Ate, wu. eCunostinge|, ~*~ © Persoang recuing ’ . Masurarea Tecunostintei _ aot + Aplicatij Practice Noi directii de cel - Concluzii Tcetare . | Wo ID + Exista altruism pur? Ipoteza empatie-altruism 0°" « Cand si cine este Predispus si ajute? Dj » De ce fi ajutim Pe ceilalti? Originile altruismuluj - Cum invatim si fim altruisti? Dezvoltarea tendinyel . Ajuta si fii altruist 2 Beneficiile altruismului - Cum misuram altruismul? hye ag at 8. Noi directii de cercetare . . ee 9. Concluzii NAWUARWNHE Compasiunea (Ioana R. Podina) 1. Introducere - Perspective teoretice Autocompasiunea. Masurarea compasiunii . . Implicatii ale compasiunii Corelate neurobiologice ale compasiunii . Optimizarea compasiunii |. Aplicatii ale compasiunii....... . Limite si noi directii de cercetare . - Concluzii. . . PMO oad leon ar gti ae Creativitatea (Simona Stefan) 1. Introducere,.. || tee 2. Seurt istoric al studiului creativitatii, . 3. Produsul creatiy si ates . featvitatea ca proces ES eae ravenCompasiunea loana R. Podina* i Introducere compasiunea este de multe ori confundat cu al modalitatea cea mat bund de a intelege compasiune: concepte relationate. : Empatia este definit ca experienta de impartisite « emotilor celuitalt (De Vignemont & Singer, 2006). Cu alte cuvinte, empatia este o oglindire ei alte persoane. Pe de alt& parte, altruismul S emofiel upei at 2 . ul este un comportament de care peneficiazi in mod direct altcineva decat actorul comportamentului altruist si poate sau nu sd fie insotit de empatie sau de compasiune. Un act altruist de tipul unei donafii de dragul publicitatii isi pierde elementele de empatie si compasiune. Desi aceste doud concepte sunt legate de compasiune, ele nu se refer’ la acelasi lucru. Astfel, compasiunea este definiti in dictionarul Merriam Webster (2011) ca o constientizare a distresului altor persoane (componenta cognitiva) si implica intentia de a diminua acest distres (componenta intentional) si o dorinti autenticd de a ajuta (componenta motivational’). La aceste trei componente se adaugd componenta afectiv’, 0 reactie emotional, dar. nu in oglind’, la vederea suferin{ei unei alte persoane (Jazaieri et al., 2013). fn mod similar, din perspectiva budistd, compasiu- tea este o calitate uman’ de baz care rezulti din recunoasterea suferinjei altora sidorinja de a ameliora acea suferinti, ceea ce determina comportamente altruiste (Dalai Lama, 1995). In cercetare, compasiunea este vazutd ca un concept cu Jaaieri et al., 2013): © Compasiunea indreptatd inspre alte persoane este Perceperea suferinjei altora, asociat cu doringa de a ar r Simon-Thomas, 2010). Compasiunea indreptatii inspre alii este ¢ Cunoscuti forma de compasiune. truismul sau empatia. Asadar, ‘a €ste prin contrast cu cele dout trei dimensiuni (vezi un rdspuns emotional la ajuta (Goetz, Keltner, & ea mai bine Departam ‘hologie Clinica si Psihoteraple. amentul de Psihologie Clinica si Psno™™ Republici, Nr, 37, 400015, Cluj-Napoca, Roménia, ‘ana. podina@email.com. iversitatea Babes-Bolyai”, Sur. Tn: snip 264-4384) ; E-mail:‘TRATAT DE PSIHOLOGIE POZITIVA 130 sy rsoane este o tema de cercetare maj it rimitd de Ia alte pel 4 cece Pe (b) Compasiunta mod evident, 0 consecinyl a compasiunii indreptate om Aceasta es te, ne acceptarea actelor de bunatate venite din Parteg gre ceilalti si presupl ica de compasiune, emotie care a fos, Alto i teste fri ; On, Opusul acestui concep! e femoral tres (Gi ci i tocriticd, nesigurant’, depresie, anxietale $I Gilbert, Mena cu au & Rivis, 2011). . Matos, & Rivis, 207) risa ca disponibilitatea de a fi receptiy ia focompasiunea a fost " ge “P Suter; ° ope ‘asociat cu bunditatea fafa de sine, cu atitudinea necritica fay, de a i acceptarea greselilor proprii ca parte inerenté a naturii umane (Neff, 2003,° Autocompasiunea este un concept tot mat mult studiat, pe care i] yom abo, ty in detaliu in acest capitol. 2. Originile si istoricul conceptului de compasiune Compasiunea este un concept cultivat de diverse orientari religioase, incluzing crestinismul, iudaismul, islamul, hinduismul si budismul. Cateva exemple dix diversele sisteme religioase se regasesc in urm&toarele indemnuri : crestinism - ai precum voiti si va faci vou oamenii, faceti-le si voi asemenea” (Luca, 6:31); iudaism - ,,Ce iti este tie urdt, nu ii face vecinului tau” (Rabbi Hillel) ; islam - »Niciunul dintre voi nu va avea credint’ pani cand nu doreste fratelui s&u ceea ce igi doreste pentru sine” (al-Bukhari). Budismul a acordat compasiunii un rol extrem de important. Astfel, conform invituturilor budiste, existi 4 elemente ale iubirii adevarate (Nhat Hanh, 1998) ; acestea sunt: maitri (a iubi cu blandete ; engl. loving- Kindness), karuna (compasiunéa), mudita (bucuria empatici ; engl. sympathetic Joy) si upeksha sau upekkha (echilibru). Maitri este tipul de iubire pe care il expri- mam atunci cand dorim ca si ceilalti si fie fericiti. Karuna este corespondentul compasiunii si surprinde ideea de suferint& impreund cu celalalt, fara a ne identifica cu suferinja acestuia, Mudita este bucuria altruisti, atunci cand ne bucurim de lucrurile bune care li se intampl& celorlalti, iar upeksha este iubirea pe care 0 twaiesc oamenii atunci cdnd pot si o ofere in mod nediscriminatoriu, fn budism Compasiunea se bazeazi pe infelepciune, subliniaza infelegerea si acceptarea naturil i cauzelor suferinjei umane si promoveaz’ actiuni care si ii ajute pe oameni si s° elibereze de sufering’, apie omessinnes are un rol central in traditia Estica, psihologia Vestict : fiind Paul Fl hear ae relativ ecent, principalii ei promotori in cerce! i" ssemuid a. euit Kouta Neff. Paul Gilbert vede compasiunea ca ee include diitensiant is in ai dintre oameni. in opinia lui Gilbert, comp ei Gilbert. 1984. 20005 " Simpatie, empatie si atitudine necritica fata de ee orlenad cine iar eck ristin Neff este interesatt mai ales de ae ee ineractioneartrecipros eee) ‘$1 propune trei componente ale acestela, ‘i subcapitolul dedicat autocompasiunii).COMPASIUNEA 131 tele conceptuale, s-a incercat inte, asi i . -grares rt ws an interventileterapeutice Vestce, ae ren Lineban, 1993). Terapia Cognitiva Barat sdale, 2002), Antrenamentul Compasiunii (engl. Compass Gilbert & Irons, 2005) si alte programe de ant ne engl. Mindful Self-Compassion Program ; Neff ware @ auto- junea ca fiind 0 component important fn we 2013) Liat lor Estice centrate erapia Comportamentali Pe Mindfulness (Segal wi iit 8+ wre compas 3 perspective teoretice j1.compasiunea ca emotie ib jteraur’ exist trei orientari teoretice privind compasiunea ca emotie. Prima cosine 8 aceasta nu este altceva decat © alta tichetd pentru distresul empatic (eg. Exa, 2003; Hoffman, 1981), adic& distresul trait la vederea suferinei altor persoane. ‘A doua abordare vede compasiunea ca 0 combinatie de emofii, mai djs rstefe $i iubire (@.8., Post, 2002; Shaver, Schwartz, Kirson, & O’Connor, 1987; Sprecher & Fehr, 2005; Underwood,’ 2002). Aceasti perspectiva deriva dintr-un studiu de decizie lexical in care participantii au echivalat semnificatia compasiunii cu cea de tristeje si iubire sau grija (Shaver ef al., 1987). A weia abordare este de natura evolutionist’ si sustine cd compasiunea este diferita de distres, iubire sau tristete. Din aceasti perspectiva, compasiunea este 0 emotie adaptativ’ pentru supraviefuire si cresterea fitness-ului deorece motiveaza ajutarea ator persoane aflate in suferinti (Haidt, 2003). Tot in Viziunea evolutionist, toate acjiunile altruiste alimentate de compasiune au ca scop perpetuarea speciei. 32. Compasiunea ca motivatie fe orientiri evolutioniste si de Compasiunea ca motivatie este descrist in special di evolutions dimensiunii motivationale @ inspiratie budist’. Existé patru perspective asupra Compasiunii, detaliate mai jos. ; \ Prima perspectiva priveste compasiunea Ca Pe o trisitur’ avantajoast din punct d edere evolutiv gi ca parte a unui rispuns de srifi fal de urmasi, Pispuns Concretizat in alegerea unui partener plin de compasiune (Goetz ¢ al., 2010). Conpasiunea a aptirut ca o irdsdtur benefict si in retagii de cooperare inte jequirea si cresterea fitness-ului. Petsoane neinrudi a : inrudite, care poate facilita suprav" i i) ‘a rea wt, toate actiunile altruiste motivate de compasiune au ca SCOP perpetual ' rare a ist jstorul ei este Gilbert 2019) loua perspectivi este tot de origine evolutionist. Propunete un ne ). Conform acestui model, compasiunea este rezultatul unei ia | = ‘TRATAT DE PSIHOLOGIE POZITIVA He oe tinge oat dle eset Le alte persoane. Scopul final al oric A inl on Siete a supravietuirii speciei. Sistemul de detectare a pericolulut este Strang le, 4 emofii negative de tip frici, furie. Compasiunea sau autocompasiunea Poate declansat% ca rispuns de autoreglare a acestor emofii. Sistemul Motivational aa orientat inspre recompensa, iar compasiunea poate fi un mijloc Prin care poy i obfinute aceste recompense (alianje, teritorii, mancare). Nu in ultimyy Thy sistemul de griji este strans legat de cel de atasament, ceea ce poate declan.” motivagia de a avea grija de alte persoane sau de a reduce distresul acestora, Asa compasiunea este vazuti ca sistem motivational menit s& regleze emofii Negative prin racordarea la trairile proprii si ale celorlalti, urmati de comunicarea Unor emo, tii care transmit caldura si siguranja (e.g. Gilbert, 1989; Spikins, Rutherfora, & Needham, 2010). ; A treia perspectiva isi are originile in budism si conceptualizeazi compasiune, ca manifestare a unei diade de tip atentie/intensie, ambele orientate inspre diminyare distresului (Dalai Lama, 2001). Daca aceasta perspectiva pune accentul pe compa. siunea fati de alte persoane, alte linii de cercetare, inspirate tot de ideologia budists, se centreaza pe autocompasiune. Un pionier al cercetirilor legate de autocompasiune este Neff (2003a, b) care conceptualizeazi autocompasiunea ca mijloc prin care distresul propriu este redus nu prin evitare sau distragere, ci prin constientizareg acestuia si motivatia de a-1 scidea. Autocompasiunea implica si autoacceptarea defectelor proprii ca parte a experientei umane. in concluzie, desi majoritatea cercetitorilor vid compasiunea ca emotie sau ca factor motivational, felul in care o conceptualizeaz’ difer’ de la un grup de cercetare Ja altul. 3.3. Compasiunea: invatata sau inndscuta? Psihologii evolugionisti au fost printre primii care au incercat si dea un raspuns la intrebarea: este compasiunea un raspuns invatat sau o manifestare innascuti?” Conform acestora, compasiunea este un rspuns firesc si automat, care a asigurat supraviefuirea speciei umane. Un argument in acest sens sunt cercetirile care aratd c4 compasiunea este una dintre cele mai valorizate calitati la un potential partener, atét de cdtre barbati, cat si de catre femei, avand drept consecinté cresterea fitness-ului (Buss & Barnes, 1986) _, Studiile ale céror rezultate sustin 0 baz biologic’ a compasiunii vin in sprijinul ideii volutioniste de compasiune ca tendinga innascuté. Aceste studii arat’ c4 atunci cand simim compasiune sunt recrutate refele neuronale similare cu cele implicate in dragostea materni/paterna, ceea ce indict faptul c& acest rispuns ar puted f »inridacinat” in creierul uman (Greene & Cohen, 2004). Alte studii leagd compa siunea de zone cerebrale asociate cu perceperea recompensei. Un exemplu este Studiul Iui Rilling si colaboratorii (2002), care a identificat tipare de activateCOMPASIUNEA 133 14 similare pentru Comportamente altruiste de ool ompense (Rilling etal., 2002). ree alt dovada in sprijinul compasiunii ca 0 Caracte: quevidentiat universalitatea acesteia, adic’ mai ot de spatiul geografic, de conditia sociald sau de varsti (Davidson, Harrington & ef, 2002). Aceste studii aratt c% atat copii, cAt si adultii raspund in mod jutomat ou compasiune la vederea suferintei altora (Rand, Kraft-Todd & Gruber, 7014), unele raportind precursori ai compasiunii inclusiv la varsta de doi ani (Hepach, Vaish, & Tomasello, 2012), ‘Atunci de ce compasiunea nu se Teflect constant in comportament? Miller (1999) aratd cd potentiala interpretare a unui comportament altruist ca fiind rispuns alimentat de un interes personal fi opreste pe cei mai multi din impulsul de ajuta. Acelasi autor aratat ci implicarea in actiuni caritabile creste atunci cand acestea sunt prezentate ca un act de tranzactie economica, si nu ca un act de caritate. Pe scurt, in polemica inndscut versus invatat, pare sa cAstige teren perspectiva compasiunii ca o trdsdtura cu care ne nastem. Cu toate acestea, avand in vedere numarul redus de studii pe aceasté tem, este foarte dificil de determinat dacd rispunsul de compasiune este un rspuns ,presetat”, respectiv care este rolul invafirii in acest proces. Cel mai probabil, invajarea intireste sau slabeste raspun- surile de tip compasiune, in functie de ce vedem la ceilalti. Oferire a ajutorului si pentru Tisticd inniiscutd sunt studiile stiri ale compasiunii indife- 4, Autocompasiunea Autocompasiunea reprezint& orientarea cdtre propria persoand a aceluiasi tip de srijé/bundtate pe care o directiondm si inspre cei care ne sunt apropratt. Astfel, autocompasiunea presupune a fi deschis si afectat de propria suferinta, traind emotii de prij& si bundtate orientate spre sine (Neff, 2003a). s Neff operationalizeaz acest concept prin prezenta a tre! componente interrela~ tonate, care apar in momente de suferingi/esec. Aspectul central al antocompast ut! este bundtatea orientatd cdtre sine (engl. self-kindness). Aceasti component a Teferd la felul in care gandim despre noi in momente dificile. Astfel, atunci ce Besese, persoanele cu un nivel crescut de autocompasiune S¢ prlvede 2 ne te si mai putin critic, avand grija de propria persoand in Lena penance (Allen & Leary, 2010). Cea de-a doua components a autocompasiyni exe AT! TE Comund (engl. common humanity), adic& recunoasterea faptului rt ea Ui persoane, indiferent oft sunt de dureroase, sumt parle a APTN Comune, Atunci cand suferim, avem tendinta si credem a ba a bhai Prin asa ceva. in realitate, toatX Iumea trece, laun soma On aah de Sufetinge (Allen & Leary, 2010). Cea de-a treia comport one a priv Tucrurile Mindfulness, capacitatea de a te distanta de situatia trait ps dintrg Perspectiva mai neutra.TVA ‘TRATAT DE PSIHOLOGIE POZITI 1s i tele autocom; = investigat corela Ble M i ial care 30 june, afectivitatea pozitiya Si stare intre autocompasit © 51 Starea: 1 hammed, Roberts, & Chen, 2009), respec Be “Tela xist numeroase St exit o corelatie pozitiv iat bine (Neely, Schallert, Mol meet, | iva cu distresul (Neff, X sac pn cen ve ocompas este relationata inve “Ups aes Bn ia Net. 2 3a; Neff, Hseih, & Dejitthirat, 2005 ; Ne z ir si depresia (Neff, aie seh Dal a st Ki Rude, 2007; Mills, a Ying 2009; Raes, 2010). Tinand cont de aceste ae ae owt vizutd ‘ca un factor de protectie impotriva psiho peniae. meats ag ha sae mie a = Ce nena crema, ea find la ora actual cea mai studiay iu compasiun . aNXietate Patricg, Pisits Tezulta Patologi Autocog 1 fo 5. Masurarea compasiunii Compasiunea si autocompasiunea sunt msurate Preponderent prin interm ful scalelor de autoevaluare. Mai jos sunt enumerate cAteva dintre cele maj folosite instrumente. Scala iubirii plind de compasiune (engl. Compassionate Love Scale ; Sprecher, Fehr, 2005) i i ini. Aceast scal4 are Proprietiiti Consistenfa intern de 0,95; Hwang, Plante, & Lackey, 2008), Scala fricii de compasiune (engl. Fear of Compassion Scale; Gilbert et al, 2011) este un instrument care Contine alte trei 3 subscale care méasoara (1) frica d & tril compasiune fyi de propria Persoandi, (2) frica de compasiune din pa celorlalti si (3) frica de it a trai compasiune Pentru ceilalti. Subscala fricii de Compasiune fai de sine contine 17 itemi (e.g., Mx ingrijorez c& atunci cand incepe s& simt compasiune fati de mine, voi i cea a fricii de compasiune din Partea celorlal mentin distanta fagh de ceilalt canyon f d and stiu cx compasine Pentru ceilalti contine 13 itemi (e.g, Prea mult compas seine Pe Ot 8& fe naiyi gi Usor de manipulat”). 1 rope! Psihometrice bune (Gilbert e al. oy, NR: Fastrumental are prop eae de cutocompasiune (engl. Self Compassion Scale; Neff, 2003; Raes, Variant anga (6 geen O4°M 2011) are ae? [rand scurté (12 itemi), cit si0 Pozitive ale compas scald include itemi care masoara dimensiunile i, fa vedea Suferinjele Prin care tie 0 vanattea a “oat lumea) si mi a de sine, umanitatea con © Persoand ca find lucruri le trai um i i pe care indfulness (distantarea de ganduri si emoti, ie tsctenca, stillyy COMPASIUNEA 135 j itemi care misoar’k dimensiunile negati sae si soar dimensiunite negative ale tocompasun wet izolarea Gonsiderarea un eveniment au a nor suferine ca find imanci respective) si identificarea exageratd cu emotile $i induti piindurile spesitice POT i , fii. Ttemit sunt cotati pe o scala Likert cu 5 trepte. Cu cit orul total este FS atat este mai mare si nivelul de i ai mare, CU pag autocompasiune, Consis i ami varianta CU 26 de itemi este 0,9 (Neff, 2003a), iar cea cea intern’ e item, 0687 (Neff & Germer, 2013). eas Cu exceptia scalei de autocompasiune, aceste instrumente se indeparteaza d jelul teoretic ‘al compasiunii. Astfel, transpare o suprapunere intre eapaita 7 male noid Sto gi de efor suplimenare pena ener wo jnstrument ‘mai aproape de tcoria compasiunii. 6, implicatii ale compasiunii in psihologia pozitiva 6.1. Compasiunea: corelat al sanatatii mentale Compasiunea contribuie la supravietuirea speciei noastre datorit& beneficiilor sale atat pentru sinitatea fizic’ si mental&, cat si pentru starea de bine general. Motivul pentru care un stil de viatf plin de compasiune poate duce 1a 0 mai mare bundstare psihologic& poate fi explicat prin faptul c& actul de déruire a compasiunii poate fi a fel de placut ca actul de primire. Un studiu de imagistica mental a aratat co centri placerii” din creier sunt la fel de activi atunci cand cineva doneaz& bani in scopuri caritabile ca atunci cand fi primeste (Moll, Krueger, Zahn, Pardini, de Oliveira-Souza, & Grafman, 2006). Compasiunea fata de alte persoane creste starea de bine, chiar mai mult decat in cazul persoanelor care beneficiazi de pe urma actelor de compasiune. fntr-un studiu realizat de Dunn, Aknin si Norton (2008), © parte dintre parti- cipantii la studiu au fost instruiti si cheltuie 0 suma de bani pe care © primisera un, Aknin, & Norton, pei insisi, iar cealalt& parte, s8-i donere altor persoane (Dut 2008). La finalul studiului, participangii care au cheltuit bani pe alte persoal declarant a fi semnificativ mai fericiti decdt cei care au cheltuit banii pe ei insist coreleaz& pozitiv (Dunn et al., 2008). Mai mult decat atat, cheltuirea Pe altcineva cor custarea de bine, indiferent de venitul personal, suportul social sau nivelul perceput ii i ‘ip de de coruptit i in et al., 2013). Cercet&torii au extins acest tip ruptie national (AM fe se mentin chiar si la copii sub cercetiri gi pe alte varste $! se pare ci § 2 doi ani. Acestia exprim’ mai multi bucurie atune! cand ofer’ 0 seco papusi decat atunci cand primese ei ingisi recompensa. De eee ery primith, decat atunci cénd ofer’ ceva ce nU-! aparjine liza i earl o mame Cureferire specifica la sandtatea mental, o meta ecent ON hopatologie . siune $1 pst gativa dintre autooompasiune #1 eT of acfectului mare pentru asocierea n° ea corel (MacBeth & Gumley, 2012)- Mai specifi, autocompasione“TRATAT DE PSIHOLOGIE POZITIVA 7 134 i i tocompas jy - tigat corelatele aut Dasin, i ¢ studii care au investig le CEOS _Exist ie intre autocompasiune, ates po HIVE 9 ar r ist Nealy, Schaller Mohammed, Roberts, & Chen, 2009), respectiy ,, cong bine a a i i ff, 2003a). . . negativa cu aire! we relayionata invers eu psihopatologia, Precum aM i cnroaa (Neff, 2003a; Neff, Hseih, & Dejitthirat, ney ne " Kitkpatrgy, ae ees007: Mills, Gilbert, Bellew, McEwan, & Gale, 2007; Neff, Pisigut pane ae Hisich, 2008 Ying, 2009; Raes, 2010). Tindnd cont de aceste ren are veaionae eate vtzutl ca un fetor 8 protetiefmposriva.psinopagye (eg, Podina, Jucan, & David, 2015). Acest potential terapeutic a adus auige ae in atenjia cercetitorilor, ea fiind la ora actual cea mai studiat, foma, compasiunii. 5. Masurarea compasiunii Compasiunea si autocompasiunea sunt masurate Preponderent prin intermediy scalelor de autoevaluare. Mai jos sunt enumerate céteva dintre cele mai folosie instrumente. Scala iubirii plind de compasiune (engl. Compassionate Love Scale ; Sprecher & Fehr, 2005) este un instrument cu 21 de itemi. Desi este considerati o scala de m4asurare a compasiunii, autorii au ales si foloseasci termenul de iubire altruisti pentru cd scala ficea initial referire la compasiunea fai de un partener romantic, Ulterior au aparut alte doua versiuni care masoara iubirea altruisti fata de cei apropiati si fata de strdini. Aceast& scala are proprietiti psihometrice bune (e.g., consistenta interni de 0,95; Hwang, Plante, & Lackey, 2008). Scala fricii de compasiune (engl. Fear of Compassion Scale; Gilbert et al., i alte trei 3 subscale care masoara (1) frica de ersoana, (2) frica de compasiune din partea mpasiune pentru ceilalti. Subscala fricii de itemi (e.g., ,M& ingrijorez c& atunci cénd voi mine, voi deveni dependent/3 de acest lucru") “tea celorlalti contine 15 itemi (e.g., yincere si i cdnd stiu cl sunt buni”), iar subscala fricii de ii face pe oameni 84 fie naivi si tyr de eB WA Tee compa i ‘ usor de manipulat”), rietitt Psihometrice bune (Gilbert et al., 2011), ° ? dastromenil are pop Scale de aut 1 ‘ocompasiune (engl. Seif C ic i ie mons, Neff, & Van Gucht, 2011) ae Sear G2 noes varianta | an Gu are atat o variant scurtt (12 itemi), cat si? ziti lungé (26 de itemi). Aceasti scaly include itemi care misoari dimensiunile POzitive ale autocompasiunii, Precum bundtatea (a vedea suferintele Prin care tre ce O it ‘oat lumea) si mindfuness(distantaren de ges ind Wuera ri pe care le traieste lantarea de ganduri ci am. n- Saas onal Peei declz Ou cu st de ¢ doi Pap rai a.‘TRATAT DE PSIHOLOGIE POZITIVA 136 . tul acestei meta-analize valideaz’ studii anterig tat iau importanta compasiunii, si mai 4 jn reducerea depresiei, a anxietayi; depresia si anxetae. Ree cublin din psihologia pozitiva, studii ca abe a la orlinas & ‘uyken, 2011 ; Gilbert, 2010). Maj ilienjei la stres i acah i cresterea Tele eopualizeazt aceste rezultate i lane (corie’ Teg ceronale,compasiunea fiind considerar& un mecanism de reglare emotionalg, 1 emofionale, ia (Diedri 4). coping menit s& prevind psihopatologia (Diedrich ef al., 2014). 6.2. Compasiunea: corelat al sinatatii somatice Pionieri ai psihologiei pozitive, precum Martin Selma considers ca leg social& bazati pe compasiune poate fi un predictor semni: icativ + longevity i al recuperarii mai rapide din boala. Un alt grup de cercetatori (Brown, Ness Vinokur, & Smith, 2003) arat% ci exprimarea compasiunii pentru Persoane ap = piate, concretizati in acte de altruism, este asociatd cu cresterea duratei vietij, Acest studiu longitudinal, extins pe o perioad de 5 ani, arata cd persoanele y: animale, studii care arata c& grija pentru pui poate rezulta in eliberarea de cantit mai ridicate de hormoni ai plicerii, precum oxitocina (Cetinel et al., 2010). Aceste rezultate corespund si cu studiile care aratS ci persoanele care fac Voluntariat din motive altruiste tind s& triiasc in medie mai mult decat persoanele — care nu se implica in astfel de activititi (Oman, Thoresen, & McMahon, 1999). fn Plus, studi experimentale arati c4 tehnicile de modificare a compasiunii prin — meditatie influenteaz4 in mod pozitiv rezilienta la stresori, cu efecte benefice asupra imunitfii in condiii de stres (Pace ef al., 2009). 7. Corelate neurobiologice ale compasiunii Cele mai riguroase studii care s-a1 sunt cele care au manipulat acest care au mai ea cmtat pe bazele neurobiologice ale compasiunit Tispuns, Prezentim in continuare exemple de studii _ au urmérit corelatele neurobiologice ale acesteia. tice nucleare functionale (RMNDP), cercetatorii al - training) compasiunii prin medita= I modificarile observate se numars con aan amigdala di >, Cortexul prefrontal dorsol, jeu! I orbitofrontal medial Klimeck, Leb ee tg 20 »antrenarea” compasiuni nipulat compasiunea siJ COMPASTUNEA, ‘mplicate in empatie, precum girusul front cerca ial Mi fascaro & Rilling, 2012). wa ors ii recente arat& cl, in materie de compasiune, existi o di diate Si novicii care parcurg un program de dezvolta in eat: Astfel, expertii aul O activare mai crescuti decit oot exprima distresul unei alte Persoane, in zone precum amigdala, insula “ i temporal superior, zone asociate cu perceperea si intelegerea emotiilor ai durerii (Lutz, Brefezynski-Lewis, Johnstone, & Davidson, 2008). ¢ iversitatea regiunilor cerebrale Tecrutate ca urmare a exersirii compasiunii ect, foarte probabil, varietatea sarcinilor cu care a fost testatl compasiunea. De qceee, pe Viitor, este nevoie de un consens in modalitatea de testare a compasiunii. in plus, niciuna din zonele implicate hu este specific’ compasiunii, acestea find social? fie cu empatia, fie cu afectivitatea sau controlul cognitiv. Astfel, din punct fe vedere neuroimagistic, compasiunea pare a nu fi distinctt de empatie, ceea ce este putin probabil. Aceste neclaritati sunt atat o consecinj’ a numirului mic de ol imagistice pe aceast tema, cat si a faptului cA ined nu sunt cunoscute cu unitate mecanismele strategiilor de modificare a compasiunii. 137 inferior si cortexul prefrontal stinctie intre expertii re a compasiunii prin Novicii ca raspuns la 8. Optimizarea compasiunii Tindnd cont att de importanta compasiunii pentru sinatatea mentala si somatic’, cit si de rolul ei in supravietuirea speciei umane si in interactiunile sociale, cerce- ‘tori au cAutat modalit&ti de a modifica, respectiv de a creste acest raspuns. Medi- tafia este una dintre strategiile la care s-a recurs frecvent in incercarea de a dezvolta si testa noi tehnici de stimulare a compasiunii. O astfel de interventie este Terapia Centrati pe Compasiune (engl. Compassion Focused Therapy; Gilbert, 2007; 2009; 2010), care a aparut ca rispuns la ‘ificulttile intmpinate de persoane cu niveluri ridicate de rusine si autocritica, respectiv la’ complicatiile clinice care pot deriva din aceste vulncrabilitii (¢.g.. anxietate, depresie). Aceste persoane au dificultati in a manifesta compasiune fatal e propria persoand. in al doilea rand, aceast4 interventie isi propune si ofere o alternativé terapeuticd in cazurile in care restructurarea cognitiva nu este util’ Pentru probleme de autocritic& si rusine. Asemenea terapiei cognitiv-comportamentale (engl., ¢04 en ‘herapy; CBT), terapia centrat’ pe compasiune il invata pe client si-si ert ice urile autocritice si st caute modalitati alternative de a gindi, See Ineteate de autocompasiune. Pentru atingerea acestui scop, terapia cena Te Compasiune foloseste o abordare transparadigmaticas, | imprumutand beri "DET i \apa comportamentald dialectic (engl. dialectical Prete nce and an, 1993) sau terapia prin acceptare Faeroe de trap dri Commitment therapy ; ACT, Hayes, 2004). Noutatea acest® imagerie dirijatd si ir reevaluare cognitiva ‘in folosirea unui set de tehnici de im oe , cognitive-behavioral{hohe TRATAT DE PS! " tehnici grupate sub numele de nantren nen ind training) (Gilbert & pens, 2005). ii” i cunoscutd forma «, ii engl., iyne este cea mal cul € terms compasiunii ( 14 pe compasiune ¢s singura form’ de ; Desi terapla onl ‘i autocompasiunii, ea nu este i fst inter indomeniul compas Pe langa strategiile deja consacra a 7 a Perio, psinologicd de ate! enti de dezvollare a compasiunii, p Te Se ny i le apirut tot mai mul The Mindful Self-Compassion Tie & Negi, 2013) ; ReSource Training Bore. Compassion Training (Ozawa-de aaa - tivation Training (azaieri et al 205 mann & Singer, 2013) 1 ee dout si noua luni si toate au in comun fog Durata acestor interventtt Tait entru optimizarea compasiunii si autocompa = median Si Me orient este descrisi sintetic in cele ce urm ah erga oat arti ci interventiile de crestere a compasiunii, inclusiv cele de cond durat{, au impact pozitiv la mai multe niveluri. Spre exemplu, 0 inter. ventie scurti, de 7 minute, de dezvoltare a compasiunii prin meditatie a dus la cresteri, observate atat la nivel explicit ct si implicit, ale gradului de apropiere si leg&tura cu obiectul meditatiei (Hutcherson, Seppala, & Gross, 2008). " Alte studii au apelat la tehnici de meditatie extinse pe parcursul mai multor lun, Un exemplu in acest sens este studiul lui Fredrickson si colaboratorii (2008), rea- lizat pe o durata de noua luni. Rezultatele acestui studiu arat ca, spre deosebire de grupul de control (lista de asteptare), persoanele din grupul experimental, care prac- ticau meditatie zilnici, au manifestat o crestere semnificativd a emotiilor pozitive, O reducere a nivelului de depresie si o crestere a satisfactici in legatur’d cu viata. Aceste efecte benefice nu sunt dependente de varsta participantilor, Un exemplu in acest sens este studiul lui Reddy si colaboratorii (2013), care a raportat o crestere semni- ficativa a sperantei la Copiii care au urmat un. ; Program de dezvoltare a compasiunii. Pe Vanga aceste studii, care au folosit Preponderent chestionare pentru masurarea ‘ariabilelor de interes, exist si cercetiri care au evaluat eficienta programelor de pasiunit $i la nivel comportamental, Astfel, un studiu recent , & Singer, 2011) a ai ab Urmat un ,antrenament” de o zi de Soane care au urmat doar (€.g., Condon, Desbordes Program de Crestere a co, suferings decat Studiile prezentate mai sus ja num, exista si cercetiri cay Seat clinice, Astfel, interven Cultivation training par a fj efici cStee na satin come CroSs, 2010), a ansieti in pec Me IM reducerea anxietitii sociale (Goldin & Viltoare ar trebui sentinel Sia depresied (Gilb rect, a vio Sk extinds sea ilbert & Procter, 2006). Stu uti de control de tip ple ny eltate pe Lotur Placebo say trata day i clinice gj are CU ent standard, nice si s4 le comps vasiunii, a autocompas!v? pentru cresteres compassionate ™ i Ne Ventie ads a many. (Neff & Germer, 2013) ; Cognitively-Basyy crestere a compasiunii comparativ cu per- in ,antrenament 2 t” de optimizare amnezici, Alte studi 2 ier, DeSteno, 2013) aratii c& cei care parcurg ut © @ compasiunii sunt mai dispusi er i parteipent din grupul de contol, “iM © Persoand afl au fost efectuate Pe ¢ loturi nonclinice. Desi mai pusit® re arati c& dezvoltarea o, ce: nai pup ii om] ri si Pe 1 Precum compassi ipasiunii este posibild $11jicatii ale compasiunii in relatii Tomantice, Autocompasiunea este cea mai javestigat can Sal In raport cu relatiile romantice. Printre primele studii pe aceasti tema este cel al lui Crocker si Canevello (2008) care au aratat CA persoanele cu un nivel mai crescut de autocompasiune ofera mai mult rt social decit persoanele cu niveluri sc&izute de autocompasiune. De asemenea Sel si Neff 2013) au adtat ci persoanele eu niveluri crescute de autocompa. siune sunt mai predispuse decat persoanele cu mai putind autocompasiune s& ajungit lun compromis care si rezolve conflictul cu partenerul, finand cont atat de propriile nevoi, cat si de cele ale partenerului. fntr-un alt studiu, Neff si Beretvas (2013) arata cd starea de bine a partenerilor coreleazi cu niveluri mai crescute de autocompasiune. Aceiasi autori indica faptul ci persoanele cu niveluri crescute de autocompasiune sunt percepute ca fiind mai tolerante de cAtre partenerul lor, dar in acelasi timp, si ca oferind mai multi auto- nomie. in plus, autocompasiunea este relationatd cu satisfactia in cuplu. Spre deosebire de persoanele cu niveluri crescute de autocompasiune, persoanele cu niveluri sc&zute de autocompasiune au fost descrise ca fiind mai detasate in relatie sau mai dominante. Desi exist& cateva limite ale acestui studiu, precum utilizarea preponderentd a masur&torilor de tip autoevaluare gi natura corelationald a design-ului, el ofera un punct de pornire pentru cercetari viitoare focalizate pe legatura dintre autocompasiune/compasiune si relatia romantica. Aplicatii ale compasiunii in mediul organizational. Exist cdteva studii care au investigat efectele compasiunii si in. mediul organizational. Unul dintre cele mai cunoscute este cel al lui Lilius si colaboratorii (2008), Studiul a evidentiat un model al relajiei dintre compasiune si emotii, aratand cd aceasta este asociat& frecvent cu emofii pozitive si angajament crescut fata de locul de munca. De asemenea, s-a observat c& experienfele neplicute la locul de muncd starnesc, de cele mai multe ori, rispunsuri de compasiune din partea colegilor. Aceste rispunsuri vin, de cele mai multe ori, nu din partea unei singure persoane, ci din partea unui colectiv de cameni, mai multi colegi oferind ajutor (¢.g., oferirea de bani) sau suport emotional celui aflat in suferiny (Lilius ef al., 2008). COMPASIUNEA 139 9 Aplicatii ale compasiunii | | | | | | | | 10. Limite si noi directii de cercetare Principala limita a cercetArii in domenin rezulta din absente rps ce priveste conceptualizarea compasiunii, aceasta aid ak genereazit con ca factor motivational, fie, mai recent, ca cognitie. Lipsa consen: umite instrumente fuzie, dar si probleme de masurare a acestui concept (e.g., inam apare o suprapunere intre iubire si compasiune).LOGIE poziTivh TRATAT DE psitt0! idiile de neuroimagistica nu ay rej, relasionate- Astfel, din punct de yeg ec 9! casi 14 de empatic. Cel mai probs delimitare intre compas 9 ar fi distinct’ Senile Pilizate tn,aot neuroimagistice compas efect al saci mere ie imagini evo sun At unea. E 3 u a or mod specific compa nit jn studiile de neuroim re ura ft dur frecven’ ie, ceea ce face si mai o ocr pain 6 PN di {in acelae ific al compa’ - q identifica W coreat $0 de sarcinile de antrenare/modificarg i ath al ¢ Jimi major ale eater cantitativa privind eficienta sartl si nu exist rapa rezultatele publicate pana in prezent a igi ist iuebar in legiurd cu mecanis iz acestor interventii. Mai jos, sunt detaliate citeva di ‘a imbarii in sarcinile de antrenare/modificar " stut re 1p doa limit Oa weia compasiunii. Desi de antrenare/modifi promititoare. O anal ; schimbarii din spatcle aces! n problemele legate de mecanismele scl 4 compasiunii A patra limitt tine de felul in care este antrenat’ compasiunea. In preze i ‘ini ditatie. Cu toate acestea, rezultatele ste antrenati prin sarcin! de med | pe zulta waa diferente semnificative intre meditatia destinaté cresterii compasiunii si tipuri de meditatie, precum cea de tip mindfulness. Astfel, la nivel comportamen ati ci meditatia in sine este cea care promoveaz Condon si colaboratorii (2013) ar a in é actiuni altruiste, mai degraba decat tipul de meditagie (mindfulness sau de creg ‘a compasiunii). Mai specific, studiul arat c% participantii din grupul de medit (mindfulness sau de crestere a compasiunii) au manifestat mai multe comporta altruiste decat cei din grupul de control, dar c& intre cele dou’ grupuri de medi nu au ap&rut diferente semnificative. Cercet&torii de la Massachusetts Ge Hospital (Desbordes ef al., 2012) arat c&, la nivel cerebral, atat modificarea c¢ pasiunii prin meditafie, cat si meditatia de tip mindfulness sunt asociate cu de: a activitajii amigdaliene ca raspuns la imaginile unor persoane aflate in sufe! ae can a ie amisialel semnaleazai, probabil, o strategie de reglare Oa cies lait te far mu specifici unei forme de meditatie. a ptul ci unele studii care urmaresc modifica compasiunii nu includ o m&sur? i i i became eimicle ‘Mtoare direct a acesteia. in mod surprinzator, Taporteaz’ efecte benefi . ici ice ale 3 Genre, rusinii, sentimentului oun ilor de crestere a compasiunii a8 Somnului $i nivelului de stres ( Tloritate (Gilbert & Procter, 2006), cal inlerventii cu optimizarea i ¢-8., Carson et al., 2004) sau relationea i acest (Pace et al, 2009), ¢) nor parametrii biolo, ici ; a nivelului de com, ‘U toate acestea, ele Bici precum secretia de COM A sas nPasiume de la pre la post eer a Si s Studie care cake de tip metodol en inervenge, STUpUl exper 2 eficienta in Ic si este | ‘perimental cu un grup ep ee dem ist’ de ag legata de faptul ci multe iat ‘odificare a compasiunii com? teptare. Desi un astfel de dem?y COMPASIUNEA r ntia este mai eficient& decat nimic, qj Gs itt nu este foarte informativ, © alternate rap ce practicl relaxarea, de exemplu), ¢ Brupurile active de ie as | specifice ale interventici. » Care permit controlarea a rgd area tn calcul a limitelor descrise mai sus, studiley P stighe compasiunea si prin Prisma paradigmei inter aim ; Cercetirile privind compasiunea au fost prea Putin infl ; stiintific, precum cea Cognitiv-comportamentala, moti p mua fost prea des relationat& cu cognitii (desi o buna parte di oi en acest concept in scale sunt formulati in termeni cognitivi), desea pablo ginim si in cazul autocompasiunii, care din perspectiva cognitive pe a ca un mecanism de coping ce asiguri protectie tmpotriva psikopetlegi gia ef aes 205). : ms De asemenea studiile viitoare trebuie si exploreze si potentiala laturd negativa “ compasiunil. De exemplu, datele Pe autocompasiune arati c& niveluri crescute ale acestelt pot duce la procrastinare (Iskender, 2011), interferand cu performanta Ma de vedere clinic un iitoare vor trebui ventiilor validate enfate de aborderi Pentru care compa- piv geadernicl ‘Studiile actuale sunt preponderent corelationale, iar cele experimentale compar’, se wguld,strategile de modificare a compasiuni cu lista de asteptare. Ambele ripuri de cercetéri sunt utile, dar este nevoie de studii longitudinale care s ateste ffeol compasiunii si autocompasiunii de prevenire a psihopatologiei si de studi experimentale cu grupuri de contrast de tip placebo sau intervenjie standard. Este, deasemenea, nevoie de instrumente mai pliate pe teoria compasiunii. Nu in ultimul rind, jinand cont de rezultatele unor studi recente, care arat ci strategiile de modi- ficare a compasiunii influenteaz4 strategiile de reglare emotionala (Jazaieri ef al., 2013), cercetirile viitoare pot explora ideea conform careia autocompasiunea si com- junea ar putea fi strategii de reglare ‘emofionala sau coping (Jazaieri et al. , 2013 ; Podina et al., 2015). 11. Concluzii specialistilor din diverse domenit tiva, psihologia socialé si, mai ‘Arului de cercetiri pri ind Compasiunea este un concept care a atras atentia cum ar fi psihologia evolutionist, psiologia pozi "eeent, psihologia clinica, fapt care a dus la cresterea num eer css construct. Studie Tegate de potenfalulrerapeutic al compasiunii sunt reat Ione si dosed o life noul de cercetare pentru psivologia pOua, since, In pofida acestei evolu, Limitrea majord imine Tips Fie exisl integrative si confuzia ew alte conceple, precumempati. DE MET a ny Stategii de crestere a compasiunii prin telnici specifice ine a a et bat ase dferenja de alte tenci,precum meditati de UPNET T ., isin importants explorarea mecanismelor scimbait in aceste inter Mentele actuale de misurare a compasiuail nu rele ti teoria, ‘comportamentelePRATAT DE PSIHOLOGIE POZITIVA 1a inuare indicatorul cel mai fidel al He SIeig ‘ rate in continuare fia ‘ 4 aliruiste find i fea manifestare a compasiunii, cash PulAnd sing coy Itima linie i iste gi caritabile ie a absenta comportamentelor altruiste ‘ al fa eaie re sii surprind’ toate componentele compas a agadar, este Nevoig ni. Bibliografie 5 /, Whillans, A.V., Grant, A.M., & Norton, M.1. (2013), Makin wv atria anes Tne too te ect benefits of prosoeial spent Journal of Economic Behavior & Organization, 88, 90-95. | 4 Aknin, L.B., Hamlin, J.K., & Dunn, E,W. (2012). Giving leads to happiness in youn, children, PLoS One, 7(6), ¢39211. Allen, A.B, & Leary, M.R. (2010). Self-Compassion, Stress, Personality Psychology Compass, 4(2), 107-118, Bornemann, B., & Singer, T, (2013). A cognitive neuroscience Perspective ~ The ReSoure model. In Compassion. Bridging practice and science (pp. 296-324), Brown, SL. Nesse, R.M., Vinokut, A.D., & Smith, DM. (2003), Providing social sy Pay be more beneficial than receiving it results from 2 Prospective study of mortal Psychological Science, 14(4), 320-327, Buss, D.M., & Bares, M. (1986), Preferences in human mate selection, Journal of personslity and social psychology, 50(3), 559. Catson, J.W., Carson, K.M., Gil, K.M., & Baucom, Fslationship enhancement. Behavior The 35, 471 Getine, §., Hancioglu, §., Se Unee Co. Kae ao i nen E., Uner, C., Kilig, M., Sener, G., & Yogen, BA eee Pelt alleviates stess-ageravated cotive by a receptor-dependent - Regulatory peptide Condon, P., De ) Peptides, 1601), 146-152, and coping. Social a » D.H. (2004). Mindfulness-based Sbordes, G., Miller, WB's Dest tation increases assionate ey 'eno, D. (2013). Meditation increa Croce & cae os {0 sulfeting. Psychological Science, 24(10), 2125-2127. relationships: The roe fon eating a saytining social support in com iy and social psychology, 95(3), $5 mae And self-image goats, Journal of personaly Past Lama (1995), The 5 é it i Lama (2001), An Open Heart ; P; ‘arper Collins. ¢d.). Hoda, rd * Practisiy in Eve Life (N. Vret Davidson, fe Stoughton, Tyday Life ( Tarrington, A Ploratioy dnd Tibetan Buddhists “1 & Dreyfus, G. (2099) ‘ Ae, Sots Ts jotion N Of thental 'ypologies, Visi ). Is compassion an em Desbordes, G., Negi rnin ontist Ons of c¢ : n sclenkise human nature, alas of compassion : Western e, TW, e. ects of mindful auenton ap ae B.A., Raison, C.L., & Schwartz, B Hional stimuli in an ne SOMPASsion Meditation training on amygdal# "in an ordi itati in hun inary, Aitative state. Frontiers in h ae s Non-mey 06), athic hres nds ces, 1019), ‘Beye “mathe brain: How, when and why? Ti : » M., Hofm; - _ Emotion Regular S.G., Hin . erpy "ation Sito Mar Donating M, 014), Sel: Compsi © Disorder, Behaviour 4