, Parabolele Domnului Isus, Predica de pe Muntele Fericirilor si multe altele. Important nu este sA citesti mult, ci si meditezi asupra a ceea ce citesti oricat de pugin, si totusi suficient pentru hrana ta spiritual; s4 meditezi pe inde- lete asupra a ceea ce parcurgi in lectura. 8. Momente de rugiciune — Acum esti pregatit s4 vor- besti mai mult cu Dumnezeu ca si cu un prieten. Spune-I tot ce vrei. Prezinta-I ingrijorarile tale. Ellen White spune:,,Adu inaintea lui Dumnezeu nevoile tale, bucuriile, necazurile, g le si temerile tale. Poverile tale nu-L vor impovara si nici nu-L vor obosi. (...) Inima Sa iubitoare este migcara de necazurile 798 | ALEANDRO BULLON noastre si chiar de strigatul nostru de durere. Si aducem ina- intea Lui tot ce ne apasa. Nimic nu este prea greu pentru Cel care tine lumile si guverneaza intregul Univers. Nimic din ceea ce intr-un fel oarecare are legatura cu pacea noastra nu este prea neinsemnar pentru ca El sa nu-l ia in seama” (Calea catre Hristos, p. 48). Roaga-te atat cat doresti si cat Dumnezeu te inspira sa 0 faci. 9. Cat timp sa petrec in comuniune? — Nu se poate prescrie un timp egal tuturor. Unii incep cu 15 minute zilnic, si dupa aceea cresc timpul pe misurA ce creste capacitatea de meditatie si comuniune. Bucuria acestei ore este progresiva. Ellen G. White spune ci ar fi bine si petrecem o or, in fiecare zi, meditand la viata lui Isus si la invagaturile Sale. (Hristos, Lumina lumii, p. 57). Acum nu ramane decat sd incepi si sA perseverezi. Nu te descuraja daca intr-o zi sau alta va aparea vreo piedica. Incepe din nou $i cautd sa faci din ora ta de comuniune o or placuta. Ca rezultat, te vei bucura din ce in ce mai mult de mantuire $i vei avea placere sa marturisesti celorlalsi credinga si fericirea ta pentru ci,inima care se odihneste cel mai profund in Hristos va fi cea mai zeloasa si mai activa in a lucra pentru El” (Calea catre Hristos, p. 59)ISUS ESTE TOTUL, PRIETENE! | 99 Fagaduinte pentru tine: Cand esti in incercare Psalmii 23:4; 121:1,2. Matei 11:28,29. Ioan 16:3. Cand te simti neajutorat Psalmii 27:10; 34:6-8; 37:25; 57:1. Isaia 12:2; 35:4. Ieremia 29:13. Cand esti bolnav Numeri 6:24-26. Psalmii 23:5; 103:3. Isaia 54:7,8. leremia 17:14. Romani 8:18. 2 Corinteni 12:9. C4nd te simti singur Geneza 28:15. Psalmii 145:18; 34:8; 68:5. Isaia 25:4; 51:11. Tefania 3:17. Ioan 14:16-18, Cand esti ingrijorat Psalmii 37:5; 42:11; 118:5. Matei 6:25-34. Luca 12:27-29. Filipeni 4:19. Cand ai pierdut pe cineva drag Isaia 25:8,9. Matei 5:4. Ioan 5:25-28. 1 Tesaloniceni 4:13-18. 1 Corinteni 15:51,52. Apocalipsa 14:13; 21:4,100 | Auganono aULLON Cand doresti pace Neemia 6:24-26, Psalmii 37:11; 119:165. Proverbele 3:1,2. Isaia 26:3,4; 48:18. Ioan 14:27. Romani 5:1. Filipeni 4:4-7. C4nd esti trist Psalmii 42:11; 118:14. Isaia 35:10; 57:15. Toan 14:1-3; 15:11. Romani 15:13. Filipeni 4:4. C4nd esti in pericol Psalmii 91:1-16; 18:2; 16:8; 23:4; 27:3; 34:7. Proverbele 18:10. Evrei 13:6, Cand iti este fricd Psalmii 4:8; 27:1,3; 28:7; 121:1-8, Isaia 41:13; 43:1. Matei 8:26. Luca 12:7. Evrei 13:6. Cand esti in pacat Psalmii 32:1; 103:3,10-13; Isaia 1:18; 44:22. Ioan 3:16. Romani 6:23; 8:1. 1 Ioan 1:9. Cand esti pierdut, in deriva Tosua 1:9. Psalmii 32:8; 73:23,24. Proverbele 4:18. Isaia 30:21, Ieremia 6:16; Ioan 16:13. Romani 8:14.C4nd doresti mantuirea Psalmii 62:1. Maleahi 1:21. Ioan 3:16; 6:40. Faptele apostolilor 16:31, Romani 6:22,23. Efeseni 2:8. Evrei 9:28. Vezi si articolul lui Tércio Sarli, ,,,Ora linistita de co- muniune: Ce este si cum poate deveni realitate’, publicat in Adventist Review in editia din mai 1987.Capitolul 10 AR FI POSIBIL SA RAMAI IN TACERE? iubi este o experienta minunata. Ai iubit vreodata? fyi amintesti de ziua in care fi-ai declarat dragostea? Mainile transpirau, iar cuvintele nu voiau sa iasa. Ins& ti-ai ficut curaj si ai spus. Fata s-a uitat la tine cu o stralucire special in ochi si, in sfarsit, cand credeai 4 vei auzi mult visatul,,da’, intr-un mod dulceag a spus cA avea nevoie de un pic de timp de gandire. Nu-i asa? Nu vei uita niciodata acele zile de asteptare. In special pe cea in care ti-a dat raspunsul. Nu stiai daca visai sau erai treaz, iti venea sa alergi si s strigi spunandu-le cuturor:,,Sunt fericit pentru ca m-a acceptat.’ Cand ai ajuns acasi, ai luat te- lefonul gi ai inceput sA le spui tuturor prietenilor:,,Am o veste — mi iubeste.” Ai scris familiei: ,Afi aflat ultima stire? Sunt indragostit!” Pe strada, nu puteai sd taci, trebuia s4 povestesti tuturor cd aveai prietend. Fericirea pe care ti-o aducea aceasta dragoste era asa de mare, ca ¢i-ar fi explodat in piept dacd nu spuneai si altora.104 | ALEANORO BULLON Dar ce se intampl cand un tanar incepe o relatie de cur- tenie cu o fata fara sA o iubeascd? Are aceeasi dorinsa de a le spune tuturor cd de acum are o prietend? Sau prefera sa tind ascunsi prietena pentru ca nimeni sd nu stie despre relatia lui cu ea? Cam aga se intampli si cu prietenia noastra cu Hristos. In ziua in care vom ajunge si Il iubim pe Domnal Isus cu toata inima, cea mai mare dorinta a noastra va fi sa iegim in lume si sA spunem tuturor persoanelor pe care le vom intalni despre dragostea vietii noastre. Nu este posibil si pastrezi tacerea. Trebuie s4 anungi, si marturisesti, s4 spui altora despre minu- nile mantuirii. In Biblie exista doua experiente ce nu pot fi despartite: méAntuirea si marturisirea. Experienta mantuirii ne conduce in mod necesar la actul de a marturisi. Nu este posibil ca cineva sa fie mantuit cu adevarat si sd nu dea marturie. Bucuria man- tuirii este asa de mare, incdt creeaza in noi nevoia de a spune sialtora ce simtim. Cand vorbim de marturie, nu ne referim doar la a merge din usa-n usa distribuind publicagii sau de a tine o serie de in- talniri evanghelistice de cateva seri la rand pe parcursul a douad saptam4ni. Ambele sunt metode de marturie, insa exista multe alte forme. Sa vorbim despre cea mai simplA dintre toate: prietenia. Toti avem prieteni. La locul de munca, la scoala, la faculrate, in cartier. Una dintre activitatile favorite ale unui tanar este de a-si face noi prieteni. El isi face prieteni chiar si pe strada, in statia de autobuz sau la un snack-bar. Iar Biblia invara ca prie- tenia este un mod extraordinar de a mirturisi.SSUSESTETOTUL PRIETENE! | 105 Si luam in calcul cazul unuia dintre primii crestini: An- drei. Andrei era un tandr umil care acceptase mesajul,, Mielului” prin intermediul lui Ioan Botezatorul. Andrei s-a indragos- tit de Hristos. L-a acceptat ca Domn si MAntuitor si, in mod automat, s-a transformat in martor. Nu putea fi alefel. Primul lucru pe care |-a facut Andrei a fost s caute pe cineva caruia sa ti spuna despre marea lui descoperire. L-a cdutat pe Simon (Ioan 1:40); Simon era fratele lui Andrei. Pe langa fapcul ca erau fragi, erau pescari si lucrau impreuna. Aceasta ne descope- r4 un element important in dinamica marturiei: Este mult mai eficient si dim miarturie persoanelor cu care avem legarura in activitarile noastre de zi cu zi. Cu siguranta, marturia cuiva este mult mai puternica pentru un prieten decat pentru un strain, Asa ca, dragul meu tandr, pori cduta un prieten in car- tier, la locul de munca sau la facultate gi, in stilul rau natural, de tanar, fara complicatii si preficdtorie, ii pori vorbi despre ceea ce reprezinta Hristos pentru tine, ce a adus El in viaga ta, modul in care te ajuta in lucrul tau de zi cu zi si despre cum a adus El pace si echilibru in inima ta. Nu te preocupa prea mult cu metode si teorii. Fii doar un bun prieten si fa-i cunostinga colegului tau cu Hristos ca fiind Prietenul tau cel mai bun. Vorbeste despre lucruri practice, despre ceea ce traiesti, des- pre viara ta de zi cu zi, despre cum te ajuta Isus gi te indruma in cadrul studiilor tale, in relatia de curtenie si in activicarile tale sportive. De asemenea, vorbeste-i despre experienta altor tineri pe care-i cunosti de la biserica. Tineri care inainte erau nefericiti, intotdeauna tristi, disperati, uneori prizonieri ai drogurilor si ai altor vicii. Spune-i despre cum a schimbat Isus viata acestor tineri gi le-a adus bucurie gi fericire.