 DDC-curs

 XI. DIRECŢIA GENERALĂ DE PAŞAPOARTE

DOMENII DE COMPETENŢĂ

Efectuează verificări şi menţiuni în evidenţe privind (re)stabilirea domicliului în România a cetăţenilor

români domiciliaţi în străinătate;
Colaborează cu Direcţia Generală Afaceri Consulare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, în vederea
soluţionării cererilor cetăţenilor români aflaţi în străinătate referitoare la eliberarea de paşapoarte temporare sau
titluri de călătorie, în conformitate cu prevederile legale;
Soluţionează, în termenele legale, cererile, petiţiile şi memoriile privind limitarea exercitării dreptului
cetăţenilor români la libera circulaţie în străinătate;
Soluţionează, după caz, cererile cetăţenilor români pentru aplicarea în paşaportul simplu a menţiunii privind
stabilirea domiciliului în străinătate sau pentru eliberarea unui paşaport simplu, cu menţionarea ţării de
domiciliu;
Efectuează verificări în evidenţele specifice, în vederea identificării minorilor cetăţeni români aflaţi în
străinătate neînsotiti şi a membrilor familiilor acestora, la solicitarea misiunilor diplomatice şi a oficiilor
consulare ale României;
Furnizează date privind cetăţenia română cuprinse în Registrul Naţional de Evidenţă a Paşapoartelor Simple;
Atestă, la solicitarea autorităţilor competente române, calitatea de cetăţean român în condiţiile art.35 din
Legea nr. 248/2005;
Soluţionează cererile pentru furnizarea datelor din Registrul naţional pentru evidenţa paşapoartelor simple
conform prevederilor legale;
Soluţionează cererile persoanelor fizice pentru studierea dosarului personal de paşapoarte;
Eliberează, la cerere, în condiţiile prevăzute de lege, adeverinţe care atestă statutul de cetăţean român cu
domiciliul în străinătate;
Efectuează verificări în evidenţe cu privire la persoanele decedate sau care au suferit accidente în străinatate,
în vederea identificării şi informării familiilor în ţară;
Eliberează, la cerere, în condiţiile prevăzute de lege, adeverinţe privind dreptul la libera circulaţie a
cetăţenilor români în străinătate;
Soluţionează sesizările, reclamaţiile şi plângerile cetăţenilor cu privire la activitatea lucrătorilor Direcţiei
Generale de Paşapoarte şi a celor din cadrul Serviciilor Publice Comunitare pentru Eliberarea şi Evidenţa
Paşapoartelor Simple.

✍ SERVICIUL PUBLIC COMUNITAR PENTRU ELIBERAREA ŞI EVIDENŢA

PAŞAPOARTELOR SIMPLE SUCEAVA
ADRESA INSTITUŢIE:
Str. Petru Rares, nr. 70, Suceava, Jud. Suceava
TELEFON:  (0230) 530.097 / (0230) 523.120
FAX: (0230) 523.101 / (0230) 523.042
pagina web: www.prefecturasuceava.ro
PROGRAM DE LUCRU:
  Primiri cereri Eliberări paşapoarte
L 8:30 - 16:30 8:30 - 16:30
M 8:30 - 16:30 8:30 - 16:30
M 8:30 - 18:30 8:30 - 18:30
J 8:30 - 16:30 8:30 - 16:30
V 8:30 - 16:30 8:30 - 16:30
MARŢI - 09:00 - 15:00 - primiri cereri / eliberări paşapoarte simple
RĂDĂUŢI
electronice

1
 SERVICIUL PUBLIC COMUNITAR PENTRU ELIBERAREA ŞI EVIDENŢA
PAŞAPOARTELOR SIMPLE SUCEAVA eliberează  exclusiv:
 paşapoarte simple electronice=244,00 lei* (costul paşaportului) + 32,00 lei* (taxă consulară);
 paşapoarte simple temporare = 84,00 lei* (costul paşaportului) + 32,00 lei* (taxă consulară) + 100* lei
(tarif suplimentar).

Paşaportul simplu electronic se eliberează conform legii în termen de cel mult 30 de zile lucrătoare (în
prezent termenul este redus la 14 zile calendaristice).  Valabilitatea paşaportului electronic este de 5 ani, iar
pentru minorii cu vârsta sub 6 ani, valabilitatea acestuia este de 3 ani.

Paşaportul simplu temporar are valabilitatea de 12 luni şi se eliberează conform legii în termen de cel mult 3
zile lucrătoare (în prezent termenul este redus la 2 ore), în următoarele situaţii:
1. pentru persoanele care nu dispun de timpul necesar pentru eliberarea unui paşaport simplu electronic;
2. în cazul în care titularul declară în scris că urmează să călătorească în state în care există stare de
beligeranţă ori conflict diplomatic şi are aplicată în paşaportul simplu sau în paşaportul simplu electronic o
ştampilă ori o viză eliberată de statul cu care ţara în care călătoreşte se află în conflict;
3. când titularul deţine paşaport simplu sau paşaport simplu electronic care conţine vize valabile, dar filele
au fost epuizate;
4. când titularul a depus paşaportul simplu sau paşaportul simplu electronic pentru obţinerea unor vize şi
trebuie să călătorească urgent în străinătate;
5. când minorul urmează să se deplaseze în străinătate pentru studii, concursuri oficiale, pentru a urma un
tratament medical fără de care viaţa îi este pusă în pericol şi nu există timpul necesar pt.obţinerea acordului
celuilalt părinte;
Pentru eliberarea pasaportului simplu temporar in oricare din situatiile mentionate mai sus se percepe
tariful suplimentar de 100 lei prevazut de Legea nr.248/2005.

Paşaportul simplu electronic

 
Atenţionăm cetăţenii români că misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României în străinătate nu
mai primesc cereri pentru eliberarea paşapoartelor simple în formatul pus în circulaţie în anul 2001,
acestea fiind înlocuite de paşapoartele simple electronice.
Vă aflaţi temporar în străinătate (cu scopul de a studia, cu un contract de muncă, în cadrul unui program de
cercetare, excursii, vizite, tratament medical sau alte scopuri cu durată limitată) şi paşaportul dumneavoastră a
expirat, l-aţi pierdut sau a fost furat?
Atunci vă puteţi adresa misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare ale României pentru a solicita obţinerea
unui nou paşaport.

I. Ce aveţi de făcut dacă aveţi nevoie de un nou paşaport simplu electronic ?

1. Să vă prezentaţi personal
Trebuie să vă prezentaţi personal la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României în ţara în care vă
aflaţi pentru a solicita obţinerea unui nou paşaport.
Prezenţa solicitantului este obligatorie deoarece sistemul de procesare a paşaportului simplu electronic
presupune preluarea electronică a fotografiei, semnăturii şi amprentelor solicitantului. 
Atenţie ! Misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României în străinătate nu confecţionează paşapoarte
simple electronice.
Ambasadele şi oficiile consulare ale României transmit datele solicitantului în România, la Ministerul
Administraţiei şi Internelor, care le verifică, procesează şi confecţionează documentul. Acesta este ulterior
transmis ambasadei/ oficiului consular unde a fost depusă cererea, de unde puteţi prelua documentul.

2. Să achitaţi  taxele consulare şi contravaloarea blanchetei.

Taxele consulare şi contravaloarea blanchetei se achită la misiunea diplomatică/ oficiul consular la care
depuneţi cererea de eliberare a unui paşaport simplu electronic. Ca dovadă a achitării acestora veţi primi o
chitanţă.

3. Să depuneţi o cerere pentru obţinerea unui paşaport simplu electronic.

Formularul de cerere este tipărit de sistemul informatic şi va avea semnătura dumneavoastră olografă.
2
 4. Să depuneţi, împreună cu cererea de obţinere a paşaportului simplu electronic, următoarele documente,
în original:
Atenţie! Documentele necesare eliberării paşaportului simplu electronic trebuie să fie depuse în original pentru
a putea fi procesate în sistemul informatic. Documentele justificative originale sunt returnate titularilor acestora
imediat după finalizarea cererilor de eliberare a paşapoartelor, fără a fi reţinute în vederea unor procesări
ulterioare
a) cartea de identitate, cartea de identitate provizorie sau, după caz, buletinul de identitate, aflate în termen de
valabilitate, în original.
Cartea de identitate provizorie poate fi acceptatã doar dacã este însoţitã de certificatul de naştere, în original
b) paşaportul anterior, dacă este cazul.
c) în cazul declarării furtului paşaportului simplu, este necesară prezentarea unei dovezi eliberate de poliţia
statului de reşedinţă, însoţită de traducerea acestei dovezi, efectuată de către un traducător autorizat.
d) în cazul distrugerii paşaportului simplu, trebuie să prezentaţi documentul distrus sau deteriorat sau
fragmente din acesta, cu condiţia ca acestea să cuprindă elemente care să facă posibilă identificarea
documentului.

Paşaportul simplu electronic nu se eliberează în regim de urgenţă. Aşadar, nu se percep taxe de urgenţă pentru
eliberarea acestui tip de paşaport. 
Dacă nu aveţi timp să aşteptaţi noul paşaport simplu electronic, puteţi solicita eliberarea imediată a unui titlu
de călătorie cu care vă puteţi deplasa în ţară unde veţi obţine şi paşaportul simplu electronic.
Puteţi opta, de asemenea,  pentru eliberarea unui paşaport simplu temporar.
Obţinerea unui nou paşaport simplu electronic nu se poate face prin împuternicirea unei alte persoane aflată în
România.
În cazul paşapoartelor pierdute sau furate, este necesară sesizarea autorităţilor locale de poliţie şi obţinerea unei
dovezi a reclamării pierderii sau furtului, care va fi prezentată la ambasadă sau consulat odată cu depunerea
cererii pentru noul paşaport.
Menţionăm că pierderea paşaportului poate fi declarată şi la misiunea diplomatică sau oficiul consular, însă
furtul acestuia se declară numai la poliţia locală.

II. Eliberarea paşapoartelor simple electronice pentru minori în vârstă de peste 14 ani
Pentru minorii care au împlinit vârsta de 14 ani, paşaportul simplu electronic este eliberat în următoarele
condiţii:
 cu acordul ambilor părinţi,
 cu acordul părintelui supravieţuitor,
 cu acordul părintelui căruia i-a fost încredinţat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă şi
irevocabilă,
 după caz, cu acordul reprezentantului legal.
Documente necesare:
a) declaraţia ambilor părinţi, a părintelui supravieţuitor, a părintelui căruia i-a fost încredinţat minorul prin
hotărâre judecătorească rămasă definitivă şi irevocabilă sau, după caz, a reprezentantului legal, care să ateste
acordul cu privire la eliberarea unui paşaport simplu electronic pentru minor;
Atenţie! Declaraţiile pot fi autentificate în ţară de notarul public, iar în străinătate de misiunile diplomatice sau
oficiile consulare ale României.
De asemenea, declaraţiile pot fi autentificate şi în faţa autorităţilor străine, cu condiţia să îndeplinească condiţiile
de supralegalizare prevăzute de lege sau să aibă aplicată apostila conform Convenţiei de la Haga. În privinţa
declaraţiilor autentificate de către autorităţile străine, acestea trebuie prezentate în original şi însoţite de o
traducere legalizată.
b) cartea de identitate sau cartea de identitate provizorie, aflate în termen de valabilitate, în original;
Atenţie! Cartea de identitate provizorie este acceptată doar dacă este însoţită de certificatul de naştere, în
original.
c) paşaportul anterior, dacă este cazul;
d) actele de identitate valabile ale părinţilor, în original;
e) certificatul de deces, hotărârea judecătoarească de încredinţare a minorului rămasă definitivă şi irevocabilă,
în original şi copie xerox, în cazul în care se prezintă doar declaraţia unuia dintre părinţi.
3
În situaţia în care există neînţelegeri între părinţi în privinţa acordului sau unul dintre părinţi nu-şi poate exprima
voinţa, paşaportul simplu electronic pentru minor se eliberează numai după soluţionarea acestor situaţii de către
instanţa de judecată, care se pronunţă în condiţiile legii.

III. Eliberarea paşapoartelor simple electronice pentru minori care nu au împlinit vârsta de 14 ani
Nu mai există posibilitatea înscrierii minorului care nu a împlinit încă vârsta de 14 ani în paşapoartele
părinţilor.
Astfel, pentru minorii care nu au împlinit încă vârsta de 14 ani este necesară obţinerea unui paşaport simplu
electronic.
Cetăţenii români care doresc să călătorească cu minori sunt obligaţi, conform legii, să solicite eliberarea unui
paşaport şi pentru aceştia.
Pentru minorii care nu au împlinit vârsta de 14 ani, paşaportul simplu este eliberat numai în următoarele
condiţii:
 la cererea ambilor părinţi,
 la cererea părintelui supravieţuitor,
 la cererea părintelui căruia i- a fost încredinţat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă şi
irevocabilă,
 după caz, la cererea reprezentantului legal.
Documente necesare:
a) cererile părinţilor;
Atenţie! Cererile pot fi formulate de către unul dintre părinţi doar în cazul în care este împuternicit de celălalt
părinte prin procură specială, autentificată în ţară de notarul public, iar în străinătate de misiunile diplomatice şi
oficiile consulare ale României. De asemenea, cererea poate fi formulată de unul dintre părinţi şi atunci când
există acordul scris al celuilalt părinte, autentificat în aceleaşi condiţii.
b)certificatul de naştere al minorului, în original;
c) paşaportul anterior, dacă este cazul;
d) actele de identitate ale părinţilor sau al reprezntantului legal, aflate în termen de valabilitate, în original.
Atunci când, din motive obiective niciunul dintre părinţi nu se poate prezenta la misiune/oficiu, cererile
prevăzute mai sus pot fi formulate de o persoană împuternicită de către părinţi prin procură specială, autentificată
în ţară de notarul public, iar în străinătate de către misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale Românei. Acest
document se prezintă împreună cu minorul.
  În situaţia în care există neînţelegeri între părinţi în privinţa acordului sau unul dintre părinţi nu-şi poate
exprima voinţa, paşaportul simplu electronic pentru minor se eliberează numai după soluţionarea acestor situaţii
de către instanţa de judecată, care se pronunţă în condiţiile legii.
Atenţie!
Legea română prevedere prezenţa obbligatorie în la misiunile diplomatice / oficiile consulare şi minorilor cu
vârste de peste 6 ani împliniţi la data depunerii cererii pentru prelevarea amprentelor digitale.
Valabilitatea paşapoartelor simple electronice este următoarea:
 3 ani pentru copii care nu au împlinit 6 ani;
 5 ani pentru cei care au peste 6 ani. 

          În conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 2252/2004 al Consiliului Uniunii Europene din 13 decembrie
2004 privind standardele pentru elementele de securitate şi elementele biometrice integrate în paşapoarte şi în
documente de călătorie emise de statele membre, România, ca stat membru, a introdus paşapoartele
electronice.
            Elementul de noutate constă în introducerea mediului electronic de stocare(cipul). Cipul include datele
personale existente în fila informatizată: nume, prenume, data naşterii, codul numeric personal, termenul de
valabilitate al documentului, organul emitent, cetăţenia. De asemenea, acesta conţine imaginea facială şi
impresiunile digitale a 2 degete de la ambele mâini, cu excepţia minorilor cu varsta sub 6 ani şi persoanelor
pentru care prelevarea amprentelor digitale este fizic imposibilă.
            Faţă de paşapoartele vechi, care rămân valabile pană la expirare şi care conţin 32 elemente de
siguranţă, paşapoartele electronice conţin 50 elemente de siguranţă. Ca elemente de noutate putem enumera:
introducerea elementelor biometrice în cip iar cipul este introdus într-o pagină de policarbonat care asigură
protecţia şi securitatea acestuia, garantând totodată autenticitatea, integritatea şi confidenţialitatea datelor, stema
României în tehnologie intaglio, pagina din policarbonat - conţinând datele de identificare ale titularului şi cipul
- poziţionată între coperta întâi (interioară) şi pagina 1, pagina 1 cu fotografia în umbră a titularului realizată prin
4
imprimare inkjet, fotografia titularului gravată laser şi fotografia în umbră realizată prin perforaţie cu laser,
numărul paşaportului perforat prin paginile 1-32, inclusiv în coperta a doua, iar în pagina din policarbonat gravat
laser, datele informatizate citibile optic (MRZ), banda heliogravată în coperta 1, hârtia utilizată cuprinde
filigrane în 3 tonuri, firul de broşare este protejat prin modalitatea de coasere, este introdus în copertă însemnul
“Uniunea Europeană”, însemnul distinctiv pentru paşaport electronic.
           
PRELUAREA IMAGINII FACIALE SI A IMPRESIUNILOR DIGITALE PENTRU
ELIBERAREA PASAPORTULUI ELECTRONIC
La depunerea cererii, solicitantului i se preiau impresiunile digitale si imaginea faciala.
Impresiunile digitale se preiau sub forma unei amprente plane a degetului aratator de la ambele
mâini.
În cazul în care calitatea impresiunilor digitale este necorespunzatoare si/sau degetele aratatoare prezinta
rani, se preia amprenta plana, de buna calitate, a degetelor mijlocii, inelare sau mari ale solicitantului, dupa caz.
În situatia în care calitatea amprentelor de la aceste degete este necorespunzatoare sau preluarea
amprentelor este temporar imposibila, solicitantului i se poate elibera un pasaport simplu temporar, în conditiile
legii.
La preluarea imaginii faciale, solicitantul nu trebuie sa aiba capul acoperit, ochii închisi ori sa poarte
ochelari, iar expresia fetei acestuia trebuie sa reprezinte o stare comuna.
Prin exceptie, preluarea imaginii faciale se poate realiza cu capul acoperit, pentru motive religioase, cu
conditia ca fata titularului, de la baza barbiei si pâna la frunte, sa fie vizibila în mod clar si fara umbre de lumina.

Paşaportul simplu temporar

 
Condiţiile eliberării paşaportului simplu temporar:
Acest document este eliberat atât de autorităţile competente din ţară, cât şi de către ambasadele şi consulatele
României cetăţenilor români cărora nu le-a fost suspendat dreptul de a călători în străinătate.
Valabilitatea paşapoartelor simple temporare este de 1 an. În această perioadă este posibilă eliberarea unui singur
paşaport temporar.
Când puteţi beneficia de paşaportul simplu temporar
Atunci când nu dispuneţi de timpul necesar pentru eliberarea unui paşaport simplu/ paşaport simplu electronic;
Condiţia esenţială este să aveţi depusă cererea pentru eliberarea paşaportului simplu/ paşaportul simplu
electronic.
Când declaraţi în scris că urmează să călătoriţi în state între care există stare de beligeranţă ori conflict
diplomatic şi aveţi în paşaportul simplu o viză eliberată de statul care este în conflict cu ţara în care urmează să
călătoriţi;
Când deţineţi un paşaport simplu/paşaport simplu electronic care conţine vize valabile, dar s-au terminat filele
destinate aplicării ştampilelor de frontieră , iar călătoria nu mai este posibilă în ţările care au emis deja vizele;
Dacă aţi depus paşaportul simplu/ paşaportul simplu electronic pentru obţinerea unor vize şi trebuie să
călătoriţi de urgenţă în străinătate;
Dacă nu mai posedaţi documente de călătorie valabile şi declaraţi că este necesar să vă continuaţi călătoria sau
să vă reglementaţi şederea pe teritoriul unui stat;
Pentru minorul care urmează să se deplaseze în străinătate pentru studii ori pentru a participa la concursuri
oficiale sau pentru a urma un tratament medical fără de care viaţa ori sănătatea îi este pusă în pericol.
Astfel de situaţii trebuie dovedite cu documente emise de instituţia care organizează studiile sau concursul,
instituţia medicală sau altă autoritate administrativă.
 
✍ Titlul de călătorie
În cazul în care paşaportul dumneavoastră a expirat, nu mai aveţi paşaport ori alt document de călătorie puteţi
solicita ambasadelor şi consulatelor României eliberarea unui titlu de calatorie.
Titlul de călătorie foloseşte EXCLUSIV pentru întoarcerea în România.
Valabilitatea titlului de călătorie nu poate depăşi o lună de zile.
La depunerea cererilor pentru eliberarea unui paşaport simplu, solicitanţii predau titlul de călătorie expirat.
ATENTIE! Pentru a putea calatori din nou in strainatate este necesar ca in perioada sederii in Romania sa
indepliniti demersurile pentru obtinerea unui nou pasaport simplu electronic. 
5
 Documente necesare:
1. cererea completata si semnata de solicitant;
2. paşaportul anterior, dacă acesta există.
Daca pasaportul anterior a fost pierdut sau furat, trebuie să depuneţi, in original:
 atestatul politiei eliberat in urma declaratiei de pierdere sau furt.
 declaratia privind imprejurarile pierderii pasaportului.
 un document de identitate, cu fotografie, eliberat de autoritatile romane (buletin de identitate, permis de
conducere auto, livret militar)-original si copie xerox;
În cazul în care nu posedaţi un un document romanesc de identitate este necesară identificarea dumneavoastră
în România.
Titluri de calatorie pentru copii născuţi în străinătate
Copiii născuţi în străinătate, care au cel puţin un părinte cetăţean român, sunt cetăţeni români.
Pentru a se deplasa in Romania, misiunile diplomatice şi oficiile consulare elibereaza, la cererea parintilor, un
titlu de calatorie; in acest sens se vor prezenta la sediul ambasadei/consulatului ambii parinti (daca ambii sunt
cetateni romani), fara copil, cu urmatoarele documente:
 pasapoartele;
 certificatul de nastere al copilului, eliberat de autoritatile străine si in care sunt inscrisi parintii.
Atenţie! nu sunt valabile certificatele de nastere in care nu au fost trecuti parintii.
In cazul in care numai unul dintre parinti este cetatean roman, acesta se poate prezenta singur la
ambasada/consulat, prezentand pe langa documentele mentionate mai sus, declaratia autentificata la autoritatile
locale a celuilalt parinte privind acordul acestuia pentru eliberarea titlului de calatorie in Romania,
apostilata/legalizată conform practicii locale.
Atentie! Documentul eliberat in conditiile de mai sus este valabil numai pentru o calatorie in Romania. In
vederea reintoarcerii in străinătate, va trebui transcrisa nasterea copilului in Romania si obtinerea unui certificat
de nastere romanesc, pe baza caruia va fi eliberat pasaportul cu care va putea iesi din tara.
 
✍ Paşaportul simplu pentru cetăţenii români cu domiciliul în străinătate
Puteţi beneficia de paşaport CRDS dacă sunteţi cetăţean român şi dacă :
 aţi dobândit drept de şedere pentru o perioadă de cel puţin un an sau, după caz, aveţi prelungit succesiv
dreptul de şedere , în decurs de un an, pe teritoriul statului respectiv;
 aţi dobândit un drept de şedere pe teritoriul statului respectiv în scopul reunificării familiale cu o
persoană care are domiciliul în statul respectiv;
 aţi dobândit drept de lungă şedere sau drept de şedere permanentă;
 aţi dobândit cetăţenia statului respectiv;
 aveţi drept de muncă;
 sunteţi înscris la o instituţie privată sau publică pentru studii sau formare profesională;
 sunteţi posesorul unui certificat de înregistrare ori al unui document care atestă rezidenţa într-un stat
membru UE sau al Spaţiului Economic European.
Cererea pentru eliberarea documentului trebuie depusă personal.
Documente necesare:
a) cererea de obţinere a paşaportului (furnizată de sistemul informatic la consulat);
b) dovada achitării taxelor şi tarifelor de emitere a paşaportului;
c) permisul de şedere original sau atestatul de înscriere în registrul de populaţie rezidentă de la autoritatea ţării de
domiciliu sau orice alt document care atestă dreptul de şedere legală (ex: certificat de rezidenţă eliberat de
primăria locală) în original –;
d) cartea de identitate emisă de autorităţile statului de reşedinţă în original – permisul de conducere care
menţionează domiciliul pentru statele care nu eliberează străinilor cărţi de identitate sau certificat de rezidenţă
emis de primăria locală;
e) certificatul de naştere romanesc in original;
f) certificatul de căsătorie romanesc in original (pentru cei căsătoriţi şi pentru cei văduvi);
g) sentinţa de divorţ rămasă definitivă în original (pt. cei divorţaţi);
h) certificatul deces romanesc al soţului/soţiei, in original (pt. cei văduvi);
i) paşaportul vechi in original;
j) buletinele sau cărţile de identitate româneşti in original.

Documente necesare pentru obţinerea unui paşaport de cetăţean roman cu domiciliul in străinătate -
6
pentru minor:
a) cererea de obţinere a paşaportului;
b) dovada achitării taxelor şi tarifelor de emitere a paşaportului;
c) permisul de şedere original al părinţilor/părintelui în care să fie inclus minorul ori permis de şedere emis de
autorităţile statului de reşedinţă având ca titular minorul sau atestatul de înscriere în registrul de populaţie
rezidentă de la autoritatea ţării de domiciliu sau orice alt document care atestă dreptul de şedere legală (ex:
certificat de rezidenţă pe numele minorului eliberat de primăria locală, etc.) în original.
d) cartea de identitate emisă de autorităţile statului de reşedinţă în original – dacă este cazul în funcţie de vârstă
sau certificat de rezidenţă emis de primăria locală;
e) certificatul de naştere românesc în original;
f) certificatul de căsătorie românesc în original al părinţilor;
g) sentinţa de divorţ rămasă definitiva in original (in cazul părinţilor divorţaţi), din care sa rezulte cărui părinte i-
a fost încredinţat minorul;
h) Hotărârea judecătorească rămasă definitiva prin care se încredinţează minorul reprezentantului său legal care
face cererea de eliberarea a paşaportului (pentru minorii sub 14 ani) sau care îşi exprimă acordul sub forma
declaraţiei legalizate;
i) certificatul de deces românesc al părintelui, în original ( în cazul în care un părinte este decedat);
j) paşapoartele părinţilor in original / pentru spaţiul UE cărţile de identitate în original;
k) declaraţia de acor a părinţilor / părintelui / tutore lui / reprezentantului legal, după caz.
Ambasadele şi consulatele României sunt în măsură să ofere informaţii suplimentare, în funcţie de practica
locală. De asemenea, informaţii generale despre procedura de obţinere a paşapoartelor pot fi accesate pe site-
ul http://www.pasapoarte.mai.gov.ro/  al Direcţiei Generale de Paşapoarte.
 
✍ Taxele percepute pentru documentele de călătorie
În ceea ce priveşte taxele consulare, acestea sunt prevăzute de Legea nr. 198/2008 privind serviciile
consulare, modificată prin „Ordinul comun al ministrului afacerilor externe şi ministrul finanţelor publice
privind revizuirea cuantumului taxelor consulare percepute pentru emiterea paşapoartelor electronice”.
Astfel, au fost modificate prevederi ale Anexei Legii 198/2008 privind serviciile consulare pentru care se
percep taxe şi nivelul taxelor consulare la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României în străinătate,
secţiunea A, poziţia 3.
Conform acestor modificări, taxa percepută în euro drept contravaloare a blanchetei paşaportului electronic
(diplomatic, de serviciu şi simplu) va fi de 56 de euro.
Taxa consulară pentru eliberarea paşapoartelor electronice, paşapoartelor temporare şi a titlurilor de călătorie
rămâne neschimbată în sumă de 40 de euro (sau contravaloarea în monedă de referinţă naţională a statului de
reşedinţă).
Pentru paşapoarte temporare şi titluri de călătorie se adaugă contravaloarea blanchetei de paşaport în valoare
de 20 de euro, respectiv 5 euro (sau contravaloarea în monedă de referinţă naţională a statului de reşedinţă).
Dacă eliberarea paşapoartelor temporare şi a titlurilor de călătorie se efectuează în termen de maxim 48 de ore se
percepe taxa de urgenţă în sumă de 10 euro (sau contravaloarea în monedă de referinţă naţională a statului de
reşedinţă).

 Acte de stare civilă

Înscrierea certificatelor de stare civilă emise de autorităţi străine
 
Ambasadele şi consulatele României pot efectua înscrierea certificatelor de stare civilă (naştere, căsătorie sau
deces) emise de autorităţile statului în care îşi desfăşoară activitatea.
Înscrierea acestor acte este necesară pentru recunoaşterea lor de către autorităţile române, în vederea producerii
efectelor lor juridice.
Cererea de înscriere a nasterilor se depune la misiunea diplomatica cea mai apropiata (in functie de domiciliul
petentului), de parintele cetatean roman sau, daca ambii parinti sunt cetateni romani, poate prezenta cererea unul
singur. La eliberarea documentului se va prezenta acelasi parinte care a depus cererea, pentru a semna in
registrele de stare civila.
Documente necesare: 
certificatul (extrasul) de naştere strain, cu părinţii, apostilat  sau legalizat de autorităţile locale, în original
şi copie;

7
 declaraţia pe proprie răspundere privind inexistenţa altei transcrieri în România (formularul se primeşte la
misiunea diplomatică);
copia paşapoartelor părinţilor copilului;
copia certificatelor de căsătorie şi de naştere ale părinţilor copilului; daca tatal copilului este cetatean
strain, se va prezenta extrasul sau de nastere cu parintii.
copia a permisului de şedere în străinătate a cel puţin unuia din părinţi (când ambii sunt cetăţeni români);
copia buletinului/cărţii de identitate din România;
taxa consulară  
NOTA: se precizeaza ca la misiunile diplomatice si oficiile consulare se elibereaza certificate de nastere cu
codul numeric personal numai pentru copiii nascuti dupa data de 1 ianuarie 2004. Pentru cei nascuti inainte de
aceasta data codul numeric personal se obtine numai in tara, la Serviciul de stare civila al Sectorului I –
Bucuresti.
Înscrierea casatoriilor se poate solicita, de asemenea, la misiunile diplomatice ale României în străinătate (in
functie de domiciliu petentului).
Documente necesare:
extrasul actului de căsătorie străin, apostilat  sau legalizat de autorităţile locale  în original şi copie;
declaraţia pe proprie răspundere privind inexistenţa altei transcrieri în România (formularul se primeşte la
misiunea diplomatică);
declaraţia pe proprie răspundere privind inexistenţa altor căsătorii anterioare ale cetăţeanului român
(formularul se primeşte la misiunea diplomatică) (sau, după caz, certificatul de naştere eliberat de
autorităţile române cu toate menţiunile de căsătorie şi de divorţ);
copia paşapoartelor soţilor (primele 4 pagini);
copia certificatelor de naştere ale soţilor; in cazul in care unul din soti este cetatean strain, se va prezenta
extrasul de nastere al acestuia cu parintii;
copia buletinului/cărţii de identitate din România;
taxa consulară .
Cererea poate fi depusa de unul din soti, insa la eliberarea documentului este obligatorie prezenta ambilor soti,
care vor semna in registrul de stare civila.
Ambasadele şi consulatele României sunt în măsură să ofere informaţii suplimentare, în funcţie de practica
locală. De asemenea, informaţii generale despre procedura de obţinere a certificatelor de căsătorie pot fi accesate
la http://evp.mai.gov.ro (Inspectoratul Naţional pentru Evidenţa Persoanelor).

 ÎNTREBĂRI FRECVENTE
De ce este necesară înscrierea certificatelor străine? 
Naşterile, căsătoriile, schimbările de nume şi decesele petrecute în străinătate nu figurează în evidenţele
autorităţilor române decât dacă sunt declarate şi înregistrate. Dacă nu sunt înregistrate, autorităţile române nu le
pot recunoaşte din oficiu şi nu pot rezolva anumite operaţiuni ulterioare, de care aveţi nevoie. De exemplu, dacă
v-aţi căsătorit în străinătate şi v-aţi schimbat numele ca urmare a căsătoriei, autorităţile române de paşapoarte nu
vor putea emite un paşaport pe noul nume decât dacă înregistraţi certificatul de căsătorie străin. Ele nu vor putea
emite paşaportul nici pe numele dinaintea căsătoriei, pentru că documentele pe care le veţi anexa la cererea de
paşaport vor arăta că numele dumneavoastră s-a schimbat.
Se poate face înscrierea certificatelor prin poştă? 
Nu. Atunci când faceţi înscrierea, faceţi anumite declaraţii în nume propriu, sub semnătură, cu privire la
numele anterior şi cel nou dobândit, cu privire la situaţia căsătoriilor anterioare sau cu privire la relaţia avută cu
persoana decedată. Declaraţiile sub semnătură nu pot fi transmise prin poştă. Funcţionarul consular trebuie să se
convingă că persoana care semnează declaraţia este cea care figurează în conţinutul actului şi să îi confirme
identitatea. Această cerinţă reprezintă o măsură de asigurare inclusiv pentru dumneavoastră, pentru a evita
situaţia în care o altă persoană declară date despre dumneavoastră.
Ce pot face atunci când numele meu a fost modificat printr-o eroare a unui funcţionar străin?  
În cazul în care un reprezentant al autorităţii străine v-a modificat numele din eroare şi v-a eliberat un act care
are un nume diferit faţă de numele dumneavoastră care figurează în propriul paşaport sau certificat de naştere,
puteţi fie să cereţi refacerea actului, fie, dacă acceptaţi această modificare, să îndepliniţi procedura de schimbare
pe cale administrativă a numelui, în condiţiile prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 41/2003. Informaţii
detaliate despre această procedură puteţi obţine vizitând http://evp.mai.gov.ro  (Inspectoratul Naţional pentru
Evidenţa Persoanelor).
Dacă suntem doi cetăţeni români, cu domiciliul în România, ne putem căsători în străinătate, la o
8
ambasadă sau la un consulat al României? 
Depinde. Potrivit legii, căsătoria se încheie în localitatea în care soţii îşi au domiciliul sau reşedinţa. dacă doriţi
să încheiaţi căsătoria în cursul unei excursii turistice de scurtă durată, acest lucru nu este posibil, pentru că nu
sunt întrunite condiţiile legale.
Dacă vă aflaţi în străinătate pe o durată mai lungă (la studii, la muncă etc.), care să depăşească 90 de zile şi v-
aţi înregistrat ca rezident temporar la autorităţile din acea ţară, atunci ambasada sau consulatul român din ţara
respectivă poate încheia căsătoria, în măsura în care toate celelalte condiţii pentru încheierea căsătoriei sunt
îndeplinite.
Aceleaşi reguli se aplică şi în cazul în care un cetăţean român doreşte să se căsătorească cu un cetăţean străin.
Faţă de cele prezentate mai sus, se adaugă şi prevederile legislaţiei din ţara respectivă. În unele state este
interzisă oficierea căsătoriilor la ambasadele sau consulatele străine. În alte state căsătoriile oficiate la ambasade
sau consulate nu sunt recunoscute. Vă recomandăm să consultaţi ambasada sau consulatul român din ţara în care
doriţi să oficiaţi căsătoria, pentru a afla cu exactitate dacă această oficiere este posibilă şi dacă căsătoria va fi
recunoscută.
Dacă ne-am căsătorit în străinătate, este certificatul de căsătorie străin recunoscut de autorităţile
române? 
Certificatul de căsătorie străin este recunoscut de autorităţile române dar, pentru a putea produce efecte
(schimbarea numelui, obţinerea actelor de identitate etc.), este necesar ca acel certificat să fie înregistrat la
autorităţile de stare civilă din România. Înregistrarea se poate face şi prin intermediul ambasadelor şi
consulatelor române din străinătate sau prin intermediul unui mandatar din România, în baza unei procuri de
reprezentare.
Dacă m-am căsătorit cu un cetăţean străin, poate el obţine un paşaport românesc?
Nu. Căsătoria nu produce efecte asupa cetăţeniei nici unuia dintre soţi. Nici cetăţenii români căsătoriţi cu
cetăţeni străini nu dobândesc automat cetăţenia soţului, nici cetăţenii străini nu dobândesc automat cetăţenia
română.
Cetăţenii străini căsătoriţi cu cetăţeni români beneficiază totuşi de termene mai scurte de acordare a cetăţeniei,
cu condiţia să îndeplinească toate celelalte cerinţe ale legii cetăţeniei române.
Dacă nu am obţinut certificat de naştere românesc pentru copil, putem să îi obţinem un paşaport de
cetăţean român? 
Nu. Dacă copilul nu are certificat de naştere românesc, înseamnă că el nu este înregistrat în evidenţa cetăţenilor
români şi nu i se poate elibera niciun act. După înregistrarea naşterii la ambasadă sau consulat, actele de
înregistrare sunt trimise în România (de către ambasadă sau consulat) şi autorităţile române de stare civilă
înregistrează persoana în evidenţa cetăţenilor români. Pe baza acestei înregistrări se va putea ulterior obţine
paşaportul sau un alt act de identitate.
Dacă persoana decedată nu are pe nimeni în străinătate care să declare decesul la ambasadă sau la
consulat, cum se va putea obţine certificatul de deces? 
În acest caz, familia din România va îndeplini formalităţile necesare înregistrării decesului la autorităţile de
stare civilă (primărie) române. Este necesar, în acest caz, ca familia să obţină certificatul de deces din străinătate,
apostilat sau legalizat conform reglementarilor locale.

Obţinerea actelor de stare civilă din România

 
Ambasadele şi consulatele României îi pot sprijini pe cetăţenii români aflaţi în străinătate la obţinerea unor
duplicate ale certificatelor de stare civilă (naştere, căsătorie sau deces).
Pentru obţinerea certificatelor de naştere, titularii se pot adresa ambasadei sau consulatului român cel mai
apropiat. Certificatele de naştere se eliberează numai la cererea titularilor lor. Persoanele interesate trebuie să
completeze cererea de obţinere a actului, la care se adaugă copia paşaportului românesc sau a unui alt act de
identitate.
Certificatele de căsătorie pot fi solicitate de unul dintre soţi, prin completarea cererii corespunzătoare şi
prezentarea copiei paşaportului românesc sau a unui alt act de identitate.
Certificatele de deces pot fi solicitate de un membru al familiei persoanei decedate, cu precizarea motivului
pentru care este necesar actul. Cererea de obţinere a certificatului de deces trebuie să fie însoţită de paşaportul
românesc al solicitantului sau de un alt act de identitate al acestuia.
Ambasadele şi consulatele României transmit aceste cereri autorităţilor competente din România. Durata de
procesare a acestor cereri este de aproximativ 3 luni.
Ambasadele şi consulatele României deţin formularele corespunzătoare cererilor de obţinere a acestor
9
documente. Acestea sunt puse la dispoziţia persoanelor interesate gratuit, în vederea completării.
Eliberarea actelor de stare civilă şi a certificatelor de cazier judiciar, legalizarea şi certificarea copiilor de pe
documente sunt supuse taxelor consulare, care se plătesc de solicitanţi la ambasada sau consulatul competent.
Persoanele care au nevoie de aceste acte într-un termen mai scurt, pot solicita eliberarea lor prin intermediul unui
mandatar din România, care se va adresa direct autorităţilor române competente (Inspectoratul Naţional pentru
Evidenţa Persoanei, în cazul actelor de stare civilă ). Mandatarul trebuie să fie în posesia unei procuri
autentificate de ambasada sau consulatul României din ţara în care locuieşte solicitantul actului sau, dacă nu este
autentificată de ambasadă, trebuie să fie autentificată de un notar local şi legalizată sau apostilata de autorităţile
statului respectiv, conform legislaţiei acestui stat şi convenţiilor internaţionale aplicabile.
 ÎNTREBĂRI FRECVENTE
După ce am obţinut certificatul de stare civilă, mai trebuie să facem alte formalităţi pentru
recunoaşterea lui de către autorităţile statului în care ne aflăm? 
Depinde de la ţară la ţară. În unele state, actele oficiale străine (inclusiv cele româneşti) sunt recunoscute numai
dacă poartă însemnele unei legalizări sau supralegalizări oficiale. În ţările semnatare ale Convenţiei de la Haga
din 1961 privind suprimarea cerinţei de supralegalizare a actelor oficiale străine, certificatele emise de
autorităţile române sunt recunoscute dacă poartă legalizarea cu Apostilă. Legalizarea cu Apostilă se face în
România de prefecturile municipiilor reşedinţă de judeţ.
În statele cu care România a încheiat acorduri de recunoaştere a actelor oficiale, acestea sunt recunoscute direct,
fără nici o altă formalitate.
În statele care nici nu sunt semnatare ale Convenţiei de la Haga, nici nu au încheiat acorduri de recunoaştere a
actelor cu România, actele oficiale române sunt recunoscute numai dacă sunt legalizate şi supralegalizate de
autorităţile române. Legalizarea unui certificat de naştere sau a oricărui alt act oficial se face de instituţia
emitentă, iar supralegalizarea se face de Ministerul Afacerilor Externe.
Recomandăm să consultaţi ambasadele şi consulatele române din ţara în care vă aflaţi, precum şi autorităţile
locale ale acelei ţări, pentru a afla cu exactitate care este regimul actelor oficiale româneşti.

 
 Acte notariale
Ambasadele şi consulatele României pot efectua o serie de operaţiuni notariale prin care să asigure capacitatea
actelor întocmite de cetăţenii români în străinătate de a îşi produce efectele juridice pe teritoriul României şi în
faţa autorităţilor române.
Actele notariale care pot fi efectuate de ambasade şi consulate sunt următoarele:
 autentificarea procurilor şi a declaraţiilor;
 legalizarea copiilor de pe înscrisuri;
 legalizarea traducerilor;
 legalizarea semnăturilor.
Ambasadele şi consulatele României nu pot efectua operaţiuni notariale în ceea ce priveşte încheierea unor
contracte, înţelegeri, donaţii sau alte acte de dispoziţie, tranzacţii judiciare, confirmări de hotărâri judecătoreşti,
de documente de studii, documente de vechime în muncă, documente privind stagiul militar, testamente, legate,
acţiuni în justiţie sau cereri adresate autorităţilor române.
Pentru autentificarea procurilor şi a declaraţiilor, persoanele interesate trebuie să se prezinte personal la sediul
ambasadei sau consulatului român şi să probeze identitatea şi calitatea de cetăţean român (cu un act de identitate
valabil). Procurile sau declaraţiile se întocmesc, de regulă, de solicitanţi, cu excepţia cazurilor în care aceste acte
sunt necesare în cadrul altor proceduri consulare (obţinerea paşapoartelor, a actelor de stare civilă).
Procurile şi declaraţiile trebuie să conţină elementele de identificare ale mandantului şi ale mandatarului şi să
precizeze în mod exact scopul mandatului. Ele trebuie să fie redactate în limba română. Actele care conţin
precizări neconforme cu legislaţia română, ordinea de drept sau siguranţa naţională nu pot fi autentificate.
În funcţie de ţară, procurile şi declaraţiile întocmite de cetăţenii români pot fi folosite în România şi în lipsa
autentificării ambasadei sau consulatului român.
În ţările semnatare ale Convenţiei de la Haga din 1961 privind suprimarea cerinţei supralegalizării actelor
oficiale străine (între care se numără şi România), procurile sau declaraţiile întocmite de cetăţenii români pot fi
autentificate, în limba română, de un notar local, urmând ca apoi să fie legalizate cu Apostilă de autorităţile
competente ale statului respectiv. Documentele legalizate cu Apostilă sunt valabile, în temeiul Convenţiei, pe
teritoriul României, fără îndeplinirea vreunei alte formalităţi. Totuşi, dacă actul a fost redactat într-o limbă
10
străină, el va trebui tradus în limba română pentru a putea fi opozabil autorităţilor române.
În ţările cu care România a încheiat acorduri de asistenţă juridică în materie civilă, procurile sau declaraţiile
întocmite de cetăţenii români sunt recunoscute direct de autorităţile române, fără îndeplinirea vreunei alte
formalităţi. Totuşi, dacă actul a fost redactat într-o limbă străină, el va trebui tradus în limba română.
În ţările care nu sunt nici semnatare ale Convenţiei de la Haga din 1961 privind suprimarea cerinţei
supralegalizării actelor oficiale străine şi nici ale unui acord bilateral de asistenţă juridică în materie civilă cu
România, procurile sau declaraţiile întocmite de cetăţenii români pot fi autentificate, în limba română, de un
notar local, urmând ca apoi să fie legalizate de autorităţile competente ale statului respectiv şi supralegalizate de
ambasada sau consulatul român din acel stat. Dacă actul a fost redactat într-o limbă străină, el va trebui tradus în
limba română pentru a putea fi opozabil autorităţilor române.
Autentificarea procurilor şi declaraţiilor, precum şi supralegalizarea acestora de către ambasadele şi consulatele
României sunt supuse taxelor consulare, care se plătesc de solicitanţi la ambasada sau consulatul competent.
Procurile pentru încasarea pensiilor în România sunt scutite de taxe consulare şi sunt valabile o perioadă de 18
luni de la data autentificării.
Procurile şi declaraţiile necesare în cadrul procedurilor consulare de obţinere a paşapoartelor româneşti sau a
certificatelor de stare civilă nu pot fi autentificate decât de ambasadele sau consulatele României (nu se aplică
procedura legalizării cu Apostilă sau cea a supralegalizării administrative).
Pentru legalizarea copiilor de pe înscrisuri, persoanele interesate trebuie să prezinte funcţionarului ambasadei
sau consulatului român înscrisul original a cărui copie se legalizează şi un document de identitate valabil.
Pentru legalizarea traducerii în limba română a unui document redactat într-o limbă străină, persoanele
interesate trebuie să prezinte documentul în original, însoţit de traducerea în limba română şi de un document de
identitate valabil.
Pentru legalizarea semnăturii pe un înscris, persoanele interesate trebuie să se prezinte la sediul ambasadei sau
consulatului român cel mai apropiat, să semneze înscrisul în faţa funcţionarului consular şi să prezinte un
document de identitate valabil care să poarte semnătura titularului. Nu se poate legaliza semnătura pe contracte,
acte de donaţie, acte de tranzacţie judiciară sau alte acte care vizează transmiterea de bunuri ori alte drepturi.
Legalizarea copiilor de pe înscrisuri, legalizarea traducerilor şi legalizarea semnăturii sunt supuse taxelor
consulare, care se plătesc de solicitanţi la ambasada sau consulatul competent.
 ÎNTREBĂRI FRECVENTE
Dacă nu putem ajunge la sediul ambasadei sau consulatului, se pot autentifica procurile prin
corespondenţă?
Nu. Prezenţa personală la sediul ambasadei sau consulatului este necesară pentru verificarea de către
funcţionarul consular a identităţii persoanei car semnează procura şi a însuşirii conţinutului acesteia. Această
cerinţă reprezintă o măsură de asigurare inclusiv pentru dumneavoastră, pentru a evita situaţia în care o altă
persoană declară date despre sau în numele dumneavoastră.
În cazul în care, din cauza distanţei sau a unei alte imposibilităţi de deplasare la ambasadă, nu vă puteţi
prezenta personal, aveţi posibilitatea, în funcţie de caracterul procurii, de a o autentifica la un notar local şi apoi
de a o legaliza sau supralegaliza la autorităţile statului în care vă aflaţi.
Reprezentanţii ambasadelor şi consulatelor române vă pot oferi detalii despre procedura de legalizare sau
supralegalizare prevăzută de legislaţia statului respectiv şi despre tipurile de procuri care pot fi supuse acestei
proceduri.

 Legalizări documente la sediul Departamentului Consular

 
Categorii de acte care pot fi supralegalizate la Ministerul de Externe al României pentru statele care nu
sunt membre ale Convenţiei de la Haga din octombrie 1961:
Certificate de naştere, căsătorie, deces, în original, emise după 1998;
Notă: actele de stare civilă emise înainte de 1998 trebuie schimbate cu altele noi. Schimbarea se face la
oficiile de stare civilă care le-au eliberat pe cele vechi.
Certificate de cazier judiciar, în original, eliberate cu cel mult 6 luni în urmă, de Secţia de poliţie în care
domiciliază solicitantul sau de Inspectoratul General de Poliţie;
Certificate de atestare a domiciliului şi a cetăţeniei române, în original, eliberate de Ministerul
Administraţiei şi Internelor – Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din
Bucureşti, str. Obcina Mare nr. 2, sector 6, telefon: 021.413.54.42;   
Actele de studii universitare şi postuniversitare, în original, vizate în prealabil de către Ministerul
Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului - Centrul Naţional de Recunoaştere şi Echivalare a
11
 Diplomelor - Bucureşti, Str. Spiru Haret, nr. 12, Sector 1, 010176 Bucureşti, telefon : 315.74.30;
314.26.80 interioare 498; 328;    
Acte de studii preuniversitare vizate, iniţial, de către Inspectoratul General Şcolar al Municipiului
Bucuresti (Str. Icoanei nr. 19 sectorul 2; Tel.211.88.41; 211.84.85), si, respectiv, de către Inspectoratele
generale şcolare judeţene.   
Diplomele /certificatele de specializare a medicilor, vizate, iniţial, de către Direcţia juridică a
Ministerului Sănătăţii. Adresa: Bucureşti, str. Ministerului nr. 1-3, sector 1, telefon : 313.75.01;
Adeverinţele şi buletinele de analize medicale, vizate, iniţial, de Direcţiile de sănătate publică judeţene,
respectiv, Bucureşti.   
Certificate de botez/cununie, în original, vizate în prealabil la Ministerul Culturii şi Cultelor –
Secretariatul de Stat pentru Culte, str. Nicolae Filipescu nr. 40, telefon : 211.81.16, respectiv, Directia
pentru Cultură şi Culte a Municipiului Bucureşti (str. Sfântul Ştefan nr. 3) şi Direcţiile judeţene pentru
Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural.  
Adeverinţe prin care se atestă vechimea în muncă, vizate în prealabil de Casa Naţională de Pensii şi alte
Drepturi de Asigurări Sociale din cadrul Ministerului Muncii, Familei şi Protecţiei Sociale, Bucureşti, str.
George Vraca nr. 9;   
Adeverinţe de calificare în diferite meserii, în original, vizate în prealabil de Ministerului Muncii, Familei
şi Protecţiei  Sociale -Direcţia Generală Forţa de Muncă – str. Dem I. Dobrescu nr. 2B, sector 1, telefon :
312.13.17;
Certificate de origine a mărfurilor, vizate în prealabil de Camera de comerţ şi Industrie a României din
Bucureşti, B-dul Octavian Goga nr.2, sector 3;   
Facturi comerciale, vizate în prealabil de Camera de Comerţ şi Industrie a României din Bucureşti, B-dul
Octavian Goga nr. 2, sector 3, telefon: 322.95.35/39. Hotărâri definitive şi irevocabile, sentinţe
judecătoreşti, decizii ale instanţelor de judecată, certificate de înregistrare a societăţilor
comerciale, precum şi oricare alte documente care emană de la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului
vor fi vizate, iniţial, de către Ministerul Justiţiei si, ulterior, de către MAE român. Toate actele notariale,
precum şi traducerile acestora vor fi vizate, iniţial, în conformitate cu Legea 202/26 noiembrie 2010, de
către Camera Notarilor Publici a municipiului Bucureşti, respectiv, Camerele notarilor publici din
judeţele în care au fost autentificate (notarizate) documentele.

✍ NOTĂ:
Documentele româneşti care urmează să producă efecte juridice în străinătate vor trebui, ulterior,
supralegalizate şi de către ambasada ţării respective în România sau de către ambasada României din ţara în care
vor fi utilizate actele.
Documentele care sunt emise de o autoritate străină (care nu a aderat la Convenţia de la Haga din 5
octombrie 1961) şi care urmează să producă efecte în România, vor trebui vizate succesiv de către:
Ministerul de externe din ţara de origine a actului.
Ambasada României acreditată în acel stat sau de ambasada străină acreditată în ţara noastră.
Ministerul Afacerilor Externe al României, Departamentul consular, Biroul legalizari documente.
Documentele eliberate de o misiune diplomatică straină acreditată la Bucuresti, care urmeaza a fi folosite
in faţa unei autorităţi din România (certificat de cutumă, adeverinţă de stare civilă, adeverinţă  rudenie )
pot fi legalizate de Ministerul Afacerilor Externe al României.

12
  Viza română

Informaţii generale privind obţinerea vizelor de intrare în România şi regimul călătoriilor

în România
Viza este un document care permite deţinătorului să se prezinte la un punct de trecere a frontierei
române, pentru a solicita tranzitul sau şederea temporară în România, pentru o perioadă determinată.
Reprezentanţii poliţiei de frontieră române solicită, de regulă, fiecărui străin, să dovedească îndeplinirea
condiţiilor de intrare şi şedere în România. Dacă îndeplinirea acestor condiţii nu este probată, străinului i se
poate refuza intrarea în România, chiar dacă el deţine o viză valabilă.
În conformitate cu prevederile OUG nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată, viza
română se acordă de către misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României. 

Tipurile de vize acordate de România sunt următoarele:

1. Viza de tranzit aeroportuar (simbol A): permite intrarea în zona internaţională a aeroporturilor şi
staţionarea până la îmbarcarea în avionul spre ţara de destinaţie.
2. Viza de tranzit (simbol B): permite intrarea pe teritoriul României, în scopul tranzitului pentru o durată care
nu poate depăşi 5 zile.
3. Viza de scurtă şedere (simbol C): permite intrarea şi şederea pe teritoriul României pentru o perioadă care să
nu depăşească 90 de zile, într-un interval de 6 luni de la data intrării (sau de la data primei intrări, în cazul vizei
cu intrări multiple), în scopul desfăşurării uneia dintre următoarele activităţi: misiune oficială guvernamentală,
turism, afaceri, vizită particulară, transport, participare la activităţi sportive, culturale, ştiinţifice sau academice.
Dreptul de şedere al posesorului unei vize de scurtă şedere nu poate fi prelungit.
4. Viza de lungă şedere (simbol D): permite intrarea şi şederea pe teritoriul României pentru o perioadă care nu
depăşeşte 90 de zile, în scopul desfăşurării următoarelor activităţi: activităţi economice, activităţi profesionale,
activităţi comerciale (investiţii), activităţi religioase sau umanitare, angajare în muncă, studii, reîntregirea
familiei sau activităţi de cercetare ştiinţifică. Dreptul de şedere este de 90 de zile, dar poate fi prelungit prin
solicitare adresată Oficiului Român pentru Imigrări din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor din
România. Cererile de prelungire a dreptului de şedere temporară se depun personal de către solicitanţi, cu cel
puţin 30 de zile înainte de expirarea termenului pentru care li s-a aprobat şederea, la formaţiunile teritoriale ale
Oficiului Român pentru Imigrări de la locul de reşedinţă. Depăşirea acestui termen atrage anularea vizei şi
obligaţia de părăsire a României.
Vizele de scurtă şedere şi de tranzit se pot acorda, cu titlu de excepţie, şi de către organele politiei de
frontieră, în punctele de trecere a frontierei de stat, în conformitate cu prevederile Regulamentului Consiliului
(CE) 810/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 13 iulie 2009, privind instituirea unui Cod
comunitar de vize (Codul de vize) şi ale Regulamentului (CE) nr. 562/2006 al Parlamentului European şi al
Consiliului privind crearea unui cod comunitar asupra regulilor ce stau la baza liberei circulaţii a persoanelor
peste frontiere (Codul Frontierelor Schengen), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr. 105
din 13 aprilie 2006.
Dreptul de şedere pe teritoriul României conferit străinului prin viza de scurtă şedere, nu poate fi
prelungit.
Scopul călătoriei străinului care a intrat în România pe baza unei vize de scurtă şedere nu poate fi
modificat pe durata prezenţei sale în România.
Viza de lungă şedere se acordă numai cu avizul Ministerului Administraţiei şi Internelor – Oficiul Român
pentru Imigrări.
Viza de lungă şedere permite străinilor intraţi pe teritoriul României să solicite prelungirea dreptului de
şedere temporară şi să obţină un permis de şedere. Această solicitare se adresează Ministerului Administraţiei şi
Internelor – Oficiul Român pentru Imigrări.
Orice străin care doreşte să solicite o viză de intrare în România, trebuie să anexeze la formularul de
cerere completat şi semnat corespunzător, un document de călătorie valabil şi acceptat de statul român, pe care să
poată fi aplicată viza, precum şi documentele prevăzute de lege pentru dovedirea scopului călătoriei, a duratei
şederii, a mijloacelor de întreţinere pe durata şederii şi a posibilităţii reîntoarcerii în ţara de origine sau a
continuării călătoriei în altă ţară, după terminarea şederii în România.
În cazul statelor sau a autorităţilor teritoriale nerecunoscute de către România, vizele se acordă la cerere,
pe formularele uniforme, reglementate prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 94/2008, pentru stabilirea
13
unor măsuri privind punerea in circulaţie a paşapoartelor electronice, precum şi producerea altor documente de
călătorie.

14