 Dreptul scris al Transilvaniei in epoca principatului dependent de Turcia este patruns de tendinta

de promovare a intereselor celor 3 natiuni privilegiate si ale celor 4 religii recepte, sens in care
sunt reglementate foarte amanuntit obligatiile iobagilor fata de nobilii feudali, fata de Biserica si
fata de stat.
 Legislatia aceasta a inrautatit foarte mult situatia juridica a tarilor romane, care erau pro temore.
S-a inrautatit si situatia preotilor ortodocsi, ce erau asimilati taranilor aserviti si aveau obligatii
ca acestia.
 Este semnificativa utilizarea termenului de ,,regnum" in cadrul acestor colectii de legi, intrucat in
epoca respectiva, cuvantul ,,regnum" desemna un stat suveran. Prin urmare, legislatia aceea
dorea a fi expresia intereselor nobilimii locale, organizata in cadrul unei entitati statale de sine
statatoare..
 In afara acestor codificari, au mai fost codificate norme de drept scris si cutumiar ale oraselor
sasesti in statutele municipale sasesti adoptate in Adunarea sasilor intre 1570 si 1580 si aprobate
de principele Transilvaniei in 1583.
 Aceasta lucrare cuprinde numeroase dispozitii in materia obligatiilor pentru ca sasii erau cei mai
legati de schimbul de marfuri (comert). Sunt cuprinse si dispozitii de drept penal si drept
procesual, toate redactate intr-o forma sistematica.
 Au mai fost elaborate si alte culegeri de drept: ,,Statutele odorheiului", ,,Statutele Zarandului', in
virtutea autonomiei locale de care se bucurau unitatile administrativ-teritoriale.
 DREPTUL FEUDAL SCRIS

1. Pravilele bisericesti

 Datorita organizarii sale ierarhice si a rolului de principal factor ideologic in societatea feudala,
Biserica ortodoxa a fost in masura sa elaboreze reguli de conduita care sa fie aplicate pe intreg
cuprinsul tarii, prin extinderea autoritatii sale spirituale si cu sprijinul statului feudal.
 In vedrea consolidarii statului feudal si centralizarea puterii, domnii erau interesati sa introduca
noi reguli juridice si sa le asigure un caracter uniform, spre deosebir de particularitatile uniforme.
Trebuie sa intelegem ca pravilele bisericesti au un caracter oficial, pentru ca au fost intocmite din
ordinul domnului sau ak mitropolitului si pe cheltuiala acestora. Pe de alta parte, dispozitiile din
pravile erau obligatorii atat prin clerici, cat si pentru mireni (laici), atat in domeniul religios
propriu - zis, cat si in domeniul juridic.
 De altfel, potrivit autorilor de pravile, dispozitiile de drept civil, de drept penal si de drept
procesual tineau tot de domeniul religios. Intrucat Biserica ortodoxa romana se afla sub
autoritatea spirituala a Patriarhiei de la Constantinopole, domnii si mitropolitii romani au
respectat intru totul regula de mult consacrata, conform careia pravilele bisericesti ortodoxe se
intocmesc numai dupa izvoarele canonice bizantine.
 Intrucat procesul crestinizarii daco-romane, apoi a romanilor a inceput inca din epoca domniatiei
romane si a continuat si dupa retragerea aureliana, un numar mare de cuvinte latine au patruns in
limbajul religios fundamental, semnificativ fiind termenul de ,,biserica", limba romana fiind
singura limba romanica in care acest termen vine din latina, ,,basilica". In toate celelalte limbi,
termenul de biserica vine din greaca, ,,eclesia".
 Patrunderea slavilor in masa si asezarea lor la sud de Dunare, a dus la ruperea de romanitatea
orientala in 2: Nordul Dunarii, ce a evoluat in poporul romanesc si Sudul Dunarii, ce a evoluat in
aromani, anumite enclase ramase. Totodata, contactul direct nord dunarean cu Bizantul s-a
intrerupt, astfel incat, inca din timpul feudalismului timpuriu, influenta bizantina a fost receptata
pe filiera slava, astfel incat, slavona devine limba cancelariei domnesti si limba cultului religios.
Insa slavona era cunoscuta de un numar infim de persoana (cativa calugari) dincalcelaria
domneasca. Marea masa a populatiei nu cunoastea limba. Datorita acestui fapt, din se. 16
pravilele bisericesti incep sa fie redactate si in limba romana.
 Pravilele bisericesti, cele in slavona si romana au fost la inceput multiplicate ca manuscrise, iar
din sec. 17, apar pravilele tiparite.

A. Cele mai importante pravile in slavona sunt:

1. ,,Pravila de la Targoviste", elaborata de catre gramaticul Dragomir, din

porunca domnului Vladislav al Tarii Romanesti in anul 1452.
2. ,,Pravila de la Putna", bilingva (text interliniar in romana), din anul 1581.
3. ,,Pravila de la manastirea Bistrita" (Moldova), in anul 1618.
4. ,,Pravila de la manastirea Bistrita" (Oltenia), elaborata la 1636.

Izvoarele acestor pravile sunt:

a. ,,Sintagma alfabetica" a lui Matei Vlastares

b. ,,Hexabiblul" lui Constantin Armenopulos (judecator la Salonic)
 c. ,,Nomocanoanele parintilor Bisericii (literatura patristica)
d. Legislatia imparatilor bizantini:
1. ,,Bazilicalele" lui Leon al II-lea filosoful
2. ,,Nomos Ghiorghicos" (,,Legiuirea Agrara Bizantina")
3. ,,Prohironul" si ,,Epanagoga" elaborate in timpul lui Vasile
Macedoneanul

B. Cele mai importante pravile in romana sunt:

1. ,,Pravila Sfantilor Apostoli", elaborata de Diaconul Coresi la Brasov intre

1560 si 1580. Un exemplu este ,,Pravila de la Ieud, numita dupa numele unui
locuitor din Maramures, unde a fost descoperita in 1921, fiind singurul exemplar ce s-
a pastrat.
2. ,,Pravila Aleasa", elaborata de logofatul Eustache, in Moldova, in 1632.
3. ,,Pravila de la Govora" (,,Pravila cea Mica"), tiparita in Tara Romaneasca, in
1640, in 2 editii identice: una pentru Tara Romaneasca, prefata de mitropolitul Theofil
si una pentru Transilvania, prefata de mitropolitul Ghenadie al
Transilvaniei.

Continutul pravilelor bisericesti este eterogena, foarte variata, pentru ca alaturi de textele
cu caracter juridic propriu - zis exista si altele texte din diverse alte domenii:

a. extrase din lucrarile religioase

b. date istorice despre sinoadele bisericesti si cele ale parintilor Bisericii, autori de
pravile
c. cronici
d. tabele de calculare a timpului.
e. diferite alte formulare pentru intomirea actelor.

 La randul lor, textele juridice nu sunt sistematizate pe ramuri si institutii de drept, in sensul ca
dispozitiile juridice pe care le cuprind sunt amestecate: norme de drept civil, intercalate cu cele
penale si procesuale. Ca o particularitate, pe planul dreptului penal, infractiunile era socotite
pacate, iar pedepsele clasificate in pedepse fizice si pedepse duhovnicesti erau socotite ca forme
de ispasire a pacatelor. Prin continutul lor mistic si prin discriminarile sociale pe care le-au
consacrat, pravilele bisericesti au contribuit la consolidarea relatiilor de productie de tip feudal.
 Pe de alta parte, avand in vedere izvoarele utilizate la elaborarea lor, pravilele bisericesti au
marcat inceputul procesului de receptare a ideilor si institutiilor juridice romane, astfel cum au
fost ele adoptate la realitatile feudale ale Bizantului de catre legislatia bizantina. Din acest
moment, dreptul roman evolueaza sub influenta imediata a dreptului roman, adica influenta
imediata a dreptului roman nu se exercita direct, ci prin filiera bizantina.
 Pravilele bisericesti au un continut asemanator, mergand pana la identitate in toate tarile romane,
ce inseamna o continuare a unitatii de reglementare asigurata de legea tarii. Pravilele biseriesti
nu au fost doar monumente de drept cu valoare pur teoretica, ci destinate sa se aplice in mod
nemijlocit in practica instantelor de judecata, lucru contestat de multi autori, intrucat exista foarte
putine documemte care sa ateste ca hotararile au fst date pe baza pravilelor bisericesti.
  Insa acest fenomen are o explicatie: faptul ca hotararile, de exemplu, date in materie penala si
unele date in materie civila (hotarari in dreptul familiei), imbracau forma orala si nu ne-au
parvenit, iar daca erau date in forma scrisa, nu aratau capul de pravila pe care se sprijina, pentru
ca partile nu erau interesate sa pastreze asmenea documente. Dimpotriva, hotararile ce se dadeau
in litigiile privind proprietatea, imbracau mereu forma scrisa si mentionau mereu in curinsul lor
capul de pravila pe care se sprijineau, pentru ca aceste hotarari erau mereu pastrate de partile
litigante.
 asemenea hotarare celebra este continuta intr-un hrisov emis in timpu lui Alexandru Ilias,
hotarare pronuntata in litigiul dintre Florica (fiica legitima) si Maria (fiica naturala), fiicele lui
Mihai Viteazul, litigiu avand ca obiect o mosie. Castig de cauza a avut Florica, iar in Cuprinsul
hotararii se mentioneaza capul de pravila pe care se sprijina acea hotarare.

2. Hrisoavele legislative

 Hrisoavele domnesti contineau, de obicei, acte cu caracter individual, acte prin care dispozitiile
legii tarii erau aplicate de domn la cazuri particulare. La sfarsitul sec. 16 si inceput de sec. 17,
apar hrisoavele legislative, care contineau dispozitii cu caracter general, emise de domn, ce
modifica dispozitiile legii tarii.
 Primul si cel mai important hrisov dat de Mihai Viteazul este cel dat in anul 1595, ce prevede, cu
referire la taranii dependenti, ca ,,fiecare pe unde va fi, sa fie ruman pe veci". In legatura cu acest
hrisov, unii autori au afirmat ca prin intermediul lui, Mihai Viteazul, fortat de o conjunctura
nefavorabila si sub presiunea boierilor, ar fi procedat la legarea taranilor dependenti, de glie.
Opinia nu poate fi impartita, pentru ca in 1595 se afla in plina desfasurare riposta militara
otomana in Tara Romaneasca fata de atitudinea antiotomana a lui Mihai Viteazul. Poporul din
stanga Oltului s-a refugiat pe mosiile din dreapta Oltului, ce apartineau lui Mihai Viteazul si
partidei boieresti ce-l sprijinea.
 Dand acest hrisov, cu privire la taranii dependenti, Mihai Viteazul nu i-a legat de glie, ci pentru
a-i favoriza pe boierii olteni, a modificat dispozitiile legii tarii, ce anterior anului 1595 prevedeau
legarea de glie a taranilor dependenti. Daca s-ar fi aplicat dispozitiile legii tarii, boierii din
dreapta Oltului ar fi trebuit sa-i remita pe taranii dependenti din stanga Oltului, refugiati pe
mosiile lor, stapanilor acestora, ori prin asezamant Mihai Viteazul ii elibera pe boierii din dreapta
Oltului de aceasta obligatie legala, pentru a-i favoriza. Mihai Viteazul creeaza o noua categorie
de tarani dependenti, ,,rumanii de legatura", fiind tarani liberi, care la data asezamantului,
fugisera pe mosiile din dreapta Oltului.
 Hrisoavele domnesti au continut asemanator, au fost adoptate si in Moldova de catre domnii
Stefan Tomsa si Miron Barnovski. Iar din sec. 16, pe masura centralizarii statului feudal si
intaririi puterii domnesti, numarul hrisoavelor legislative a crescut in mod semnificativ.