COLEGIUL TEHNIC ‚‚IOAN C.

ŞTEFĂNESCU’’ IAŞI

M A T E M A T I CĂ
Suport de curs pentru învătământ cu frecvenŃă redusă
Clasa a XI-a

Prof. Angelica Golăeş

2006-2007

1
Ce se face la disciplina MATEMATICĂ?
Programa pentru clasa a XI-a frecvenŃă redusă
Semestrul I
An şcolar 2006-2007
CompetenŃe specifice ConŃinuturi

1.1. Identificarea unor mulŃimi de puncte
caracterizate prin condiŃii date
1.2. Identificarea unor situaŃii practice
concrete, care necesită asocierea unui tabel de
date cu reprezentarea matriceală a unui proces
2. Reprezentarea grafică în plan a mulŃimii de
soluŃii a unor ecuaŃii, inecuaŃii, sisteme
3.1. Aplicarea de proprietăŃi şi reguli în
probleme de calcul
3.2. Rezolvarea unor ecuaŃii, inecuaŃii, sisteme
utilizând algoritmi specifici
4. Stabilirea unor condiŃii de existenŃă şi/sau
compatibilitate a unor ecuaŃii sau sisteme şi
identificarea unor metode adecvate de
rezolvare a acestora
5.1. Utilizarea unor reprezentări (de tip
matriceal, grafic, vectorial) pentru modelarea
unor situaŃii concrete, specifice diferitelor
domenii ale cunoaşterii
5.2. Aproximarea soluŃiilor unor ecuaŃii sau
sisteme de ecuaŃii apelând la reprezentări
grafice
6. Optimizarea rezolvării unor probleme sau
situaŃii-problemă prin alegerea unor strategii şi
metode adecvate (de tip algebric, vectorial,
analitic, sintetic).
Elemente de algebră liniară şi geometrie analitică
• Matrice. OperaŃii cu matrice: adunarea,
înmulŃirea cu scalari, înmulŃirea a două matrice;
proprietăŃi.
• Determinantul unei matrice pătratice de
ordin cel mult 4; proprietăŃi (fără demonstraŃie).
Inversa unei matrice. EcuaŃii matriceale.
• Sisteme liniare cu cel mult 4 necunoscute;
forma matriceală a unui sistem liniar. Rangul
unei matrice. Metode de rezolvare a sistemelor
liniare: rezolvare matriceală, metoda Cramer,
metoda Gauss. Interpretarea geometrică a unui
sistem liniar cu cel mult 3 necunoscute.
• Reper cartezian în plan şi în spaŃiu. EcuaŃii
ale dreptei în plan; ecuaŃii ale planului şi dreptei
în spaŃiu. CondiŃii de paralelism şi
perpendicularitate.
• Aria unui triunghi; coliniaritatea a trei
puncte. Locuri geometrice remarcabile: cercul
elipsa, hiperbola, parabola.
• Semiplane; elemente de programare liniară

Ce nu se face la MATEMATICĂ, în acest an?

• nu se învaŃă tabla înmulŃirii
• nu se învaŃă regula semnelor
• nu se învaŃă ordinea efectuării operaŃiilor

Ce să fac pentru a lua o nota (foarte) mică?

• să învăŃ doar anumite conŃinuturi
• să nu mă prezint la orele de consultaŃie
• să nu rezolv integral testele de evaluare

Ce să fac pentru a nu promova?

• să nu-mi însuşesc conŃinuturile din programă
• să nu mă prezint la sesiunea de evaluare
• să iau la toate testele de evaluare note sub 5
Bibliografie: Manuale de matematică M2 aprobate în anul şcolar 2006-2007 pentru clasa a XI-a
1. Marius Burtea, Georgeta Burtea - Editura: BooksUnlimited
2. Drăcea DănuŃ, Niculescu Liliana,Ion Pătraşcu, Dan Seclăman - Editura: Cardinal
3. Mihai Postolache (coordonator), Ion Necşuleu, Tatiana Saulea, Cristian Buican - Editura: Fair Partners
4. Mircea Ganga - Editura: Mathpress
5. Petre Năchilă, Cătălin Năchilă - Editura: Sigma
6. Gabriela Streinu Cercel, Gabriela Constantinescu,Gabriela Oprea, Boris Singer, Gheorghe
Stoianovici,Costel Chiteş, Ioan Marinescu, Romeo Ilie - Editura: Sigma
7. Iambor Ilie Petre, Victor Nicolae, Dumitru Gheorghiu - Editura: Vox

2
 Matrice. MulŃimi de matrice

Matricea cu m linii şi n coloane (de tip m x n) este un tablou cu m linii şi n coloane ale cărui
elemente sunt numere complexe aij:
 a11 a12 . . a1n 
 
 a 21 a 22 . . a2n 
A=  = (ai j)
. . . . . 
 
a am2 . . a mn 
 m1
MulŃimea matricelor de tip (m,n) cu elemente numere complexe se notează cu Mm,n (C);
deoarece Z ⊂ Q ⊂ R ⊂ C , avem că M m ,n (Z) ⊂ M m , n (Q) ⊂ M m ,n (R ) ⊂ M m ,n (C) .
O matrice de tip (1,n) se numeşte matrice linie .
O matrice de tip (m,1) se numeşte matrice coloană .
O matrice de tip (n,n) se numeşte matrice pătratică de ordin n .
MulŃimea matricelor de tip (n,n) , pătratice de ordin n, cu elemente numere complexe se
 a11 a12 . . a1n 
 
 a 21 a 22 . . a2n 
notează cu M n (C) şi pentru A =  = (ai j) ∈ M n (C) avem că (a11 , a22 ,..., ann )
. . . . . 
 
a an 2 . . a nn 
 n1
reprezintă diagonala principală a matricei A, iar numărul Tr(A) = a11 + a22 +...+ ann se numeşte urma
matricei A; mulŃimea (a1n , a2 n-1 ,..., an1 ) reprezintă diagonala secundară;

1 0 . . 0 0 0 . . 0
   
0 1 . . 0 0 0 . . 0
Numim In =  ∈ M n (C) matrice unitate; Om,n =  . . . . .  matrice nulă
. . . . .
   
0 0 . . 1 0 0 . . 0
   

AplicaŃii

1)StabiliŃi tipul matricelor:

 5 
   4 − 5i 
A = (− 2 3) ∈ ; B =− 6  ∈ ; C =   ∈
 0  1 + 2i 3 
 
5 3 1   2 4 6 − 2
0 2 − 4    
D =   ∈ ; E =  2 − 3 − 5 ∈ ;F=  4 6 8 0 ∈
 1 2,14 5  2 0 1 
 
10 3 
  6 8
2)CalculaŃi urma matricelor:

 3 − 2
A =   , Tr(A) =
− 5 4 

1 − 5 0
 
B =  2 − 1 4  , Tr(B) =
0 3 6
 

3
 OperaŃii cu matrice

Fie A = (ai j) şi B = (bi j) ∈ Mm,n (C):

• egalitatea matricelor: A = B ⇔ ai j = bi j , ∀ i = 1, m , j = 1, n
 a11 + b11 a12 + b12 . . a1n + b1n 
 
. . a2n
• suma matricelor: A + B = (ai j + bi j ) =  21 21
a +b a 22 + b22 + b2 n 
. . . . .  ∈ Mm,n(C)
 
a + b a m 2 + bm 2 . . a mn + bmn 
 m1 m1

 a11 − b11 a12 − b12 . . a1n − b1n 

 
. . a2n
• diferenŃa matricelor: A -B =(ai j - bi j )=  21 21
a −b a 22 − b22 − b2 n 
. . . . .  ∈ Mm,n(C)
 
a − b a m 2 − bm 2 . . a mn − bmn 
 m1 m1
 αa11 αa12 . . αa1n 
 
 αa 21 αa 22 . . αa 2 n 
• produsul dintre un număr şi o matrice: α A=( α ai j)=  ∈ Mm,n(C)
. . . . . 
 
 αa 
 m1 αa m 2 . . αa mn 
• transpusa unei matrice: tA = (aj i) ∈ M n,m (C) , care se obŃine din matricea iniŃială schimbând
liniile în coloane şi/sau coloanele în linii; tA se numeşte matricea transpusă

Fie A = (ai j) ∈ Mm,n (C) şi B = (bj k) ∈ Mn,p (C), numărul de coloane din A să fie egal cu numărul de
linii din B:
 c11 c12 . c1 p 
 
c c 22 . c2 p  n
• produsul matricelor: AB =  21  ∈ Mm , p (C) , unde cik = ∑ aij b jk
. . . .
  j =1
c cm2 
. c mp 
 m1
linia i : ai1 ai 2 . . ain
coloana k : b1k b2 k . . bnk
Obs: elementul de pe linia i şi coloana k se poate calcula astfel:
cik = ai1b1k + ai 2 b2 k + ... + ain bnk
Fie A = (ai j) ∈ Mn (C) o matrice pătratică de ordin n , nenulă:
• puteri de matrice: A0 = In , Ak = Ak-1 A = AA ... A de k ori

ProprietăŃi ale operaŃiilor de adunare şi înmulŃire a matricelor

1. Adunarea este asociativă: (A + B) + C = A + (B + C)

2. Adunarea este comutativă: A + B = B + A
3. Adunarea admite element neutru pe Om,n: O+A=A+O=A
4. Orice matrice admite o matrice opusă (-A) = (-ai j): A + (-A) = (-A) + A = O
5. ÎnmulŃirea este asociativă: (A B) C = A (B C)
6. ÎnmulŃirea matricelor pătratice admite element neutru pe In : In A = A In = A
7. ÎnmulŃirea este distributivă faŃă de adunare: A(B + C) = AB + AC şi (A+B)C = AC+BC

ProprietăŃi ale înmulŃirii unui număr cu o matrice

1. (α + β ) A = α A + β A
2. α ( A + B ) = α A +α B
3. α ( β A) = ( α β ) A
4. 1A=A
5. α A = Om,n ⇔ α = 0 sau A = Om,n .
4
AplicaŃii

1)CalculaŃi: A + B, A - B, 3A - tB dacă
 2 − 1  1 5
a) A=   , B=  
− 3 4   − 6 0

 0 1 − 4 5 3 1 
   
b) A=  2 3 1  , B=  2 − 3 − 5 
− 4 3 0  2 0 1 
  

2)DeterminaŃi numerele reale x, y, z, t ştiind că 2A + 3B = C unde

 3x 2 y   2 − 1 0 5 
a) A=   , B=   , C=  
 − 1 − 1  2z − t   4 − 8

 − 5x 4 3 y   2 6t 1   − 4 − 10 9 
b) A=   , B=   , C=  
 1 z 0  x − 5 0  5 1 0 

3)DeterminaŃi matricea X ştiind că :

 3 − 1 1 −1
   
a) 2X + 3A = 5B, unde A =  2 0 , B =  2 − 2
− 3 2  1 2 
   

12 − 23   −1 − 4
b) 4A- 5X = 3B, unde A =   , B =  
 8 −9   24 18 

2 4 6 
t
 
4)DeterminaŃi matricea X ştiind că X + X = A unde A =  4 6 8 
 6 8 10 
 

5
5)DeterminaŃi maricele X, Y ştiind că X + Y = A şi 2X + 4Y = B unde
 1 −2 2   0 2 − 2
   
A=  0 3 − 4  ,B =  − 4 6 2 
−1 2 0   2 0 4 
  

 3 6  9 − 6
6)CalculaŃi AB, BA, A2 , B2 dacă A =   , B =  
− 7 9 7 4 

−1 1 
1 −1 0   
7)CalculaŃi AB, A B, A A, A A, B B, B B dacă A = 
t t t t t t
 , B =  0 2
 2 1 − 1  1 − 1
 

0 0 1
 
8)Să se arate că dacă A =  1 0 0  , atunci A3 = I3
0 1 0
 

 1 3  3 5
9)Se dau matricele A =   şi X =   .
 0 1 a b
a)Să se determine a şi b astfel încât AX = XA

b)Să se calculeze An

1 0 1
 
10)Să se afle numerele reale a şi b ştiind că matricea A =  0 1 0  satisface relaŃia A3 = aA2 + bA
1 0 1
 

6
 DeterminanŃi
Determinant de ordinul unu
A = (a11) ∈ M1(C) atunci ∆ 1 = det(A) = a11 , notăm şi ∆ 1 = | a11|

Determinant de ordinul doi

 a11 a12  a a12
A =   ∈ M2 (C) atunci ∆ 2 = det(A) = a11 a22 – a12 a21 , notăm şi ∆ 2 = 11
 a 21 a 22  a 21 a 22

Determinant de ordinul trei

 a11 a12 a13  a11 a12 a13
 
A =  a 21 a 22 a 23  ∈ M3 (C) atunci notăm ∆ 3 = a 21 a 22 a 23 şi
a 
 31 a32 a33  a31 a32 a33
∆ 3 = det(A) = a11 a22 a33 + a13 a21 a32 + a12 a23 a31 – a13 a22 a31 – a12 a21 a33 – a11 a23 a32

Reguli de calcul pentru determinantul de ordinul trei

1.Regula lui Sarrus
-se copie prima şi a doua linie sub determinant
-se face suma produselor elementelor de pe diagonala principală şi, respectiv, de pe paralelele la
aceasta
-se scad produsele elementelor de pe diagonala secundară şi, respectiv, de pe paralelele la aceasta

2.Regula triunghiului
-se face suma produselor elementelor de pe diagonala principală şi, respectiv, a elementelor
considerate ca vârfuri ale triunghiurilor având fiecare o latură paralelă cu diagonala principală
-se scad produsele elementelor de pe diagonala secundară şi, respectiv, a elementelor considerate ca
vârfuri de triunghi având o latură paralelă cu diagonala secundară

3.Regula minorilor
-se face suma produselor elementelor unei linii (sau coloane) cu complemenŃii algebrici corespunzători
unde, daca A = (aij) ∈ Mn (C), atunci:
1) numim minorul elementului aij, determinantul de ordin (n-1) care se obŃine din determinantul
lui A suprimând linia i şi coloana j; îl notăm dij
2) numim complement algebric al elementului aij, numărul δ ij = (-1)i+j dij
 a11 a12 a13 
 
Obs: A = (aij) =  a 21 a 22 a 23  ∈ M3 (C), atunci dezvoltările sunt:
a a32 a33 
 31
după linia 1: ∆ 3 = a11 δ 11 +a12 δ 12 +a13 δ 13 sau după coloana 1: ∆ 3 = a11 δ 11 +a21 δ 21 +a31 δ 31
după linia 2: ∆ 3 = a21 δ 21 +a22 δ 22 +a23 δ 23 sau după coloana 2: ∆ 3 = a12 δ 12 +a22 δ 22 +a32 δ 32
după linia 3: ∆ 3 = a31 δ 31 +a32 δ 32 +a33 δ 33 sau după coloana 3: ∆ 3 = a13 δ 13 +a23 δ 23 +a33 δ 33

ProprietăŃi ale determinanŃilor

P1. Determinantul unei matrice pătratice coincide cu determinantul matricei transpuse

det(A) = det( tA)
P2. Determinantul este nul dacă toate elementele unei linii (coloane) sunt nule
P3. Determinantul este nul dacă are două linii (coloane) identice
P4. Determinantul este nul dacă elementele a două linii (coloane) sunt proporŃionale
P5. Determinantul este nul dacă o linie (coloană) este combinaŃie liniară de celelalte linii (coloane)
P6. Deteminantul se multiplică cu k dacă toate lelementele unei linii (coloane) sunt înmulŃite cu
numărul k
P7. Determinantul se înmulŃeşte cu (-1) dacă permutăm între ele două linii (coloane)
P8. Determinantul nu se schimbă dacă adunăm la elementel unei linii (coloane) elementele altei
linii (coloane) înmulŃite eventual cu un acelaşi număr
P9. Determinantul produsului este egal cu produsul determinanŃilor: det(AB) = det(A) det(B)
7
 AplicaŃii
1)CalculaŃi determinanŃii:
2 1 −2 0 0 2
a) = b) = c) =
4 3 3 1 1 −1
2)RezolvaŃi ecuaŃiile:
x − 1 3x
a) =1
2 4

x +1 x + 2
b) = -1
x + 2 x −1

x−2 x
c) 2
=0
x + 1 x + 2x + 4

3)CalculaŃi determinanŃii
a)folosind regula lui Sarrus:
1 2 3
3 2 1=
2 1 3

−1 0 2
4 2 −3 =
5 2 1

4 1 0
−2 0 −6 =
0 2 4

b)folosind regula triunghiului:

3 2 1
2 1 3=
1 2 3

2 0 −1
−3 2 4 =
1 2 5

1 0 4
0 −6 −2 =
2 4 0
8
 c)folosind descompunerea după o linie sau după o coloana (regula minorilor)

3 1 2
1 3 2=
3 2 1

4 2 −3
5 2 1 =
−1 0 2

0 2 4
−2 0 −6 =
4 1 0

4)RezolvaŃi ecuaŃiile:

x +1 0 x
a) 2 1 x =6
x 4 1

x 2 3
b) 2x 3=0
3 2 x

2x 1 3
c) 2 2+ x x =0
x 4 x

9
 Matrice inversabilă
Fie A = (aij) ∈ Mn (C)
DefiniŃie: spunem că matricea A este inversabilă în Mn (C) dacă există o matrice B ∈ Mn (C)
astfel încât
AB = BA = In
Notăm B = A-1 şi numim pe A-1 matricea inversă
Teorema: A este inversabilă dacă şi numai dacă det(A) ≠ 0
Obs:
1
1) A inversabilă, atunci A-1 = A*, unde matricea A* se numeşte matricea adjunctă şi este
det A
matricea transpusă a complemenŃilor algebrici ai elementelor lui A
2) A ∈ Mn (Z) este inversabilă dacă şi numai dacă detA = 1 sau detA = -1

EcuaŃii matriceale

I. AX = B unde A ∈ Mn (C) ,B ∈ Mn,m (C)

Dacă A este inversabilă, atunci X = A-1B ∈ Mn,m (C)

II. XA = B unde ∈ Mn (C) ,B ∈ Mm,n (C)

Dacă A este inversabilă, atunci X = BA-1 ∈ Mm,n (C)

III. AXB = C unde A ∈ Mn (C), B ∈ Mm (C), C ∈ Mn,m (C)

Dacă A şi B sunt inversabile, atunci X = A-1CB-1

AplicaŃii
1)Să se determine matricea inversă pentru fiecare din matricele următoare:

 2 1
A =  
 4 3
 −1 4
B =  
 − 3 5
 1 2 3
 
C = −1 3 1
 0 1 2
 
0 − 2 1
 
D = 1 0 2
 2 1 0
 

2)Să se rezolve ecuaŃiile matriceale:

1 4   − 3 2
a) A X = B, unde A =   , B =  
 0 − 5  − 4 0

 2 0 − 2
  4 2 0
b) X A = B, unde A =  0 − 1 0  , B =  
3 − 2 1   1 − 3 − 1
 

2 1 − 3 2  −1 2 
c) A X B = C, unde A =   , B =   , C =  
 3 2  2 − 4  3 − 3
10
 Sisteme de ecuaŃii liniare cu cel mult trei necunoscute

Un sistem de ecuaŃii în care fiecare ecuaŃie este de gradul întâi cu una sau mai multe
necunoscute, se numeşte sistem de ecuaŃii liniare.
 a1 x + b1 y + c1 z = d1
a x + b y + c z = d

(S ) :  2 2 2 2

 LLL
a n x + bn y + c n z = d n
Un triplet ( α , β , δ ) este soluŃie a sistemului (S) dacă, înlocuind necunoscutele x, y, z cu
aceste numere, toate ecuaŃiile sistemului sunt identic satisfăcute.
Spunem că un sistem este compatibil dacă are măcar o soluŃie.
Sistemul este compatibil determinat dacă are soluŃie unică.
Sistemul este compatibil nedeterminat dacă are o infinitate de soluŃii.
Spunem că sistemul este incompatibil dacă nu are soluŃie.
 a1 x + b1 y + c1 z = 0
a x + b y + c z = 0

(S ) :  2 2 2
se numeşte sistem omogen.
 L L L
a n x + bn y + c n z = 0
Metode de rezolvare a sistemelor de ecuaŃii liniare

I.Metoda matriceală
 a1 b1 c1 
 
 a2 b2 c2 
Sistemul (S) este echivalent cu ecuaŃia matriceală AX = B, unde A =  ∈ Mn,3
. . . 
 
a bn c n 
 n
 x
 
(C) este matricea sistemului sau matricea coeficienŃilor necunoscutelor, X =  y  ∈ M3,1 (C) este
z
 
 d1 
 
 d2 
matricea necunoscutelor, B =   ∈ Mn,1(C) este matricea termenilor liberi.
L
 
d 
 n
Obs: dacă A ∈ Mn (C) este matrice inversabilă, atunci X = A-1B ∈ Mn,1 (C) ; (n=2 sau n=3)

II.Metoda lui Cramer

Dacă A este o matrice pătratică şi det(A) ≠ 0, atunci sistemul (S) se numeşte sistem Cramer.
Teoremă: Un sistem Cramer este compatibil determinat şi are soluŃiile date de formulele
∆1 ∆2 ∆
x= ,y= ,z= 3
∆ ∆ ∆
unde ∆ = det(A) , iar ∆ j este deteminantul matricei obŃinute din A prin înlocuirea coloanei j cu
coloana termenilor liberi.

III.Metoda lui Gauss

(metoda eliminării succesive)
Sistemul (S) se transformă într-un sistem cu o formă triunghiulară sau trapezoidală prin
eliminarea succesivă a câte unei necunoscute din ecuaŃiile sistemului.
Obs: Dacă în sistemul de ecuaŃii adus la forma triunghiulară apar ecuaŃii contradictorii, atunci sistemul
este incompatibil.
11
AplicaŃii:
1)RezolvaŃi următoarele sisteme prin metoda matriceală:

2 x + y = −1
a) 
 x + 3y = 7
− 3 x + y = 5
b) 
 x + y =1
 x+ y+z =6

c)  2 x + y = 4
x + 2 y + z = 8

 x − 2 y + z = −1

d)  3 x + y − z = 0
− x + 4 y − 3 z = 1


2)RezolvaŃi următoarele sisteme prin metoda lui Cramer:

3 x + 2 y = 5
a) 
 4x − 3y = 1
− 2 x + 3 y = 0
b) 
 x+ y =5
 x− y+z =2

c)  2 x + y − z = 1
− 3 x + y + z = 2

− x + y + 2 z = 0

d)  x + y − z = 2
 3x + 2 z = 3


3)RezolvaŃi următoarele sisteme prin metoda lui Gauss:

 x+ y =4
a) 
2 x − 3 y = 3
 2x − y + z = 3

b)  x+z =4
− x + 2 y − z = 0

− x + y = 1

c)  2 x − y = 0
 3x + y = 5

 x − y − z = −4
 x + y − 2 z = −3

d) 
 2x + y − z = 1
 x + y + z = 2

12
 Rangul unei matrice
Fie A = (ai j) ∈ Mm,n (C)
Numim minor de ordin p al matricei A determinantul matricei pătratice de ordin p formată cu
elementele situate la intersecŃia a p linii şi p coloane din A; îl notăm ∆ p
Obs: 1) p ≤ min(m,n)
2) dacă la ∆ p adăugăm o linie şi o coloană din A, dintre cele rămase în afara lui ∆ p , obŃinem
un ∆ p+1 ,numit bordatul lui ∆ p .
DefiniŃie: Se numeşte rangul lui A ordinul maxim al minorilor nenuli ai matricei A; îl notăm
rang A
Obs: rang A = r dacă şi numai dacă există un ∆ r ≠ 0 şi orice ∆ r+1 = 0
∆ r îl numim minor principal
Teorema: rang A = r dacă şi numai dacă există un ∆ r ≠ 0 şi toŃi bordaŃii lui ∆ r , dacă există,
sunt nuli.

AplicaŃii
1)Să se determine rangul matricelor:

2 1
A =  
 4 2

1 2 3
 
B =3 2 1
 4 4 4
 

 2 −3 1 
 
C = 1 0 − 2
−1 1 2 


 1 2 2  2 1 3 − 1
   
2)Să se afle numerele reale a şi b pentru care matricele A =  0 − 1 1  şi B =  1 0 a 1  au
 a 2 3 − 2 1 0 b 
   
acelaşi rang.

13
 Studiul compatibilităŃii unui sistem de ecuaŃii liniare
Teorema (Kronecker-Capelli): Sistemul (S) este compatibil dacă şi numai dacă rang A = rang
 a1 b1 c1 d1 
 
a b2 c2 d 2 
A , unde matricea A =  2 se numeşte matricea extinsă.
. . . . 
 
a bn c n d n 
 n
Numim minori caracteristici bordaŃii minorului principal în matricea extinsă A , care au
ultima coloană formată din termeni liberi, dacă există.
/
Teorema( Rouch e ): Sistemul (S) este compatibil dacă şi numai dacă toŃi minorii caracteristici
sunt nuli.

Rezolvarea unui sistem de ecuaŃii liniare

Fie (S) un sistem cu m ecuaŃii şi n necunoscute, cu rang A = r
Numim necunoscute principale şi ecuaŃii principale pe cele care au coeficienŃii în minorul principal;
celelalte se numesc secundare
I. Dacă r = m, atunci sistemul (S) este compatibil şi rezolvăm sistemul în care am trecut
eventualele necunoscute secundare în membrul drept; necunoscutele principale le vom exprima în
funcŃie de cele secundare, care devin parametri
II. Dacă r < m, atunci
a) dacă toŃi minorii caracteristici sunt nuli, atunci sistemul (S) este compatibil şi pentru
a-l rezolva reŃinem doar ecuaŃiile principale şi în cadrul lor trecem eventualele necunoscute secundare
în membrul drept; necunoscutele principale le vom exprima în funcŃie de cele secundare, care devin
parametri
b) dacă cel puŃin un minor caracteristic este nenul, atunci sistemul (S) este incompatibil
Obs:
• sistemul (S) este compatibil determinat dacă r = n
• sistemul (S) este compatibil nedeterminat dacă r ≠ n; avem r necunoscute principale şi n-r
necunoscute secundare
• orice sistem omogen este compatibil:-determinat (are doar soluŃia nulă) dacă r = n
-nedeterminat (are şi soluŃii nenule) dacă r ≠ n ⇔ det A = 0
AplicaŃii
Să se rezolve sistemele:
2 x + y = 2

1)  x − y = 1
 x + 4y = 1


 x+ y =4

2) − 2 x + 3 y = 7
 x− y =0


 x + y − z =1
3) 
− x + 2 y − z = 2

14
 2 x − y − z = 0

4)  x + y + z = 3
4 x + y + z = 6


 x+ y =5

5)  x − z = −2
 y+z=7


 ax + y + z = 0

6) 2 x − ay + z = −3
 y + az = 1


3 x + 2 y = 0
7) 
 x− y =0

− x + 6 y = 0
8) 
 x − 6y = 0

 x+ y−z =0

9) 2 x + y − 2 z = 0
− x + y − z = 0


 4x + z = 0

10)  x + 2 y − z = 0
3 x − 2 y + 2 z = 0


15
 AplicaŃii ale algebrei liniare în geometria analitică

Reper cartezian în plan

O = originea axelor de coordonate v = OM = a i +b j = (a,b)
Ox = axa absciselor |v | = a 2 + b2
a b
Oy = axa ordonatelor v1 || v2
1 = 1
a2 b2
M(a,b) = punct de coordonate a,b v1 ⊥ v2
a1 a2 + b1 b2 = 0
a = abscisă; b = ordonată

Dacă M1(x1, y1) , M2(x2, y2) şi M3(x3, y3), atunci

• lungimea segmentului M1M2 este d(M1 , M2) = ( x 2 − x1 ) 2 + ( y 2 − y1 ) 2
x1 + x 2 y + y2
• mijlocul M al segmentului M1M2 are coordonatele: x M = şi y M = 1
2 2
y2 − y1
• panta (coeficientul unghiular)dreptei M1M2 este m = sau m = tg α , cu α unghiul dreptei
x2 − x1
cu axa Ox
x1 + x 2 + x3
• centrul de greutate G al triunghiului M1M2M3 este de coordonate xG = şi
3
y1 + y 2 + y 3
yG =
3
AplicaŃii
1) Se dau punctele A(5;-2),B(1;3). Să se determine punctul M pe axa Oy astfel încât MA=MB.

2) Să se arate că triunghiul determinat de punctele A(-2;1), B(1;- 4), C(2;0) este isoscel. Care
este baza triunghiului?

3) Să se arate că triunghiul determinat de punctele A(-5;-2), B(5;-1,2), C(-2;3) este dreptunghic.

Unde este unghiul drept?

4) Să se găsească un punct egal depărtat de punctele A(0;2), B(-2;4), C(-1;0).

5) Se dau punctele A(-2;3),B(1;-4). Să se afle coordonatele simetricului lui B faŃă de A.

6) Se dau punctele M(3;1),N(5;4),P(-3;1). DeterminaŃi coordonatele punctului Q al patrulea vârf

al paralelogramului MNPQ în care MP este diagonală.

7) Se dau punctele A(-4;2),B(1;-6) şi o paralelă la axa Oy situată la trei unităŃi în dreapta axei
Oy. Să se determine pe această paralelă punctul M astfel încât:
a) triunghiul ABM să fie isoscel cu baza AB;
b) triunghiul ABM să fie dreptunghic în M.

16
 Dreapta în plan
x y 1
• ecuaŃia dreptei determinată de două puncte M1(x1, y1) şi M2(x2, y2) este: x1 y1 1 = 0
x2 y2 1
x − x1 y − y1

=
x2 − x1 y2 − y1
x1 y1 1
x3 − x1 y3 − y1
Obs.: M1(x1, y1), M2(x2, y2) şi M3(x3, y3) sunt coliniare
x2 y2 1 = 0
=
x2 − x1 y2 − y1
x3 y3 1
1
M1, M2, M3 sunt necoliniare => aria triunghiului M1M2M3 este: A = ∆ , unde ∆ =
2
x1 y1 1
x2 y2 1
x3 y3 1
x y
• ecuaŃia dreptei prin tăieturi, cu A(a, 0), B(0, b), este: + −1 = 0
a b
• ecuaŃia dreptei determinată de un punct M0(x0, y0) şi o direcŃie v = ( α , β ) este:
x − x0 y − y0
=
α β
α β
Obs.: d1 || d2
1 = 1
α2 β2
d1 ⊥ d2
α1α 2 + β1β 2 = 0
• ecuaŃia dreptei determinată de un punct M0(x0, y0) şi o pantă m este: y-y0 = m(x-x0)
• ecuaŃia explicită a unei drepte este: y = m x + n
Obs.: d1 || d2
m1 = m2
d1 ⊥ d2
m1 m2 = -1
• ecuaŃia generală a unei drepte este: ax + by + c = 0
a1 b1
Obs.: d1 || d2
=
a2 b2
d1 ⊥ d2
a1 a2 + b1 b2 = 0
| ax0 + by0 + c |
distanŃa de la un punct M0(x0, y0) la o dreaptă (d): ax + by + c = 0 este d(M0, d) =
a 2 + b2
AplicaŃii
1) În planul xOy se dau punctele A(-2;-3) şi B(5;-2). Se cer:

a)ecuaŃia dreptei care trece prin A şi are direcŃia vectorului AB ;

b)ecuaŃia generală a dreptei AB;
c)ecuaŃia carteziană explicită a dreptei AB;
d)ecuaŃia dreptei AB prin tăieturi.
2) În sistemul de coordonate xOy se consideră A(-3;0), B(0;6). Se cer:
a)ecuaŃiile medianelor şi înălŃimilor din A şi B ale triunghiului AOB;
b)coordonatele centrului de greutate şi coordonatele ortocentrului triunghiului AOB.
3) În planul xOy se consideră triunghiul de vârfuri A(-3;6), B(-5;-2), C(6;-1). Se cer:
a)ecuaŃia medianei din A; b) ecuaŃia înălŃimii din C; c) ecuaŃia mediatoarei segmentului [AC];
d) ecuaŃia paralelei prin A la BC.

17
 4) Vârfurile unui triunghi sunt A(-2;-6),B(-8;- 4),C(6;-2). Să se afle:
a)lungimea medianei din A; b)lungimea înălŃimii din A.
5) DeteminaŃi poziŃia dreptelor d1 şi d2 atunci când:
a)( d1): -3x+y-2=0, (d2): 6x-2y+3=0;
b)( d1): x-2y+3=0, (d2): 2x- 4y+6=0;
c)( d1): 2x-3y+1=0, (d2): -5x+2y-2=0.
6) În reperul cartezian xOy se dau punctele M(2;-3), N(1;3). Se cer:
a)ecuaŃia carteziană implicită (generală) a dreptei MN;
b)distanŃa de la origine la dreapta MN;
c)distanŃa de la punctul P(- 4;-2) la drepta MN.
7) Se dau punctele A(2;3),B(-2;2),C(-1;5),D(1;6),E(-3;-1).
a) Să se calculeze aria triunghiului ABC;
b) Să se calculeze aria patrulaterului ABCD;
c) Să se verifice dacă punctele B,C,E sunt coliniare;
d) Să se determine un punct M astfel încât punctele A,B,M şi C,D,M să fie coliniare.
8) Se dau punctele An(n,n2), n ∈ N.
a) Să se calculeze aria triunghiului A0A1A2;
b) Să se demonstreze că aria ∆ AnAn+1An+2 nu depinde de n;
c) Să se determine valorile lui n pentru care punctele A0, A1, An sunt coliniare;
d) Să se arate că oricare trei puncte diferite Am, An, Ap sunt necoliniare.
9) Fie dreptele (d1): x-11y-29=0, (d2): x+ y-5=0 şi (d3): 5x-7y-1=0. Să se afle aria triunghiului
determinat de punctele de intersecŃie a celor trei drepte.
10) Fie dreptele (AB): x+2y-4=0, (BC): 3x+y-2=0, (AC): x-3y-4=0 şi M(3;3).
a) Să se determine coordonatele punctelor A, B, C;
b) Să se calculeze aria patrulaterului ABOC;
c) Să se determine coordonatele proiecŃiilor P,Q,R ale punctului M pe OA, OB şi AB ;
d) Să se demonstreze că punctele P,Q,R sunt coliniare.
11) Se dau punctele A(1;0),B(-4;2), C(-2;1),D(0;-2) şi dreapta (d): y=2x-3.
a) Să se calculeze aria patrulaterului ABCD;
b) Să se găsească pe dreapta (d) un punct M astfel încât ariile triunghiurilor MAB, MCD să fie
egale;
c) Să se găsească punctul N de pe axa Ox astfel ca punctele C,D,N să fie coliniare.
12) Se dau punctele A(1;0;2), B(4;2;3), C(-2;-2;1).
a) Să se calculeze aria triunghiului OAB; b) Să se verifice dacă punctele A,B,C sunt coliniare.
13) Se dau punctele A(-1;1;2),B(2;-1;1) şi C(m,n,p).
a) Să se determine m, n, p astfel ca punctele A,B,C să fie coliniare;
b) Să se calculeze aria triunghiului OAB;
c) Să se determine distanŃa de la punctul O la dreapta (AB).

18
 Reper cartezian în spaŃiu
O= originea axelor de coordonate v = OM = a i +b j +c k = (a,b,c)
Ox = axa absciselor |v | = a 2 + b2 + c 2
a b c
Oy = axa ordonatelor v1 || v2
1 = 1 = 1
a2 b2 c2
Oz = axa cotelor
M(a,b,c) = punct de coordonate a,b,c v1 ⊥ v2
a1 a2 + b1 b2 + c1 c2 = 0
a = abscisă, b = ordonată, c = cotă

Dacă M1(x1, y1, z1) , M2(x2, y2, z2) şi M3(x3, y3, z3), atunci
• lungimea segmentului M1M2 este d(M1 , M2) = ( x2 − x1 ) 2 + ( y2 − y1 ) 2 + ( z2 − z1 ) 2
x1 + x 2 y1 + y 2
• mijlocul M al segmentului M1M2 are coordonatele: xM = , yM = şi
2 2
z1 + z 2
zM =
2
x1 + x 2 + x3
• centrul de greutate G al triunghiului M1M2M3 este de coordonate xG = ,
3
y1 + y 2 + y 3 z + z 2 + z3
yG = şi z G = 1
3 3

AplicaŃii
1) Fie M(-2;3;-1) şi N(1;-2;2) două puncte în spaŃiu.

a)ExprimaŃi vectorii OM şi ON

b)DeterminaŃi OM şi ON

c)DeterminaŃi d(M,N)

d)ReprezentaŃi grafic punctele M şi N

2) Se dau punctele A(5;-2; 4),B(1;3 ;-1). Să se determine punctul M, mijlocul segmentului AB.

3) Se dau punctele A(1; 2; - 4),B(3; - 2; 4),C(0; - 3; 6). Să se găsească pe xOy un punct D astfel
încât DA=DB=DC.

4) Să se arate că triunghiul determinat de punctele A(-2; 1; 0), B(2;- 1; 3 ), C(6; 1; 2 3 ) este

isoscel. Care este baza triunghiului?

2 2
5) Să se arate că triunghiul determinat de punctele A(- ; ;0), B(0;0,-1), C(0;0;1) este
2 2
dreptunghic. Unde este unghiul drept?

19
 Planul în spaŃiu

• ecuaŃia planului determinat de trei puncte M1(x1, y1, z1) , M2(x2, y2, z2) şi M3(x3, y3, z3) este:
x y z 1
x1 y1 z1 1
=0
x2 y2 z2 1
x3 y3 z3 1
x1 y1 z1 1
x2 y2 z2 1
Obs.: M1(x1, y1, z1), M2(x2, y2, z2), M3(x3, y3, z3), M4(x4, y4, z4) sunt coplanare
=0
x3 y3 z3 1
x4 y4 z4 1

M1(x1, y1, z1), M2(x2, y2, z2), M3(x3, y3, z3) sunt coliniare
∆ 1 = ∆ 2 = ∆ 3 = 0, , unde
y1 z1 1 x1 z1 1 x1 y1 1
∆1= y2 z 2 1 , ∆ 2 = x2 z2 1 , ∆ 3 = x2 y2 1
y3 z3 1 x3 z3 1 x3 y3 1

1 2
M1, M2, M3 sunt necoliniare => aria triunghiului M1M2M3 este: A = ∆ 1 + ∆22 + ∆23
2

x y z
• ecuaŃia planului prin tăieturi, cu A(a, 0, 0), B(0, b, 0), C(0, 0, c), este: + + −1 = 0
a b c

• ecuaŃia planului determinat de un punct M0(x0, y0, z0) şi un vector normal v (a, b, c) este:

a(x – x0) + b(y – y0) + c(z – z0) = 0

• ecuaŃia generală a unui plan este: ax + by + cz + d = 0

a1 b1 c1
Obs.: π 1 || π 2
= = ; π 1 ⊥ π 2
a1 a2 + b1 b2 + c1 c2 = 0
a2 b2 c2

• distanŃa de la un punct M0(x0, y0, z0) la un plan ( π ):ax + by + cz + d = 0 este

| ax0 + by0 + cz0 + d |
d(M0, π ) =
a 2 + b2 + c 2
AplicaŃii
1) Să se scrie ecuaŃia planului care conŃine punctul M0(1 ;-1 ;3) şi este perpendicular pe v (2 ;-
1;1).

2) Să se scrie ecuaŃia unui plan paralel cu planul 3x+2y-3z+2=0 care conŃine punctul M0(-
2 ;3 ;1).

3) Care este poziŃia planelor ( π 1) şi ( π 2) atunci când:

a)( π 1): 2x-4y+6z+8=0; ( π 2): 3x-6y+9z+12=0

20
 b)( π 1): 3x+5y-4z+2=0; ( π 2) : -2x+2y+z-3=0

c) ( π 1): 3x+2y-3z+4=0 ; ( π 2) : 6x+4y-6z+5=0

4) ScrieŃi ecuaŃia planului perpendicular pe planul ( π ): x-2y+z-4=0 care conŃine punctele
M1(3 ;-1 ;1) şi M2(-1 ;2 ;2).

5) Fie planele ( π 1): ax+2y-3z+4=0 şi ( π 2): -3x+by+9z-5=0. DeterminaŃi a şi b astfel încât cele
două plane să fie paralele.

6) Fie planele ( π 1): -2x+3y+az-2=0 şi ( π 2) : 3x-2y+z+4=0. DeterminaŃi pe a astfel încât cele

două plane să fie perpendiculare.

7) Să se scrie ecuaŃia planului prin tăieturi determinat de punctele A(1;-2 ;2), B(3 ;1;-1) şi C(2 ;-
2 ;-1).

8) Se cere ecuaŃia pentru fiecare din planele

a)( π 1) care conŃine axa cotelor şi punctul M(2;-1;3)

b)( π 2) care este paralel cu axa ordonatelor şi conŃine puncteleM1(-1; -2;2), M2(3;-1;-2)

c)( π 3) care conŃine axa ordonatelor şi punctul M(2;-4;1)

d)( π 4) care conŃine originea şi punctele M1(-1;2;-3) şi M2(1;-3;2)

1 2 1
9) Se cer ecuaŃiile planelor care conŃin punctul M( ; ;− ) şi sunt paralele, pe rând, cu planele
5 7 2
de coordonate (yOz),(xOz) şi (xOy).

21
 Dreapta în spaŃiu
• ecuaŃia dreptei determinată de două puncte M1(x1, y1, z1), M2(x2, y2, z2)
x − x1 y − y1 z − z1
este: = =
x2 − x1 y2 − y1 z2 − z1
• ecuaŃia dreptei determinată de un punct M0(x0, y0, z0) şi o direcŃie v (l,m,n)
x − x0 y − y 0 z − z 0
este: = =
l m n
l1 m1 n1
Obs.: d1 || d2
= = ; d1 ⊥ d2
l1 l2 + m1 m2 + n1n2 = 0
l2 m2 n2
AplicaŃii
1) Să se scrie ecuaŃiile dreptei care trece prin M(-1;2;3) şi este paralelă cu dreapta
 − 2 x + y + 3z − 5 = 0
 .
 3x − 2 y + z + 4 = 0
x +1 y −1 z − 6
2) Să se determine punctul în care dreapta (d): = = intersectează planul( π ):
3 −2 −3
3x-2y+z-11=0.
x + 3 y − 2 z +1
3) Fie un punct M0(-2;3;4) şi dreapta (d): = = . Se cer ecuaŃiile dreptei care
2 3 −2
conŃine punctul M0 şi este:
a)paralelă cu dreapta (d);
b)perpendiculară pe dreapta (d).

 x − 2 y + 2z + 3 = 0 x − 2 y + 1 z − 3
4) Să se arate că dreptele  şi = = sunt paralele.
 3x − y + 3z + 1 = 0 −8 6 10

 x = −5λ + 2
  3x − 2 y + z + 5 = 0
5) Să se arate că dreptele  y = −2λ − 1 şi  ( λ ∈ R ) sunt
 z = 3λ − 3  x + 2 y − 2 z − 1 = 0

perpendiculare .

6) Să se afle coordonatele proiecŃiei punctului M(3;-2;1) pe planul ( π ): 2x-3y+z+2=0.

7) Să se arate că:
x − 2 y +1 z + 3
a)dreapta = = este paralelă cu planul 2x+y+5z+1=0;
3 4 −2
b)dreapta x=3t-1, y=-5t+2, z=t-3 ,cu t∈ R , este perpendiculară pe planul 3x-5y+z+3=0.

8) Se dă punctul M(-2;3;1) şi planul ( π ): 3x-2y+2z+1=0. Se cere d(M, π ).

22
 Probleme de programare liniară în două variabile

Să se determine minimul sau maximul funcŃiei f : R → R, f ( x, y ) = ax + by + c cu restricŃiile:

x ≥ 0, y ≥ 0, a i x + bi y ≥ ci , i = 1, m

Rezolvarea problemei:
1. se trasează dreptele de ecuaŃii x = 0, y = 0, ai x + bi y = ci, i=1,2,…m;
2. se pune în evidenŃă suprafaŃa poligonală S (ca intersecŃie de semiplane);
3. se determină vârfurile lui S şi apoi se compară valorile lui f în aceste puncte.
AplicaŃii

Să se rezolve sistemele de inecuaŃii şi apoi să se precizeze extremele funcŃiei f în cazurile :

 3x + y − 3 ≥ 0
 x − 3y + 9 ≥ 0

a)  , f (x,y)=x-y
5 x − 2 y − 20 ≤ 0
 y≥0

 3x − y − 9 ≤ 0
3x + 2 y − 18 ≤ 0

b)  3 x − 2 y + 6 ≥ 0 , f (x,y)=x+y
 x≥0

 y≥0

23
 Conice: cerc, elipsă, hiperbolă, parabolă

Cercul de centru Q(a,b) şi rază r este mulŃimea de puncte: C = {M(x,y)/ MQ=r};

ecuaŃia cercului: (x-a)2+(y-b)2 =r2 , cu r>0; ecuaŃia generală a cercului: x2+y2+mx+ny+p = 0, cu m2+n2-
4p>0;

ecuaŃia tangentei la cerc într-un punct M0(x0,y0) al cercului: (x-a)(x0-a)+(y-b)(y0-b) = r2 sau

xx0+yy0+m(x+x0)/2+n(y+y0)/2+p=0

Elipsa de focare F1(c,0), F2(-c,0) şi semiaxă mare a este mulŃimea: E={M(x,y)/ MF1+MF2=2a} ;
x2 y2
ecuaŃia elipsei: 2 + 2 = 1 , cu a>0, b>0, unde b2 = a2-c2;
a b
xx 0 yy 0
ecuaŃia tangentei la elipsă într-un punct M0(x0,y0) al elipsei: + 2 =1
a2 b

Hiperbola de focare F1(c,0), F2(-c,0) şi semiaxă mare a este mulŃimea: H={M(x,y)/ |MF1-MF2|=2a};

x2 y2
ecuaŃia hiperbolei: − = 1 , cu a>0, b>0, unde b2 = c2-a2;
a 2 b2
dreptele: y=( ± b/a)x sunt asimptotele oblice ale hiperbolei;
xx 0 yy 0
ecuaŃia tangentei la hiperbolă într-un punct M0(x0,y0) al hiperbolei: − 2 =1
a2 b

Parabola de focar F şi directoare h este mulŃimea: H={M(x,y)/ d(M,F)=d(M,h)};

ecuaŃia parabolei cu axă de simetrie Ox: y2=2px,cu p ∈ R*, F(p/2,0), h: x=-p/2 ;
ecuaŃia tangentei la parabolă într-un punct M0(x0,y0) al parabolei: yy0=p(x+x0) ;

AplicaŃii
1) Se dau punctele A(3;4), B(-4;3), C(0;-5), D(5;0).
a)VerificaŃi că A, B, C, D se află pe curba x2+y2=25;

b)DeterminaŃi raza cercului circumscris triunghiului ABC;

c)DeterminaŃi ecuaŃia tangentei la cercul circumscris triunghiului ABC în punctul A.

2) Fie punctul A(1;1) şi drepta (d): 3x+4y+8=0. Se cer:

a)distanŃa de la punctul A la dreapta d;

b)ecuaŃia cercului cu centrul în punctul A şi tangent dreptei d;

c)ecuaŃiile tangentelor la cerc duse din B(0;4).

24
 3) Se dau punctele A(6;0), B(0;6), C(12;12). Se cer:
a)punctul M(m,n) astfel încât MA=MB=MC;
b)ecuaŃia cercului circumscris triunghiului ABC;
c)ecuaŃia tangentei la cerc în punctul A.

4) Să se scrie ecuaŃia unei elipse dacă:

a)are semiaxele 8 şi respectiv 5;
b)are axa mare 12 şi distanŃa focală 8;

30 1
c)trece prin M( ;− ) şi are distanŃa focală 6.
2 2

5) Se dă elipsa (E): x2+4y2-4=0. Se cer:

a)semiaxele şi focarele;

3
b)ecuaŃia tangentei la elipsă în punctul T(1; );
2
c)ecuaŃiile tangentelor din P(3;0) la elipsă.

6) Să se scrie ecuaŃia unei hiperbole dacă:

45
a)trece prin M1( 9;8 2 ) şi M2( ; 2 );
2
2
b)trece prin M(4,5;-1) şi are asimptote pe y = ± x;
3
c)are 2c=16 şi 2b=12.

7) Se dă hiperbola (H): x2-y2-2=0.Se cer:

a)focarele şi asimptotele hiperbolei;
b)ecuaŃia tangentei la hiperbolă în T(2;1);
c)ecuaŃiile tangentelor din P(0;1) la hiperbolă.

8) Să se scrie ecuaŃia unei parabole cu vârful în O, astfel încât:

a)trece prin A(2;-4) şi este simetrică faŃă de axa Ox;
b)trece prin B(4;-2) şi este simetrică faŃă de axa Oy.
Să se determine focarul şi ecuaŃia directoarei în fiecare caz în parte.

9) Se consideră parabola (P) de ecuaŃie 2y = x2. Fie un punct M pe parabolă. Să se determine în

funcŃie de abscisa m a punctului M:
a)coordonatele punctului T unde tangenta în M la P taie axa Ox;
b)aria triunghiului OTM;
c)coordonatele centrului de greutate al triunghiului OTM

25