Deșert

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Jump to navigationJump to search
Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă
sau inexistentă.
Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii
bibliografice a afirmațiilor pe care le conține.
Nu confundați cu Desert.

Arealul de răspândire al deșerturilor

Deșertul Atacama

O imagine tipică a unui deșert fierbinte de la tropice din Arabia Saudită.

Deșertul Sinai
Deșertul Libian

Masivul Tangra în Antarctica

Deșert Nisipos din Maroc

Deșertul sau pustiul este o zonă care primește foarte puține precipitații, aproximativ

250 mm pe an. Deșerturile au reputația de a susține foarte puține forme de viață
deși, la o comparație mai atentă cu un mediu mai umed, formele de viață din deșert
sunt de cele mai multe ori variate și rămân în general ascunse pentru a-și păstra
umiditatea. Aproximativ o treime din suprafața Terrei este acoperită de deșerturi. In
regiunile de deșert sunt în general diferențe mari de temperatură de la zi la noapte.
Cauza lipsei de vegetație dintr-un deșert (pustiu) poate fi lipsa apei sau în regiunile
arctice lipsa căldurii necesare vieții.

Cuprins
 1Tipuri de deșerturi
o 1.1Deșerturi aride
o 1.2Deșerturi nisipoase (Erg)
o 1.3Deșerturi pietroase sau stâncoase (Hammada)
o 1.4Deșerturi cu pietriș (Serir)
o 1.5Deșerturi de sare
o 1.6Pustiuri de gheață
 2Cele mai mari deșerturi de pe glob
 3Flora și fauna
 4Legături externe
 5Vezi și

Tipuri de deșerturi[modificare | modificare sursă]

Deșerturi aride[modificare | modificare sursă]
În aceste pustiuri carența de apă și pământul uscat este cauza esențială a lipsei vieții
în regiune.
Deșerturi nisipoase (Erg)[modificare | modificare sursă]
În aceste ținuturi stratul superior este alcătuit din nisip, în care predomină cuarțul,
care a luat naștere prin fenomenul de eroziune datorat în special vântului, sub
acțiunea căruia formează dune de nisip care pot fi mișcătoare. Condițiile de viață în
aceste regiuni sunt vitrege. Unul dintre deșerturile cele mai mari de acest tip
este Rub al-Chali din Arabia.
Deșerturi pietroase sau stâncoase (Hammada)[modificare | modificare
sursă]
În acest caz stratul superficial este alcătuit din blocuri de piatră sau stânci, rezultate
din crăparea rocilor cauzată de diferențele mari de temperatură și de îngheț.
Deșerturi cu pietriș (Serir)[modificare | modificare sursă]
Iau naștere prin procesele de eroziune și depunere a materialului adus de ghețari.
Astfel de pustiuri se pot întâlni în Asia Centrală (Iran).
Deșerturi de sare[modificare | modificare sursă]
Au luat naștere în regiuni aride, acolo unde sarea s-a depus după evaporarea apei în
care era dizolvată.
Pustiuri de gheață[modificare | modificare sursă]
Pustiuri de gheață pot fi întâlnite în regiunea polară sau în munții înalți unde
temperatura scăzută a împiedicat dezvoltarea vegetației. Apa fiind sustrasă solului
prin îngheț, precipitațiile cad sub formă solidă (zăpadă). Din această categorie se pot
aminti regiunile polare, ca Wright Valley din Antarctica.