Pădure

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Jump to navigationJump to search
Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă
sau inexistentă.
Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii
bibliografice a afirmațiilor pe care le conține.
Acest articol a fost tradus cu ajutorul unei unelte de traducere
automată, de aceea calitatea lui este foarte joasă..
Puteți contribui la dezvoltarea și îmbunătățirea articolului apăsând
butonul „modificare”!

Fragmentul inserat (sau întreaga pagină) va fi șters dacă în termen de 7

zile nu se înregistrează progrese notabile în procesul de redactare.
Pagina a fost modificată ultima oară de către NGC 54 (Contribuții • Jurnal) acum 3 luni.

Pentru alte sensuri, vedeți Pădure (dezambiguizare).

Pădurea reprezintă o suprafață mare de teren dominată de arbori.[1] În sens mai larg,

se referă la arborii care fac parte din acest ansamblu, împreună cu numeroase specii
de plante, mușchi, ciuperci, ierburi, arbuști etc. și de animale care cresc aici.
[2]
 Numeroase alte definiții mai precise ale termenului sunt utilizate în întreaga lume,
luând în considerare factori precum densitatea copacilor, înălțimea acestora, gradul
de acoperire a terenului, situația legală și funcția ecologică. [3][4][5] Conform
definiției Organizației pentru Alimentație și Agricultură folosită pe scară largă,[6] în
2006 pădurile au acoperit 4 miliarde de hectare, respectiv aproximativ 30% din
suprafața mondială a uscatului.

Cuprins

 1Ecosistemul unei păduri

o 1.1Solurile
 2Tipuri de păduri
 3Ecosistemul unei păduri de stejar
o 3.1Fauna și vegetația pădurilor de stejar
 4Ecosistemul unei păduri de fag
o 4.1Fauna și vegetația pădurilor de fag
 5Ecosistemul unei păduri de molid
 o 5.1Fauna și vegetația pădurilor de molid
 6Imagini
 7Vezi și
 8Note
 9Legături externe

Ecosistemul unei păduri[modificare | modificare sursă]

Mediul de viață se caracterizează prin diferiți factori naturali. Cei lipsiți de viață se
numesc factori abiotici, iar viețuitoarele sau produșii acestora se numesc factori
biotici.
Comunitatea de populații (plante, animale, microorganisme) caracteristice
unui biotop aflate în relații interspecifice se numește biocenoză.
Unitatea structurală și funcțională care se stabilește între un biotop și o biocenoză
constituie un ecosistem.
Solurile[modificare | modificare sursă]
Soluri podzolice, tipul de soluri acide. Format prin procesul de podzolizare,
transformarea de la roca mamă sub influența de hidroliză acidă, îndepărtarea de
nămol, cu două, și metal trivalent din orizonturile superioare eluvial de profilul de sol
în illuvial (ca urmare a migrației de organo-minerale compuși și lessivage –
scurgerea de particule de argilă de la superior la inferior liber distrugerea preliminar
de aluminosilicați) și acumularea relativă de siliciu în ele. Podzolice apare în roci de
orice cereale (mecanic), s-a încheiat atunci când orizontul de suprafață de sol sunt
uneori excesiv de umed, acid și apă regimul de spălare. Solurile podzolice au fost
descris pentru prima data de Dokuchaev (1879), în provincia Smolensk. Caracterizat
de profil acide, sol diferențiată, epuizarea a orizonturilor superioare ale metalelor
nămol și trivalent, îmbogățirea relativă de dioxid de siliciu, de mică putere eluvial-
humus orizont, sau chiar lipsa acesteia (în humus predomină peste fulvici humic
acizi). Orizonturile de profil din soluri podzolice emite: A0 (așternut) – putere de 1–
10 cm; A1 (eluvial-humus) – 1–20 cm, structura gri, sub formă de pulbere, adăugarea
de vrac, contine 1-6% din humus, A2 (podzolice ) – 2–20 cm (uneori mai mult), gri
deschis (aproape alb) de culoare, plus lamelar, friabil, argilos și solurile argiloase
conțin podzolice cereale orshteynovye B (illuvial) – 10–50 cm grosime și mai greu pe
textura decât orizonturile superioare, maro, cu krupnomnogogrannoy, structura rar
prismatic, C (materialul de bază).
În zona de pădure (Europa de Nord, Siberia, Orientul Indepartat, Europa Centrală și
de Sud Canada, nord-estul SUA), solurile podzolice sunt subtipuri: gleepodzolistye,
podzolice, SOD-podzolice și Soddy-palid-podzolice. Există incluziuni interzonal de
subtipuri asociate cu particularitățile locale de formare a solului. Vom descrie solurile
podzolice subtropicale si tropicale din bazinul Amazonului, în zonele tropicale din
Asia și Africa, Uniunea Sovietică – în Colchis. În funcție de natura rocii mamă și
unele caracteristici ale subtipurilor moderne și relicte formarea solului solurile
podzolice sunt împărțite în genuri și specii.
În zonele forestiere de soluri podzolice sunt principalele domenii de teren agricol
silvicultură și folosesc. Zonele cu argilă și soluri podzolice (lut) sunt furnizate cu
privire la umiditate (în ani umede pot obturarea hidrică a culturilor de iarnă), deficitul
cel mai profund de umiditate a solului observat distribuția dimensiunea de lumină și
de secetă. În solurile podzolice expedient var, aplicarea de îngrășăminte organice și
minerale. Efectiv utilizate în scopuri forestiere, pentru cultivarea produselor agricole
culturi.