INTELIGENTA ARTIFICIALA

Generalități (REFERAT)

Rezumat:
În domeniul informaticii, inteligența artificială (AI), uneori numită inteligență mecanică,
este inteligența demonstrată de mașini, spre deosebire de inteligența naturală afișată de oameni și de
animale. În mod colocvial, termenul "inteligență artificială" este folosit pentru a descrie mașinile
care imită funcțiile "cognitive" pe care oamenii le asociază cu alte minți umane, cum ar fi
"învățarea" și "rezolvarea problemelor".
Pe măsură ce mașinile devin din ce în ce mai capabile, sarcinile considerate a necesita
"inteligență" sunt deseori eliminate din definiția AI, un fenomen cunoscut sub numele de efectul AI.
Un cip în teorema lui Tesler spune că "AI este ceea ce nu s-a făcut încă". De exemplu,
recunoașterea optică a caracterelor este frecvent exclusă din lucrurile considerate AI, devenind o
tehnologie de rutină. Capacitățile moderne ale mașinilor, clasificate în general ca AI, includ
înțelegerea cu succes a vorbirii umane, concurente la cel mai înalt nivel în sistemele de jocuri
strategice (cum ar fi șahul și Go), operarea autonomă a autoturismelor, rutarea inteligentă în rețelele
de distribuire a conținutului și simulările militare.
Definiție:
Știința informatică definește cercetarea AI ca studiu al "agenților inteligenți": orice
dispozitiv care percepe mediul său și ia acțiuni care maximizează șansa de a-și atinge cu succes
obiectivele. O definiție mai detaliată caracterizează AI ca "capacitatea unui sistem de a interpreta
corect datele externe, de a învăța din astfel de date și de a folosi aceste învățări pentru a atinge
obiective și sarcini specifice printr-o adaptare flexibilă".
Introducere:
Inteligența artificială poate fi clasificată în trei tipuri diferite de sisteme: inteligență
artificială inteligentă, inspirată de om și umanizat. Analiza AI are doar caracteristici compatibile cu
inteligența cognitivă; generând o reprezentare cognitivă a lumii și utilizând învățarea bazată pe
experiența anterioară pentru a informa viitoarele decizii. AI inspirată de om are elemente din
inteligența cognitivă și emoțională; înțelegerea emoțiilor umane, în plus față de elementele
cognitive, și luarea în considerare a acestora în luarea deciziilor. Ajutorul umanizat prezintă
caracteristicile tuturor tipurilor de competențe (adică inteligența cognitivă, emoțională și socială),
este capabil să se auto consume și este conștient de sine în interacțiunile cu ceilalți.
Inteligența artificială a fost înființată ca disciplină academică în 1956, iar în anii de după
aceasta a experimentat mai multe valuri de optimism, urmată de dezamăgire și pierderea finanțării
(cunoscută sub numele de "iarnă AI") urmate de noi abordări, succes și finanțare reînnoită. Pentru
cea mai mare parte a istoriei sale, cercetarea AI a fost împărțită în sub-câmpuri care adesea nu
reușesc să comunice unul cu celălalt. Aceste sub-câmpuri se bazează pe considerente tehnice, cum
ar fi obiective specifice (de exemplu, "robotică" sau "învățare în mașină"), utilizarea unor
instrumente speciale ("logică" sau rețele neuronale artificiale) sau diferențe filosofice profunde.
Subdomeniile s-au bazat, de asemenea, pe factori sociali (anumite instituții sau activitatea anumitor
cercetători).
Problemele tradiționale (sau obiectivele) cercetării AI includ raționamentul, reprezentarea
cunoștințelor, planificarea, învățarea, prelucrarea limbajului natural, percepția și capacitatea de a
muta și manipula obiecte. Inteligența generală se numără printre obiectivele pe termen lung ale
domeniului. Abordările includ metode statistice, inteligență computațională și AI simbolică
tradițională. Multe instrumente sunt folosite în AI, incluzând versiuni de căutare și optimizare
matematică, rețele neuronale artificiale și metode bazate pe statistici, probabilități și economie.
Domeniul AI se bazează pe informatică, inginerie informațională, matematică, psihologie,
lingvistică, filozofie și multe alte domenii.
Câmpul a fost fondat pe afirmația că inteligența umană "poate fi descrisă atât de precis încât
poate fi făcută o mașină pentru o poată simula". Acest lucru ridică argumente filosofice cu privire la
natura minții și a eticii de a crea ființe artificiale dotate cu inteligență umană, care sunt chestiuni
care au fost explorate de mit, ficțiune și filosofie încă din antichitate. Unii oameni consideră, de
asemenea, că AI este un pericol pentru omenire în cazul în care progresează neîngrădit. Alții cred că
AI, spre deosebire de revoluțiile tehnologice anterioare, va crea un risc de șomaj în masă.
În secolul al XXI-lea, tehnicile AI au înregistrat o renaștere în urma unor progrese
concomitente în puterea calculatorului, cantități mari de date și înțelegere teoretică; și tehnicile AI
au devenit o parte esențială a industriei tehnologice, contribuind la rezolvarea multor probleme
provocatoare în domeniul informaticii, al ingineriei software și al cercetării operaționale.
Elemente de bază:
Un AI tipic analizează mediul său și ia acțiuni care maximizează șansa de succes. Funcția de
utilitate (sau obiectivul) intenționată de către AI poate fi simplă ("1 dacă AI câștigă un joc de Go, 0
în caz contrar") sau complex ("Acționează matematic acțiuni asemănătoare celor care au reușit în
trecut"). Obiectivele pot fi definite sau induse în mod explicit. Dacă AI este programată pentru
"învățarea prin întărire", obiectivele pot fi induse implicit prin recompensarea unor tipuri de
comportament sau pedepsirea altora. Alternativ, un sistem evolutiv poate induce scopuri prin
utilizarea unei "funcții de fitness" pentru a muta și replica preferențial asocierea sistemelor AI, în
mod similar cu modul în care animalele au evoluat pentru a-și dori în mod inerent anumite
obiective, găsirea hranei, de exemplu. Unele sisteme AI, cum ar fi cel mai apropiat vecin, în loc de
rațiune prin analogie, aceste sisteme nu au scopuri în general, cu excepția cazului în care obiectivele
sunt implicite în datele lor de instruire. Astfel de sisteme pot fi încă evaluate, dacă sistemul nostru
este încadrat ca un sistem al cărui "scop" este de a-și îndeplini cu succes sarcina de clasificare
îngustă.
AI se învârte adesea în jurul utilizării algoritmilor. Un algoritm este un set de instrucțiuni
neechivoce pe care un calculator mecanic le poate executa. Un algoritm complex este adesea
construit pe lângă alți algoritmi simpli.
Un exemplu simplu al unui algoritm este următoarea rețeta optimista pentru primul jucător
pentru jocul tic-tac-toe:
1. Dacă cineva are o "amenințare" (adică două pe rând), luați pătratul rămas. In caz contrar,
2. dacă o mișcare "furculițe" pentru a crea două amenințări simultan, jucați această mișcare. In
caz contrar,
3. luați pătratul central dacă acesta este liber. In caz contrar,
4. dacă adversarul dvs. a jucat într-un colț, luați colțul opus. In caz contrar,
5. ia un colț gol dacă există unul. In caz contrar,
6. ia orice pătrat gol.
Aplicabilitate:
AI este relevant pentru orice sarcină intelectuală. Tehnicile moderne de inteligență artificială
sunt omniprezente și sunt prea numeroase pentru a le prezenta aici. Frecvent, atunci când o tehnică
ajunge la uzul principal, nu mai este considerată inteligență artificială; acest fenomen este descris ca
efectul AI.
Exemple de AI de înaltă calitate includ vehiculele autonome (cum ar fi dronele și autoturismele
conduse automat), diagnosticul medical, crearea de artă (cum ar fi poezia) demonstrarea unor
teoreme matematice, jocurile (cum ar fi șahul), căutare pe Google, asistenți online (cum ar fi Siri,
Alexa), recunoașterea imaginilor în fotografii, filtrarea spamului, prezicerea întârzierilor de zbor,
prezicerea deciziilor judiciare și orientarea reclamei on-line.
Cu site-urile de socializare care depășesc televiziunea ca sursă de știri pentru tineri și
organizațiile de știri care se bazează din ce în ce mai mult pe platformele sociale pentru generarea
distribuției, editorii majori folosesc tehnologia inteligenței artificiale (AI) pentru a posta mai
eficient povestirile și pentru a genera volume mai mari de trafic.
Sanatate
AI se aplică la problema costurilor ridicate a problemelor legate de dozare - unde
constatările sugerau că AI ar putea economisi 16 miliarde de dolari. În 2016, un studiu de bază în
California a constatat că o formulă matematică dezvoltată cu ajutorul AI a determinat în mod corect
doza exactă de medicamente imunosupresiei care să fie administrată pacienților implicați în
transplante de organe.
Inteligența artificială pătrunde în industria sănătății ca asistent al medicilor. Potrivit
Bloomberg Technology, Microsoft a dezvoltat IA pentru a ajuta medicii să găsească tratamentele
corecte pentru cancer. Există o cantitate substanțială de cercetare și un număr mare de medicamente
dezvoltate pentru cancer. În detaliu, există peste 800 de medicamente și vaccinuri pentru tratarea
cancerului. Acest lucru afectează negativ medicii, deoarece există prea multe opțiuni din care să
aleagă, făcând mai dificilă alegerea medicamentelor potrivite pentru pacienți. Microsoft lucrează la
un proiect pentru a dezvolta o mașină numită „Hanover”. Obiectivul său este de a memora toate
lucrările necesare din domeniul oncologiei și de a ajuta să se prevadă care combinații de
medicamente vor fi cele mai eficiente pentru fiecare pacient. Un proiect la care se lucrează în
prezent este combaterea leucemiei mieloide, un cancer mortal al cărui tratament nu s-a îmbunătățit
de decenii. Un alt studiu a arătat că inteligența artificială este la fel de bună ca medicii instruiți în
identificarea cancerelor de piele. Un alt proiect utilizează inteligența artificială pentru a încerca
monitorizarea mai multor pacienți cu risc crescut și acest lucru se face prin punerea de numeroase
întrebări fiecărui pacient, pe baza datelor obținute din interacțiunile medicului uman cu
pacientul. S-a realizat un studiu cu învățare prin transfer, mașina a efectuat un diagnostic similar
unui oftalmolog bine pregătit și ar putea genera o decizie în 30 de secunde dacă pacientul trebuie
sau nu să fie trimis la tratament, cu o precizie de peste 95%.
Potrivit CNN, un studiu efectuat de chirurgi de la Centrul Medical National pentru Copii din
Washington a demonstrat cu succes o intervenție chirurgicală efectuată de un robot autonom.
Echipa a supravegheat robotul în timp ce el efectua o intervenție chirurgicală pe țesuturi moi,
reparând intestinul rupt al unui porc într-o intervenție chirurgicală deschisă cu o reușită mai bună
decât a unui chirurg uman, după afirmațiile echipei. IBM și-a creat propriul calculator de inteligență
artificială, IBM Watson, care a depășit inteligența umană (la anumite nivele). Watson nu numai că a
câștigat la show-ul de joc Jeopardy! împotriva foștilor campioni dar a fost declarat erou după ce a
diagnosticat cu succes o femeie care suferea de leucemie.
Automotive
Progresele din IA au contribuit la creșterea industriei de automobile prin crearea și evoluția
autovehiculelor cu autovehicule. În 2016, existau peste 30 de companii care utilizau IA la
crearea mașinilor fără șofer(d). Câteva companii implicate în IA sunt Tesla, Google și Apple.
Multe componente contribuie la funcționarea autoturismelor. Aceste vehicule incorporează sisteme
cum ar fi frânarea, schimbarea benzii de rulare, prevenirea coliziunilor, navigarea și cartografierea.
Împreună, aceste sisteme, precum și computerele de înaltă performanță, sunt integrate într-un singur
vehicul complex.
Evoluțiile recente în domeniul autovehiculelor autonome au făcut posibilă inovația autoturismelor
conduse automat, deși acestea se află încă în faza de testare. Guvernul britanic a adoptat legislație
pentru începerea testării unor mici flote de autoturisme fără șofer în 2018. Plutoanele de camioane
automate sunt o flotă de autocamioane care conduc în urma unui camion condus de un om, deci
plutonul de camioane nu este în întregime autonom. Între timp, Daimler, o companie germană de
automobile, testează Freightliner Inspiration, o mașină semi-autonomă de fi folosit numai pe șosele
interurbane.
Un factor principal care influențează abilitatea unui automobil de a funcționa fără conducător auto
este cartografierea. În general, vehiculul ar putea fi pre-programat cu o hartă a zonei prin care
conduce. Această hartă ar include date privind aproximarea luminii stradale și a înălțimii bordurilor
pentru ca vehiculul să fie conștient de împrejurimile sale. Cu toate acestea, Google a lucrat la un
algoritm al cărui scop este de a elimina nevoia de hărți preprogramate și a creat, în schimb, un
dispozitiv care să se poată adapta la o varietate de împrejurimi noi. Unele autovehicule automate nu
sunt echipate cu volane sau pedale de frână, așa că s-au concentrat pe cercetări asupra creării unui
algoritm capabil să mențină un mediu sigur pentru pasagerii vehiculului prin conștientizarea
condițiilor de condus și de viteză.
Un alt factor care influențează capacitatea unui automobil fără șofer este siguranța pasagerului.
Pentru a face un automobil fără șofer, inginerii trebuie să-l programeze pentru a gestiona situațiile
cu risc ridicat. Aceste situații ar putea include o ciocnire frontală cu pietoni. Scopul principal al
mașinii trebuie să fie acela de a lua o decizie care să evite lovirea pietonilor și salvarea pasagerilor
în mașină. Dar există o posibilitate ca mașina să aibă nevoie de o decizie care ar pune pe cineva în
pericol. Cu alte cuvinte, mașina ar trebui să decidă să salveze pietonii sau pasagerii. Programarea
mașinii în aceste situații este esențială pentru un automobil fără conducător auto.