CONTRIBUŢII ARHEOLOGICE LA CUNOAŞTEREA EVOLUŢIEI

CASTELULUI CORVINEŞTILOR DE LA HUNEDOA RA·

ALEXA N D R U BOGDAN

Fig. 1 . Vedere generală o latu r i i de vest o caste l u l u i .

http://patrimoniu.gov.ro
 N I..: o d at ă , cercetatori a i trecutu l u i nostru s-au ocu pat d e l u nga
l u l u i Corv i n eşt i lor d i n H u n edoara, rem arca b i l
istor ie a Caste
arh i tectură m i l itară m ed ieva l ă d i n ţara n oastră .
a ns a m b l u d e
i vech i
l.u cră r i le respective s-au bazat , ori pe exegeza celor m a
l u l - d oc u m ente care l ăsau Însă
d ocu m e nte p r i v i nd caste ate r i a l e d esco­
isă - , ori pe e l em ente m
m e reu pro b l e m a d esch
er ite Î n cursu l u nor cercetări , e lemente care aveau m a i ales
� al or i i nte rne ş i nu cupri ndeau
pe
valori generale extern e , care
a n a l og i i s i g u re .
să per m it ă d atări prec ise, bazate
Totu ş i , cercetător i i prob lemei au reuşit u n eori să refacă , În
l u ngu l veacuri lor1 .
l i n i i g ene r a l e , i sto r i a caste l u l u i d e-a
Rîn d u r i l e d e m a i jos au n u n u m ai m e n i re a d e a comu n ica
l a cas­
rez u ltat e l e u nor recente cerCE.tări arheo l ogice c; xecutate
fapt
t e l , - cerc etări care s-au bazat pe m etod a strat i g rafică,
i za , În­
t reb u ie s u b l i n i at În acest caz - , ci şi i nten ţ i a de a prec
tr-u n mod cît mai ferit d e eror i , evo l u ţ i a com p lexu l u i m ed ie­
val h u ned orea n , prezentînd totod ată speci a l i �ti lor În domen i u ,
pos i bi l it ate a u nor analog i i fer m e , Î n cazu l u n or cercetări s i m i -
lare .
Des i g u r , În ce l e ce u r mează, se vor Înt î l n i o serie d e d eta l i i
d e ord i n teh n ic , a căror d iscutare s e j ustifică Însă p e d ep l i n , În­
trucît o schem ă a faze lor d e evo l uţ i e ale u n u i astfe l de com p lex,
nu poate fu ncţion a , fără a se prev a l a - În mod o b l igato r i u - ,
d e atari d etal i i .
O prezentare a istoricu l u i cercetări lor asu pra caste l u l u i d e
l a H u nedoara - cercetări legate tot m ereu , d e Înce rcăr i le d e
a - I restaura - , va t rebu i s ă menţioneze În spec i a l , d u pă p r i m e l e
l ucrări d atînd Încă d i n seco l u l t recut, pe ace lea efectu ate În an i i
1 907- 1 91 4 s u b cond ucerea l u i Istvan Mol ler, autoru l ce l e i d i ntîi
Încercări d e restaurare şti i n ţ i fică a caste l u l u i2.
Întrucît Însă etape l e propuse d e 1. Mol ler privind evo l u ţ i a
caste l u l u i , n u au fost bazate p e observaţ i i strat igrafice - săpă­
t u r i le fi i n d executate d e-a l u ngu l zid u ri lor, m etod ă şt i ută ca fu n ­
d am ental greşită - , astăzi n u m a i p u t e m ţ i n e sea m a d ecît În parte ,
d e conc l uzi i l e aceste i Încercări d e period izare .
'" Prezenta lucrare se bazează pe rezu Itatel e cercetări lor arheolog ice
pe cara le-am efectuat l a C aste lu l din H u nedoara, În a n i i 1 966-1 967. Cam ­
pan i a d i n 1 967 a fost con d u s ă de R . H e ite l . căru i a ţ i nem ş i cu acest pri lej
să-i m u lţu m i m pentru spri j i n u l ş i i n form aţ i i le d ate, În c u rsu l stu d i i lor efec­
tuate privind tem a acestu i artico l .
1 D i n b i b l i ografia referitoare l a castel , vezi Î n p r i n c i pa l : W . Schm idt,
Die Stammburg der Hun yaden - H erm annstadt 1 865 ; Arany Lajos , Vajdahunyadi
vâra 1452, 1 68 1 , 1866, szoban es kepben - Pozsony 1 867 . M o l ler Istvan , A vajda­
hunyadi vâr epitesi korai În .. M agyarorszal! m liem lekei" 1 1 1, 1 91 4 , p . 78 s q q ,
lextras u l lucrăr i i ] . V . Vătă� i a n u , Castel u l Corvinilor d i n Hunedoara, În . . Boabe
de G rîu", anu l I V , n r . 7 , i u l i e 1 93 3 , p. 420 s q q . O. Velescu , Castel u l de la
Hunedoara - scurtă privire istorică, În .. Monumente şi M u zee" , 1, 1 958, p .
57 -72. V . Vătăş i an u , Istoria ortei feudale Î n ţă rile române, voI . 1 , Ed itu ra Aca­
d e m i e i R . P . R . , Buc. , 1 959, În p r i n c i p a l , la pag . 1 4 , 269- 276, 608- 609 ş .a.
O . Velescu . Castelul de la Hunedoara, În colecţ i a .. Monum entel e Patr i e i " , Ed .
Merid i a n e , B u c . 1 961 , vezi ş i ed . a I I-a revăzută, Ed . M e r i d i a n e , Buc. 1 968 .
V . Vătăşianu , Istoria artei eu ropene - Epoca medie, voI . 1 , Ed . d id actică ş i
pedagogid, B u c . 1 968, pag . 561 - 562, 576 ş i f i g . 741 -743 . Colectiv d e autori ,
Istoria artelor plastice În România, vo I . 1 , Ed . Meri d i an e , B u c . 1 968 ; vezi În
capitolele privind artele În Transi Ivan i a , red actate d e prof. V . Vătăş ianu ,
pagi n i le 1 1 9, 209 şi 41 3 , referitoare la Caste lu l de la H u nedoara.
2 Pentru stad iu l c u n oştinţelor, privind Caste l u l Corvi nesti lor În secolu l
a l X I X-lea, vezi lucrările l u i W . Schm idt (op. cit.) ş i Arany L ajos (op. c it . ) .
'Referitor la lucrăr i le d e restau rare executate la castel - d u p ă m istu itoru I
i ncen d i u d i n 1 854, care- I transformase În ru i n ă -, la finele veacu lu i trecut,
'Su b conducere a lu i Fr. Schu lcz, Steind l ş . a . , lucrări care au a lterat arh itec-
1: ura caste l u l u i , prin transform ări nefericite, vezi la O. Velescu , s1 . cit . , p. 70
'Ş I lucr . cit . ed . 1, p. 22-24 . Istvan M o l ler a Încercat să În l ăture greşe l i le
preced ente, d ar lucrăr i le Începute În 1 907 au fost Întreru pte de pri m u l răzb ;j
:mond i a l . in perioj izarea pr:>pusă - m eritorie pentru acel stad iu a l cunost i n ­
ţelor privind evo l u ţ i a caste l u l u i - M o l ler a d atat pri m a cetate În sec' . a l
X I I I-lea (op. c i t . . p . 8 sGq) Însă fără argumente. Această d atare s-a bazat, m a i
ales, p e criter i i d e od i n constructiv (compoziţia m ortaru l u i h i d rau l ic etc.) .
'Celel alte etape stab i l ite de M ii l ler, a l e căror p l a n u r i el a reuşit să le pr ;-i­
-zeze, nu sînt suficient de c i rcum stan ţ i ate. U n e le d atări propuse de 1 . M o l l er
,pentru o seri e de ancad ramente de p i atră descoperite În c u rsu l cer�etări lor
l u i , s-au doved it eronate (vezi m a i jos nota 1 3) .
http://patrimoniu.gov.ro
Pr i m e l e săpăt u r i arheolog ice l a caste l , nepu b l icate Încă, a u
fost pract icate d e-ab i a Î n an i i 1 95 6 - 1 9573, s u b cond ucerea l u i
O . Floca (M uzeu l d i n Deva) ş i a u avut d rept ob iective, l egate d e
l ucrăr i le d e restau rare , Cape l a , Cu rtea U rş' i lor. Tot atu nci s-au
tot efectu at ş i cercetăr i le de parament În S a l a D i ete i .
Re l u area l ucrări lor d e restau rare d e către D i recti a Mon u m e n ­
te lor Istor ice a p r i l ej u it efectu area u nor noi cerc � tări arheolo­
g ice În an i i 1 966 - 1 9674 (vezi fig. 2 - p l an u l genera l a l săpătu r i ­
lor), cercetări care au reuşit să stab i lească o sche m ă genera l ă a
evo l u ţ i e i m o n u m entu l u i .
Secţ i u n i le ş i sondajele executate Î n d i fe r ite loc u r i a l e com ­
p lexu l u i cercetat , ca d e p i ld ă , În s u bso l u l a r i pe i Zolyo m i (sud u l
caste l u l u i) , parteru l ar i pe i Beth len (est) , terasa Beth len (co l ţ u l
d e nord -est a l caste l u l u i ) au con d u s pe l îngă a lte le ş i l a identi­
ce
ficarea unei ser i i d e e lemente m ate r i a l e necesare restau răr i i5.
Dar sch e m a evo l u t i vă propusă d e noi , se bazează mai ales pe
secţi u n i le arheolog i ce , care au cercetat u r m ătoarele ob iective :
.. Bastion u l A l b" (secol u l a l X V I I - l ea) ş i În cont i n u area bast io­
n u l u i , tu r n u l est ic d e poartă (seco l u l a l XV-lea), pe axe le lor
orientate est-vest (seCţi u n i le H1 ş i H 2) , precum ş i curtea d i n
colţu l d e sud-est a caste l u l u i , p r i n d o u ă secţi u n i (S4 ş i H 2a) d i s­
puse pe axe l e paral e l e ace l u i aş i turn d e poartă (vezi fig. 2)6.
Conc l uzi i le la care s-a putut a j u nge, bazate pe rezu ltat e l e
e rcetări lor arheolog ice p r i v i n d d atarea p r i m e i cetăţi ş i a p o i a
:
I ntregu l u i com p lex ş i a transformări lor l u i , au perm is d e l i m i­
tarea a c i n c i faze p r i n c i p a l e În evo l U ţ i a caste l u l u i , Încad rate În­
tre veacu r i l e XIV şi XV I I I .
FAZA I
D i n p u nct d e ved e re strat igrafic, secţ i u n i l e p ract icate au do­
ved it că stratu l construct i v al cetăţ i i i n i ţ i a l e (1) - d e pus uneori
d i rect pe stîncă, a lteori În ad Înc itu r i le n at u r a l e ale stîn c i i - ,
3 Cf. O . F I:>:a , Rap:Jrtu l prel iminar d2 cercetă ri - 1956 - 1 957 În A r h i v a
D . M . I . , cer�etări nepu b l icate. in legătu ră cu aceste cer,etări e fectuate Î n
cape l ă , m enţionăm c ă s-au găsit restu r i l e a două n ivele d e pard ose l i d i n
cărăm i d ă , pre:u m ş i fu n d aţ i a zidu lu i p r i m e i i nc i nte d esf i i n tat
· de constructia
cape l e i . Ni se pare h anrdad i p :>teza l u i O . Velescu (op. cit. , p . 61 ) , d u 'p ă
cara .. Un pavaj - precizăm c ă este vor;,a d e u n a d i n pardose l i le d e c ă răm i d ă ,
d e;:o;>�Îită Î n cape l ă - ar a ? lr ; i n � u :1 = i Încăperi din epoca primei cetăti . ...
in:ă?ere din:r·u n b:JStiO.1 do; col,[?], sau unui turn-locuinţă" (i bid) . Cu
a lte cuvinte am avea aici d e a face eventu a l cu un d o n j o n , În lătu rat de
constructori i cape l e i , În veacu l al XV-lea, fapt ce şi-ar g ăs i , d i n nou . cu g reu
exp l icaţ i i . Referitor l a rezu l tate le cercetăr i lor d e parament executate pentru
restau rarea S ă l i i D i etei , vezi la O. Velescu , lucr. cit. ed . 1, p. 38-43 şi fig.
6 , 7 , 8.
� AI. Bog d a n , Raport pre l i m inar privind cercetările a rheologice de
la Castelul din Hunedoara În anul 1 966 (În Arhiva D . M . I .); R. H e ite l , s i A I .
B:>g d a n , Raport prelim inar de cercetări În campania 1 967 (Arh iva D . M . I .) ;
ş i R . H eitel ş i A I . Bog d a n , Contribuţii arheologice la datarea Castel u lui Corvi­
neştilor din Hunedoara - com u n icare prezentată la 5 feb . 1 968, la cea de-a
4-a Ses i u n e ş t i i nţifică a m 'JZee lor d in C . S .C.A. (nepu b l icată) .
5 Noi l u crări de restau rare au fost efectuate În a n i i 1 966 - 1 969 de
către D i reCţi a M o n u m ente lor Istorice d i n C . S . C . A . (Arh . şef d e pro i ec � E .
Chefneu x), Î n cu rsu l cărora a u fost restaurate aripa Beth len . a r i pa Zolyom i ,
galeria H u n i azi lor ş i S a l a D ietei , corpu l d e nord c u a r i p a M atei ş i terasa
Beth l e n . SeCţ i u n i l e arheo logice, executate În d iferite loc u r i ale caste l u l u i
(vezi f i g . 2, p l an u l general a l săpătu r i lor), a u fost n u m erotate d e l a S 1 l a S14.
in secţ i u nea S12 (săpată În u m p l utura terasei Beth l en) , au fost d escoperite
p r i ntre a lte l e un frag m ent al u n u i balustru de p i atră - ce făcea parte, i n iţ i a l ,
d in balustrad a loggi e i M atei , - ş i u n fragm ent de p iesă d ecorati v ă , c u stem a
fam i l i e i Corvi neşti lor (se află acum În lapid ariu l Muzeu l u i) . Cercetăr i l e d e
parament necesare lucrărilor d e restau rare a u d u s l a d escope r i rea u nor
i nteresante elem ente arh itectonice, precum şi a u nor fragmente scu l ptate ,
În general nervu r i , conso l e , n u m eroase a lte p i ese, d i ntre care o parte au
fost refolos i te, i ar c e l e l a lte se af lă În l a p i d ar i u l Muzeu lu i . Pentru rezu lta­
tele cercetăr i l o r de a r h i tectu ră vezi E. C h efneux, Loggia Matei şi a lte
elemente de arhitectură puse În valoare prin lucrările de restaurare a Cas­
telului de la Hunedoara, cO ' l1 u n icare la S es i u nea şti i n ţ if i c ă a D.M.I., m a i 1 968.
6 Secţi u n i le arheologice executate În 1 967, a l e căror rezu ltate au adus
aportu l cel m a i Înse m n at În rezo lvarea prob lemelor o b i ectivelor p r i n c i p a l e ,
ad ică d atarea cetăţi i i n i ţ i a l e precum s i evo l U ţ i a Întregu lu i com p l ex, a u fost
u r m ătoarele : (v. fig . 2, 4 , 6) ; H1 de 1 5 ,20 m l u n g . x 1 ,50 m lăţime, H2 d e
1 2,40 m l u n g . x 1 ,00 m l ăţ i m e . e l e străbătÎnd prin frînger e axu l est-vest
al " Bastion u l u i A l b" ş i În continu are tu rnu l estic al porţ i i , S4 - executată În
1 966 - de 3 ,90 m . l u n g . x 1 ,50 m l ă ţ i m e (În cu rtea i nterioară d i n colţu l
sud-esti c al castelu l u i ) , con t i n u ată spre vest p r i n secţ iu nea H2a, cu o l u n g i m e
d e 2,60 m ş i o l ă ţ i m e d e 1 ,50 m .
 • CE TA TeA DIN .rECOl (/L �L X I V - 1....

O PRIMA CETATE CO\ISTR(/ITi DE IOAN DE HUNEDOARA ("fi'""",,,

� J=Azi OE TRANSFORMARE IN CA S TEl-
g CONSrRVCT/I DIN A OOUA 7VMA TATE A VeA<.(J/... UI Al- x. y.k-q
� CONSTRUCŢII OIN .sECOL VL AL )(i'!/..ka(FAZA 8E TJlL E'N')
CONSTRUCT" DIN VE,ACUi. AL X IX -/ecr

SEC TIUNI A R HEOL OGICE (-1. S ."r . I-I�H� , H:z4. 1 cI6ET� T)

7966 . 7967

.sc. 1 : 500

Fig . 2. Planul general al săpături/or arheologice din anii 1 966- 1 967, şi etapele de construcţie a le Castelului Corvineştilor de la Hunedoara.

Fig. 3. Turnul rotund, pictat, din col ţ u l de nord al caste lului.
su prapu n Înd lent i le7 d i ntr-u n strat de h u m u� ,<�ch i , era form at d r­
sfărîm ătu ri d e p i atră, p ietr iş d e rîu , ş i granu le d e m ortar (ve=
fig. 4 - profi l e l a se. 1 :20 , a l e secţ i u n i lor S4 ş i H2a) e lement:
care prov i n cu s igu ranţă d e l a pre l ucrare'a m ateri al u l u i ÎntrE
b u i n ţat În construcţ i a p r i m e i cetăţ i .
S u b stratu l construct i v a l ce l e i d i nt î i cetăţ i a fost d escoperi
un fragment ceram ic (d e t i p u l K ragen rand ) , care are ana log
frapante cu fragm ente le d escoperite l a C Î l n ic, d atate aco lo c
toată s i g u ranţa, pe baza u nor monede descoperite " i n s itu " , Î
a d o u a j u m ătate a seco l u l u i a l X I I I - lea8. De a lt fe l acest t i p ceral
m i c este cunoscut şi În a lte locu ri d i n Tran s i lvan i a , u nd e se d <l:l
tează l a fe l , În a d o u a j u m ătate a ace l u i aş i veac9.
Stratu l construct iv i n i ţ i a l ( 1 ) , este su prapus l a rînd u l l u i (ÎI
S4 şi H 2a) de un a l t strat de h u m u s vech i care ÎI d esparte de ce
de-al d o i lea strat de construcţie ( I I ) , cu o com pozi ţ i e s i m i lară
legat de r i d icarea ce l e i d e-a d o u a cen t u r i d e fort i ficaţ i e (fig . 4)
A n a l iza raportu l u i d i ntre m ate r i a l e l e a rheolog ice d escoperite
În stratu l for m at d e p r i m e l e construcţ i i ş i m ater i a l e le d i n stra
t u l construct i v al cent u r i i exter ioare ( I I ) , d atat În veacu l a
XV- l e a , au arătat că d istanţa cea m a i mare În t i m p d i ntre ele
n u depăşeşte un secol .

Î n lenti l e l e de h u mus, u neori destu l de groase (v . fig . 2 , 6, profile l,

seq iu n i lor H1 ş i H2 l a scara : 1 :20, precum şi profi l e l e seq iu n i lor 5 1 - 53)
au fost descoperite fragmente ceram ice, d atab i le in epoca bronzu l u i ş i ir
p r i m a perioad ă a epoc i i fieru l u i ( H a l lstatt) . Cercetăr i l e noastre d i n 1 966 - 1 96;
au infirm at i poteza l u i Arany (op. cit), d u pă care Caste l u l d i n H u n edoar;
ar fi fost constru it pe locu l u n u i castru rom an , i poteză respins ă de 1 . Mol lel
(op . cit.), d ar relu ată de O. Velescu (st. cit. , p. 58). Vezi şi A I . Bog d an, Rapor
preliminar de cercetări la Castel u l din Hunedoara, În anul 1 966 - in Arh iv;
D . M . I . Referitor l a restu r i l e de fort ificaţ i i m ed ievale d e pe dealu l vec ir
5in petru vezi ş i O. Velescu (st . cit., p. 57) ele sint in legătu ră cu Întăritu r i l '
d i n exterioru l castelu lu i . Privind aceeaş i problem ă, vezi d e asem enea 1,
1. M o l ler (op. cit. , p . 1 1 . sqq) , u n comentariu asu pra acestor ru i n e ş i o gravu r:
d i n anu l 1 823 (idem , fig . 5 1 ) , in care se m a i poate observa traseu l cont inul
a l u n u i zid ce leg a , foarte probab i l , caste l u l cu dealu l vec i n , pe o d i recţi,
aprox i m at i v ă nord -vest, sud-est . De a ltfe l aceste z i d u r i in ru i n ă , care al
aparţ i n u t probab i l fortif i caţ i i lor d i n t i m pu l l u i I ancu de H u nedoara, m a
e r a u Î n c ă vizi b i le pe l a 1 883 ( 1 . M o l ler, i b i d em) .
Cf. R . H eite l , Cetatea din Cilnic, in Coleqia "Monumente le Patr iei '
in Ed . Meri d i ane, Bucu reşti 1 968, p. 1 0 - 1 1 .
9 Inform aţie R . H eite l : la 5ebeş , C i s n ăd ioara ş i Cricău , au fost d esco
perite astfe l de fragmente ceram ice (tipu l Kragenrand), d atate in a dou
j u m ătate a secolu l u i al X I I I· l e a . Pentru rezu ltate le cercetări lor de la Crică'
ş i d at ăr i l e in ace l aş i veac , vezi R. H eitel şi A I . Bogd a n , Contribuţi i la arh ec
10RIO monumentelor transilvane, 1, În "Apu l u m " V I I/1 , 1 968, p. 483 -498 .

http://patrimoniu.gov.ro
 S ir PROFILUL PEREŢILOR DE SUD A1 SEC (IUNILOR S... ŞI H2.
b. !f
S- 1 :20

�" )e-(. ....

(t. 1�-t2)
lt·t,-c=!�!E

/ fi-;.r.'// ­
/
�
D Srq,H DE .'/ItE_ ""U' c,", �..,.ll\rIMO.. o.;! , o :-.Qt' ,�:;;� .., , o;. 1 "' 1)(;> ... ... ...
.Iv., iltiE S!;c. t-"')

� ST�"T Ft:::R.; �1 {luo ..r1PLV f\Jl<! ; Cv

J I.A.I"\E Di .c..,;.R.&JNi/r�"Gi"\ENTE Df: !.c�lE.Mcz..ol';SfiR.Sln.L SolLe... 'JI-Vi
�, .. (?ÎI...... L... -..:e-.... "')
S!c. . .... ..,/
,�CE;::>Jr t.l.

STRAT foRMII, c>.1J SF.l, MAn.R1 DE PI"1R.A, 6�"'N""L-E CX MN.rl'oRfv o :-\ONEI)Î>. \L.>o{)ISL4\ r •....·., .......1
� 5T'R.U'" DE- UrI'LJ'RI� CV I'I!LO:t' ��"' �· ŢlGLE- I5E... . 'J.VII)
- SE'C 1- �
� '" C;/\Ii'AM,'M _t z Ţ IGLA
Sr:tAT c,..':JTI"o NIu Dt:5CH1S1C,J ,.." V-ELE OQEV o.;-ERE;:N�!� I..E Lf'Nnt..e CE 1"101...0::: ;- �N.J1.l: -
DE MOO-:,a.,R"

®
s.: -10"20'
,AOOVA JJ,.,ĂToI,n;: -� 'It" = PIAT R A
D.Ar.TI'I 21", WbY
l NT.xl"\fr : R HeITE-L
At.·8OC;;O..... N

Fig. 4. Profilul pereţilor de sud ai secţiunilor 54 ş i H2a

Dacă ţ i n e m seam a că - d u p ă c u m am precizat - , s u b stratu l Fig. 5. Ancadrament semicircular cu m uch i i teşite (sec. XIV)
l e construcţie a l ce l e i m a i vec h i cetăţ i , a fost d escoper i t u n frag­
nent ceram i c d i n a d o u a j u m ătate a seco l u l u i a l X I I I- lea, şi că
tratu l const ruct i v a l ce l e i d e-a d o u a cetăţ i , strat ce ÎI s u ­
Irapu ne - , a fost d atat - pe baza u n e i m onede d escope r ite
-
, i n s i tu " - , În j u ru l an u l u i H42-, atu n s i d atarea cetăţ i i i n i ţ i a l e ,
�ste stabi l ită p e l a m i j locu l veacu l u i a l X I V- l e a .
De a l tfe l , aceste constatăr i d e ord i n arheolog i c v o r Î n I ăt u r a ,
perăm , ez ităr i l e p r i v i n d Încad rarea c rono l og i c ă a p r i m e i cetăţ i .
I.ceastă d atare este coroborată ş i d e d oc u m ente l e citate d e s pe­
i a l işt i i Î n i stor ie şi i sto r i a arte lor, d ocu m e nte care m e n ţ i on ează
astru I ce rcetat , de-a b i a În a doua j u m ătate a seco l u l u i al X I V- l ea1 o .
Într-adevăr pr i m u l d ocu ment c a r e atestă d i n p u nct d e vedere
sto r i c cetatea d e la H u n ed oara d atează d i n a n u 1 1 3 6411 .
D i n castru l rega l , (fi g . 2) , d e for m ă e l i psoid a l ă , (c u z i d u r i d e
l i atră d e carieră, m arcate l a co l ţ u r i cu şenaje d i n p i atră d e t a l i e )12
:are a const itu i t n u c leu l Întregu l u i com p l ex, s-au m a i păstrat ş i
:Îteva a n cad ramente d e p i at r ă , d i ntre care a m i n t i m p e ce le d e l a
ntră r i le d e p e l at u r a est i că (fi g . 5 ) . Aceste a ncad ramente sem i c i r­
u l are cu m u ch i i teş ite, const i t u i nd Însă e l e m ente de trad i ţi e

10 1 . M o l ler, idem, p . 8 sqq , fără a s e baza p e arg u m ente arheolog ice.

d atat cea d intîi cetate d e l a H u nedoara pe l a m i j locu l secolu l u i

I X I I I- l e a . Î n com entar i i le privind această d atare. 1 . M o l l er. uzează ş i d e
, rezenţa m ortaru lu i h id rau l ic. pe care Î I socoteşte caracteristic. V . Vătăş ianu
op. cit . , p. 420 sqq ş i În Ist or ia artei feudale . . . . p . 1 4 şi fig. 4. 5) propune
. .

l atarea castru l u i pe l a Începutu l seco lu lu i a l X I V-lea. sau . "pe la sfîrşitul

ecolului al XIII- lea" (În Istoria artei europene . . . . . . p. 561 -562) . O. Velescu
op. cit p. 59-61 şi l ucr. cit . . ed . I I rev p. 6-7). bazat pe cons iderente ş i
.• .•

locum ente istorice . atr i b u ie constru irea celor d i ntîi fort ificat. i i veacu lu i a l
< I V- lea.
11
Referitor la d ocum entu I d i n 1 364. care m enţ ionează pentru p r i m a
I ată u n caste l an l a H u nedoara. cf. D . Csan k i , Magyarorsz6g tortene / m i
°o ldrajza a Hun yadiak kor6ban, Bud apest 1 91 3 , V . p . 46 ; vezi ş i l a V . Vătă­
ianu . Istoria artei feudale p. 1 4 . O. Velescu . l ucr. cit.. ed . I I , p. 6 sqq .
. . ....•

i op . c it . . p . 59 s q q . cred e c ă pr i m u l d ocum ent care menţionează cetatea

e la H u n ed oara ar d ata de-abi a d i n anu l 1 399 .
12 Pentru tehn ica de construCţie a z i d u r i lor p r i m e i cetăţi . ş i referitor

a plan u l e i , care u rm a config u raţi a teren u l u i stîncos, vezi la 1 . Mo l ler. op.

·t. , loc . c i t . ; la prof. V . Vătăş ianu . Istoria artei feudale . . . . . . . p. 1 4 şi 609,
i fig. 4 ; şi l a O. Velescu . st. cit.. p. 61 şi l ucr. cit. , ed . 1, p. 1 3 . Z i d u l
le p iatră. legat cu m ortar h idrau l ic . avea o gros i m e de 1 . 30 m - 1 .40 m .
) . Vele scu (st . . cit., loc. cit.) d ă gros i m ea d e 1 .90 m privind restu r i l e d esco­
' er i te În cape l ă .

http://patrimoniu.gov.ro

Fig. 6. Profilul pereţilor de sud ai secţiunilor Hl şi H2 (scara 1 :20) .
rom a n i că În cad ru l m an i festăr i lor goticu l u i trans i lvan , au m a i fost
com entate atît d e prof. V . Vătăş i a n u , cît şi m ai recent d e O .
Velescu13•
În afara celor d o u ă ancad ramente citate , d i ntre care cel a l
porta l u l u i d i n colţu l sud-esti c a l caste l u l u i , a fost i n vocat tot
m ereu În d iscu ţ i i le p r i v i nd d atarea cetăţi i i n iţ i a le14, s u b l i n ie m
d escoperi rea, Î n cu rsu l cercetăr i lor noastre d i n 1 967 , a Î n c ă d o u ă
ancad ramente conte m porane, u n u l sem i c i rcu l a r ş i a ltu l În arc
frînt, ancad ramente aflate la o m ică d istanţă u n u l de altu l , tot
p e l at u r a estică a cetăţ i i , În s u bso l u l ar i pe i Beth l en15• Ancad ra­
m entu l cu arc sem i c i rcu lar prez i ntă frapante a n a log i i cu a nca­
d ramentu I d esch i d e r i i d i n colţu I de sud-est a l castru lu i .
13 În ceea ce priveşte ancad ramentu l sem i c i rcu l ar a l porta l u l u i d in
colţu l sud-estic al caste l u lu i , V . Vătăş i anu , (op. cit . , loc c i t . ş i f i g . 5)
consi deră că acesta se poate atr i b u i pri m e i cetăţ i ; vezi ş i l a O . Velescu
(op. cit, loc. c i t . , şi fig. 2 şi lucr. cit., ed . 1 , p . 1 3 ş i fig. 1 9) , u nd e se
reiau În esenţă comentari i le prof. V. Vătăş i anu . In legătură cu e lementele
răm ase d i n d esc h i derea cu ancadrament sem i c i rcu l ar. s i tu ată l a m i j locu l
latu r i i estice a c u rtinei p r i m e i cetăţi - d ată f i i n d poziţia lor actu a l ă -
se poate formu l a u rm ătoarea i poteză : d u pă tăi erea u lterioară a arcu lu i ,
m ontantu l d i n d reapta a fost reÎntrebu inţat ( v . fig. 5) , (i poteză R . H eitel) .
Totodată su b l in i em faptu l că nu se poate accepta, ca poartă a cetăţ i i
i n i ţ i a l e spre s u d , cea am intită, - Î n m od greşit de 1 . M 6 1 1er Î n op. cit., l a
p . 8 , f i g . 43, d eoarece ancadramentu l păstrat Î n acest loc poate f i atr i bu it
c e l m a i d evreme celei d e- a dou a j u m ătăţ i a seco lu l u i al XV-lea. ( Î n l egă­
tură cu această pro b l e m ă vezi şi comentariu l prof. V. Vătăş ianu , op. c it . ,
l oc . c i t . , p . 1 4 , nota 3) .
1 4 1 . M o l ler, op. cit . , p . 9 ş i fig. 42 . M u ch i i le montanţ i lor ş i arcu l
ancadramentu lu i sem ici rcu Iar c itat f i i nd teş ite, prof. V . Vătăş ianu a fost
d eterm i nat să-I d ateze În veacu l al X I V-lea ( i bidem), adăugînd că aceasta
ar justifica o . datare eventuală a castrului pe la Începutul sec. al XIV-lea" .
. aceea a u n e i cetăţi nobi l iare .
Dacă sti l istic portalu l este d atabi l În ace l veac, observaţi i le pe care le-am
putut efectu a dovedesc Încastrarea lu i u lterioară . Ţinem Însă să precizăm
faptu I c ă această observaţi e nu afectează d atarea propus ă . Poziţ i a lu i În
paramentu l orig i n a l , s i tu area l a peste 1 m 'deasu pra n ivelu l u i i n i ţ i a l de
c ălcare (v. fig. 2), n e d eterm i n ă să-i acord ăm , eventu a l , un rol În s i stem u l
d e apărare a l p r i m e i cetăţ i ; ş i anu m e acel a d e a perm i te u nor g ru pu r i
d in garn izoană ieş i r i rap i d e , Îm potriva u nor eventu a l i ased i atori . Această
i poteză formu l ată de R. H e itel se bazează pe observaţ i i efectu ate ş i la a l te
cetăţ i d i n Transi lva � i a , de p i l d ă , la Cetatea b iser i c i i Sf. M ih a i l d in
C isnăd ioara, u n d e asemenea d esch ideri În zid sînt destu I de num eroase
{cf. R. H eite l , Studiu monografie privind ansamblul fortificat Sf. Mihail de
la Cisnădioara, În c u rs de p u b l icare) . Desch ideri s i m i l are există şi În a l te
'locuri În zid u r i l e cetăţ i i i n i ţ i a l e de l a H u n edoara (vezi ş i nota 1 5) .
15 Cele dou ă d esch ideri cu ancad ramente d e p i atră d escoperite d e noi
se g ăsesc foarte aproape unul d e c e l ă l a l t , aprox i m at i v su b galeria neogot ică
din veacu l a l X I X- lea, l a c i rca 1 0- 1 3 m nord d e t u rn u l estic a l porţ i i .
http://patrimoniu.gov.ro
PROFILUL PERETlL(
În l eg ăt u r ă cu prezenţa tutu ror acestor ancad ramente, a r
t rebu i red iscutată ş i p rob l e m a am p l asări i porţ i lor ce l e i d i ntîi
d e-a d o u a i nc i nte ( faza a I I-a ) . au arătat fapt u l c ă În i nterioru l
forti ficaţi i .
Cercetări le arheo l ogice d i n zona t u rn u l u i est i c a l porţ i i ce l e i
t u r n u l u i , z id u l p r i m e i i nci nte era Întreru pt ş i n u dem ante l at u l­
terior, ş i d eoarece strat u l construct i v i n iţ i a l n u a m a i a părut
a i c i , s-a putut considera că o poartă a p r i m e i cetăţi . va fi existat
În acest loc , confirmÎnd u-se astfe l o i poteză ante r i oară16 .
Eventu a l , o a ltă poartă va fi fu ncţ ionat l a vestu l i n c i ntei17 •
S e pare c ă Î n zon a d e est a cetăţ i i d i n veacu l a l X I V- l e a , a u
existat ş i u n e l e construcţ i i . event u a l c l ăd i r i aparţ i nînd garni­
zoane i . Această aserţi u ne se l eagă ş i d e prezenţa. În zid u l p r i m e i
i n c i nte, a u n u i arc d e p i atră, - d escoper i t În c u rsu l l u cr ă r i lor
d e restau rare În d reptu l ce l e i d e-a doua Încăper i a parteru l u i
got ice (seco l u l a l X I X- lea ) .
a r i pe i B eth len - , arc ce a fost t ă i at u lter ior, fie d e transfor­
m ăr i l e d i n veac u l al X V I I-lea, fie d e constructor i i g a l e r i e i n eo­
Aceste event u a l e construcţ i i d e pe l at u r a est i că s e adaugă
celor propuse deja d e V . Vătăş i an u . pentru co lţu l d e nord al cas­
tru l u i , u n d e ar fi existat d o u ă Încăper i18 . Aşad a r cea m a i p lauzi­
b i l ă i poteză privind l ocu i nţe l e d i n i nci nta primei cetăţi pare
a fi aceea a s i t u ăr i i lor s u b locu l act u a l e i ari p i M atei19 şi În
p a rte, În zona est ică.
Această cetate i n iţ i a l ă va fi d ăr u ită, Împre u n ă cu d omen i i le
e i , d e către S i g i s m u n d d e Luxe m b u rg În an u l 1 409, l u i Voicu
ş i u rm aş i lor săi , pentru mer ite m i l itare. ceea ce va m arca d i n
pu nct d e vedere istoric. trecerea d e l a faza d e castru reg a l . I a
FAZA a I I-a
p l i ficări potrivit r:l �zvoltăr i i arte i m i l i tare a epoci i .
În veacu l a l XV-lea, com p lexu l de fort i ficaţ i i - aflat de acu m
În poses i a Corvi nest i lor - , va cunoaste noi transform ări s' i am-
Pri mejd i a i nvaz i i lor otomane, care d u pă an u l 1 421 se vor re­
peta m ereu În Trans i l van i a , ÎI va d eterm i n a pe Iancu de H u n e­
doara , ă r i d ice o nou ă cetate, constru ind o altă i nc i ntă, m a i mare,
16 Cf. O . Velescu , st. c it . , p . 61 .
17 Vezi ş i p l anu l p r i m e i cetăţi (f ig. 2). Ş i la vestu l i n c i nte i , există u n
portal c u ancad rament sem i c i rcu lar .
18 Cf. V . Vătăş i anu , Istoria a rtei feudale . . . . p. 14 şi 609, vezi şi fig. 4.
1 9 1. M o l ler. op. cit., p. 8 sqq ; V. Vătăş i an u , idem .
:CŢI UNI LOR H 1 ŞI H 2
Sc. 1 : 20
o
•

I� S T RAT HUMUS
iiiJiTI (C.ASTANIU)
VECHI

� STRAT CU .s PĂRTURA DE PIATRĂ �I GRANULE

M O R T�R - S EC . )C.\'I.

I:"'{�1 5 C U R C:. E RE DE MORTAR CE MARCHEAZĂ

NiVELUL CON5 TRUCTIV DIN SEC.. XV,

f:.�)j STR.Ai FORMAT DIN SfA RiMATLlRI DE. PIA.TRĂ.

�I GR,ANULE: DE. MORTAR - ,sec. xv,

�S T RAT FORM.o..1 OIN NIVELE TELESe

OPA-TE

� sTRAi C.U
� NiVeLE EOIFERE NŢIABILE FORMAl DIN

MOLOZ I PIETR� , MORTAR (.sEC,X VII - \VIII )

�S iR�T UKPLUTURĂ MODERNĂ DATA:26 XI .1907

®= P,ATAA INTOCMIT; R. HEI TEL
w= CARĂMIDĂ A . B 06DAN

cu patru t u rn u r i rotu n d e l a colţu r i - ceea ce vădeşte experienţa Fig . 7. " Gu r i de păcură" (mâch icoul is) pe console, la Turnul l u i Capistrano
as m i l i tară În occ i d e n t - s i cu d o u ă putern ice t u rn u r i pătrate (colţu l sud-vestic al castelului).
a l e porţ i lor, l a est ş i l a ve �t20 .
Momentu l constru i r i i celei d e-a d ou a cetăţ i a fost d atat
prec i s , pe c a l e arheolog i c ă , p r i n d escoperi rea u n e i monede em i s e
d e V l ad i s l av 1, (1 440 - 1 444)21, afl ată s p re baza stratu l u i construc­
t i v a l cent u r i i e xter i oare, În seq i u n ea d e l a s ud u l t u rn u l u i est i c
d e poartă (S4, Î n careu l 1 , l a ad înci m ea d e 1 ,93 ; vezi fig . 4) .
Stratu l de construq i e a l ce l e i d e-a d o u a faze era com p u s , l a
fe l ca ş i pr i m u l strat construct i v ( 1 ) , d i n s fărîm ătu r i d e p i atră,
care proveneau d e l a r i d icarea z i d u r i lor ce l e i d e -a doua cent u r i
(fi g . 4, 6) , d atată În m od cert , Î n j u r u l a n u l u i 1 442 . Acest strat
( I I ) este s i m i lar cu stratu l construct i v al t u r n u l u i de poartă est i c ,
s u r pr i n s (În seqi u n i le H 1 ş i H 2) , Î n legăt u r ă cu fu n d a ţ i a t u r n u l u i
zid i t ă d i n b l ocu r i d e p i atră, d i rect pe stîncă, l a m arg i nea p l a­
teu l u i (fig . 4 , 6) .
Tu r n u l est i c d e poartă a fost const r u i t proba b i l pe locu l vech i i
porţ i a p r i m e i cetăţi22 .
FAZA a I I I-a
Strat i grafi a secţ i u n i lor arheo l og ice reflectă În mod ed ificator
evo l U ţ i a construcţ i i lor d i n faza a I I I - a , d atată În cea d e-a d o u a
j u m ăt ate a veacu l u i a l XV- l e a .
S t r atu I const ruct i v ( I I ) , am i nt i t m a i s u s , este s u prapus d e u n
strat ( I I I ) , for m at d i n m a i m u lte n i ve l e greu d i feren ţ i a b i l e , le­
gat d e u ne le l ucrări executate Între ce l e d ou ă centu r i d e z i d , ceea
ce a şi exp l i cat prezenţa Î n structu ra s a a lent i l e lor de m o l oz ş i
a gran u le l or d e m ortar. ( Faza a I I I-a) .
La rînd u i său , acest strat este acope r i t (in S4 ş i H 2a) .:I e u n
a lt strat construC[ i v ( I V) , care m arch ează cea d e-a patra fază d e
evol U ţ i e a caste l u l u i .
Pe d e a l tă parte , observaţ i i l e efectu ate pe parament, pr i le­
j u ite d e l u crăr i le de restau rare d i n zon a sud-est i c ă a caste l u l u i ,
a u demonstrat u r m ătoarea s u i t ă a transform ă r i lor p r i n care t rec
20
Referitor la cea d e- a dou a cetate, rid icată de către I ancu de H u nedoara,
vezi l a : 1. M o l ler, op. cit . , loc. cit, şi p l anu l respect i v ; V. Vătăş i a n u , op. cit . ,
p . 269 - 276 ; O . Velescu , o p . c it. , p . 62, idem IlJcr. cit., ed . 1 , p . 1 4 - 1 5 ;
V . Vătăs ianu , Istoria arte l o r plastice . . . vo i . 1 , p . 209 .
2 1 I d entificarea m oned e i , s-a făcut de către Octav i an l I iesc u , şefu l Cabi­
ne tu lu i N u m ismatic a l Academ i e i R.S. Rom ân i a .
22
O altă intrare, largă (astăzi astu pată) , m a i este Încă vizi b i l ă Î n col�u I
sud-vestic al caste l u l u i , su b pu ntea de legătu ră Între cure i n a sud ică a incin­
tei a dou a s i galeria N eboisea. I ntrarea d atează probab i l d in faza a dou a a for­
tifjca� i i lor, d ar este evident anterioară construCţiei galeriei m en� ionate. ş i
a fost astu p ată foarte probab i l Î n m o m entu l constru Cţ i e i aceste i a .

http://patrimoniu.gov.ro
 Fig. 8. Vedere generală a colţului de sud-est al castelului. S= vjd " Turn u l Pustiu" (cu urm ='e cren=lurilor) ş i c u rtina exterioară datată pe la 1 442.
constr u cţ i i l e m i l itare de la H u nedoara. în a d o u a j u m ătate a se­
co l u l u i al XV- lea .
Dacă t u rn u l c i rcu l ar ( .. Tu r n u l Pust i u ") d i n colţu l de su d-est a l
caste l u l u i ş i c u rt i n a . d atată p e l a 1 442 . d i ntre e l ş i t u rn u l de
poartă est i c (vezi fig. 8 ) au av u t l a început (ca ş i a lte cetăţi eu­
ropene) . cre n e l u r i (a l e căror urme se pot observa încă ş i az i ) .
l a u n m om ent d at . î n faza a tre i a . p r i n s u praîn ă l ţarea t u r n u r i lor
ş i a c u rt i n e l o r . se aju nge l a constru i rea u n e i se r i i de .. guri de
păc u r ă"23 pe console (fig . 7 ) ş i .. g u ri d e t ragere" . e l em ente ven ite
tot d i n am b i anţa occ i denta l ă . S i stem u l .. g u r i lor d e păc u ră" şi a l
celor d e . .tragere " . s e v a ext i nde d e a ltfe l ş i l a a lte c u rt i ne a l e
cetăţ i i . c u m ar fi d e p i ld ă l a c e a d e p e l at u r a d e est .
Tot acu m . probab i l . au fost r i d i c ate g a l e r i a (fi g . 1 . 2) ş i tu r n u l
N e boisea (event u a l pr i n refacerea u n u i t u r n m a i vech i ) . o i n ge­
n i oas ă ad aptare a s i ste m u l u i d e apărare p r i n barbacane24. Re­
m a rcăm şi fapt u l că. s u praÎn ă l ţ area c u rt i n e l o r . ca şi g a l er i a
a m i nt ită. Întreb u i n ţează d rept m ater i a l d e construcţie cărăm i d a .
Î n Trans i l van i a cărăm i d a este fo los i tă cu precăd ere începînd d i n
seco l u l a l XV-lea.
Cea d e-a tre i a fază. i d e n t i fi cată st rat i grafic . cores p u n d e con ­
strucţ i i l or a m p l e d i n i nter i o r. executate d u pă c e I ancu d e H u n e­
d oa r a . deve n it guvern ator a l U n g a r i e i (1 446 ) . va renu nţa l a Întă­
r i re a . În cont i n u are. a ce l e i d e-a d o u a cetăţ i . d even ită acu m .
într-u n an u m i t sens . i n u t i l ă . Am p l e le l ucrări d e tra nsform are a l e
2 3 Pentru "gu r i le d e păcură" (mâch icou l is) vezi cons i d eraţ i i le l u i E .
V i o l l et-Le-Duc Î n Dictionnaire raisonne de I"architecture fram;:aise d u XI-e
au XVI-siecle, t. V I , Paris 1 86 3 , p . 1 96 - 21 3, ş i fig. 1 - 1 3, În legătu ră cu pre­
zenta acestora În fortificati i le occid enta l e .
'
' 24 Vezi ş i l a R . H e itel : Î n legătură cu unele probleme a le arheologiei cetă­
rilor de p iatră medievale, din Transilvania. În " Bu letinu I Monum ente lor Isto­
r ice" , n r . 2/1 970 . ( p . 26). S-ar m a i putea ad ăuga că s i stem u l barbacane lor, ad ică
al unor galer i i fortificate , care u neor i se term i n ă În fort ificaţ i i exter ioare
cetăţ i i propriu-zise, ÎI găsim În aceeaşi epocă, cu precădere, În a m b i anţa
arh itectu r i i m i l itare d e n atură occ i d enta l ă aparţinînd colon işti lor ( u n exef!! ­
p l u c l as i c l-ar putea constitu i barbacana de la P rej m er, cf. R . H e ite l , st. cit.) In
continu are. este ca atare ev ident nepotrivită formu larea pe care o g ăs i m la O.
Ve lescu , Castelul de la Hunedoara, ed . a I I-a, Buc . , 1 968, p . 10 u n d e "turn u l
Neboisea devine un turn de apărare d i n avantposturi" i a r orig i n i le s i stem e lor,
se su bînţe lege, sînt central europen e .
http://patrimoniu.gov.ro
cetăţ i i într- u n caste l . term i n ate. - d u pă cum se şt ie către
an i i 1 452-1 45325• au fost m a rcate de constru i rea cape l e i de pe
l atura răsăr itea n ă a i nc i nte i . p recu m ş i a corpu l u i de vest - r i ­
d icat pe p i lon i . d i rect d e pe m a l u l Z l aşt i u l u i - c u p r i nzînd S a l a
Cava leri lor. I a parter. S a l a D i etei ş i galer i a Corv i n eşt i l o r . cu
bov i ndou r i . I a etaj (vezi d i n nou fig . 1 ).
FAZA a I V-a
Dacă faze i a tre i a . Îi cores p u nd cele m a i vech i n i ve l u r i d i n
stratu l m e n ţ i on at m a i s u s . ce l care î l s u prapu n e . reflect ă o a ltă
fază (a I V-a) . d i n evo l u ţ i a caste l u l u i .
Strat u l construct i v ( I V) - const i t u i t d e d ata aceasta. d i ntr-o
m are cantitate de p i et re. fragme nte d e cărăm i d ă . mortar şi m o­
loz - ev i d e n ţ i ază o i ntensă act i v i tate de const r u cţ i e . legată
foarte proba b i l d e prefacerea s u prast r u ctu r i i t u r n u r i lor În ca­
me re locu i b i l e26. Rem arcăm În treacăt . că ace lasi strat const r u c­
t i v Încalecă ş i prag u l porta l u l u i sem i c i rcu l a r d i � co lţu l s u d -est i c
a l caste l u l u i (fi g . 4) .
Totod ată s u b l i n iem faptu l c ă . În com ponenţa acest u i strat,
d atat pr i n poz i ţ i a s a în a d o u a j u m ătate a secol u l u i al X V- l e a .
s-au putut ident i fica gran u le de m ortar de praf d e v a r . căzute
d i n stratu r i le de tencu i a l ă aşezate pe t u r n u r i În ved erea d eco­
răr i i lor cu o p ictu ră În frescă27 (fig . 3 ) . d atată În aceeaşi fază
a I V-a. a evo l uţ i e i ansam b l u l u i .
2 5 Referitor la lucrăr i l e d e transform are a l u i Într- u n caste l , vezi l a V .
Vătăş i a n u , Istoria artei feudale . . . . p . 269-276, idem capito l u l respectiV În
Istoria artelor plastice . . . p. 209, O. Vel escu , st. cit., p. 62- 6 3 , şi lucr. c it.
. .
ed . a I I-a p . 11 sqq .
26 În cadru l fazei de transformare În Încăperi locu i b i le, susţ i n u te pe
console de p i atră, a s u prastructu r i i tu rnu ri lor c i rcu l are, se Încad rează ş i
aşa- n u m ita "cameră a l u i Capistrano" , d i n colţu l d e sud -vest a l caste l u l u i
(vezi d in nou fig . 7 ) . Cercetăr i le legate de restaurare au descoperit pardo­
sea l a ori g i n ară, d in cărăm i d ă , a cam ere i .
27 Cercetări le d e parament, p r i leju ite d e lucrăr i le d e restau rare, au
dus l a d escoperirea u nor fragmente d e p ictu ră În frescă, pe paramentu I exte­
rior al Tu rnu l u i rotund de est ("Turnu l Toboşari lor") ş i pe "Tu rilu l Pust i u " .
Aceste p ictu r i sînt asem ăn ătoare ce lor d e p e " Tu rnu l P ictat" (fi g . 3 ) d i n colţu l
de nord al caste l u l u i şi de pe Tu rnu l estic al porţ i i , f i i nd real izate
În aceeaş i teh n ică şi gam ă cromatică (În a l b , roşu şi negru), form înd d iferite
m otive �eometrice
 Datarea stratu r i lor construct ive I I I' ş i I V ş i a n i ve l u r i lor
respect ive În veacu I al XV-lea este as igu rată pr i n aceea c ă s u ­
pra pu n stratu l d atat p e l a 1 442 ş i , I a rînd u i l o r , sînt t ă i ate d e z i ­
d u r i le u n e i camere (vez i d i n n o u f i g , 4, profi l l a s c . 1 :20 S4) ,
constru ite În veacu l a l X V I-lea.
Toate acestea, n e d eter m i n ă - avînd În vedere raport u r i le
în tr e fu n d aţ i a z i d u l u i camerei ş i stratu r i le anterioare - s ă În­
.cad r ăm mai prec i s s u prapu ner i l e strat igrafice d i scutate, aparţi ­
nîn d faze l o r I I I ş i I V , Între m i j locu l seco l u l u i a l XV-lea ş i Înce­
p utu r i le ce l u i d e - a l X V I-lea,
N u mai i ns istăm acu m asu pra l u cr ă r i lor - Înd eaj u n s de co­
m e ntate28 - de transform are a caste I l! l u i , Într-o reşed i n ţ ă per­
man entă a fam i l ie i Corvi neşt i lor, l u crări cont i n u ate de către
E l is abeta Sz i l agy i , p î n ă către an u l 1 480.
Î n această fază a I V-a, s-au constru i t camere d e locu i t , ş i
s-au rea l izat ace le transformări d e pe l at u r a n ord ică (d e p i l d ă ,
.. camera a u r ită" , a r i pa l u i M ate i cu logg i a etc . ) , care i l ustrează
pătru nderea p r i m e lor e l e m ente a l e Renaşte r i i şi În Trans i lvan i a .
Tot atu n c i - d u pă c u m am v ăzut - s-au rea l i zat ş i fresce le cas­
telu l u i (p ictu ra d ecorat ivă d e pe tu rn u r i , prec u m şi fresce l e log­
g ie i. M ate i ) .
I n veacu l a l X V I-lea - d u pă sti ngerea fam i l i e i Corvi neşt i l or
(1 507) şi t recerea caste l u l u i şi a d om e n i u l u i În poses i a fa m i l ie i
de En n i ng (Terok)29, s-au executat constru cţ i i ş i a m e n a j ă r i d e m a i
m ică Î n t i ndere.
D i ntre acestea, am c i tat deja ş i o Încăpere d e plan rectan­
gu l a r - cercetată arheo log i c - , a l e cărei fu n d aţ i i d escoperite
l a sud de t u rn u l est i c al porţ i i , erau s u p rapuse de un zid apar­
ţ i n înd cu s i g u ranţă faze i Beth len30, d ec i Începutu l u i ce l u i de- a l
X V I I-lea seco l .
FAZA a V-a
U lt i m a fază care a fost d eterm i n at ă (a V-a) este m arcată de
<l esfi i n ţarea vech i lor s iste m e d e apărare, ş i a s i stem u l u i d e .. g u r i
<le t ragere" ( o d ată cu fostu l d r u m d e straj ă) , p r i n r i d i carea u nei
z i d ări i d e cărăm i d ă ş i p i atră (vezi fig. 8) , z i d ăr i e care a acope­
rit În parte, În veacu l al X V I I-lea, vechea p ictu ră de pe '" Tu rn u l
Pust i u " .
Î n aceeaş i faz ă a u fost constru ite " Terasa Beth l e n " d i n col­
ţ u l n ord -est i c al caste l u l u i , prec u m ş i " Bast i on u l Alb" (1 61 9) În
faţa fostu l u i t u rn esti c al porţ i i , c a o ad a ptare a s i ste m u l u i de
apărare pr i n "zid-scut" ( .. Sch i l d m aue r") .
Const r u cţ i i le a m p l e , ce au transform at Î n m are parte, arh i ­
tectu ra caste l u l u i , (ş i com part i m entarea s a i nterioară) ad aptÎn­
<l u - I epoci i , aparţi n faze i Bet h l e n , fi i nd d atate prec i s , pe baza
'\.I n e i ser i i de i nscri pţi i , În an i i 1 61 8- 1 61 931 •
În seco l e l e X V I I I - X I X , p î n ă l a i ncend i u l d i n an u l 1 854,
<aste l u i - care d even ise d u pă 1 722 , pri n trecerea În stăpîn i rea
aust r i ac ă , un sed i u ad m i n i strat i v şi l oc d e refu g i u (ca d e p i ld ă
Î n t i m pu l r ăscoa l e i d i n 1 78432) , - va cu n oaşte d oa r reparaţi i
cu rente ş i m ic i amenajăr i .
* Tortiirmen - d i e um d as J ahr 1 442 gebaut w u rden ; d ieser Bau w i rd J ancu
A j u n ş i a i C I , este l ocu l s ă ream i nt i m În m od s u cc i nt, ce le c i n c i
faze p r i n c i pa l e - stab i l ite p e baze arheo log ice coroborate c u
observaţ i i d e ord i n a r h i tect u r a l - a le evo l u ţ i e i Caste l u l u i de l a
H u ned oara, Între veacu r i l e X I V - X V I I .
2 Vezi com entari i le privind faze le d e transform are a l e caste l u l u i În
Teşed inţă perm anentă, executate În a dou a j u m ătate a veacu l u i a l X V-lea,
la: V . Vătăş i a n u , Istoria artei feudale . . . . . . p . 608- 609, idem În Istoria artelor
plastice . . . . p. 41 3 ; şi la O. Velescu , st. cit., p. 6 3 - 65 şi lucr. Cit., ed . 1 ,
p . 1 7 sqq.
2 9 Pentru istor ia caste l u l u i În secolele X V I - X I X vezi O. Ve lescu , s t .
cit., p . 65-70. i n cercetăr i l e d i n 1 966 Î n seCţiu nea S4, Î n careu r i le 2-4
(fig. 4) s-au descoperit restu r i l e u nor zid u ri d i n cărăm i d ă pe fu ndat i i d e
p i atră ; aceste zid u ri Î n gros i m e d e 0,48 m - 0 , 50 m aparţineau u n e i c � m ere
Tect angu I are, adosate În secolu I al XVI·lea zidu lu i incintei a 2·a şi erau
"tăiate de un zid d i n etapa Beth len (secol u l al X V I I- lea) .
3 0 Ne referim l a zidu l m ed i an . aflat Î n cu rtea interioară d i n coltu ' l de
sud ·est a l castelu l u i . S ituaţia stratigrafică (vezi fig. 4, profi l e l e S 4 ş i H 2a)
p recum şi tehnica de constrUCţie (alternarea rînd u r i lor de p i atră cu asize
de căr ăm idă, teh n ic ă prezentă şi În alte locu ri ale caste l u l u i ) , d atează acest
Z i d la Începutu l veacu l u i al X V I I-lea, d ec i În faza Beth len . Vezi şi nota 29 .
31 0 inscripţie de pe paramentu l l atu r i i de vest a turnu l u i estic al porţi i
. - pie rdută astăzi - a fost reprodusă d e 1 . Mol ler (Iucr. cit . fig . 74). D i ntre
.
ln scr i p ţ i i le vizi b i l e Încă. am i n t i m pe cea de pe l atura estică a " Bastion u l u i
A l b " , (1 61 9) , sau pe cele d e pe ancad ram ente le de ferestre, d i n aceeaşi peri­
oa d ă .
3'! C f . O . Velescu . s t . c i t. . D. 68- 70 .
http://patrimoniu.gov.ro
- Faza I cores p u n d e cetăţ i i i n i ţ i a l e , a cărei d atare pe cale'
arheolog ică În veacu l a l X I V- l e a , este s p r i j i n ită ş i d e car acte­
r i s� i c i le ancad ram ente lor d i scu tate , prec u m ş i de s u ita d oc u m e n ­
t e l o r i stor i c e.
- Faza a I I-a, d atată cu s ig u ranţă În j u r u l an u l u i 1 442, r e l evă
efonu l l u i I anc u d e H u nedoara d e a Întări pri m a cetate, p r i n
r i d icarea u n e i a d o u a centu r i de z i d , c u t u rn u r i rot u n d e l a c o l ­
ţ u r i , p rec u m ş i a u ne i ser i i d e a lte l ucrăr i d e fort i ficare .
- Faza a I I I- a , este m arcată p r i n s u praÎn ă l ţarea tu r n u r i lor
şi prin constru i rea u nor .. guri d e păcu ră " pe console . Tot aceste i
faze Î i pot fi at r i b u ite ş i l u crăr i l e de transformare a l e cetăţ i i
Într-un caste l , transfo r m ă r i d atate Între an i i 1 446 - 1 45 3 .
- Faza a I V-a, d atată Î n a d o u a j u m ătate a veacu l u i a l X V- l e a ,
coresp u n d e transform ăr i i caste l u l u i În tr-o reşed i n ţă a fam i l i e i
Corv i n eşt i l o r . ( Corespu nde d ec i , i sto r i c , per i oadei E l i sabete i
Szi l ag y i ) .
- Faza a V-a, u lt i m a d i ntre faze le stab i l ite, se s ituează l a
Î n ceputu l seco l u l u i a l X V I I- lea (etapa Beth l e n ) ş i cores p u n d e
l u crăr i lor de transform are a l e caste l u l u i ş i d e ad aptare d i n p u n ct
d e vedere c i v i l ş i m i l itar, cer i nţe lor .e poc i i .
Caste l u I d e l a H u n ed oara - restau rat astăz i , Într-u n m od care
a căutat s ă respecte p r i n c i p i i le de bază a l e resta u r ă r i lor cu carac­
ter i stor i c - , reprez i ntă acu m , pentru evo l U ţ i a arh itectu r i i m i l i ­
tare d i n Trans i l van i a , u n doc u m ent m ater i a. l c u sem n i ficat' i i deo-
sebite .
Dacă În pri m a s a fază, fort i fi caţ i a se i ntegrează Î n ser i a o b i ş­
n u ite lor cetăţi reg a l e , faze l e caste l u l u i d atate În veacu l a l X V- l e a ,
Î I i n d i v i d u a l i zează, Întrucît e l e conservă e l em ente cu a n a l og i i
d i recte În am b i anţa arh i tectu r i i fe u d a l e occ i d enta l e .
Aşad a r , con c l u z i a apare evi dent ă : C aste l u l Corv i n eşt i l or de
l a H u nedoara, d acă i l ustrează o evo l U ţ i e - comparab i l ă cu aceea a
a ltor ansam b l u ri med i eva le fort ificate trans i lvănene - d e l a
faza d e c astru rega l l a aceea d e reşed i n ţă n o b i I iară, d e l a acest
p u n ct Îş i găseşte ca atare cu greu a n a log i i a i c i , const it u i nd astfe l
Încă o m ărt u r i e d e o ed i ficatoare autent ic itate Î n legătu ră cu
pos i b i l it ăţ i l e arh i tectu r i i fe u d a l e d i n Tran s i lvan i a , Î n cel d e-a l
XV-lea veac .
Z U SAM M E N FA S S U N G
I n der E i n leitung w i rd vom Verfasser hervorgehoben , d ass d i e Entwick­
l u ngsphasen des Sch losses von H u nedoara insbesondere d an k der in d e n
J ah ren 1 966- 1 967 fiir Restau r i eru ngszwecke du rchgefiih rten arc h ăolog isch en
Ausgrabungen festgeste l lt werden konnten . Weiterh i n n i m mt der Verfasser
zu den Ergebnissen der vorhergehenden Forschu ngen Ste l l u ng .
A u f G ru n d der Stratigrap h i e werden folgende P h asen fiir d ie Entwick­
l u ng des m itte l a lterl ichen Kom p l exes von H u n edoara festgestel l t :
1 . P h ase: e i n e B u rg - kon igl iches Castrum - u ngefăhr M itte d e s 1 4. J h . ,
bestehend aus einer U m fassu ngs m au e r , wahrsch e i n l ich von Qu ad rattii rmen
(auf jeden F a l i der Tortu rm) geschiitzt.
2. Phase : ei ne zweite M auer - m it Ru ndtiirmen u nd 2 rechteckigen
von H u nedoara zugesprochen, da d ie B u rg im J a h re 1 409 vom u ngarischen
Konig, der H u n i adyfam i l ie abgetreten w u rd e .
3 . P h as e : d ie Tii r m e und U m fassu ngsmau ern werden erhoht u nd m i t
Pec h n asen u n d Sch i essscharten versehen . D i e Barbacane u nd der Tu rm Ne­
boi�ea (eventu e l l W iedererrichtung e i n es ălteren Tu rm es) werd en gebaut. Z u r
s e l ben Zeit - zw ischen 1 446 - 1 453 - werd en d ie ersten Tei l e des eigent l i­
chen Sch losses errichtet.
4. P h ase: d iese entspricht der zweiten H ălfte des 1 5 . J h . , im Sch loss
werden e i n ige Wohn răume gebaut. In d i esem Zussam m enh ang g i bt es Elemente
d i e sti l istisch der Rena issance angehoren . H istorisch ist d i ese Zeit m it d e r
Tătigkeit d e r G attin J ancus von H u nedoara, E l isabeth Szi l agy, verbu nden .
5 . P h ase: fălit in d as 1 7 . J h ., als e i n e Reihe von Wohn rău men errichtet
u n d der siid-ostl iche Te i l m it einer Sch i l d m auer ( h a l bkre isform ige Bastei)
befestigt w u rd e n .
H istorisch gehort d i ese P h ase d e r Zeit d e s Fiirsten G . Beth l en an .
A i s Sch lussfolgeru ng w i rd d i e I n d i v i d u a l ităt d es Schlosses d u rc h s e i n e
vorwiegend westeu ropăischen E lem ente i m Rah m en der d am al igen s i e ben ­
biirgischen Befestigu ngen hervorgehoben . Zugleich ste l lt d i eses e i n au fsch luss­
reiches Zeug n i s der m itte l alter l ichen Kriegsbauku nst S i ebenbii rgens d ar .
I n d en Aufsatz " H istorische Sch l ussfolgeru ngen iiber d ie arc h ăolog ischen
Ausgrabungen bei dem m itte l alterl ichen Sch l oss von H u n edoara (weiter
u nten i n " Bu letinu l M o n u m ente lor Istorice", nr. 2, 1 970, S . . . . ) gel angt R o l and
Sch i l l i ng auf Grund e i ner e i ngehenden U ntersuc h u ng der ersten h i storischen
U rku nd en, betreffend d as Sch loss von H u n ed oara zu Sch l u ssfolgerungen d i e
vol l ko m m en d ie archăologischen Betrachtu ngen bestătigen , wonach d i e
erste B u rg aus d e m 1 4 . J h . stam m t . D i e erste Urkunde in welcher das Sc h loss
von H u n edoara erwăhnt w i rd , stam m t aus dem lahre 1 364 .