RECOMANDĂRI PRIVIND CONŢINUTUL

LUCRĂRII DE LICENŢĂ ŞI DISERTAŢIE

 Coperta interioară va conţine titlul lucrării, gradul didactic, numele şi prenumele

coordonatorului ştiinţific şi numele şi prenumele absolventului, localitatea şi anul.

 În cuprinsul lucrării de finalizare se vor menţiona paginile la care se regăsesc capitolele

şi subcapitolele lucrării (inclusiv Introducerea, Concluziile şi recomandările, Referinţele
bibliografice şi Anexele). Fiecare capitol va începe pe pagină nouă.

 În Introducere se pot preciza următoarele: - importanţa temei şi motivaţia realizării

cercetării; -scopul și obiectivele cercetării, rezultatele preconizate şi relevanţa; - o scurtă
prezentare a lucrării.

În această secțiune autorul face precizări cu privire la: motivele pentru care a decis să
abordeze o astfel de temă; ipotezele analitice de la care a pornit; obiectivele de cercetare
pe care și le-a propus, metodologia analitică sau narativă folosită, principalele aspecte
metodologice și structurale aferente lucrării. Introducerea trebuie să răspundă la
următoarele întrebări: care este problema economică studiată, de ce este importantă și
pentru cine prezintă interes? În cadrul introducerii se prezintă, de asemenea, rezultate
asupra cărora exista deja un consens în literatura de specialitate. Foarte importantă este
prezentarea în introducere a modului în care se raportează propriile rezultate la cele
obținute în alte studii de specialitate: dacă sunt conforme sau dacă diferă etc. Tot aici pot
fi menționate persoanele care au contribuit direct sau indirect la realizarea cercetării. Tot
în introducere pot fi evidențiate elementele de originalitate ale lucrării, se poate face
referire succint la modul de investigare a problematicii cercetate și se poate realiza și o
scurta trecere în revistă a conținutului secțiunilor următoare.
 Stadiul cunoaşterii în domeniu (care poate fi prezentat în cadrul unui capitol distinct
sau în cadrul fiecărui capitol, după caz, realizându-se subcapitole distincte) reprezintă o
sinteză a literaturii de specialitate din domeniul temei lucrării.
În această secțiune a lucrării autorul trebuie să realizeze o prezentare critică a literaturii
de specialitate prin evidențierea altor cercetări care au fost întreprinse în domeniul de
interes și expunerea principalelor puncte de vedere/ abordări/ teorii ale unor autori
consacrați în domeniul cercetat. Prin realizarea stadiului cunoaşterii, studentul va arăta că
are cunoştinţe cu privire la studiile realizate până în prezent cu privire la tema abordată în
lucrare. Prezentarea trebuie să fie sintetică și să se refere la cel puțin 4-5 studii relevante
pentru problema studiata. Pentru identificarea referințelor relevante se recomandă
utilizarea bazelor de referinte, cum ar fi JStor, ProQuest, Science Direct, Elseviersau a
colecțiilor de working papers, cum ar fi NBER, REPEC, SSRN.
Se recomandă a se avea în vedere o selecție echilibrată a contribuțiilor (literatură
teoretică vs. literatură empirică, literatură recentă vs. literatură consacrată, literatură
autohtonă vs. literatură străină). Literatura consultată exprimă măsura documentării temei
cercetate și este fundamentul pentru partea aplicativă a acesteia. Prezentarea stadiului
cunoaşterii trebuie realizată într-o manieră critică, comentându-se relevanţa, nivelul
valoric, avantajele şi limitele studiilor citate. Nu se recomanda includerea ca referinte a
articolelor din publicatii neacademice, cum ar fi ziare si reviste de popularizare, chiar
daca tematica acestora este economica sau financiara.

 Prezentarea metodologiei cercetării, a părţii aplicative/practicii/studiului de caz şi a

rezultatelor obţinute (unul sau mai multe capitole, cu subcapitolele aferente) reprezintă
contribuția proprie a autorului lucrării de finalizare a studiilor și constituie partea
principală a lucrării.
Această parte presupune stabilirea ipotezelor de cercetare, ca răspunsuri la problema
cercetată, identificarea celor mai adecvate instrumente (analiză de documente, studiu de
caz, interviu, focus-grup, chestionar, analiză secundară de date etc.) pentru testarea
ipotezelor, precum și justificarea alegerilor făcute pentru acele instrumente de cercetare.
Tot în această secțiune pot fi făcute precizări cu privire la sursa datelor, modul de
colectare a datelor etc., dar și limitările metodelor de cercetare alese. Se recomandă
 așadar să conţină următoarele elemente: - metodologia cercetării (studentul va prezenta
ce metodologie va folosi în vederea realizării studiului) - modul de constituire a bazei de
date (studentul va preciza ce date va folosi în realizarea studiului de caz în cazul în care
se face un studiu de caz ce se bazează pe analiza datelor).
Ca date ce pot fi prezentate în cadrul acestei părţi menționăm: datele din situaţiile
financiar-fiscale ale entităţilor, date referitoare la indicatori macroeconomici, cursuri de
schimb, cotaţii bursiere, date pe baza cărora se poate face o analiză a unor pieţe etc. -
analiza datelor și interpretarea rezultatelor obţinute în urma aplicării metodologiei
propuse de student (pot fi realizate aici comparații cu rezultatele altor cercetări prezentate
în partea teoretică a lucrării) - concluzii, comentarii, observaţii şi puncte de vedere
personale cu privire la rezultatele studiului realizat.

 Concluzii şi recomandări reprezintă partea finală a unei lucrări de cercetare și au rolul

de a trece din nou în revistă principalele aspecte tratate/discutate, oferind un răspuns la
problema supusă spre cercetare în introducere.
În această ultimă secțiune se face referire la aplicativitatea rezultatelor, limitele cercetării
și posibilele direcţii viitoare de cercetare sau la recomandările formulate.
Această parte este de asemenea importantă, ea concluzionând rezultatul cercetării şi
analizei efectuate de student.
Concluziile şi recomandările trebuie să fie relevante, să vină ca urmare a analizei arătate
în lucrare şi să fie însoţite de argumente pertinente.

 Referinţele bibliografice vor conţine resursele bibliografice folosite de absolvent în

scopul realizării lucrării.
Reprezintă lista lucrărilor care au fost citate în conținutul licenţei/ disertației, dar și
lucrări citite din care nu s-a citat, ordonate în ordine alfabetică.
Se recomandă gruparea bibliografiei pe categorii de surse: izvoare, literatură teoretică,
literatură empirică, legislație, website-uri etc.
 Anexele pot conţine tabele, grafice, listing-uri ale programelor, demonstraţii mai
elaborate ale unor formule folosite pe parcursul lucrării, figuri, scheme, documente
financiare completate, imagini, hărți etc.
În cazul lucrărilor care presupun prelucrări ale datelor prin diferite programe informatice,
se recomandă să se prezinte în anexe diferite situaţii intermediare, urmând ca în cadrul
capitolelor să se includă doar elementele centralizatoare ce sunt relevante pentru analiza
realizată. Succesiunea capitolelor (şi a subcapitolelor acestora) trebuie să urmeze o logică
a prezentării informaţiilor.