Model de analiza sistemului de pensii private pilonul II în România

Anul 2018 s-a remarcat prin evoluții pozitive pe piețele financiar nebancare din România.
Aceasta a avut loc pe fondul unei creșteri economice superioare înregistrate de țara noastră față
de media Uniunii Europene. În contextul economic pozitiv a fost translatat către piețele
financiare care, vorbind în sens mai larg, piața mondială s-au caracterizat printr-o volatilitate
sporită. Aceasta s-a realizat și în contextul în care piețele financiare din China au avut un efect
asupra burselor internaționale, dar în același timp, s-a lovit și de un recul ca urmare a Brexit-ului
Marii Britanii din Uniunea Europeană. Piața valutară și bursieră din țara noastră a avut o
volatilitate mai redusă comparativ cu celelalte piețe din statele sud-est europene sau chiar din
Europa Centrală. În țara noastră, piețele financiare nebancare s-au caracterizat printr-o
volatilitate redusă, înregistrând această tendință, ca urmare a unor fenomene de turbulență ale
pieții în perioada anterioară. Cu toate acestea, evoluțiile activelor din sectorul financiar, ca
pondere în realizarea produsului intern brut au cunoscut o tendință de creștere în ultima perioadă.
În aces sens, în sectorul financiar nebancar o creștere însemnată au înregistrat-o fondurile de
pensii private. Sistemul fondurilor de pensii private, în special prin componenta sa-pensii private
obligatorii pilonul II- vizează asigurarea unei pensii private distincte care să suplimenteze pensia
acordată din sistemul public. Implementarea pilonului II în domeniul pensiilor private este o
etapă importantă creșterea posibilității obținerii unei pensii suplimentare ținând seama și de
evoluția demografică prognozată, respectiv îmbătrânirea populației, scăderea natalității feminine
și a reducerii ponderii forței de muncă activă. În conformitate cu unele prognoze, majorarea
numărului de pensionari, concomitent cu reducerea numărului de salariați, va însemna că sumele
ce vor fi încasate în perioada următoare de la salariații în activitate vor avea o tendință de
scădere. Concomitent, sumele care trebuie plătite pensionarilor vor crește. Desigur, speranța de
viață este caracterizată printr-un proces de creștere, responsabilizând și mai mult pe cei interesați
în legătură cu standardul de viață al populației la vârsta pensionării. Există o directivă a Uniunii
Europene care prevede tocmai acest fapt, ca în perioada următoare să se acorde o atenție
suplimentară populației de vârsta a treia. Sistemul de pensii private, și în țara noastră, este unul
de tip contribuții diferite, aceasta însemnând că participanții, conform legii, pot să beneficieze în
viitor de o pensie suplimentară ca urmare a faptului că o parte din taxa pentru pensie alocată de
fiecare salariat se mută în Pilonul II, care este organizat după sistemul de utilizare a fondurilor
acumulate prin administratori, aceasta însemnând ca prin participarea fiecărei persoane să se
asigure o perspectivă de acumulare de fonduri suplimentare, acestea urmând să revină persoanei
participante la pilon ca în urma activității administrării fondurilor să se obțină sume
suplimentare. Acestea revin participantului printr-un sistem de pensii în care întregul câștig
realizat să fie restituit către acesta. Sistemele din alte state europene includ și pensii
ocupaționale, care vin ca o extensie și o completare a schemelor de pensii. Sistemul pilonului II
prevede ca sumele acumulate să fie restituite participantului printr-un spor de pensie (pensie
suplimentară) care se calculează ținând seama de sumele încasate, precum și de sporirea acestora
prin activitățile desfășurate de administratori. În cazul în care pensia acumulată este redusă,
aceasta se poate acorda într-o singură tranșă în sensul de a da un beneficiu persoanelor care
participă. În structura bugetară viitoare se prevede ca această cotă din contribuția plătită de
fiecare salariat, ca procent, să fie în creștere, aceasta însemnând o diminuare a procentului care
rămâne să fie plătit prin pensia publică de stat, deși există unele idei, conform cărora această
sporire că fie într-un proces mai ridicat și suplimentar, ceea ce ar conduce la diminuarea pensiilor
actualelor persoane interesate. Conform legii, rezultă clar că în sistemul Pilonului II se prevăd
activități aducătoare de profituri suplimentare. Evoluția sistemului de pensii private este pozitivă
pe întreaga perioadă considerată, numărul participanților și a valorii activelor acumulate crescând
în același ritm. Strategia Pilonului II de pensii are în vedere asigurarea unei corelații echilibrate
între siguranța și performanța investițiilor efectuate de administratori în beneficiul viitorilor
pensionari. În același timp se urmărește și protejarea intereslor participanților la Pilonul II de
pensii, precum și acoperirea riscurilor eventuale care pot să apară. După cum se cunoaște, în
administrarea acestui fond de pensii, sistemul actual prevede zece administratori, șaptesprezece
fonduri de pensii, trei depozitari, cinci auditori. La 30 iunie 2019, numărul de participanți era de
7.828.278 participanți, de la care se acumulase un fond de active nete în valoare de 57,414 mld.
lei. Valoarea activelor existente în administrare pentru întreg sistemul de pensii a atins în iunie
2019 suma de 57,414 mld. lei, echivalentul a 13 mld. euro. Creșterea în 2019 față de decembrie
2018 a fost de 15,78%.

Graficul 1 din pag. 2 se introduce aici

În luna iunie 2019, ponderea pensiilor private (Pilonii II și III) în produsul intern brut era de
5,80% comparativ cu 5,22% cât era în decembrie 2018. În ceea ce privește Pilonul II de pensii
administrate privat, precizăm că acestea, fără Pilonul III, aveau o valoare totală a activelor la
aceeași dată, 30 iunie 2019, de 55,15 mld. lei, adică 11,64 mld. euro. Din studiul efectuat rezultă
că ritmul anual de creștere înregistrat a fost de 26,15%. În Pilonul II de pensii, la 30 iunie 2019,
erau înregistrați 7,34 mil. de participanți, cu 1,26% mai mult decât în decembrie 2018. Important
este că la nivelul Pilonului II, contribuția medie a participanților care au virat la 30 iunie 2019
cote în acest fond de pensii a fost de 182,20 lei/persoană. Analizând rata de rentabilitate a
fondurilor de pensii se constată că la jumătatea anului 2019 aceasta era de 3,5575% comparativ
cu doar 2,7204% la 31 decembrie 2018. Interesant este faptul că la 30 iunie 2019 valoarea medie
a unui cont în sistemul pensiilor administrate privat de 7631 lei adică 1612 euro care însemna un
salt de 14,39% față de decembrie 2018. Din studiul datelor furnizate de ASF, rezultă că în iunie
2019, 5,52 mil. de participanți adică aproximativ 76% din total dețineau în cont până la 10.000
lei, iar 1,70 mil. de participanți adică 24% din total dețineau peste 10.000 lei. Diferenșa până la
total, de 0,41 mil. de participanți adică 5,71% din total înregistraseră în cont, în sistemul
pensiilor adiministrate privat peste 25.000 lei. Interesant este faptul că în perioada următoare, ca
și până în prezent, ar trebui intensificate măsurile de către adminstratori pentru creșterea
investițiilor pe care aceștia le efectuează. Desigur, se cunoaște că cele mai însemnate operațiuni
de investire a fost în cumpărarea de titluri de valoare care aduc creșteri ridicate administratorilor
fondurilor private de pensii. Se pune problema ca să se aibă în vedere realizarea de investiții și în
alte domenii economice, așa încât să se realizeze o creștere mai consistentă a activelor
componente ale fondurilor. Ca o primă observație asupra activității administratorilor fondului de
pensii Pilonul II este aceea că în principiu aceasta se rezumă la plasarea în titluri de stat, ceea ce,
în mod teoretic nu presupune o activitate deosebită, deoarece teoretic aceste plasamente puteai fi
făcute și de stat fără a se mai urmări dezvoltarea sistemului de pensii private în Pilonul II.
Cunoaștem că la Pilonul II pot participa prin plăți, plasamente, persoanele sub 35 de ani. Din
acest motiv, se observă că numărul acestor persoane a crescut de la o perioadă de timp la alta,
deoarece aceasta este o activitate de direcționare a ?? în sistemul de pensii. Principalele aspecte
care caracterizează evoluția participanților la Pilonul II de pensii constă în următoarele. În primul
rând, din anul 2008 și până în 2018 când avem date anuale, s-a înregistrat un număr din ce în ce
mai mare de participanți. Astfel dacă în 2008 erau 4.531.800 de persoane în decembrie 2018
numărul acestora s-a ridicat la 7.250.300 persoane. Sporul absolut calculat din punct de vedere
statistic cu bază fixă sau în lanț, pentru baza în lanț utilizându-se valoarea de la 31 decembrie a
anului precedent, iar cu bază fixă s-a luat anul 2008 fiind egal cu 100% constatăn o creștere de
la 108,41% la 159,99%. Analiza pe baza indicilor cu bază în lanț evidențiază o creștere mai
consistentă în perioada 2009-2015, între 4,62 % și 8,41% ca rată de creștere. În 2018 rata de
creștere era de 2,96%. În dinamică, cu bază fixă și cu bază în lanț, constatăm creșteri interesante,
iar ca ritm de modificare cu bază fixă constatăm o creștere de 59,99% în 2018 față de 2008, iar
cu bază în lanț, un indice aproximativ egal cu sporul absolut, respectiv de la 8,41 % în 2009 față
de 2008 la 2,96% în anul 2018 față de 2017. Evoluția numărului de participanți la Pilonul II în
perioada 2008-2018 este reliefată în figura nr.

Luăm graficul din pagina 1 ca și tabelul din pagina 1.

Reprezentarea grafică a creșterii numărului de participanți la Pilonul II este edificatoare,

evidențiindu-se numărul total înregistrat în 2008 până în 2018. De asemenea, este relevant faptul
că distribuția în funcție de vârstă a participanților la Pilonul II în perioada 2008-2018, este și ea
edificatoare, în sensul că numărul persoanelor cu o vârstă mai mică de 35 de ani față de persoane
cu vârstă mai mare de 35 de ani. Acestea sunt reprezentate în tabelul 2 din pagina

Am efectuat și o reprezentare grafică a datelor furnizate de Autoritatea de Supraveghere

Financiară la 15 octombrie 2019, datele fiind reprezentate în graficul de structură din anul 2008
și graficul de structură pentru anul 2018. Se constată că cifrele referitoare la persoanele cu vârsta
mai mică sau mai mare de 35 de ani este în mod echitabil reprezentată. Ne-am referit în altă
ordine de idei și la numărul de persoane repartizate aleator în cadrul Pilonului III în periaoda
2008-2018 constatând că acest număr a fost de 53.596 în anul 2088 și de 33.591 în 2018. Cu
privire la transferul de fonduri în perioada analizată, de această dată începând cu anul 2009,
constatăm că acesta a crescut de la 124 în 2009 la 372 în 2012, având apoi o evoluție fluctuantă
ajungând în anul 2018 la 107. Important este de precizat și modul în care a evoluat activul total ș
iactivul net în cadrul Pilonului II în perioada 2008-2018. Se constată că activul total a crescut de
la 832.430.000 lei în 2008 la 46.600.820.000 în anul 2018. Ca activ net valoarea înregistrată a
fost de la 831.900.000 în anul 2008 la 47.576.610.000 lei în anul 2018. Pornind de la obiectivul
pe care îl are legea privind Pilonul II de pensii am efectuat o analiză și în legătură cu valoarea
contribuției în cadrul Pilonului II de pensii în perioada 2008-2018. Astfel, am avut în vedere
viramentele contribuțiilor lunare exprimate în mil. lei și contribuția medie pe participant lunară
în lei. Astfel, în 2008 contribuția în mil. lei a fost 110.600.000 lei cu ocontrbuție medie pe
participant de 32,20 lei. Aceasta a crescut an de an, ajungând în 2018 la 656.100.000 lei ceea ce
înseamnă 159,75 lei contribuție medie pe participant. Așa cum am spus, o problemă esențială a
activelor acumulate în Pilonul II de pensii private o reprezintă rentabilitatea cu care aceste
fonduri de pensii se investesc în interesul sporirii volumului acestora. Din acest punct de vedere
am considerat rata medie ponderată de rentabilitate a tuturor fondurilor de pensii private pentru
ultimele 24 de luni, considerând aceasta în mod succesiv. În tabelul următor sunt prezentate
aceste rentabilități, începând cu anul 2010 până în 2018. Astfel în 2010, rentabilitatea era de
15,0091%, menținându-se un ritm destul de bun până în anul 2015 când a fost de 6,1493
procente. În perioada următoare înregistrăm un ritm oscilant dar descrescător, așa încât în 2016
rata medie ponderată a rentabilității a fost de 3,7833% iar la 31 decembrie 2018 de 2,7204%.
Aceasta explică faptul că avem o scădere a rentabilității, ceea ce presupune că administratorii
fondurilor nu depun toate eforturile pentru a găsi soluțiile cele mai benefice, așa încât să crească
rata medie a rentabilității acestora. Presupunem că în perioade cum a fost cea între 2008-2010
când economia tuturor statelor a fost lovită de recesiune și rentabilitatea să scadă, de aceea am și
evitat să facem această analiză pentru perioada menționată, făcând analiza propriu-zisă de la anul
2010 când a început redresarea și s-au înlăturat în mare măsură efectele crizei financiare. Ca
model de analiză a eficienței evoluției Pilonului II de pensii privat îl constituie acela că trebuie
avute în vedere o serie de variabile statistice dintre care menționăm în continuare: numărul de
participanți, sporul absolut al numărului de participanți, indicele mediu de dinamică al numărului
mediu de participanți precum și ritmul de modificare. Pentru o sugestivă exprimare a acestui
indicator, numărul de participanți, am folosit sporul absolut, indicele de dinamică și ritmul de
modificare calculate cu bază fixă, considerând anul 2008, anul de comparație, și anii următori
succesivi, anii evolutivi. Cu baza fixă este clar că facem o analiză statico-dinamică, în sensul că
ne raportăm la un nivel înregistrat în 2008, urmărind apoi în mod succesiv modul în care s-a
modificat numărul de participanți în perioada următoare. Indicii calculați cu bază în lanț reelvă
modul în care de la o perioadă de timp s-a înregistrat această creștere. Pe de o parte avem sporul
absolut cu baza în lanț, comparativ cu ritmul de modificare cu baza în lanț. Desigur, din punct de
vedere matematic, ritmul de modificare este egal cu sporul absolut cu bază în lanț minus 100. În
altă ordine de idei modelul de analiză trebuie să aibă la bază serii de date pe cât posibil pe
perioade mai lungi care sunt semnificative și care pot evidenția trendul evolutiv și mai ales,
trendul de evoluție viitoare. Pe baza acestor variabile statistice, nr. De participanți, contribuții,
evoluții, distribuția pe vârste, persoane repartizate aleatoriu, transferul de fonduri, valoarea
activului, valoarea contribuțiilor, rata medie ponderată, rata de rentabilitate și toate celelalte, se
pot construi funcții statistico-econometrice care pot să evidențieze corelațiile care se stabilesc
între aceste variabile statistice și posibilitatea de identificare a unor coeficienți (parametrii) de
regresie, în cazul în care folosim funcții de regresie liniare, simple sau multiple, așa încât studiul
efectuat să poată fi veridic și foarte bine fundamentat din punctul de vedere al evoluției în
Pilonul II. Pilonul II de pensii private va juca un rol important în economisire, deși din punct de
vedere al modului în care se intenționează majorarea procentului alocat Pilonului II de pensii ar
însemna că fără o creștere a ponderii totale a contribuțiilor individuale la pensii să se reducă
pensia publică de bază în detrimentul celeilalte. Din studiul amănunțit putem trage concluzia că
întrucât se presupune că activele acumulate în Pilonul II de pensii sunt net superioare din punct
de vedere al investițiilor și al creșterii valorii, ar fi o compensare prin suma acumulată și
creșterea acestor active ca urmare a investițiilor realizate. În cazul în care s-ar pune problema ca
acest procent de alocare din pensia publică către pilonul II de pensii să se facă prin creșterea
procentului, aceasta presupune ca în momentul cotizării persoana în cauză va primi venituri nete
de natură salarială mai mici, urmând bineînțeles ca aceasta să fie compensată printr-o creștere a
pensiei suplimentare ca urmare a acumulărilor din Pilonul II. Se desprind și o serie de alte
concluzii în legătură cu acest Pilon II, în sensul că, deocamdată se pot face acumulări urmând ca
efectul practic al pensiilor ce urmează a fi primite de participanți în momentul pensionării să se
facă o altfel de analiză pe bază de date empirice și eventual comparate cu ceea ce s-a întâmplat
până în momentul respectiv. În altă ordine de idei, în prezent apreciem că analiza perspectivei
eficienței fondului acumulat în Pilonul II de pensii private să se facă pornind de la variabilele
statistice despre care am vorbit, prin studiul rentabilității care se obține de la o perioadă de timp
la alta, urmărind ca sub nici o formă această rentabilitate să nu stagneze sau dimpotrivă să se
diminueze. Desigur, prevederea din lege care spune că în cazul diminuării sau creșterii
nesubstanțiale a sumelor ce au fost acumulate și urmează să fie restituite, se acordă la începutul
perioadei cred că aceasta este sigur o măsură de a preveni riscul și de a da o îndestulare cât de cât
participantului la sistemul Pilonului II de pensii. Dar apreciem că administratorii care sunt
aprobați de către ASF prin departamentul specializat, trebuie să vegheze verificarea potențialului
administratorilor acestor fonduri de pensii care să acționeze în sensul prevăzut în legea de
funcționare a acestora. În acest articol se pot prezenta o serie de regresii ca model de analiză
statistico-econometrică, dar acesta este un model care oricând poate fi luat în discuție
considerând în cadrul Pilonului II de pensii unele variabile ca fiind corelate, evoluând în acest
sens. Astfel, numărul de participanți influențează activele acumulate, rentabilitatea este dată de
activele acumulate și investițiile efectuate. Pe de altă parte, putem considera în mod complex
două sau mai multe de astfel de variabile statistice pentru a putea constitui un model de regresie
multiplu din care să calculăm coeficienții (parametrii) de evoluție și să putem anticipa în mod
previzional evoluția eficienței fondurilor de pensii. În altă ordine de idei, în acest articol chiar, s-
a folosit analiza pe baza modelului dinamic, evidențiind creșterile de la o perioadă de timp la
alta, atât prin mărimi relative calculate cu bază fixă sau cu bază în lanț.

Abstract

Analiza eficienței activelor acumulate în Pilonul II de pensii private este un sistem menit să
asigure, prin alocarea unei părți din contribuțiile la sistemul de pensii ale fiecărui salariat, a unei
cote care să fie pusă în Pilonul II de pensii. Avantajul acestui sistem nou-creat, constă în aceea că
o cotă din participarea, plata lunară la sistemul de pensii publice vor fi mai bine utilizateși
valorificate prin investii de către administratorii care vor asigura pe această cale ca acumularea
sumelor depuse de către fiecare participant să fie în creștere. Acest sistem al Pilonului II de
pensii a fost inițiat pentru persoanele în vârstă de până la 35 de ani. Sigur că după aceea, plătind
an de an până la pensionare, astfel încât să se acumuleze active, caer multiplicate prin sistemul
de investiții să se asigure o creștere a pensiei, suplimentar față de ceea ce s-ar fi întâmplat dacă
cota respectivă ar fi rămas la sistemul public. Este important de văzut că administratorii trebuie
să fie de certă specialitate, angrenați în piață așa încât investițiile lor să fie în domenii profitabile
care să asigure rentabilizarea acestor investiții. Numărul de participanți laPilonul II de pensii este
într-o continuă creștere și el probabil că va crește de la o perioadă de timp la alta ținând seama de
două argumente. În primul rând se asigură intrarea în categoria participanților la Pilonul II de
pensii a unor persoane care nu au împlinit vârsta de 35 de ani și acumularea unui număr
suplimentar, ținând seama că cei care s-au înscris și depășesc vârsta până la pensionare, în
condițiile actuale de 65 de ani dar poate fi și mai devreme din motive medicale sau în cazul unor
domenii de activitate cu reglementări speciale, dar din momentul introducerii sistemului
Pilonului II de pensii private și până la alocarea primelor pensii există puțini indivizi care au deja
pensii de ridicat. În felul acesta, teoretic, la implinirea vârstei de 65 de ani a primilor participanți
la Pilonul II se tot acumulează sume și în contextul în care acestea vor fi folosite în mod eficient
vor da o garanție sporită a pensiei suplimentare sau suplimentului de pensie ???

Introducere

În cadrul acestui sistem de pensii se pune problema să stabilim o structură de analiză care constă
în prezentarea datelor, tabelelor, graficelor privind situația la zi a acestor pensii și să putem să
evaluăm această ?? Astfel, am analizat numărul de participanți în funcție de vârstă, în funcție de
alte structuri, am analizat persoanele repartizate în cadrul Pilonului II, transferul între fonduri și
altele, toate, în scopul de a evidenția modul în care se realizează utilizarea fondului de active
asigurate de participanți la Pilonul II de pensii private. Am utilizat reprezentări grafice și tabele
reprezentative, sugerând și utilizând o serie de metode statistico-econometrice cum sunt seriile
dinamice, posibilitatea utilizării funcțiilor de regresie liniară simplă sau multiplă precum și
metoda indicilor precum ș ialte metode statistice care sunt uzuale și se pot aplica. În cadrul
articolului vom face referire la eficiența utilizării fondurilor și toate celelalte astfel încât să
rezulte din cadrul analizei evoluția certă în cadrul acestui domeniu al Pilonului II de pensii
private.

La concluzii vom lua din ultima parte a materialului câteva rânduri care sugerează chiar
concluziile desprinse.