UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 3

MATERIALE DE CONSTRUCŢII (III) – Lemnul de con-

strucţie; Materiale de construcţie in sticlă

Cuvinte cheie: materiale de construcţii, lemn pentru construcţii, sticla pentru

construcţii

Rezumat: În această unitate de învățare prezentate cunoștințele necesare

inginerilor zootehniști privind utilizarea lemnului și sticlei în lucrări-
le de construcții

Durata medie de parcurgere a unității de studiu este de 2 ore

2.5. LEMNUL DE CONSTRUCŢIE

Lemnul este un material de natură organică, vegetală, care are o struc-
tură eterogenă şi ale cărui proprietăţi mecanice diferă mult în funcţie de di-
recţia de acţiune a forţelor; perpendicular sau paralel cu direcţia fibrelor.

2.5.1. Generalităţi
Dintre esenţele mai frecvent folosite în construcţii, pot fi amintite:
 dintre răşinoase: bradul şi molidul;
 dintre foioase: fagul, stejarul, salcâmul etc.
Avantajele folosirii lemnului ca material de construcţie:
◦ se pot obţine piese relativ lungi;
◦ are o densitate redusă;
◦ se prelucrează facil;
◦ se asamblează uşor, folosindu-se: cuiele, scoabele, şuruburile, în-
cleierea etc.;
◦ este un izolant termic bun;
◦ are un aspect frumos.
Principalele dezavantaje ale lemnului sunt:
 se aprinde şi arde uşor;
 putrezeşte şi este atacat de insecte;
 prezintă adesea defecte: noduri căzătoare, crăpături, găuri de in-
secte etc.;
 durata de exploatare şi rezistenţele mecanice sunt mai reduse de-
cât la alte materiale de construcţie.

18
 2.5.2. Măsuri de protecţie a lemnului
În vederea măririi duratei lor de exploatare, piesele din lemn trebuie să
fie tratate pentru a li se mări rezistenţa la foc, la putrezire şi la atacul insecte-
lor.
Protecţia împotriva acţiunii focului (ignifugare) se poate face prin aplica-
rea la suprafaţa lemnului a unor straturi din azbest, tablă, şamotă, tencuială
etc. sau poate fi vopsit sau impregnat cu soluţii ignifuge.
Pentru reducerea pericolelor de putrezire şi de atacare de către insecte,
lemnul poate fi impregnat, prin îmbăiere sau injectare în autoclave, cu diver-
se soluţii fungicide şi insecticide. Tot împotriva putrezirii, lemnul poate fi pro-
tejat printr-o carbonizare superficială, operaţiune în urma căreia se formează
un strat subţire, protector de gudron de lemn sau poate fi vopsit cu un gudron
extras din huilă, numit carbolineum.

2.5.3. Produse din lemn utilizate în construcţii

În funcţie de gradul de prelucrare, produsele din lemn utilizate în con-
strucţii se pot clasifica în:
 materiale lemnoase brute;
 materiale lemnoase prelucrate;
 materiale obţinute prin valorificarea superioară a lemnului.

2.5.3.1. Materiale lemnoase brute (lemnul rotund)

Materialele lemnoase brute se obţin printr-o prelucrare sumară a trun-
chiurilor de copaci, care constă din îndepărtarea crengilor şi a cojii. Cele mai
cunoscute sortimente de lemn rotund, în funcţie de diametru, sunt:
 bile ( = 12 ... 16 cm);
 manele ( = 8 ... 11 cm);
 prăjini ( = 4 ... 7 cm).
2.5.3.2. Materiale lemnoase prelucrate
Materialele lemnoase prelucrate, pot fi grupate în:
 lemn semiecarisat;
 lemn ecarisat (cherestea).
Lemnul semiecarisat cuprinde lemnul semirotund, obţinut prin despica-
rea lemnului brut şi cioplitura, rezultată prin cioplirea buştenilor pe 1 ... 4 la-
turi.
Lemnul ecarisat (cheresteaua) reprezintă produsele de formă paraleli-
pipedică, obţinute prin tăierea, cu fierăstraie mecanice, a buştenilor de răşi-
noase sau de foioase. Principalele sortimente de cherestea sunt:
◦ scânduri (grosimea < 4 cm, lăţimea  grosimea x 2);
◦ dulapi (grosimea  4 cm, lăţimea  grosimea x 2);
◦ grinzi (grosimea  10 cm, lăţimea  10cm);
◦ şipci (grosimea < 4 cm, lăţimea  grosimea x 2);
◦ rigle (grosimea  4 cm, lăţimea  grosimea x 2).
19
 Câteva dintre produse obţinute prin prelucrarea cherestelei sunt:
- scândurile cu lambă şi uluc şi scândurile fălţuite (fig. 2.5) se fabrică, de
obicei, din lemn de răşinoase şi se folosesc la realizarea de pardoseli, tava-
ne, lambriuri etc.;

a b

Fig. 2.5 – Scânduri prelucrate: a – cu lambă şi uluc; b – fălţuită

- parchetele sunt lamele din lemn de esenţă tare (de obicei, din fag
sau stejar), prevăzute, pentru îmbinare, cu lambă şi uluc. La o pardoseală din
parchet se mai folosesc: frizuri, pentru realizarea bordurii dintre lamele şi pe-
rete şi pervazuri, pentru închiderea rostului care se formează între friz şi pe-
rete;
- pavelele (calupurile) sunt piese
prismatice (pavele de tip P) sau cilindrice
(pavele de tip C), produse din lemn de vedere
esenţă tare, prin tăierea grinzilor, respectiv laterală
a lemnului rotund (fig. 2.6). Pavelele se fo-
losesc pentru realizarea pardoselilor din ate-
liere şi din adăposturi, în zona de odihnă a vedere
animalelor. Pavelele au înălţimi cuprinse de sus
între 6 şi 12 cm şi se montează cu fibrele pe
verticală, obţinându-se, astfel, pardoseli ca- a b
re au o rezistenţă la uzură mult mai mare Fig. 2.6 – Pavele (calupuri) din lemn:
decât a celor realizate din scânduri sau du- a - de tip P (prismatic); b – de tip C (cilin-
lapi. dric).

2.5.3.3. Produse obţinute prin valorificarea superioară a lemnului

- furnirele sunt foi subţiri din lemn (0,2 ... 6 mm grosime) obţinute prin
tăierea plană sau derularea buştenilor;
- placajul se obţine prin suprapunerea şi lipirea mai multor foi de furnir.
Fibrele a două foi de furnir succesive se dispun pe direcţii diferite, ceea ce
face ca acest material să aibă aceleaşi rezistenţe mecanice, indiferent de di-
recţia în care acţionează forţele;
- panelul este obţinut dintr-un miez din şipci de lemn de esenţă moale,
încleiate între ele şi acoperite, pe ambele feţe, cu două rânduri de furnir. Pa-
nelele sunt uşoare, nu se deformează şi nu crapă la variaţiile normale de
umiditate şi temperatură din încăperi. Se folosesc la fabricarea mobilei de
calitate superioară;
- plăcile din aşchii de lemn (PAL) se obţin din aşchii de lemn ameste-
cate cu un liant sintetic, care sunt aglomerate prin presare. PAL - ul poate fi
20
înnobilat prin aplicarea la suprafaţă a unor foi de furnir (PAL furniruit) sau de
melamină (PAL melaminat);
- plăcile din fibre de lemn (PFL) se fabrică din fibre de lemn împâslite,
putându-se adăuga lianţi, precum şi alte substanţe: ignifuge, fungicide, emul-
sii de bitum etc. În funcţie de densitatea aparentă, deosebim: PFL poros ( =
220 ... 400 kg/m3), PFL dur ( = min. 850 kg/m3) şi PFL extradur ( = min.
950 kg/m3). PFL - ul poros este un material cu bune calităţi termoizolante şi
fonoabsorbante. PFL - ul dur şi cel extradur pot fi înnobilate prin lăcuire sau
melaminare.
Trebuie reţinut că atât PAL - ul, cât şi PFL - ul se degradează foarte re-
pede în mediile umede şi de aceea trebuie evitată folosirea lor în încăperile
cu umiditate ridicată sau trebuie luate măsuri de protecţie deosebită.

2.6. MATERIALE DE CONSTRUCŢIE

DIN STICLĂ
Sticla se obţine prin topirea la 1400 ... 1450 oC a unui amestec format
din nisip silicios şi carbonat de calciu sau de magneziu. Pentru obţinerea sti-
clei colorate se adaugă diverşi oxizi metalici.
Sticla se caracterizează prin transparenţă, rezistenţe mecanice mari,
stabilitate chimică ridicată, calităţi care justifică folosirea ei pe scară largă în
construcţii.
Pentru realizarea suprafeţelor transparente sau translucide ale ferestre-
lor şi luminatoarelor pot fi folosite o varietate mare de tipuri de geamuri: tras
obişnuit, securit, armat, ornamental, mat, şlefuit, termoabsorbant, reflectant
etc. Pentru ridicarea rezistenţei termice a ferestrelor se utilizează geamul
termopan care este format din două straturi de sticlă care delimitează un
spaţiu închis etanş.
Materialele din sticlă pot fi folosite şi pentru realizarea pereţilor (dale de
tip Nevada, profilit) şi a pardoselilor (dale din sticlă antiacide) sau pentru ilu-
minarea podurilor (ţigle din sticlă).

Din sticlă se pot fabrica şi materiale

termoizolatoare, ca: vata de sticlă şi sticla
spongioasă, caracterizate prin densitate scă-
zută şi conductibilitate termică redusă.
Fibrele de sticlă reprezintă un alt pro-
dus folosit în industria materialelor de con-
strucţii. Ele pot fi utilizate pentru armarea po- b a
liesterilor (poliesteri armaţi cu fibre de sticlă -
PAS) şi a betoanelor. Din PAS se fabrică
plăci ondulate pentru învelitori, luminatoare, Fig. 2.7 – Dale de sticlă tip Nevada: a –
buncăre pentru furaje, rezervoare de apă sau cu două feţe concave; b – cu o faţă concavă

pentru diverse substanţe chimice etc.

21
Întrebări:

1. Care sunt principalele esenţe din lemn utilizate în construcţii?

2. Care sunt avantajele şi dezavantajele utilizării lemnului în construcţii?
3. Care sunt măsurile de protecţie a lemnului?
4. Care sunt produsele din lemn brut?
5. Care sunt produsele din lemn prelucrat?
6. Care sunt produsele obţinute prin valorificarea superioară a lemnului?
7. Ce este sticla şi care sunt principalele materiale de construcţie din sticlă?

22