PROTECTIAFAUNEI DE CHIROPTERE

IN ROMANIA

DANIELA BORDA

s02,7(498)

Lucrareaabordeazeproblematicaocrotirii chiropterelortn Romani4 fiind

aretateprincipalelecauzecarcau dusla reducerea populafiilorde lilieci. Sunt
prezenqte reglementarileexistentepe plan inlemalional,ln spccial ccle
europenc,canevizeazaconsewarea chiropterelor$i a mediuluilor naturalti
suntdiscutatelegilc adoptatcdc catrclara noasFain accstsens.In final sunt
punctateprincipaleledirecFisprecarcar trebuisaseindreptemtsurilepentru
protcc achiroptcrclor.

in ultimeledecenii,efectivelemajoritdliispeciilordelilieci s-au
redusconsiderabilnu numaiin Romdnia,ci 9i in toatdEuropa,astfel
incAtnecesitatea protejdriilor a devenitdin ce in ce mai stringente.
In lara noastr5,o primd luarede pozilie in acestsensa fost cea a
Porfirei Barbu (1974)careafimracd a sositmomentul ca tn
aceastdprotecliesdfie tncadrayiSi liliecii, prelioSialiali ai omului
impotriva insectelor ddundtoaredin agriculnrd gi silviculturd.
Ulterior, 9i alli specialigtis-au adtat preocupali de ocrotirea
liliecilor, manifestindu-giingrijorarea fa|6 de soarta speciilor
periclitate (V al e n c i u c, 1982).
'Chiropterele pot fi considerateveritabili indicatoribiologici
pentru stareamediului inconjur6tor, intrucat mdrimea populaliilor
depinde in mare parte de resusele trofice gi de factorii climatici, prdddtorii naturali fiind pulin
numerogigi nesemnificativi.Ca urmare,orice actiuneantropicdreprezintdun factor susceptibilde a
alteraconditiilede existenldproprii acestormamiferegi, implicit, de a determinareducerea drasticd
a efectivelor.
Observaliirecentearatdc6,in Romdnia,numirul liliecilor din interiorulpe$terilora scdzutin
ultimul timp ingrijoritor de mult. Cavitili subteranecare, in anii 1955-1960,reprezentau
hibernacule pentruzecide mii de indivizidin numeroase specii(Dumitrescu gi colab.,
1962-1963)nu mai addpostescastdzi dec6t populatii restr6,nse. Printre exemplelecele mai
edificatoarepot fi citate:
- Pe$tera Igrila (BazinulMniera-Agtileu,Munlii P[dureaCraiului),carein prezentasiguri
hibemareaa doarcdtevazecideRhinolophus ferrumequinum,Rhinolophus hiposiderosgi
Myotis sp.(B o r d a, 1999);
- PegteraLiliecilor de la Gura Dobrogei (Valea Casimcei,Munlii Dobrogei),care in
perioadaamintitdaddpostea o coloniede hibernarede cca. l0 000 de indivizi, qi carein
prezentconstituiehabitat de hibemaredoar pentruun grup restrdnsde Rhinolophus
mehely,Myotismyotis$i Miniopterusschreibersi(B or d a, 1999);
- Pe$tera Muierilor(CheileGalbenului,Mun{ii Pardng)9i Peqtera Meziad(Munfii Pidurea
Craiului)sunt caviteli carstice,in care inci hibemeazdcdtevasutede lilieci. in aceste
peqteri,speciacu cel mai marenumdrde indivizi esteRftinolophus fetumequinum;
- Pegtera Liliecilor de la MdnistireaBistrita (Munfii Cdpdlinii) in care,recent,a mai fost
identificat doar un numdr mic de lilieci in hibemare,din speciile Rhinolophus
fernunequinlutt, Plecotusauritus9i Barbastellabarbastellus.
Ocrot.hat.,ned,ihcoti.,t.4445, p.5l-57, Bucuretti,2000-2001
 In alte cazurisitualiaestegi mai gravd,peqteriprecunrLimanu(BazinulLaculuiMangalia)qi
Pigni{a(BazinulMniera-Aqtileu, Munlii PddureaCraiului)fiind completpirisite de marilecolonii
carr, in urmi cu o jumdtate de secol, constituiauunul din elementelecelemai caractenstice lor.
Acest fapt este datoratinchiderii acestorpe$teri,fie cu o poarti inadecvaticerinlelorliliecilor
(cazulpeqteriiLimanu),fie cu plasdde sdnni deasainstalatide citre localnicipentrumenlinerea
nealteratda acesteicavitdlicarsticein scopulcaptdriideapi potabild(cazulpegteriiPi$nila).
Cauzelecareau condusla diminuareaseverda populaliilorde lilieci pot fi gnrpatein patru
categoriiprincipale:

1. Deteriorareasaudistrugerea
habitatelor
Pentrumajoritateaspeciilor,addpostulpreferatil reprezintdcavitAllecarstice,indeosebicele
in careexisten{aunorcurenlide aer genereazd varialii ugoarealetemperaturiiaerului.Prin urmare,
oriceintervenlieumandcareafecteaz[morfologiaacestorpegteri,de genuldecolmatirilor,din cein
ce mai despracticatein speologiaexplorativd,ori inchidereaintrlrilor cu po(i mai mult saumai
pulin etan$e,poateinducemodificdriin regimuldeventilafie,suficientde mari pentruca liliecii sd
le abandoneze.
Alte addposturifrecventutilizatede unele specii,sunt scorburilecopacilor.in consecin{d,
redlicereapddurilorin ansamblullor, 'dar mai ales tdiereacopacilorbdtrani constituiefactori
importanliin restrdngerea
habitatelornaturale.

2, Perturbareacoloniilor
Liliecii sunt animalerelativ sensibile,mai cu seamdin perioadade hibemare.De aceea,
intensificareaspeoturismuluiqi cregterea
considerabild a num[rului speologiloramatoriseinscriu
printre principalelecauzecareau determinatreducerea drasticda numdruluide lilieci din pegteri,
precumgi rdrirealocurilordehibemaresaude creqtere a puilor.

3, Diminuarearesurselorde hiani
Efectelenegativepe care utilizareapesticidelorin agriculturdgi silviculturdle ar-easupra
densiteii populaliilor,se manifest[nu numai direct, prin intoxicareaanimalelorin momentui
pulverizdrii,ci mai alesindirect,prin schimbErilecantitativeqi calitativepe careace$ticompugide
sintezi ie producin compozitiaentomofaunei, adici tocmaiin ceeace reprezintdhranade bazd,a
liliecilor. Consecinfe
similareaudesecdrile 9i lucrdriiedeamenajare hidroenergeticda riurilor.

4. Alterareagenerall a mediuluinatural
Industrializareaexcesivi,extindereahabitatelorumaneqi cre$terea accenfuatd a graduluide
poluarereprezinti o aureninlaredin ce in ce mai gravd,careplaneazl,asupraintregii flore gi faune,
inclusivasupra speciilor
delilieci.
Din aeestemotive,atenliabiologilor din intreagalume 9i implicit a celor din Europa,s-a
concentratpe problemele pe carele ridicl ocrotireaspeciilorde lilieci aflatepe calede disparilie,
principalapdrghiede ac{iunefiind perfeclionarea instrumentelor legislativede protejarea naturii
sdlbatice.
Astfel, la ceade a II-a ConferinldInternalionaldpentraProtecliaLiliecilor, ale cdreilucriri
s-audesfrguratla Amsterdam, in 1970,au fost discutatecauzelemajore ale declinuluipopulaliilor
de chiroptereqi s-arecomandat generalizarea,
in toateldrile participante,
a misurilordejaaplicatein
nraimultestatedin Europa,Americagi Australia(Stebbings, 1971).La Conferinla Napiunilor
Unite as:rpramediulttidin 1972,organismele intemalionale gi-au exprimatdorinlade a aclionain
comunpentruconservarea vietiisdlbatice.

52
 Ulterior, au fost elaboratecateva reglementiri europenevizdnd mdsurile intemalionale
necesare pentrua se ajungela o proteclieeficientda naturii,inclusiva liliecilorgi a habitatelor
acestora.
in urma Convenlieide la Berna, privind conservarea vietii sdlbaticegi a mediuluinaturalin
Europa(19septembrie 19799i I septembrie1982),a fostelaboratilistaspeciilorprotejate (AnexaI[) 9i
cea a speciilor strict protejate(Anexa III), liste in care se regdsescabsoluttoate speciilede
microchiroptere.
Convenliade la Bonn, semnatdla 24 iunie 1982, a avut drept obiect protecliaspeciilor
migratoaregi a animalelorsdlbaticea cdror ocrotires-a dovedita fi deficitard,chiropterelefiind
inclusein AnexaII. redactatiin octombriel9&5.
Directiva Consiliului Comunitdlii Economice Europene 92-93, pivind conseryarea
biotopurilor9i a fauneigi florei sdlbatice,emisdla 21 mai 1992,recomanddadoptareamdsurilor
indispensabile pentrumenlinereasau reconstrucliahabitatelororiginale ale speciilorde interes,
gi
precum conservarea elementelorde peisaj de mare importanf[pentru existenlaanimalelorgi
plantelor(F a i r o n , 1996).
ln fine, Inlelegereade la Bonn asnpraconservdriililiecilor din Europa,intrati in vigoarela
I ianuarie1994in virnrteaConvenlieidin 1982,a avutdreptobiectivmajorinstituireauneicooperiri
intem-ajionale in scopulcercetdrii,monitorizdrii9i protejirii liliecilor (W o I o s z y n , 1998).
.In afar[ de acestereglement[rieuropene,conservarea naturii necesitdprogrameregionalegi
locale,prin caresdseasigureaplicareaunor mdsuriconvergente gi durabilede protecfie.ln calitate
de lari participantdla ConferinlaONUprivind mediulsi denoltarea,desfiguratdla Rio de Janeiro
in 3-14 iunie 1992, RomAniaa semnat declaraliareferitoarela modificdrile climatice 9i la
conservarea biodiversitdlii,exprimindu-9iastfel ,,voin!apolitici" de a se integrain activitatea
internalionald de protecliea mediului(Vddineanu, 1992).Ca urmare,la 1l martie1993a fost
promulgatdZageapentru aderareaRomdnieila Convenlia privind conservarea vielii sdlbaticegi a
habitatelornaturaledin Europa, adoptatdla Bemah 1979.Aceastdconventieprevedeca statele
membreale ConsiliuluiEuropei gi ceila$i semnatariai actului sd adoptemdsurilelegislativegi
administrativeadecvategi necesarepentru protejareaindeosebi,a biotopurilor caracteristice
speciilorde plante gi anirnalemenlionatein AnexeleII 9i IiI, dar gi pentrusalvgardarea tuturor
biotopurilor naturaleafectatede intervenliileantropice.Potrivit acestordocumente,Pipisffellus
pipistrellusfigureazlin categoriaspeciilorprotejate,toatecelelaltespeciide microchiroptere fiind
incluse,agacum am menlionatmai sus, in grupaspeciilorstrict protejate.Legeamai cuprinde
dispozi;ii generalelegatede conservareabiotopwilor qi de proteclia florei qi faunei silbatice,
reglementdrisuplimentarereferitoarela speciilemigratoare,precum gi mijloacelesau formele
interzisede exploatare a animalelorgi plantelor.
Legea protecliei mediului, intrati in vigoare in decembrie1995, reglementeazd regimul
conservdriibiotopurilorqi biodiversitilii, pe baza principiilor shategicefundamentaleale unei
dezvoltiri durabile.
Oricdt de judicios ar fi ea elaboratd,aceast6legislafierim6ne insuficienti pentruoblinerea
unor rezultatepalpabilein ocrotireanaturii atataweme cdt, in virn:teaei, nu se aplicdgi un set
minim de misuri concrete.Pentrua ajungela o protec{iereali a liliecilor, propunemca forurile
administrativeabilitate,organismeleneguvemamentale 9i biologii sd-giconcentreze atenliaasupra
urmitoarelor probleme:
I. Necesitateaprotejdrii habitatelornantrale
Pentru atingereaacestuidezideratse impuneca, inainte de toate, sd fie efecruatestudii
extensivepentruidentificarea acelorcavitdlicarstice
careconstituieincdsausuntsusceptibile de a
redevenihabitateimportantepentrulilieci 9i cdroratrebuiesdli se acorde,din acestmotiv, statutul
de rezervaliigtiinlifice chiropterologice.inchidereaacestorpegteriimplicd avizul obligatoriual
specialigtilor,deoareceea trebuie ftcuti in concordanldcu cerinlelefiecdreispeciiin parte.De
pildd, Rhinolophr.ts fenameqttinum are nevoie de deschiderimari (20x30 cm), Rhinolophus
hipposiderosacceptdgi deschiderimai mici (15x25cm), in timp ce Miniopterusschreibersieste

)J
extremde sensibilla odcetip deingrldire. Cdtevamodeledeporli utilizatepentruinchidereaunor
cavitelisubterane in scopulprotejdriilor suntredatein figural.
Pentruliliecii silvicoli esteutild creareaunei relele de addposturiartificialede hibernare,
montindin copaciilipsili de scorburicutii specialconfeclionate in acestscop.Existddejaproiectate
mai multe modele pe careliliecii le diferenliat,
acceptd in funcliede etologiafiecdreispecii(fig. 2).
O variantl bine toieratdde toatespeciilede chiropteresilvicoleo constituiepor,tiunilescorburoase
recuperatedin copaciiteiali (fig. 3).
Solulia optimd o reprezint[,insd, conservarea addposturile naturale,astfelincAt se impune
eliminareape cit posibiia oricdreiintervenliice contribuieia degradarea mediuluinaturaldeviaF.
2. Evitareaperturbdriicoloniilor
Deranjareacoloniilor de matemitatesaua celorde hibernareprovoacddeseorimoarteaunui
mare numir de indivizi, deoareceacestegnrpdrisunt alcituite in fazele cele mai sensibileale
De aceea,in pe$terileundemai existdastfelde colonii gi caresunt
cicluluide viali al chiropterelor.
in acelagitimp obiectiveturistice,a$acum estecazulPegteriiMuierilorgi al PegteriiLiliecilor de la
Mdndstirea Bistrifa,seimpunescoatereaimediatddin circuihrldevizitarea sdlilorocupatedelilieci.
3. Evitareadistrugeriifaunei entomologice
Chiar dacdfatamentelecu insecticidese aplicdin RomAniala un nivel sensibilmai scdzut
decdtpe plan mondial,estenecesarca acestesubstanle sdfie utilizatecu mult discemdmdnt,pentru
ca accidenteleecologiceproduseatdt prin acumulareain organismulIiliecilor a produgilorcu
toxicitate crescuti, cdt 9i prin distrugereaneselectiv[a insectelorse poatd fi prevenite.De
asemenea, lucrdrilede desecare gi de amenajare
a cursurilorde ap[ trebuiesEfie precedate,
tt mod
obligatoriu,de studii de impactbiologic,prin caresi se urmdreascd gi eventualele
consecinlepe
careacestelucrdrile pot aveaasuprachiropterelor.
4. Menlinereastandardelordecalitatea rnediuluiinconjurdtor
Din acestpunct de vedere,reducereapoludrii industrialeqi a gradului de antropizarea
terenurilordin vecindtateaageziriiorumanesau a zonelercu potenlialturistic ridicat,precumgi
restringereaexploatdrilorexcesivea structurilordereliefjoaci un rol esenlial.
5. Promovareaunorprograne de informarea populaliei
Astfel de programepot fr realizate in cadrulunoracliunideeducareecologic5,printr-ostranse
colaborareintre organizaliileneguvemamentale gi cadreledidacticede la toate nivelurile de
invdldmdnt.Ele trebuiesd uzezede cele mai variatemijloacede informare,dat .fiind faptul cd
uciderealiliecilor gi indeosebi,a celorcareigi gdsescaddpostin clddiri, estede multe ori un gest
ficut nu din rea-voin1d, ci pur gi simpludin ignorareabiologieigi a importanleideosebitea acestor
animale.Pentruo realdprotecliea liliecilor esteobligatorieschimbarea mentalitilii oamenilorin
sensulinlelegeriiimportanleicrucialea fiecdreipirli a mediuluinostru.Dar,inaintede a seajunge
ia sctrimbarea unei mentalitili vechi gi preaadAncinrdddcinate, se impuneadoptarea de urgenfda
uneilegi specialecaresdreglementeze loateaspecteleprivindprotecliachiropterelor
in Rominia.

BATS PROTECTIONIN ROMANIA

SUMMARY

The paper approachesthe problem concerningthe protectionof chiropterasfrom Romania, first of all
pointingout the main causeswhich led at the decreaseof bats populationfrom their naturalenvironment,
especiallyfrom caves.Thesecausesare lossof naturalhabitats,disturbance of colonies,reductionof food
resourcesand environmental That stateoffact is illustratedbv the actualsituationofsonrecaves
destnrction.

\A
from Romania,which half a centuryago werethe habitatsfor thousands of batsfrom manyspeciesand in
presentare the shelterfor only few individualsbelonging to threeor four The caves
speciesof chiropteras.
Igrila,Meziad,Muierilor,Liliecilorde la MindstireaBistrila and Liliecilorde la Gura Dobrogei areonly
someof the mostknowncaveswherethe numberof batsdecreased considerably. OthercavesasPignilaand
Limanuwerecompletelyleft by bats.
The internationalnormswill be presented, mainly the Europeanones,which referto the protectionof
the batsspeciesandtheir habitats.The lawsadoptedby our countryarealsodiscussed: theLau;of Romania's
Adhesion to the Conventionconcerningthe Preservationof Wild Life and of the Natwal Environmentfrom
Europe, enteredinto force on I I March 1993and the Law of the EnvironmentalProtection, cameinto force
on Decernber 1995.
For the efficientconservationof batswe considerthat the prioritiesare the protectionofthe natural
environmentby avoidingthe perturbationof the colonies,by avoidingthe destructionof entomological
fauna,the maintenance ofthe environmentqualitystandards. The promotingof the informingprogrammes
and peopleeducationalprocessin orderto preservethis greattreasurewhich is wild life arevery importan!
too.

BIBLIOGRAFIE

1974B a r b u P., Ocrotirealiliecilor, Ocrot.Nat.,Bucuresti,l8,l: 29-36.

1999B o r d a D., The distributionof bats in Romania'scaves(I),Trav.Inst,.Spdol.,,EmileRacovitza",
Bucuregti,XXXVII, in press.
1 9 6 2 - 1 9 6D3u m i t r e s c u M., Tanasachi J., Orghidan T . , R d s p d n d i rcehai r o p t e r e il n
or
RP. Romdnd,Trav.Inst. Sp6ol.,,EmileRacovitza",Bucuregti)OO(ft 509-575.
1996F a i r o n J., Chiroptereset milieu souterrainnaturel, Atlasdu karstWallon, Provincede Lidge,I:
f)-o).
l9TlStebbings R.8., Batsprotectionandtheetablishment of a newcaveresemein theNetherlands,
St.in Speology,2, parts34: 103-108.
1968Valenciuc N., Ion N, P lecotusaustriacus Fischer1829(Mammali4Chiroptera) prezentin
gt.
fatma Romdniei,An. Univ. ,,A1.i. Cuza",sect.Biol., Iagi, 14:120-124.
1982Vedineanu N., Biologiachiropterelor $i ocrotirealor in Romdnia,Mem. Sec| $1.,s. IV,
Bucuregti,Y, 2: 339-386.
1992yadineanu A., ConferinlaONUprivind mediulgi dezvoltarea: Rio de Janeiro,3-14 iunie 1992,
Ocrot.nat.med.inconj.,Bucuregti,36, 2; 93-96.
1998 Woloszyn 8.W., Protectionof bax, Enciclopaedia Biospeologica n: 1292-1296,Moulis-
Bucarest.

ACADEMIA ROMiNi, FILIALACLUJ-NAPOCA

INSTITWULDE SPEOLOGIE ,,EMILRACOVIP("
Primit ih redacliela: 5 mai2000

)J
 e
Fig. L Modeledeporli recomandate pentruinchiderea peiterilorceadepostesc
lilieci:
a Sib - modeldepoartaculisantA:
c - poaftabetonatz-
cu grilaj;
d fi e - modelideporticu grilaj.

56
 (,L t:-=

.----/-=-*

oe
Fig.2. Adaposturi pentrulilieciisilvicoli.
artificiale
a Sib - modelde addpostarti{icialpentrulilieci ce preferlfisurile.Fantade accesnecesita o lalimede 15 mm ;
c - modelde adApost artificialpentruliliecii din geadPipis ellus;
d li e - altemodelede cutii anificialepentruliliecr.

artificialpentrulilieciconfectionat
Fig.3. Adapost prinrecuperarea
uneiscorbur..

57