 Exemplul de la pag.

145, în lucrarea Analiza economico-financiară a firmei, Editura

Economică, Bucureşti, 2014, autori: Robu V., Anghel I., Şerban E. C.

Categoria Repartizarea muncitorilor Repartizarea lucrărilor pe Decalajul dintre ponderea

de pe categorii de calificare categorii de încadrare muncitorilor pe categorii
calificare Număr Pondere în Număr ore Pondere în şi cea a volumului
muncitori total (%) normă total (%) lucrărilor pe categorii
I 1.000 25 319.098 25,24 - 0,24
II 720 18 389.445 30,81 - 12,81
III 1.080 27 355.269 28,10 - 1,10
IV 920 23 125.767 9,95 + 13,05
V 160 4 46.235 3,66 + 0,34
VI 80 2 12.605 0,99 + 1,01
VII 40 1 15.800 1,25 - 0,25
TOTAL 4.000 100 1.264.219 100 -

∑ 𝑁𝑖 ⋅ 𝐾𝑖 1.000 𝑥 1 + 720 𝑥 2 + 1.080 𝑥 3 + 920 𝑥 4 + 160 𝑥 5 + 80 𝑥 6 + 40 𝑥 7 10.920

𝐾𝑚 = = = = 2,73
∑ 𝑁𝑖 4000 4000

∑ 𝑉𝑖 ⋅𝐾𝑖 319.098 x 1 + 389.445 x 2 + 355.269 x 3 + 125.767 𝑥 4 + 46.235 𝑥 5 + 12.605 𝑥 6 + 15.800 𝑥 7

𝐾𝑡 = ∑ 𝑉𝑖
= =
1.264.219
3.084.268
= 1.264.219 = 2,44

Din datele prezentate se constată că ponderea cea mai mare a muncitorilor revine categoriei
III de calificare (27%). Volumul lucrărilor după gradul de complexitate are ponderea cea mai mare
(30,81%) la categoria II. Ținând cont de acest lucru, precum și de abaterile înregistrate la fiecare
categorie, se poate observa că valoarea coeficientului mediu de calificare a forței de muncă este mai
mare decât valoarea coeficientului mediu de complexitate a lucrărilor executate ( m t).
Așadar, putem spune că lucrări de categorii inferioare sunt executate cu muncitori cu calificare
superioară, și anume muncitorii din categoriile IV, V, VI execută lucrări din categoriile I, II și III,
fiind utilizați sub nivelul lor de pregătire profesională.
Consecințele unei astfel de situații sunt:
- utilizarea insuficientă a capacității profesionale (a gradului de calificare a forței de muncă);
- creșterea nerațională a costului produselor (întrucât, conform Codului muncii și principiilor
salarizării, forța de muncă trebuie plătită în conformitate cu calificarea sa);
- creșterea cheltuielilor cu salariile, precum și a celorlalte datorii către stat calculate ca procent
din fondul de salarii;
- dispariția dorinței de creștere a calificării, în condițiile în care muncitorul trebuie să lucreze
sub nivelul pregătirii sale.
  Exemplul de la pag. 147, în lucrarea Analiza economico-financiară a firmei, Editura
Economică, Bucureşti, 2014, autori: Robu V., Anghel I., Şerban E. C.

Categorii de
complexitate a
lucrarilor

Categorii de
calificare a
fortei de munca I II III IV V VI VII Total Kci
I 209.098 80.000 30.000 319.098 0.66
II 16.180 185.000 160.000 28.265 389.445 0.48
III 25.000 289.269 41.000 355.269 0.81
IV 4.100 121.667 125.767 0.97
V 19.260 26.975 46.235 0.58
VI 1.200 11.405 12.605 0.90
VII 15.800 15.800 1.00
Total 225.278 290.000 483.369 210.192 28.175 11.405 15.800 1.264.219 0.68

209.098 185.000 289.269

KcI =319.098 = 0,66;
121.667
KcIV =125.767 = 0,97;
15.800
KcVII =15.800 = 1 .
KcII =389.445 = 0,48; KcIII =355.269 = 0,81;
26.975 11.405
KcV =46.235 = 0,58; KcVI =12.605 = 0,90;

319.098 ⋅ 0,66 + 389.445 ⋅ 0,48 + 355.269 ⋅ 0,81 + 125.767 ⋅ 0,97

𝐾𝑐 = +
1.264.219

46.235 ⋅ 0,58 + 12.605 ⋅ 0,90 + 15.800 ⋅ 1 859.214

+ = = 0,68
1.264.219 1.264.219

Valoarea maximă a coeficientului mediu de concordanță este 1. În cazul analizat, coeficientul

mediu de concordanță înregistrează o valoare redusă (0,68).
Pe categorii de calificare se constată respectarea concordanței la categoria VII (KcVII = 1). La
categoriile III, IV și VI situația este satisfăcătoare, valoarea coeficienților fiind apropiată de 1
(KcIII = 0,81; KcIV = 0,97; KcVI = 0,90).
O mare neconcordanță se întâlnește la categoriile I, II, V. Așadar, la nivelul întreprinderii,
trebuie luate măsuri cu scopul asigurării concordanței între calificarea forței de muncă și gradul de
complexitate a lucrărilor executate.
pag. 108, Aplicaţia 10. Analiza eficienţei resurselor umane

Pe baza datelor din tabelul 17 se va realiza analiza eficienței muncii.

Indicatorii utilizați în analiza eficienței muncii sunt:
 Qe 
▪ productivitatea muncii calculată atât pe baza producției exercițiului W =  cât și
 Ns 
 CA 
pe baza cifrei de afaceri W = ;
 Ns 
▪ productivitatea marginală;
▪ profitul pe un salariat.

Tabelul 17. Analiza eficienței muncii

Nr.
Indicatori N-4 N-3 N-2 N-1 N
crt.
1. Qe 2833883 2582741 2341513 2133361 1368169
2. Modificarea Qe -251142 -241228 -208152 -765192
3. CA 4032864 3327326 2748368 2534318 2001380
4. Modificarea CA - -705538 -578958 -214050 -532938
5. Numărul mediu de salariați (Ns) 89 84 47 46 33
6. Modificarea Ns - -5 -37 -1 -13
7. Profitul 161.869 2.462 153.314 46.835 85
Productivitatea medie a muncii
8. 31841,38 30746,92 49819,43 46377,41 41459,67
(calculată pe baza Qe) (1/5)
Abatere - -1094,47 19072,51 -3442,01 -4917,75
Productivitatea medie a muncii
9. 45313,08 39611,02 58475,91 55093,87 60647,88
(calculată pe baza CA) (3/5)
Abatere - -5702,05 18864,89 -3382,05 5554,01
Productivitatea marginală a muncii
10. - 50228,40 6519,68 208152,00 58860,92
(calculată pe baza Qe) (2/6)
Abatere - 50228,40 -43708,72 201632,32 -149291,08
Productivitatea marginală a muncii
11. - 141107,60 15647,51 214050,00 40995,23
(calculată pe baza CA)(4/6)
Abatere - 141107,60 -125460,09 198402,49 -173054,77
12. Profitul mediu pe un salariat (7/5) 1818,75 29,31 3262,00 1018,15 2,58
Abatere - -1789,44 3232,69 -2243,85 -1015,58

Grafic, evoluția productivității muncii se prezintă în figura11 .

Analizând datele din tabelul 17 se constată o înrăutățire a eficienței muncii caracterizată din
prisma indicatorilor: producția exercițiului pe un salariat, cifra de afaceri pe un salariat
(productivitatea muncii) și respectiv profitul pe un salariat.
Productivitatea muncii calculată pe bază producției exercițiului urmează un trend descendent
în ultimii doi ani: scade de la 49819,43 lei/salariat în anul N-2, când înregistrează nivelul maxim, la
41459,67 lei/salariat în anul N, în scădere cu -4917,75 lei/salariat față de anul anterior. Ritmul de
scădere al producției exercițiului este mai accentuat decât ritmul scăderii numărului de salariați.

250000.00

200000.00

150000.00

100000.00

50000.00

0.00
N-4 N-3 N-2 N-1 N
Productivitatea medie a muncii
31841.38 30746.92 49819.43 46377.41 41459.67
(calculată pe baza Qe)
Productivitatea marginală a muncii
50228.40 6519.68 208152.00 58860.92
(calculată pe baza Qe)
Productivitatea medie a muncii
45313.08 39611.02 58475.91 55093.87 60647.88
(calculată pe baza CA)
Productivitatea marginală a muncii
141107.60 15647.51 214050.00 40995.23
(calculată pe baza CA)

Figura 11. Evoluția productivității muncii

Productivitatea muncii calculată pe bază cifrei de afaceri înregistrează ritmuri negative în

anul N-3 și N-1, dar în ultimul an evoluția acesteia se îmbunătățește și atinge nivelul maxim de
60647,88 lei/salariat. Creșterea productivității muncii din ultimul an nu este consecința
îmbunătățirii performanțelor economice ale întreprinderii ci se datorează scăderii numărului de
salariați într-un ritm mai accentuat decât ritmul de scădere al cifrei de afaceri.
Productivitatea marginală calculată atât pe baza producției exercițiului cât și pe baza cifrei
de afaceri înregistrează cea mai puternică reducere în ultimul an de analiză fiind consecința scăderii
eficienței muncii.

Figura 12. Evoluția profitului mediu pe un salariat

 Profitul mediu pe un salariat (vezi figura 12) urmează un trend descendent în ultimii trei ani:
scade de la 3262 lei/salariat în anul N-2, când înregistrează nivelul maxim, la 2,58 lei/salariat în
anul N, în scădere cu -1015,58 lei/salariat față de anul anterior. Ritmul de scădere al profitului
mediu este mai accentuat decât ritmul scăderii numărului de salariați și reflect scăderea eficienței
muncii.
pag. 123, Aplicația 11. Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe

Datele necesare analizei eficienţei mijloacelor fixe la S.C. ALFA S.A. sunt prezentate în tabelul 20.

Tabelul 20. Analiza eficienţei mijloacelor fixe

Nr.
Indicatori N-4 N-3 N-2 N-1 N
crt.
Valoarea medie anuală a
1. 1681174 1765831 1724649 1659012 1564074
mijloacelor fixe totale
Indice de realizare 100% 105,04% 97,67% 96,19% 94,28%
2. Producție vândută 2833883 2582741 2341513 2133361 1368169
Indice de realizare 100% 91,14% 90,66% 91,11% 64,13%
3. Cifra de afaceri 4032864 3327326 2748368 2534318 2001380
Indice de realizare 100% 82,51% 82,60% 92,21% 78,97%
4. Profitul net 161.869 2.462 153.314 46.835 85
Indice de realizare 100% 1,52% 6227,21% 30,55% 0,18%
Valoarea producției vândute
5. 1685,66 1462,62 1357,68 1285,92 874,75
la 1000 lei mijloace fixe
Abatere - -223,04 -104,95 -71,75 -411,18
6. Valoarea cifrei de afaceri la
2398,84 1884,28 1593,58 1527,61 1279,59
1000 lei mijloace fixe
Abatere - -514,55 -290,70 -65,97 -248,01
7. Valoarea profitului net la
96,28 1,39 88,90 28,23 0,05
1000 lei mijloace fixe
Abatere - -94,89 87,50 -60,67 -28,18

Grafic evoluția indicatorilor ce caracterizează eficiența mijloacelor fixe la S.C. ALFA S.A. este
prezentată în figura 13.

3000.00
2500.00
2000.00 N-4
1500.00 N-3
1000.00 N-2
500.00 N-1

0.00 N
Valoarea producției Valoarea cifrei de Valoarea profitului
la 1000 lei mijloace afaceri la 1000 lei net la 1000 lei
fixe mijloace fixe mijloace fixe

Figura 13. Evoluția indicatorilor ce caracterizează eficiența mijloacelor fixe

 În urma analizei se constată o evoluție nefavorabilă a indicatorilor ce caracterizează eficiența
mijloacelor fixe întrucât valoarea acestora înregistrează un trend descendent în perioada analizată,
astfel:
- valoarea producţiei la 1000 lei mijloace fixe scade de la 1685,66 0 00 în anul N-4 la 874,75
00 în anul N reflectând scăderea eficienţei mijloacelor fixe care se explică prin scăderea
0

într-un ritm mai accelerat a producţiei faţă de ritmul de scădere a valorii mijloacelor
fixe ( I Qv < I Mf );
- valoarea cifrei de afaceri la 1000 lei mijloace fixe scade de la 2398,84 0 00 în anul N-4 la
1279,59 0 00 în anul N reflectând scăderea eficienţei mijloacelor fixe care se explică prin
scăderea într-un ritm mai accelerat a cifrei de afaceri faţă de ritmul de scădere a valorii
mijloacelor fixe ( I CA < I Mf );
- valoarea profitului net la 1000 lei mijloace fixe scade de la 96,28 0 00 în anul N-4 la 0,05
00 în anul N reflectând scăderea eficienţei mijloacelor fixe care se explică prin scăderea
0

într-un ritm mai accelerat a profitului net faţă de ritmul de scădere a valorii mijloacelor
fixe ( I P < I Mf ).