Pădure de conifere

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Jump to navigationJump to search
Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă
sau inexistentă.
Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii
bibliografice a afirmațiilor pe care le conține.

Pădure de molid (în nordul Angliei)

Pădure de conifere (în Suedia)

Pădure de conifere (în Cehia)

 Pădurile de conifere (numite uneori păduri boreale) sunt zone de vegetație în care
predomină vegetația arboricolă (arbori și arbuști) și gimnospermică (brazi și pini). Ele
sunt răspândite în zonele subarctice, temperate și subtropicale. Sunt specifice
zonelor de mai sus de latitudinea de 55° în emisfera nordică și unor munți din
emisfera sudică. Se întâlnesc în zonele reci precum nordul Asiei, din Scandinavia
până în Rusia, în nordul Chinei, pe lanțul muntos Himalayan, în Georgia, pe munții
Alpi și Pirinei.

Cuprins

 1Vegetația
 2Fauna
 3Solurile
 4Impact antropic
 5Vezi și
 6Bibliografie
 7Legături externe

Vegetația[modificare | modificare sursă]
Aici trăiesc foarte multe specii de plante. Vegetația poartă denumirea și de "taiga".
Arborii se clasifică după felul acelor lor. Există două feluri de păduri de conifere:
boreale și montane (munții Stâncoși și Himalaya). Cei mai reprezentativi
sunt molidul, pinul, bradul alb, zada, jneapănul (singurul arbust din pădurile de
conifere), tuia (numit și arborele vieții), tisa, chiparosul, cedrul, cupresifolia
și sequoia roșie. În Europa și Asia, pădurile de conifere se numesc taiga. Coniferele
sunt arbori înalți, cu trunchiul drept, fară ramificații, cu frunze mici, aciculare,
acoperite cu ceară. Ele nu își pierd frunzele toamna, de la aceasta regulă abătându-
se doar laricele. Coniferele au fibre rășinoase ce permit clătinarea și îndoirea lor;
astfel rezistă vânturilor puternice. Ramurile lor sunt aplecate permițând zăpezii să
cadă pentru a nu le îngreuna. Aici apar și lichenii, precum Cladonia, Romalina și
Xathoria.

Fauna[modificare | modificare sursă]
Animalele din pădurile de conifere sunt în general mamifere. Unele dintre ele au
blănuri prețioase. Ursul este unul dintre acestea. Cel mai mare urs trăiește în
America de Nord și se numește ursul Grizzly. Cerbul, este un alt reprezentant al
pădurilor de conifere și este la fel un mamifer. Ciuta, își naște puii vii și îi hrănește cu
lapte. Căprioara, naște numai un pui. Alți reprezentanți
sunt veverița, hermelina și samurul, de asemenea se găsesc
și vulpi, jderi, arici, iepuri, râși, lincși, castori și pume. Păsări: pițigoi, ciocănitoare,
mătăsar, grangur, cocoș de munte, ierunca, gaița de
munte, bufnița, cucuveaua, huhurezul și forfecuța. Insecte: furnici, fluturi, țânțari,
gândăcei și păianjeni.

Solurile[modificare | modificare sursă]
Rășina căzută pe pământ împiedică descompunerea și reciclarea substanțelor
nutritive. Solul de sub copaci este acid și nefertil.
Impact antropic[modificare | modificare sursă]
Defrișările pentru obținerea de teren agricol și cherestea pot cauza mari probleme de
mediu, distrugând echilibrul solului și al faunei pădurilor. Poate fi afectată și clima.
Vânătoarea pentru carne și blănuri prețioase poate duce la dispariția unor specii de
animale.