Tema nr.

1
Organizarea spaţiului destinat agrementului în oraşul Milano

Partea I– a. Condiţii naturale favorabilităţi şi restricţii

 Aşezarea geografică
Amplasat pe campiile Lombardiei, in partea vestica a regiunii cu acelasi nume, Milano este
una dintre cele mai dezvoltate regiuni urbane ale Italiei, fiind principalul oras din Italia de nord si al
doilea dupa Roma, ca marime si importanta. Milano se află la 389 km depărtare de Roma, capitala
Italiei; Genova (97 km) şi Turin (86 km) sunt cele mai apropiate oraşe importante. De asemenea,
granita cu Elvetia se afla la aproximativ 60km nord.

 Particularităţi ale suportului fizic

Milano are o suprafata de 182km2 si se afla in partea continentala a Italiei, intr-o zona de
campie, marginita in nord de Muntii Alpi iar in sud de Muntii Apenini. Altitudinea orasului este de
120mdm. Câmpia Padului este o câmpie roditoare situată pe cursul raului Pad, care o strabate de la
vest la est, și ocupă o suprafață de 50.000 km².
Câmpia a luat naștere în terțiar prin sedimentele aduse de apele curgătoare din Alpi. Pe
direcția est-vest câmpia are o lungime de 400 km și o lățime între 70 și 200 km. La nord și vest
câmpia are un relief deluros fiind limitată de munții Alpi, iar la sud de munții Apenini. La est este
mărginită de coasta Mării Adriatice, unde Padul se varsă printr-o deltă largă.
Câmpia Padului era în Evul Mediu o zonă mlăștinoasă datorită frecventelor revărsări ale
Padului, cu mulți țânțari și cu dese cazuri de malarie. Începând cu sec. al XII-lea, a început
amenajarea fluviului, finalizată în sec. al XV-lea. A fost construit un sistem de canale de irigație, au
fost plantate păduri de mesteceni și livezi care să apere de vânt culturile agricole.

 Condiţii climatice
Clima regiunii in care este situat Milano este o climă continental umedă, adesea clasificata
ca subtropicala umeda. În contrast cu cea mai mare parte din restul Italiei, care este faimoasă pentru
blânda sa climă mediteraneeană, iernile milaneze sunt umede și reci, în timp ce verile sale sunt
foarte umede și fierbinți.
Climatul din Milano este mediteranean, insa, ca in orice oras mare, cladirile si activitatea
umana afecteaza micro-climatul local. In cazul Milano-ului, acesti factori influenteaza in mod
extrem clima. Verile pot fi foarte fierbinti si umede, cu temperaturi de pana la 30°C, in timpul lunii
august (temperaturi medii vara +19/+29 °C). Muntii din spatele orasului protejeaza Milano de
iernile grele, insa vremea este destul de rece, temperaturile coborand uneori sub 0C (temperaturi
medii iarna -2/+5 °C). In timpul iernii ninge abundent, uneori zapada ajungând până la 40 cm pe an.
Umiditatea este chiar ridicată de-a lungul întregului an.
Într-o imagine stereotipă, orașul este adesea învăluit în ceața caracteristică bazinului râului
Po deși îndepărtarea culturilor de orez de aici și reducerea nivelului poluării a redus acest fenomen
în ultimii ani.

1
  Resursele de apă
Lacurile şi raurile din Lombardia contrastează cu forfota comercială a oraşului Milano,
capitala italiană a afacerilor. In apropierea orasului Milano se regasesc cinci dintre cele mai mari si
mai cunoscute lacuri glaciare din Italia: Garda (367,94 km²), Maggiore (212,51 km², pe granița cu
Elveția, cu Insulele Boromee, considerat cel mai frumos dintre ele), Como (145,9 km², lungime:
51 km, Lățime maximă: 4,5 km, Lățime minimă: 0,65 km, adâncime maximă: 450 m), Trasimeno
(124,29 km²) și Bolsena (113,55 km²).
Provincia Milano este un teren plin de cai navigabile, rauri si canale dintre care raul Adda si
Ticino ofera privelisti pitoresti. Orasul Milano care este strabatut de raurile Lambro, Olona, Seveso
si de o multitudine de canale navighabile, cunoscute sub denumirea de Navigli.

 Elementele pedobiogeografice
Câmpia Padului a fost in trecut o zonă mlăștinoasă frecvent inundata de catre raul Pad. O
data cu modernizarea sistemelor de irigatie, au fost plantate păduri de mesteceni și livezi de pomi
fructiferi. Astazi, Câmpia Padului este regiunea cu populația cea mai densă și pământul cel mai
roditor din Italia. Zona se remarca prin culturi agricole diverse, in mare parte sfeclă de zahăr, viță de
vie și cereale ca: porumb, orez și grâu. Regiunea se remarca prin vegetatie mediteraneana (maslin,
mirt, portocal salbatic, laur, tufisuri de maquis, leandru). De asemenea, insemnate suprafeţe de
pădure din zona Lombardiei au fost defrişate şi au crescut în loc arbori mici şi arbuşti; vegetaţie
specizica zone mediteraneene. Muntii din nordul regiunii sunt acoperiti de paduri de foioase, mixte,
de conifere si pajisti alpine.
Fauna are de asemenea o mare diversitate, specifica zonelor mediteraneene: lupul, pisica
sălbatică, iepurele, capra de munte, muflonul (berbec sălbatic), broasca ţestoasă, ariciul. Se
intalnesc de asemenea si o mare varietate de păsări şi reptile.
Solurile sunt in general soluri argiloase din clasa cambisolurilor, dezvoltate pe calcare,
denumite terra rossa (contin oxid de fier), rezultate prin alterarea calcarelor în condițiile unui climat
cald și umed.

Partea a II – a. Populaţia, teritoriul, baza economică

 Particularităţi geodemografice
Orașul propriu-zis deține o populație de aproximativ 1,3 milioane locuitori, în timp ce zona
urbană este a-IV-a ca mărime în Uniunea Europeană cu o populație estimată la 4,3 milioane
locuitori. Zona metropolitană a Milanului, de departe cea mai mare din Italia, deține o populație
estimată de OECD la 7,4 milioane locuitori.
Municipalitatea (Comune di Milano) are aproximativ 1.338.436 locuitori conform datelor
din 2011. Populația din zona urbană, care coincide cu Provincia Milano se ridică conform unei
estimări din 2011 la 3,076.643 locuitori, în timp ce zona metropolitană însumează peste 4,3
milioane rezidenți, constituind deci cea mai densă populație din Italia, deși suprafața sa este relativ
mică, nereprezentând decât a opta parte din cea a capitalei Roma. Acest fapt se datorează în
principal unei dezvoltări vertiginoase a bogatei zone agricole Lombardia. Aglomerația urbană se
centralizează în jurul orașului Milano, extinzându-se totuși și în zonele limitrofe, inclusiv în unele
din teritoriile Elveției - în sudul Cantonului Ticino, deși aceasta nu implică nici un fel de unitate
administrativă.
2
 Milano reprezinta 6.6% din totalul provinciei Lombardia din care face parte, dar ca si
populatie detine o pondere de 32%, cu o densitate de 6,988 loc./km²  in orasul propriu-zis si 1.954
loc./km²  pe regiune. Institutul Italian de statistica estima in 2013 ca peste 15% din populatia
orasului Milano erau imigranti straini, procent ce a crescut de la 9% in 2007, majoritate au fost
atraşi de statutul oraşului de centru de afaceri şi finanţe (al zecelea cel mai important din Europa) şi
de cel de oraş prosper (al 26-lea cel mai bogat din lume după puterea de cumpărare).
Marea majoritate a populatiei milaneze este de regie romano-catolica. Celelalte religii
intalnite in procentaje foarte mici sunt: islamism, protestantism si iudaism. Milano are propriul său
rit catolic cunoscut sub numele de Rit Ambrozian, care se îndepărtează puțin de ritul catolic
tradițional, variind în celebrarea liturghiei și a mesei, ca și în ceea ce privește calendarul. Ritul
ambrozian mai este practicat și în alte localități din Lombardia, precum și în Elveția.
Zona metropolitană a oraşului avea în 2010 al şaptelea cel mai mare Produs Intern Brut
(PIB) din Europa, cu un PIB per capita de aproximaiv 40.000 de euro, cu 60% peste media
europeană. Persoanele care lucrează în Milano au cel mai mare venit mediu din Italia, dar pentru cei
veniţi din afară este unul din cele mai costisitoare din lume (locul 11), potrivit unui studiu a
Economist Intelligence Unit din 2010.

 Teritoriul oraşului (evoluţie teritorială, zonele funcţionale, echiparea tehnico-edilitară)

Primul nume al oraşului a fost Medhlan, fiind fondat de către celţii insubri. Oraşul a fost
cucerit de romani, fiind capitala Imperiului Roman de Vest din 286 până în 402. Unul dintre cele
mai prospere oraşe italiene în Evul Mediu, oraşul a fost capitala Ducatului de Milano, condus de
familiile de Visconti, Sforza şi, mai târziu, de spanioli şi de austrieci.
În 1796, Milano a fost cucerit de Napoleon şi numit capitală a Regatului Italiei în 1805.
Austria a incercat sa ia sub stapanire Milano in 1814, insa trupele austriece au fost invinse de catre
cele ale lui Napoleon III si Victor Emanuel, in 1859, iar Milano a devenit parte a regatului Italiei.
Dupa Primul Razboi Mondial, Mussolini, in calitate de editor al ziarului socialist "Avanti!", a
infiintat in Milano Partidul Socialist (1919). După mijlocul aceluiaşi secol, Milano s-a alăturat
Regatului de Sardinia, devenit mai târziu Regatul Italiei Unite.
Al Doilea Razboi Mondial a fost o perioada intunecata pentru Milano; o mare parte din
centrul orasului a fost distrusa de bombardamentele trupelor aliate, oraşul fiind principalul sediu al
rezistenţei. După închieierea ostilităţilor, a avut un boom economic datorită forţei de muncă venită
dinspre sudul Italiei şi din afară.
Locuinţele de închiriat din Milano se împart în trei mari categorii: complet goale (fără
mobilă, electrocasnice sau corpuri de iluminat), semi-mobilate (bucătărie utilată) şi complet
mobilate. Apartamentele închiriare în regim hotelier fac parte din ultima categorie, iar unele vin la
pachet şi cu alte facilităţi, precum piscină la bloc, sală de fitness sau servicii de menaj. Cele mai
moderne şi scumpe oferte se găsesc cu precădere în zona Corso Buenos Aires, deoarece este ţinta
celor mai mulţi dintre turiştii business, dar şi în zona Ticinese-Navigli se găsesc apartamente de
calitate, deşi în clădiri vechi şi renovate.
Deşi mulţi optează pentru case de vacanţă în afara oraşului, în munţii din nordul Italiei,
Milano reprezintă o alegere excelentă pentru cei care vor să investească într-o proprietate pe care să
o şi închirieze, dar să o şi folosească în concedii. Preţurile sunt ridicate în zona centrului istoric, dar
în cartiere mărginaşe precum  Amendola-Fiera sau Vittoria, raportul calitate-preţ este extrem de
mulţumitor.

3
 Proprietăţile milaneze amplasate pe malul lacului reprezintă o investiţie extrem de bună, dar
rezervată celor cu un buget generos, atât pentru achiziţie, cât şi pentru întreţinerea ulterioară. O vilă
luxoasă de pe malul lacului costă, la modul general, de patru-cinci ori mai mult decât un apartament
amplasat în centrul istoric al oraşului. În schimb, casele cu grădină amplasate la periferie sunt mult
mai accesibile majorităţii, din punct de vedere financiar.
Reteaua de transport public din Milano si imprejurimi este foarte bine pusa la punct. Este
operativ sistemul integral care ofera posibilitatea de a calatori cu un singur bilet pe toate liniile
ATM, urbane si interurbane. Transportul milanez este dotat atât cu mijloace de transport de
suprafata (tramvaie – 17 linii,, autobuze, troleibuze), cât si subteran (metrou - 4 linii de metrou, din
2015 va fi gata a cincea.)
La intrarea în statiile de metrou cât si în majoritatea statiilor de suprafata se gaseste harta
orasului, unde cu usurinta se poate gasi adresa dorita si mijloacele de transport care circula în acea
zona. Tot în statii se gasesc panouri cu traseele mijloacelor de transport, cu statiile aferente cat si
legaturile cu alte mijloace de transport.
Pentru calatoriile împrejurul orasului Milano sunt disponibile biletele interurbane si
cumulative. Cu biletele interurbane se poate calatori din afara orasului pâna la intrarea în oras
(începutul zonei urbane) si invers. Cu biletele cumulative se poate calatori atât pe ruta urbana cât si
cea interurbana.
Milano este al primul nod de cale ferată al Italiei, și cele cinci gări de primă importanță ale
orașului sunt printre cele mai aglomerate din Italia. Prima cale ferată construită în Milan a fost
Milano și Monza, care a fost dată în folosință în 1840.
Milano, este mult mai accesibil datorită serviciilor online ale Primăriei. Prin intermediul
acestor birouri interactive - sportelli interattivi - se pot face în mod rapid diverse practici, se pot
plăti facturi sau multe alte operațiuni, stând comod acasă sau la birou, la orice oră din zi și din
noapte, serviciul fiind activ 24 de ore din 24.
Multe dintre servicii au accesul liber, altele cer înregistrarea pe portalul Primăriei. Se
recunosc după ,,lacătul’’ colorat în verde, închis sau deschis. În acest mod, se evita cozile și
umblatul de la un birou la altul. În schimb, contribuei la îmbunătățirea serviciilor pentru toți
cetățenii, Primăria din Milano putând fi luată drept model de către alte Primării, dacă serviciile sale
online produc accesul a unui număr mare de cetățeni. Ba mai mult decât atât, se dispune de un canal
direct pentru a participa la viața orașului și a fi informat despre tot ceea ce se întâmplă nou în
Milano.

 Baza economică
In Evul Mediu, Milano a devenit unul dintre cele mai puternice orase ale Italiei, condus de
familiile Visconti si Sforza. In aceasta perioada, orasul si-a dobandit titlul de "Noua Atena" datorita
sofisticarii culturale a Curtii sale dinastice. Capitularea in fata francezilor, din 1499, a prefatat
cateva secole de amestec strain, inclusiv perioadele de dominatie spaniola, austriaca si
napoleoniana. In ultimele decade, Milano a trecut printr-o perioada grea din cauza unui scandal de
coruptie de la incepuul anilor '90, coruptie aproape inevitabila din moment ce marile tranzactii
economice si politice se fac aici.
Milano a suferit pagube inestimabile cauzate bombardării orașului de către armatele engleze
și americane, în timpul celui de-al II-lea război mondial. Între anii 1950 - 1960 mii de italieni,
proveniți mai ales din sudul Italiei, s-au mutat în Milano să-și caute de lucru, ceea ce a condus la o
dezvoltare rapidă a economiei și la o creștere a populației ce a atins cifra de vârf de 1,723,000 în
4
1971. Acest exces de populație va fi însă absorbit de suburbii și de micile orașe din împrejurimi
între anii '70-'80. Totuși populația orașului s-a stabilizat după această perioadă critică,
consemnându-se doar ușoare creșteri. Astazi, cu un peisaj urban în mare parte reconstruit după al
Doilea Război Mondial, puține locuri din Milano lasă să se vadă că este unul dintre cele mai vechi
așezări urbane din Italia.
Unificarea politică a Italiei a cimentat dominația comercială a orașului Milano asupra
nordului Italiei. Ea a condus deasemenea la construirea unei bogate rețele de căi ferate care a făcut
din acest oraș un nod feroviar de o importanță unică în zonă. O industrializare rapidă a făcut din
regiunea aceasta un lider pe plan național. În același timp Milano domina sfera financiară a Italiei
prin băncile sale, conturându-se și pe acest plan drept centru de primă mărime. Dezvoltarea
economică a orașului a adus cu sine și o creștere rapidă a populației dublată de extinderea granițelor
sale la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX.
Milano reprezinta de asemenea centrul economic si comercial al tarii si este al al doilea cel
mai bogat oraș din Italia, cu un PIB de 115 miliarde de dolari, în timp ce zona metropolitană deține
un PIB de 241,2 miliarde euro în 2004 ce ocupă locul 4 în Europa, ceea ce înseamnă că, dacă
Milano ar fi o țară, ar ocupa locul 28 ca fiind cea mai bogată țară din lume, apropiată ca mărime de
economia Austriei.
Orașul este sediul Bursei Italiene "Piazza Affari". Milano este de asemeni renumit prin
compania de automobile Alfa Romeo localizată aici, pentru producția de mătase, prin faptul că este
unul dintre liderii mondiali în modă și design. Alte firme de marcă, cum ar fi Motta, Alemagna,
Pirelli, conturează la rândul lor imaginea economică a acestui oraș. Poziția sa managerială în
întreaga zonă - Lombardia - fondată în anii 1950 - 1960, când baza industrială a metropolei s-a
extins în întreaga vecinătate, îi asigură în continuare o poziție de excepție și pe plan regional.
Fiera Milano - centru și complex expozițional, deschis în 2005 - confirmă încă o dată
capacitatea economică notabilă a acestui oraș prin însăși poziționarea sa.

 Zona de influenţa a oraşului

Milano este capitala regiunii Lombardia din nordul Italiei şi are, alături de împrejurimi, una
dintre cele mai mari populaţii dintre oraşele europene, de patru milioane de persoane pe o suprafaţă
de aproape 2000 de kilometeri pătraţi. Zona metropolitană milaneză face parte din aşa-zisa Blue
Banana, zona europeană cu cea mai mare populaţie şi densitate industrială.
Italia este organizată sub forma a 20 de regiuni administrative (cinci dintre acestea avand un
statut autonom special), fiecare regiune fiind impartia in mai multe provincii. Regiunea este divizată
în următoarele provincii, toate numite după orașul lor capitală: Bergamo, Brescia, Como, Cremona
Lecco Lodi Mantova Milano Monza-Brianza Pavia Sondrio Varese. Provincia Milano detine 229
localitati si se intinde pe o suprafata de 181,76 km² si numara 1.350.267 de locuitori (recensamantul
din 2012) cu o densitate de 7.428,85 pe km².
Milano este oraşul italian cu cele mai bune conexiuni la nivel naţional şi internaţional,
datorită reţelor sale aeriene, feroviare şi rutiere, cele mai eficiente din Italia si reprezinta centrul
economic si comercial al tarii.
Oraşul atrage anual peste două milioane vizitatori. Drept urmare, viaţa este relativ scumpă,
fiind poziţionat ca unul dintre cele mai costisitoare oraşe europene pentru expaţi. Circa 15% din
populaţia totală a oraşului este reprezentată de cetăţenii străini, iar mulţi dintre bogătaşii lumii nu
rezistă tentaţiei de a-şi achiziţiona o proprietate în Milano.

5
 Partea a III – a. Analiza componentelor spaţiului destinat agrementului turistic

Milano este considerat al doilea oras ca importanta din Italia dupa Roma. Din punct de
vedere turistic Milano tine pasul cu Roma, aceasta avand avantajul de a fi si capitala Italiei.
Diferenta dintre numarul anual de turisti ale celor doua orase nu este foarte mare.
Milano are un potential turistic enorm. Principalele atractii turistice sunt de natura antropica.
Orasul face parte dintr-o categorie de orase in care este practicat City-break tourism si turismul de
shopping. Obiectivele turistice sunt concentrate in mare in centrul orasului, intre renumitul Castel
Sforzesco - unde a locuit si Leonardo Da Vinci si Domul - una dintre cele mai mari catedrale gotice
din lume.

 Componentele de agrement turistic

Elemente de ordin cultural – muzee, case memoriale, expoziţii, monumente

Datorită patrimoniului său cultural de mare valoare, Italia fiind țara cu cele mai multe
monumente intrate în patrimoniul universal din lume - 43, Milano beneficiază din plin și de această
oportunitate fiind vizitat anual de un numar foarte mare de turiști.

Domul din Milano, una dintre imaginile emblematice ale Italiei si ale Europei, este cel de-al
treilea edificiu bisericesc romano-catolic ca marime din lume, dupa Catedrala din Sevilla si Basilica
San Pietro din Roma. Podoaba cu totul unica a arhitecturii gotice, este una dintre acele catedrale
occidentale a caror constructie s-a intins pe durata a mai multor secole, inceputa in 1386 si incheiata
in 1887. Ea domina astazi piata centrala din Milano, fiind un simbol al puterii economice pe care
aceasta capitala a Lombardiei, poarta de intrare a comertului ce traversa Alpii, a reprezentat-o timp
de veacuri.
Maiestuozitatea si formele estetice ale catedralei sunt graitoare: detaliile sculpturale ale
celor 135 de turle, dintre care cea mai inalta atinge 109 metri, si cele peste 2.000 de statui sunt
foarte atent executate, la fel si ferestrele cladirii, considerate a fi cele mai mari din lume!nteriorul nu
este mai putin frapant. Celebra statuie Madonnina, protectoarea orasului, vegheaza din clopotnita
cea mai inalta asupra orasului. Cinci nave gigantice, separate de stâlpi de piatra artistic sculptati,
sunt incadrate de ferestre cu vitralii executate cu mare maiestrie. Absida, partea cea mai veche a
catedralei, include trei ferestre in forma de roza realizate de Filippino de Modena, intr-un mod ce
dezvaluie complexitatea sculpturii din secolul al XlV-lea.
Domul din Milano este un obiectiv nelipsit in agenda turistica a fiecarui vizitator ce paseste
in vechiul oras italian, dar si un locas de cult crestin in care slujba are loc in fiecare duminica.

Cladirea Operei, numita Teatro alla Scala, a fost costruita pe ruinele vechi biserici Maria
della Scala. Construita intre ani 1776 si 1778 pe baza proiectelor arhitectului Giuseppe Piermarini
acesta a proiectat fatada in stil neoclasic. Inaugurarea oficială a companiei de operă a avut loc la 3
august 1778 sub numele de Nuovo Regio Ducale Teatro alla Scala prin prezentarea operei Europa
riconosciuta a compozitorului Antonio Salieri. Distrus in 1943 de raidurile aeriene, teatrul a fost 
redeschis in 11 mai 1946 cu un concert dirijat de Arturo Toscanini. Sala are o capacitate de 2000 de
locuri si ofera o acustica deosebita. Interiorul nu se poate vizita decât cu un bilet la un spectacol sau
contactând în prealabil teatrul pentru un tur ghidat personalizat. Museo Teatrale alla Scala, care
este accesibil din foaierul clădirii teatrului liric, contine o colectie extraordinară de picturi, schite,

6
statui, costume si alte documente referitoare la compania de operă La Scala, respectiv la istoria
companiei si a clădirii.

Cina cea de Taină este o pictura murală a lui Leonardo da Vinci, realizată pentru patronul
său, ducele Ludovico Sforta din Milano. Una din cele mai celebre picturi din istoria universală a
artelor, se găseşte în fosta sală de mese a bisericii dominicane Santa Maria delle Grazie. Opera
măsoară 460 x 880 cm şi a fost executată întempera si ulei, aplicate pe un strat dublu de ipsos, în
perioada cuprinsă între 1494 şi 1947. Pictura reprezintă scena biblica a Ultimei Cine a lui Iisus
Hristos, aşa cum este descrisă în Evanghelia după Ioan (13:21), redând reacţiile diferite ale
Apostolilor săi, după ce Iisus anunţase că unul dintre discipoli îl va trăda.
În cursul secolelor, pictura a fost de mai multe ori restaurată, rezultatele fiind mai degrabă
negative, întunecându-se suprafaţa pictată. Ultima restaurare, începută în 1948 şi terminată la 28
mai 1999, a reînoit pigmentul colorant milimetru cu milimetru, restituind şi consolidând astfel ceea
ce mai rămăsese din pictură şi readucând la vedere aspecte dotate de o luminozitate şi prospeţime
neaşteptate. În august 1943, în urma unui bombardament aerian, tavanul încăperii se prăbuşeşte dar
pictura rămâne ca prin minune intactă In 1983, biserica Santa Maria delle Grazie, manastirea
dominicana si opera Cina cea de taina au intrat in patrimoniul UNESCO.

Castello Sforzesco, a fost resedinta familiei de nobili Visconti din anul 1368 si mai apoi
readus la splendoarea initiala prin restaurari de catre familia de aristocrati Sforza in anii 1450.
Intreaga curte s-a adunat aici cateva decenii mai tarziu cand Ludovico 'il Moro' era privit ca unul
dintre cei mai rafinati oameni din Europa. Castelul a inceput sa se degradeze in 1499 iar Ludovico a
sfarsit prin a fi inchis in anul 1500. Castello Sforzesco gazduieste astazi Muzeul de Mobila, Muzeul
de Arta Antica, Muzeul Intrumentelor Clasice, Colectia de Arta Aplicata, Sectiunile Egiptene si
Preistorice ale Muzeului de Arheologie si Colectia de Tiparituri Achille Bertarelli.
Cel mai important muzeu al castelului este insa Pinacoteca del Castello Sforzesco, care
expune manuscrisul de la Codex Trivulzianus al lui Leonardo da Vinci, Rondanini Pietà de
Michelangelo si Trivulzio Madonna de Andrea Mantegna.

Faimoasa galerie Vittor Emmanuelle se află între două locaţii extrem de importante în
Milano, şi anume între "Piazza del Duomo" şi "Piazza della Scala" Bineînţeles că la Galeria Vittor
Emmanuelle, care este una dintre zonele de shopping din Milano. Louis Vuitton, Prada, Gucci,
Swarovski, Tod's, Luisa Spagnoli, Trussardi sunt doar câteva dintre brandurile faimoase care au
reprezentanţe în cadrul galeriei.
Galeria Vittor Emmanuelle are aspectul unui muzeu de artă, a cărui cupolă este acoperită de
sticlă, iar pereţii sunt împobobiţi cu statui şi basoreliefuri diverse, care îţi dau impresia de sobrietate
şi eleganţă, dar în acelaşi timp îţi îndreaptă atenţia către minunatele magazine de haine şi accesorii.

O alta zona importanta pentru cumparaturi este Fashion Quadrilatero  unde toţi faimoşii
designeri din lume îşi prezintă noile colecţii de haute-couture şi nu numai. O simpla plimbare pe
strazile Montenapoleone, Via della Spiga si Via Sant'Andrea, care impreuna cu Via Manzoni, Via
Borgospesso si Via Santo Spirit formeaza Quadrilaterul ofera posibilitatea de a intra în magazinele
caselor renumite de modă: Valentino, Dior, Armani, Yves Saint Laurent, Versace, care
impresioneaza  prin eleganţa şi ineditul colecţiilor.

7
 Basilica di Sant’Ambrogio este o superbă bazilică în stil romanic milanez, unde se pot găsi
relicvele sfântului Ambrozie al Milanului. Intrarea este gratuită, iar bazilica este deschisa zilnic.
Este una dintre cele mai vechi biserici din Milano, fiind construita de episcopul Ambrozie, intre anii
379 – 386 d. Hr. Initial, biserica a fost numita Basilica Martirilor deoarece se afla in zona in care nu
fost inmormantati numerosi martiri. In 1099, biserica a fost reconstruita dupa stilul arhitectural
romanic, pastrand planul original al edficiului

San Maurizio al Monastero Maggiore Supranumită Sixtina Lombardiei, biserica San

Maurizio este împodobită cu fresce superbe, executate de pictorul renascentist Bernardino Luini.
Intrarea este gratuită, iar biserica este deschisa zilnic

Muzeul National de Stiinta si Tehnologie Leonardo da Vinci (Museo Nazionale della

Scienza e della Tecnologia Leonardo da Vinci) prezinta o colectie impresionanta a inventiilor lui da
Vinci: de la schite ingenioase, la masini de razboi pana la viziuni arhitecturale.

Galeria de Arta Monderna (Civica Galleria d'Arte Moderna) se afla intr-o cladire eleganta,
somptuoasa, care a servit ca resedinta de vara a lui Napoleon. Aici se pot admira cateva opere ale
faimosilor Picasso, Matisse, Renoir Gaugin si Cézanne.

Pinacoteca di Brera este o galerie de arta ce gazduieste una dintre cele mai frumoase
colectii de picturi medievale si renascentiste din Europa. Colectia a fost adunata de Napoleon,
confisandu-le din biserici sau din casele unor oameni bogati. Capodoperele galeriei sunt:
Montefeltro Altarpiece (Madonna cu Sfintii) de Piero della Francesca, Lamentation over the Dead
Christ de Andrea Mantegna si Sposalizio (Betrothal of the Virgin) de Raphael.

Cimitirul Monumental (Piazzale Cimitero Monumentale) - Acest cimitir a fost construit în

jurul anului 1860, în stil lombard şi conţine şi câteva forme bizantine. Printre statui, capele şi alte
lucrări de artă, puteţi găsi morminte ce aparţin unora dintre cei mai faimoşi oameni din cultura
italiană şi europeană, cum ar fi Alessandro Manzoni, Salvatore Quasimodo, Eugenio Montale şi
Maria Callas.

Arcul Pacii (Arco della pace) În mijlocul Piazza Sempione se găseşte un uriaş monument de
25 de metri înălţime, care datează din era napoleoneană. Arco della Pace este construit în stil
neoclasic şi este decorat cu sculpturi de marmură şi columne corintice, iar în vârf se află o trăsură
trasă de 6 cai, numită Sestiga.

Coloanele San Lorenzo - Reprezintă singurul monument ce datează din vremea romanilor,
care a reuşit să supravieţuiască până în prezent. Aceste 16 coloane care se situează în faţa Bazilicii
San Lorenzo sunt tot ce a rămas dintr-un templu roman, care datează probabil din secolul al II-lea.

Navigli - Originile acestor canale datează din 1100, dar acestea au fost navigabile de la
Ticino până în centrul oraşului Milano doar la sfârşitul secolului al XIV-lea, pentru a ajuta la
transportul marmurei care era necesară pentru construirea Domului. Debarcaderul Milano, ce era un
important port comercial, a funcţionat până la sfârşitul celui de-al doilea război mondial, dar apoi,

8
în 1979, a fost închis. Astăzi Naviglio Grande şi Naviglio Pavese (ce conectează Milano cu Pavia)
sunt unele dintre cele mai fermecătoare locuri din Milano.
Turismul culinar Milano si imprejurimi
Turismul culinar reprezinta de asemenea o directie de diversificare a agrementului in
Milano. Ca multe dintre orașele Italiei, Milano și împrejurimile sale au o artă culinară proprie, de
care locuitorii acestui oras, in mod special, sunt foarte mandri. Gătitul tradiţional milanez este
alcătuit din mâncăruri simple, slabe şi, probabil, din acest motiv, a fost alungat în timpul anilor 80,
revenind apoi.
Arta culinară milaneză include cotoletta alla milanese (despre care unii spun c-ar proveni
din Austria și că n-ar fi altceva decât celebrul șnițel vienez). Tot din specificul acestei zone face
parte și cassoeula (un cotlet înăbușit cu varză și sos de tomate), ossobuco (cotlet cu sos de tomate și
lămâie), risotto alla milanese (specialitate din carne de vită asezonată cu șofran și cu vin alb),
busecca (cotlet cu sos de tomate și fasole), și brasato (cotlet de vită sau porc cu vin și cartofi). Un
antipasto tradiţional este cel făcut din nervetti ( coadă de viţel fiartă şi cartilaj, tăiate în fâşii) şi
amestecată cu ceapă tăiată în felii subţiri.
În funcție de sezon bucătăria milaneză mai include și diferite produse de patiserie cum ar fi
chiacchiere (desert dintr-un aluat de formă plată prăjit), tortelli (desert dintr-un aluat de formă
sferică prăjit), colomba (prăjituri glazurate sub formă de porumbei-specialități pentru paști), pane
dei morti (prăjituri aromate cu scorțișoară preparate de Paștele Morților) și panettone (specialități
servite de Crăciun). Grana Padano este o brânză celebră, care vine din valea râului Po, care include
Lombardia. Mascarpone este, de asemenea, o brânză tradiţională milaneză, care este un ingredient
esenţial pentru deserturi şi creme. Cu toate acestea, brânza milaneză cea mai renumită, este fără
îndoială Gorgonzola, care domneşte suprem la masa de cină din Milano. În cele din urmă, trebuie să
amintim de Crescenza sau Stracchino, brânză moale şi cremoasă din lapte proaspăt, cu un gust uşor
dulce, care este excelentă întinsă pe o felie de pâine sau mâncată cu legume crude.
In ceea ce priveste bauturile, unul dintre multele aperitive este clasicul Negroni, care este un
pic "agresiv", dar iubit de milanezi, făcut din Bitter Campari, Gin, Martini roşu şi gheaţă.

Concluzii

Obiectivele turistice din Milano surclaseaza cu mult faima orasului ca una dintre capitalele
international ale modei. In Milano exista foarte multe muzee, catedrale si galerii de arta dar si ale
atractii turistice pentru toate gusturile si pentru toate buzunarele. Capitala economica a Italiei,
mizeaza pe o pozitie "centrala" in Europa si pe statutul de "oras-regiune", care poate sa rivalizeze,
cu cele 8 milioane de locuitori ai sai, cu Londra sau Parisul, si atrage un numar foarte mare de
vizitatori
Milano este numele aflat pe buzele oricui viseaza sa viziteze Italia. Minunata capitala a
Lombardiei face parte dintr-un areal unde se pare ca s-a inregistrat cea mai mare densitate a
populatiei din intreaga Europa. Fondat de celti, a fost insa ocupat de romani, sub dominatia carora a
cunoscut o adevarata inflorire, astfel incat, pentru mai bine de 100 de ani, a fost capitala Imperiului
Roman de Apus. Cele 4 milioane de locuitori ai sai sunt astazi mandri de statutul lor milanez, caci
ce poate fi mai frumos decat sa traiesti in capitala mondiala a modei si tot ceea ce te inconjoara sa
imbine arta, istoria, traditia si modernitatea intr-un mod de-a dreptul fascinant. Prosperitate,
eleganta si bun-gust, toate pot fi experimentate la Milano, unul dintre marile orase ale lumii, insusi
o adevarata arta arhitecturala.
9
 Cei care reusesc sa priveasca si dincolo de glamour, vor descoperi un oras plin de stil.
Localnicii privesc spre viitor, totdeauna interesati de ce se intampla in jurul lor, fie ca este vorba
despre Expo 2015, fie ca este vorba despre noile prezentari de moda ale ultimelor tendinte. Doar
cateodata pot declara ca au nevoie si de turisti, macar pentru a le arata, mandri si onesti, toate
comorile in mijlocul carora traiesc chiar acum si chiar aici, in Milano, capitala nordica a Italiei.

Bibliografie

1. http://wikipedia.org
2. http://www.mae.ro/
3. http://www.gotravel.ro
4. http://infoturism.ro
5. http://www.traveleuropa.ro
6. http://www.globi.ro/milano
7. http://ro.wikivoyage.org/wiki/Milano
8. http://laplimbare.com/milano-ghid-turistic/
9. http://www.portalturism.com/ghid/italia/oras-milano
10. Milano. Ghid turistic, Ed. Niculescu, 2008, Barbara Radcliffe Rogers, Stillman
Rogers
11. Milano. Ghid de calatorie , Ed. Corint 2009, Bogdan Stanescu
12. Top 10. Milano, ed. Litera, 2011, Reid Bramblett

10