Reumatismul a fost dintotdeauna unul din marile flageluri sociale.

Comitetul de Expertiza al O.M.S. definește în 1996 “reumatismul articular

acut “ca o sechelă a infecţiei cu streptococul hemolitic din grupa A care
poate avea una sau mai multe manifestări majore : poliartrita acută
migratoare, cardita, coreea,nodulii subcutanaţi și eritemul marginat.
Motivul pentru care numai în ultimul timp reumatismul este recunoscut
printre marile flageluri sociale, poate cel mai mare dintre ele,trebuie
căutat în faptul că numai de puţin timp s-a descoperit că unele afecţiuni
recunosc drept etiologie reumatismul.
Reumatismul articular acut constituie o problemă de sănătate publică la
noi în ţară ,ca și în alte ţări cu o organizare sanitară modernă. S-a
constatat că 2,5 – 3.5% dintre copii de vârsta școlară (7- 15 ani ) sunt
bolnavi sau au avut un atac de reumatism articular acut. Cifrele sunt
asemănătoare pentru ţările situate în același climat. De asemenea , din
totalul bolnavilor internaţi în spital cu vârsta cuprinsă între 3 si 15 ani , 6
% sunt reumatici .
Populaţia adultă se îmbolnavește mai rar decât copiii. Astfel
reumatismul
articular acut începe în 75 % din cazuri înainte de vârsta de 15 ani și
numai în 25 % din cazuri peste 25 de ani. Reumatismul este cauza
îmbolnăvirii inimii la 95 % din copiii cardiaci și la peste 30 % din adulţii
bolnavi de inima.
Comitetul de expertiză OMS defineșre reumatismul articular acut ca fiind
o boală ce constituie o sechelă a infecţiei cu streptococul beta hemolitic
grupa A , care poate avea una sau mai multe manifestări majore :
- Poliartrita acută migratoare ;
- Cardita ;
- Coree
- Noduli subcutanaţi
- Eritem marginat

Factori predispozanţi
- a) sexul
După majoritatea statisticilor se poate aprecia că până la 15 ani ,
frecvenţa reumatismului articular acut este de două ori mai mare la fete
în raport cu băieţii , fără ca la adulţi să se manifeste o preponderenţă
semnificativă în ceea ce privește sexul . Numeroși reumatologi recunosc
totuși o creștere a incidenţei coreei și a reumatismului articular acut mai
pronunţată la femei , condiţiile favorabile de apariţie și agravare a bolii
fiind date de pubertate ,graviditate și tulburări de climă .
- b) vârsta
Reumatismul articular acut poate fi considerat o boală caracteristică a
copilului și adultului tânăr . Frecvenţa mare a bolii o găsim între 5 și a15
ani (asemănător cu infecţia streptococică ) fiind rară între 2 și 5 ani și
excepţională sub 2 ani . Tendinţa de apariţie a bolii chiar la copiii sub 4
ani sau la sugari a creat noţiunea de iniţierea reumatismului.
Coborârea vârstei medii de incidenţă a reumatismului articular acut
poate fi pusă în corelaţie cu factorii epidemiologici ai colectivităţilor
preșcolare , cămine și grădiniţe . Unle manifestări endocrine , debutând
cu perioada pubertăţii creează un nou vârf care se manifestă între 13 și
20 ani și deosebit de rar , la individul trecut de 30 de ani ca prim atac.
- c) ereditatea
Rolul predispoziţiei familiale și al eredităţii reprezintă subtilitatea .
Wilson și Schweitzer consideră factorul familial legat de o genă recesiză
autozomală . C.Ch. Dimitriu crede că o contribuţie importantă o au și
condiţiile identice de mediu reprezentând factori predispozanţi .

Factori favorizanţi
- a) mediul geografic
Este cunoscut faptul că frecvenţa reumatismului articular acut este
practic scăzută sau aproape absentă la tropice și în ţările calde , în
general , ca și în regiunile polare . Păunescu Podeanu și colaboratorii
confirmă faptul că schimbările meteorologice au o influenţă deosebită
asupra atacurilor acute reumatismale , în sensul creșterii puseelor odată
cu creșterea presiunii maxime .
- b) contagiozitatea
Reumatismul articulara acut se manifestă în aparenţă cu caracter de
contagiozitate deoarece în anumite colectivităţi există o adevărată
explozie de atacuri de reumatism articular acut
- c) condiţiile de viaţă
 - d)condiţiile social –economice
Infecţia streptococică faringiană cu streptococ beta hemolitic reprezintă
factorul declanșator în mai mult de 50 % dintre cazuri . În cazurile în care
nu se notează angine exprimate clinic ci doar seratura imunologică a
unei determinări streptococice ,evidenţierea acestui fenomen se face
prin intermediul titrului
În dinamica morfologică a fenomenelor tisulare din reumatismul
articular act se deosebesc patru faze distincte :
FAZA MUCOIDĂ
FAZA FIBRINOIDĂ
FAZA GRANULOMATOASĂ
FAZA DE SCLEROZĂ

ASPECTE ALE LEZIUNILOR DUPĂ SEDIU

- LEZIUNI CARDIACE
- LEZIUNI ARTERIALE
- LEZIUNI PLEURO PULMONARE
- LEZIUNI ARTICULARE
- LEZIUNI SUBCUTANATE
- LEZIUNI PERITONEALE
- LEZIUNI RENALE

Reumatismul cerebral se exprimă clinic prin cefalee , stare de anxietate ,

agitaţie , confuzie mintală ,hipertermie . Evoluează spre forma mortală .
Reumatismul cerebral apare rar, în formele hiperpiretice ale
reumatismului articular acut , pe fondul alcoolismului cronic sau pe un
teren nevrotic . Apar astfel endarteritele obliterante ale vaselor mici
meningeene și corticale ce duc la infarctizarea ţesutului cerebral .

Manifestări majore :
Cardită
Poliartrită
Coree
Eritem marginat
Noduli subcutanaţi

Manifestări minore :
Clinice - antecedente de reumatism
poliarticular acut cu prezenţa unei
vechi cardiopatii reumatismale
Artralgii
Febră

Se evidenţiază două obiective majore : tratamentul curativ al puseului

acut și tratamentul profilactic al recidivelor .

TRATAMENTUL CURATIV
presupune :
- a). Tratamentul igieno –dietetic :
repaus
dieta
- b).tratamentul medicamentos :
antibiotic (antistreptococic );
antireumatic (antiinflamator);

TRATAMENTUL PROFILACTICT
cuprinde :
Prevenirea primului atac al bolii reumtice ;
Profilaxia recidivelor la vechii reumatici ;

TRATAMENTUL CURATIV
Tratamentul igieno –dietetic
- a). REPAUSUL
Pentru a preîntâmpina eventualele complicaţii cardiace sau pentru a
evita agravarea celor existente se impune repaus la pat ce durează 7-
10zile . Revenirea la activităţile anterioare se face progresiv ;
- b). DIETA
Aceasta va fi apreciată în conformitate cu greutatea și vârsta
bolnavului . La copii este recomandată creșterea aportului de grăsimi și
proteine , în special creșterea consumului de ouă . Aportul de lichide
trebuie să depășească excreţia urinară . În puseul acut de reuamtism
articular acut se recomandă regim complet desodat .
Se administrează , de asemenea vitamine A,B și C .
Tratament medicamentos
- a). ANTIBIOTIC ( antistreptococic )
Se recomandă Penicilina G cristalină 1.000.000 – 2.000.000 U.I. pe zi ,
timp de zece zile pînâ la două săptămâni , injectată intramuscular de
patru ori pe zi . Se mai poate utiliza Benzantin Penicilina ( Moldamin )
1.000.000. U.I. în doză unică pentru adulţi și 500.000 U.I. pentru copii.
Convalescenţa reumatismului articular acut este de lungă durată ,
perioada propice în fapt profilaxiei reumatismului articular acut .