Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cursuri Prof. Vasilescu (Fragmente) PDF
Cursuri Prof. Vasilescu (Fragmente) PDF
PENT PRO: proc scal ce poate executa 3 instr intr-un ciclu-masina; stie sa exec instr
“out of order”
Desi este microproc de tip CISC, in partea cea mai de jos este un proc RISC (cu 3
calificatoare de instr ce ‘sparg’ instruct complexe in unele mai simple)
PENT III – inca 70 de instr noi de tip MMX + o instr SIMD dar in VM
PENT IV – Aduce un Cache (Execution Trace Cache): memor. Microinstr in proc RISC.
Are 2 unit ALU. Are un mecanism: Rapid Execution Engine (pt ca cele 2 unit aritm sa
lucr la o vit 2a fata de ceasul proc.)
S-a introdus SSE (Streaming SIMD Execution 2) (extensie seriala pt MM) si 164 unit
MMX
ARHIT DE BAZA A MP
Pt a lucra, MP are nev de un camp de lucru (mem interna + o serie de porturi)
MP opereaza pe cuv: de ADRESARE (MP specifica adresat anumitor locatii din mem
interna) si ADRESATE (se pot referi la INSTR si DATE)
Un cuv adresat poate avea o L=n biti (lungimea caracteriz de regula ptr de calc a
proc)
Informatia se poate diviza: in adrese si date -, simple siruri numerice de biti (nr
binare), care se vor numi de acum: operanzi.
In UAL: se efectueaza oper aritm si logice (+,-, depl pe biti...); poate opera cu 2
operanzi/ cu 1. Cand lucr cu 2, primul operand intra in UAL prin magistrala interna,
iar al doilea se gaseste in acumulator, in registrul sau.
Categorii: MEM INTERNA: capacit mai mica, volatila (se pierde odata cu intrerup crt), acces
rapid (nu printr-o cautare secventiala in blocuri mari) (RAM) si
MEM EXTERNA/secundara – reprezentata de medii de stocare externe. Capacit f
mare, nevolatila (mult mai lenta, cu 3 ordine de marime)
Model ierarhic: Registre, Cache, Mem pp, Dispoz de stocare Hdd, Unit de
banda(medii optice)
Cand MP gaseste o inform in Cache, o preia de aici, fara a mai fi necesara accesarea
RAM.
Mem pp: RAM, cu care MP lucreaza cel mai frecv. Unit de banda: necesare pt salv pe
termen lung, au medii de stocare amovibile, CD etc.
In circ RAM, capacit se realiz prin intermed unor diode polarizate invers. (Aceste
mem pierd inform in cateva zeci de milisec, timp suficient pt a putea fi utilizata in
calc)
Mem statica – pp de bza: impiedicarea/permiterea trecerii crt (cu ajut unor RELEE)
TEHNOLOGIA DRAM
RAS=Raw Address Strobe
CAS=Column Address Strobe. Ambele semnale realizeaza MULTIPLEXAREA adreselor
ce vin de la MP.
Regia de multiplexare +
Semnalele de reimprospatare dureaza mai mult la niv calc Æ de aceea, DRAM = mai
lenta.
EDORAM: prelungirea citirii inform pe timp mai indelungat (interfata utilizataar trebui
sa aduca o crestere cu 50-60, dar in realitate val este de 10-20.
RAM SINCRONA: pot furniza date la fiecare impuls de ceas prin sincronizarea cu MP.
Pt asta, interfata cu mem permite lucrul sub forma de conducta (pipeline)
Data nu a fost citita inca din RAM, timp in care adresa urmatoare e deja descifrata.
RAM BUS (RD RAM): Foloseste o mem Cache de 2048 octeti.
Creste viteza prin doua cai: magistrala f larga, transferarea inform imediat cu
gasirea ei in Cache, insotita tot atunci de reimprospatarea mem (dupa reimprosp, datele din
mem nu se pot accesa
)
“BUS” pt ca legatura se face printr-un BUS, ce transfera octeti, cu mare viteza, in
sistem-retea...
Exploatarea mem
Pt a fi posibila, in RAM tb sa Э mai multe aplicatii.
Pt a lucra in multiprogramare (multitasking), sunt necesare: conditii de securitate si
relocarea programelor.
Un program (aplicatie) se scrie in adr virtuale, care, la executie, se translat in adr
fizice (de catre o unit specializata, MMU = Memory management Unit.)
HDD
Partitionarea HDD
PARTITIA = o zona continua din hard (se afla intre 2 adrese de disc) – o adresa fiind
o tripleta cilindru-cap-sector.
Articolul de partitionare...
TASTATURA (impreuna cu display-ul, constituie I/E standard)
=elem complex, in ciuda aparentelor. La apasarea unei taste: tst o inregistr, apoi
anunta MP de noul eveniment.
Fiecare tasta are un cod alocat (cod de scanare, 8 biti)
Cand MP primeste intreruperea, el initiaza o rutina din BIOS initial. Tst spune ca s-a
int ceva, nu si ce anume. Tst raspunde printr-un alt port.
Tst dispune de un buffer, in care se memor pana la 20 de taste (car.) Cand BIOS
preia din aceasta mem-tampon (buffer) codul de scanare, el se sterge din mem,
lasand loc FIFO.
Dupa ce prim codul de scanare de la tst, BIOS il va trece prin 3 niv de analiza:
I – verif dc e vorba de o tasta de deplasare (shift, TAB, ctrl, Alt)
II - ... de o tasta de tip TOGLE: on/off (CAPS LOCK, num lock, scroll lock)
- pentru cele 2 categorii, BIOS inreg starea resp in 2 octeti consec din mem infer.
III. BIOS verif daca s-a apasat o combinatie speciala: ctrl+S, ctrl+ALT+DEL, ctrl+ alt
+ F4.
ROM-BIOS
3 seturi de rutine.
I. POST-POWER ON SELFT TEST (testarea config unui sistem de calcul la punerea lui
sub tensiune)
III. ZONA DE BOOT. Rutina de boot: cele ce incarca primul bloc din partitie, caruia i
se da posibilitatea sa se execute pt a incarca in continuare S.OP.
Rutina de intrerupere – colab cu rutina de serv. Asigura o functionare cat mai neteda
a sist de intrerupere.
Pt scrierea rutinelor de intrerup, se utilizeaza o disciplina speciala de programare =
CODIFICARE REENTRANTA (permite apelarea unei rutine in timp ce era apelata de alt
dispozitiv/reapelarea rutinei in int ei insisi)