Cursul 4

Serii de numere reale

O alt¼a modalitate de construcţie a mulţimii R, care pleac¼ a de la corpul comutativ şi ordonat
al numerelor raţionale, este şi aceea bazat¼a pe noţiunea de serie (de elemente din Q), dup¼ a cum
dezv¼aluie Arnold şi John Knopfmacher, în lucrarea lor cu titlul ”Two constructions of real numbers
via alternating series” (Internat. J. Math. & Math. Sci., vol 12, No 3, 1989, pp 603-613). Prin
folosirea unui algoritm datorat lui Oppenheim, în virtutea c¼ aruia orice num¼ ar real r poate … redat sub
forma
1 b1 1 b1 b2 1 b1 : : : bk 1
a0 + + : : : + ( 1)k 1 rk ;
a1 c1 a2 c1 c2 a3 c1 : : : ck 1
1 1
unde a0 = [r] (partea întreag¼
a a lui r), r1 = r a0 , a1 = (dac¼
a r1 6= 0) şi, recursiv, am =
r1 rm
1 cm
(când rm > 0), rm+1 = rm , cu bm şi cm numere pozitive (în general, întregi) dependente
am bm
de a1 ; a2 ; : : : ; am , 8 m 2 f1; 2; : : : ; lg (l k 1) - când r1 ; r2 ; : : : ; rl difer¼
a de 0 - sau 8 m 2 N (k 2 N ),
când 8 rm 6= 0, cei doi iau în consideraţie cazurile particulare în care …e bm = cm = 1, 8 m 2 N ,
…e bm = 1 şi cm = am , 8 m 2 N , referindu-se, în mod special, la mulţimea de reprezent¼ ari de tip
Sylvester
1 1 1 1
a0 + + : : : + ( 1)n+1 + :::;
a1 a2 a3 an
cu ai 2 N , aşa încât ai+1 ai (ai + 1), 8 i 2 N şi respectiv la mulţimea tuturor reprezent¼
arilor de tip
Engel
1 1 ( 1)n+1
a0 + + ::: + + :::;
a1 a1 a2 a1 a2 : : : an
cu ai 2 N , aşa încât ai+1 ai + 1, 8 i 2 N . Înzestrând …ecare din cele dou¼ a mulţimi cu adecvate
operaţii algebrice de adunare şi înmulţire şi de…nind câte o relaţie de total¼a ordine pe ambele, autorii
menţionaţi dovedesc în lucrarea lor c¼ a, atât prima mulţime, cât şi cealalt¼ a, satisface axiomele AR1
AR15 (v. cursul 2 ), având pe Q ca submulţime proprie (a tuturor reprezent¼ arilor Sylvester, respectiv
Engel, cu num¼ ar …nit de termeni). Evident, în prealabil, se acord¼ a atenţie cuvenit¼a acelor situaţii
în care reprezent¼ arile Sylvester şi Engel au un num¼ ar in…nit de termeni, supunându-se teoriei seriilor
numerice reale. Întru familiarizarea cu aspectele de baz¼ a ale unei astfel de teorii, prezent¼
am aici, în
cele ce urmeaz¼ a, noţiuni şi rezultate din sfera seriilor de numere reale. Importanţa cunoaşterii unor
asemenea lucruri reiese şi din dezv¼ aluirile şi preocup¼
arile unor lucr¼
ari de specialitate de dat¼ a recent¼
a,
între care este de menţionat cea semnat¼ a de G. Bagni, relativ la impactul seriei lui Guido Grandi
(1703)
1 1 + 1 1 + :::
atât în trecut, cât şi în prezent (“In…nite Series from History to Mathematics Education”, 2005).

Serii în R. Fundamente

Cum, cu excepţia situaţiilor care se refer¼ a la Q, atât reprezent¼arile Engel, cât şi reprezent¼
arile
Sylvester constituie, de fapt, sume (in…nite) ale elementelor unui şir (de numere raţionale), este normal
s¼
a ne întreb¼
am asupra semni…caţiei unor astfel de entit¼ aţi matematice în contextul “trecerii”de la un
proces …nit (cum este acela al calculului sumei unui num¼ ar …nit de numere) la “extensia” sa in…nit¼ a.
În acest sens, iat¼
a câteva de…niţii, exemple şi rezultate de ordin general.
De…niţia 4.1 Fie (xn )n2N un şir de numere reale, c¼aruia îi asociem şirul (Sn )n2N R, cu termenul
general
Sn = x1 + x2 + : : : + xn ; 8 n 2 N :
Perechea (xn )n2N ; (Sn )n2N se numeşte serie de numere reale (sau serie în R) şi se noteaz¼a,
convenţional, prin
X X 1
X
xn sau xn sau xn sau : x1 + x2 + : : : + xn + : : : :
n2N n 1 n=1

1
X
(Sn )n2N se numeşte şirul sumelor parţiale ataşat seriei xn . Termenul general al şirului
n=1
1
X
(xn )n2N , adic¼a xn , poart¼a denumirea de termen general al seriei xn .
n=1

Observaţie: Uneori, când mulţimea indicilor şirului de referinţ¼

a (xn ) este N, seria
X X X1
(xn )n2N ; (Sn )n2N se noteaz¼
a, în mod corespunz¼
ator, prin xn (sau xn sau xn sau x0 + x1 +
n2N n 0 n=0
: : : + xn + : : :). Dac¼
a mulţimea respectiv¼
a este fn 2 N j n n0 g (unde n0 2 N este un anumit num¼ ar
X 1
X
natural), atunci seria în cauz¼ a va … notat¼a cu xn (sau xn sau xn0 + xn0 +1 + : : : + xn + : : :).
n n0 n=n0
X X
De…niţia 4.2 Seria xn se numeşte convergent¼
a, şi acest fapt se noteaz¼a prin xn (C); dac¼a
n2N n2N
şi numai dac¼a exist¼a S 2 R astfel încât S = lim Sn (adic¼a şirul (Sn )n2N este convergent în R, cu
n!1
X 1
X
limita S). Num¼arul real S se numeşte suma seriei xn şi putem scrie: S = xn .
n2N n=1
Dac¼a şirul sumelor parţiale (Sn )n2N nu are limit¼a în R (adic¼a lim Sn nu exist¼a sau, dac¼a ex-
X n!1
ist¼a, este 1 sau +1), atunci seria xn se numeşte divergent¼ a şi acest fapt se noteaz¼a prin
X n2N
xn (D).
n2N

Exemple:
X
a) Fie r 2 R, arbitrar …xat. Seria xn , în care xn = rn , 8 n 2 N, se numeşte seria geometric¼
a
n2N
cu raţia r. Şirul sumelor parţiale ataşat ei are termenul general Sn dat prin
8
< 1 rn+1
2 n ; r 6= 1
Sn = 1 + r + r + : : : + r = 1 r 8 n 2 N:
: n+ 1; r=1
X
Deoarece lim rn exist¼
a şi este …nit¼
a doar dac¼
a jrj < 1, putem spune c¼
a avem rn (C), când
n!1
X n2N
n
jrj < 1 şi r (D), când jrj 1.
n2N
X
Aşadar, seria lui Grandi 1 1+1 1 + : : :, adic¼
a ( 1)n , care este seria geometric¼
a cu raţia
n2N
r= 1, are statutul de serie divergent¼
a. Ca atare, suma ei nu este nici 0, nici 1 şi nici 1=2, dup¼
a
 cum a existat (şi mai exist¼a înc¼
a, pe alocuri, şi în prezent), în mod eronat, impresia c¼
a aşa ar …,
ci nu exist¼
a, pur şi simplu (în sensul De…niţiei 4.2).
X n
X n
X
1 1
b) Seria ln 1 + este divergent¼
a, deoarece avem: 8 n 2 N ; Sn = ln 1 + = (ln (k + 1)
n k
n2N k=1 k=1
ln k) = ln (n + 1) şi lim ln (n + 1) = +1.
n!1
p
Xn n2 1 p
c) Seria p este convergent¼
a şi are suma S = 2 1, întrucât:
n 2
n2 n
n p n r r ! r
X k k2 1 X k k+1 p n+1
Sn = p = = 2 , 8n 2 N , n 2 şi exist¼
a
k 2 k k 1 k n
k=2
r k=2 !
p n+1 p
lim Sn = lim 2 = 2 1 2 R.
n!1 n!1 n

1
d) Seria cu termenul general , n 2 N , este convergent¼a, deoarece şirul sumelor parţiale core-
n2
1 1
spunz¼ator ei, adic¼
a şirul (Sn )n2N cu termenul general Sn = 1 + 2 + : : : + 2 , 8 n 2 N , este
2 n
1
monoton (strict) cresc¼ ator, în virtutea faptului c¼
a Sn+1 Sn = (n+1) 2 > 0, 8 n 2 N şi, totodat¼a,
este majorat (m¼ arginit superior) c¼ aci avem:
n
X n
X n
X n
X
1 1 1 1 1 1
8 n 2 N ; Sn = = 1 + < 1 + = 1 + =2 < 2:
k2 k2 k(k 1) k 1 k n
k=1 k=2 k=2 k=2

Astfel, potrivit Teoremei 3.2 ( v. cursul 3 ), şirul (Sn )n2N este convergent.
X
De…niţia 4.3 Prin natura seriei xn înţelegem calitatea ei de a … convergent¼a sau divergent¼a.
n2N

De…niţia 4.4 Se numeşte criteriu deXconvergenţ¼a (sau criteriu de divergenţ¼ a sau criteriu de
stabilire a naturii), pentru o serie xn , o anumit¼a condiţie (sau un anumit set de condiţii) care,
n2N
X
prin satisfacerea ei (a lui) de c¼atre xn , ne permite s¼a stabilim convergenţa ( respectiv divergenţa
n2N
sau natura ) seriei cu termenul general xn .
X X
De…niţia 4.5 Fie xn o serie de numere reale. Dac¼a xn 0, 8 n 2 N , atunci seria xn
n2N X n2N
se numeşte cu termeni nenegativi; dac¼a xn > 0, 8 n 2 N , atunci xn se numeşte serie cu
X n2N
termeni pozitivi, iar dac¼a xn < 0, 8 n 2 N , atunci xn se numeşte serie cu termeni negativi.
n2N X
Atunci când xn nu are acelaşi semn pentru orice valoare a indicelui n 2 N , seria xn se numeşte
n2N
X
serie cu termeni oarecari. În cazul în care xn xn+1 < 0, 8 n 2 N , seria xn se numeşte
n2N
alternat¼
a.

Observaţie: Reprezent¼
arile Sylvester şi Engel ale unui num¼
ar real sunt serii alternate, cu elemente
din Q.
 X
De…niţia 4.6 Fie seria de numere reale xn şi p 2 N . Se numeşte rest de ordinul p al seriei
n2N
1
X
considerate (şi se noteaz¼a cu Rp ) seria xn .
n=p+1
X
De…niţia 4.7 O serie xn , cu xn 2 R, 8 n 2 N şi în care xn se poate pune sub forma yn yn 1,
n2N
8 n 2 N , unde (yn )n2N este un şir cu comportare cunoscut¼a, se numeşte serie telescopic¼
a.

Observaţie: Seriile de la punctele b) şi c) ale exemplului de mai sus sunt, desigur, telescopice.
X X
De…niţia 4.8 a) Dou¼a serii de numere reale un şi vn se numesc egale dac¼a şi numai
n2NX n2N
X
dac¼a un = vn , 8 n 2 N . În acest caz, scriem: un = vn .
n2N n2N
X X
b) Seriile un şi vn se numesc de aceeaşi natur¼
a dac¼a şi numai dac¼a sunt, simultan,
n2N n2N
convergente sau divergente.

De pild¼a, seriile de la punctele c) şi d) ale exemplului de mai înainte sunt de aceeaşi natur¼a (
…ind, ambele, convergente ), pe când seriile de la b) şi d) sunt serii de naturi diferite ( prima …ind
divergent¼
a, iar cealalt¼
a convergent¼
a ).

Teorema 4.1 (CriteriulX general - al lui Cauchy - de convergenţ¼ a a unei serii de numere
reale) Fie, în R, o serie xn . Aceasta este convergent¼a dac¼a şi numai dac¼a, pentru orice " 2 R+ ,
n2N
exist¼a n" 2 N , astfel încât, oricare ar … n şi p din N , cu n n" , avem:
jxn+1 + xn+2 + : : : + xn+p j < ":
X
Demonstraţie: În conformitate cu De…niţia 4.2, seria xn este convergent¼
a ( în R), dac¼
a şi
n2N
numai dac¼a şirul sumelor parţiale corespunz¼ator ei, adic¼a (Sn )n2N , unde Sn = x1 + x2 + : : : + xn ,
8 n 2 N , este un şir convergent.
X Dar, în R, orice şir este convergent, dac¼ a şi numai dac¼
a este şir
Cauchy. Aşadar, seria xn este convergent¼ a dac¼
a şi numai dac¼ a şirul (Sn )n2N este un şir Cauchy,
n2N
adic¼
a, potrivit De…niţiei 3.11 (v. cursul 3), dac¼
a 8 " > 0, 9 n" 2 N , astfel încât 8 n 2 N , n Xn" şi
8 p 2 N avem: jSn+p Sn j < ". Altfel spus, cum Sn+p Sn = xn+1 + xn+2 + : : : + xn+p , seria xn
n2N
este convergent¼
a dac¼
a şi numai dac¼ a 8 " > 0, 9 n" 2 N , astfel încât 8 n 2 N , n n" şi 8 p 2 N ,
avem: jxn+1 + xn+2 + : : : + xn+p j < ". J
X 1
Exemplu: Seria armonic¼ a alternat¼ a ( 1)n+1 este convergent¼ a deoarece şirul (Sn )n2N ,
n
n2N
1 1 1 ( 1)n+1
unde Sn = 1 + + ::: + , 8 n 2 N , este convergent, …ind şir Cauchy. Într-adev¼ ar,
2 3 4 n
1 "
" + 1; când 2 (0; 1] 1 " 1 "
8 " > 0, 9 n" = 2 N , cu partea întreag¼
a a lui , astfel încât,
1; când > 1 " "
pentru orice n 2 N , cu n n" şi pentru orice p 2 N , avem:
1 1 1 1 1
jSn+p Sn j = + : : : + ( 1)p 1
< < ":
n+1 n+2 n+p n+1 n" + 1
Prin negare, enunţul Teoremei 4.1 devine:
 X
Propoziţia 4.1 (Criteriul general de divergenţ¼
a pentru o serie în R) Seria xn este diver-
n2N
gent¼a dac¼a şi numai dac¼a exist¼a "0 > 0 cu proprietatea c¼a, pentru orice n 2 N , 9 kn n şi 9 pn 2 N
astfel încât jxkn +1 + xkn +2 + : : : + xkn +pn j "0 .
X1
Exemplu: Seria , numit¼a armonic¼ a simpl¼a ( întrucât …ecare termen al ei, cu excepţia
n
n2N
2
primului, este media armonic¼ a a celor care îl încadreaz¼
a, adic¼
a xn = 1 1 , 8n 2 N , n 2),
xn 1 + xn+1
este divergent¼
a. Astfel, pentru k; p 2 N şi p k, avem:
1 1 1 p 1
xk+1 + xk+2 + : : : + xk+p = + + ::: + > ;
k+1 k+2 k+p k+p 2
1
ceea ce înseamn¼
a c¼
a exist¼
a "0 => 0 aşa încât are loc condiţia din enunţul Propoziţiei 4.1.
2
X
Propoziţia 4.2 (Criteriu de divergenţ¼a) Fie seria de numere reale xn . Dac¼a şirul (xn )n2N
X n2N
nu este convergent la 0, atunci seria xn este divergent¼a.
n2N

X
Demonstraţie: Presupunând, prin absurd, c¼
a seria xn ar … convergent¼
a, ar rezulta atunci c¼
a,
n2N
potrivit Teoremei 4.1, pentru n trecut în rolul lui n + 1 şi cu p = 1, avem lim xn = 0, contrar ipotezei
X n!1
din enunţ. Deci xn (D). J
n2N
X
Observaţie: În mod necesar, pentru orice serie convergent¼
a xn , trebuie s¼
a avem convergenţa
n2N X
la zero a şirului (xn )n2N . Pe de alt¼
a parte, dac¼
a, pentru o serie xn de numere reale, şirul
n2N
(xn )n2N este convergent la zero, nu înseamn¼ a c¼
a seria respectiv¼
a este convergent¼
a neap¼
arat. Condiţia
9 lim xn = 0 este numai necesar¼ a pentru convergenţa seriei cu termenul general xn (din R), nu şi
n!1
su…cient¼ a.
1 X1
Astfel, de exemplu, în cazul seriei armonice simple, chiar dac¼a 9 lim xn = lim = 0, seria
n!1 n!1 n n
n2N
este, dup¼
a cum deja am v¼ azut, divergent¼a. X
În ceea ce priveşte seria lui Grandi, adic¼
a seria ( 1)n , se vede, odat¼
a în plus, c¼
a, întrucât
n2N
lim xn = lim ( 1)n nu exist¼
a, seria respectiv¼
a este divergent¼
a.
n!1 n!1
X
De…niţia 4.9 a) O serie de numere reale xn se numeşte absolut convergent¼
a dac¼a şi numai
n2N X
dac¼a seria valorilor absolute ale termenilor s¼ai, adic¼a seria jxn j este convergent¼a. În acest
X n2N
caz, not¼am xn (AC) .
n2N
X X
b) Seria xn se numeşte semiconvergent¼
a şi not¼am acest fapt prin xn (SC), dac¼a şi numai
n2N X n2N
dac¼a seria xn este convergent¼a, dar nu şi absolut convergent¼a.
n2N
 X ( 1)n+1
Exemplu: Seria armonic¼
a alternat¼
a este semiconvergent¼ a întrucât, dup¼a cum am
n
n2N
X ( 1)n+1
v¼
azut deja, ea este convergent¼ a, dar nu şi absolut convergent¼
a, c¼
aci seria , adic¼
a seria
n
n2N
X1
armonic¼
a simpl¼a , este divergent¼
a.
n
n2N

Teorema 4.2 Orice serie absolut convergent¼a de numere reale este convergent¼a.
X X
Demonstraţie: Fie seria xn , cu xn 2 R, 8 n 2 N , aşa încât jxn j(C). Prin urmare, potrivit
n2N n2N
Teoremei 4.1, putem a…rma c¼
a, 8 " > 0, exist¼
a n" 2 N , astfel încât:

jjxn+1 j + jxn+2 j + : : : + jxn+p jj < "; 8 n 2 N ; n n" şi 8 p 2 N :

Altfel spus, avem jxn+1 j + jxn+2 j + : : : + jxn+p j < ", 8 n n" şi p 2 N . DeX aici, folosind faptul c¼
a
jxn+1 + xn+2 + : : : + xn+p j jxn+1 j + jxn+2 j + : : : + jxn+p j, deducem c¼
a seria xn este convergent¼a,
n2N
pe baza aceleiaşi Teoreme 4.1. J
X ( 1)n+1 X ( 1)n+1
Exemplu: Seria alternat¼
a este convergent¼a pentru c¼
a seria , adic¼
a
n2 n2
n2N n2N
X 1
seria este, dup¼
a cum am ar¼ atat la punctul d) al primului exemplu de aici, convergent¼
a.
n2
n2N
X
Teorema 4.3 (Criteriul restului) O serie xn este convergent¼a dac¼a şi numai dac¼a lim Rp = 0
p!1
Xn2N
( unde Rp este restul de ordin p al seriei xn ).
n2N

X X
Demonstraţie: Cum Rp = xn Sp , 8 p 2 N , dac¼
a seria xn este convergent¼
a şi are suma S,
n2N n2N
atunci Rp = S Sp şi lim Rp = S lim Sp = 0, deoarece lim Sp = S. Reciproc, dac¼
a 9 lim Rp = 0,
p!1 p!1 p!1 p!1
1
X 1
X
atunci seria xn este convergent¼
a, ceea ce înseamn¼
a c¼
a şi seria xn este convergent¼
a. J
n=p+1 n=1

Observaţie: Din demonstraţia Teoremei 4.3 desprindem faptul c¼a, dac¼

a unei serii numerice din R
i se adaug¼
a sau i se înl¼
atur¼
a un num¼
ar …nit de termeni, atunci natura respectivei serii nu se schimb¼
a.

Teorema 4.4 (Adunarea a dou¼ a serii convergente din R şi înmulţirea unei serii din R cu
un scalar (num¼
ar) real nenul)
X X
i) Dac¼a seria xn converge şi are suma S 0 (în R), iar seria yn converge şi are suma S 00 (în
n2N X n2N
R), atunci seria (xn + yn ) este convergent¼a, având suma S 0 + S 00 .
n2N
X X
ii) Dac¼a 2 R , atunci seriile xn şi ( xn ) au aceeaşi natur¼a.
n2N n2N
 a lim (x1 + x2 + : : : + xn ) = S 0 şi lim (y1 + y2 + : : : + yn ) = S 00 , este
Demonstraţie: i) Cum exist¼
n!1 n!1
n
X 1
X
evident c¼
a exist¼
a lim (xk + yk ) = S 0 + S 00 . Deci seria (xn + yn ) este convergent¼
a şi are suma
n!1
k=1 n=1
S 0 + S 00 .
1
X
ii) Dac¼
a seria xn este convergent¼
a, atunci şirul sumelor ei parţiale este convergent (în R). În
n=1
consecinţ¼
a, 8 2 R , şi şirul cu termenul general (x1 + x2 + : : : + xn ), adic¼
a x1 + x2 +: : :+ xn este
1
X X1
convergent, ceea ce înseamn¼ a c¼
a seria ( xn ) este convergent¼a. Când seria xn este divergent¼
a,
n=1 n=1
atunci şirul ((x1 + x2 + : : : + xn ))n2N este divergent, şi deci şi şirul ( (x1 + x2 + : : : + xn ))n2N este
X
divergent, 8 2 R , ceea ce revine la faptul c¼ a seria ( xn ) este divergent¼ a. Reciproc, dac¼ a
X n2N
seria ( xn ), unde 2 R , este convergent¼
a, atunci, potrivit primei p¼
arţi a acestei demonstraţii a
n2N
1X X X
punctului ii), şi seria ( xn ), adic¼
a seria xn este convergent¼
a. Analog, dac¼
a seria ( xn )
n2N n2N n2N
1X X
este divergent¼
a, atunci şi seria ( xn ), adic¼
a seria xn este divergent¼
a. Aşadar, 8 2 R ,
X X n2N n2N
seriile xn şi ( xn ) au aceeaşi natur¼
a. J
n2N n2N

Observaţie: A…rmaţia de la i) nu are loc şi atunci când seriile implicate sunt simultan divergente,
X
întrucât, este posibil ca, uneori, seria sum¼
a s¼
a …e convergent¼ a. Astfel, de exemplu, seriile ( 1)n
X X n2N
n+1 n n+1
şi ( 1) sunt divergente, pe când seria ( 1) + ( 1) , având şirul sumelor parţiale
n2N n2N
constant, este convergent¼
a.

Teorema 4.5 Dac¼a, într-o serie convergent¼a de numere reale, se asociaz¼a termenii seriei în grupe
…nite, cu p¼astrarea ordinii termenilor, atunci se obţine tot o serie convergent¼a, cu aceeaşi sum¼a.

X n
X
Demonstraţie: Fie xn (C), cu xn 2 R, 8 n 2 N şi Sn = xk , 8 n 2 N . Exist¼
a deci
n2N k=1
S 2 R, aşa încât S = lim Sn . Fie acum seria (x1 + x2 + : : : + xn1 ) + (xn1 +1 + : : : + xn2 ) + : : : +
n!1
xnk 1 +1 + : : : + xnk + : : :, obţinut¼
a din seria iniţial¼
a prin asocierea termenilor ei în grupe …nite, cu
p¼astrarea ordinii. Fie yk = xnk 1 +1 + : : : + xnk , 8 k 2 N . Atunci y1 + y2 + : : : + yk = Snk şi deci
lim (y1 + : : : + yk ) = lim Snk = S, ceea ce înseamn¼ a c¼
a seria nou-obţinut¼
a este convergent¼
a, având
k!1 k!1
suma identic¼
a cu aceea a seriei iniţiale. J
Observaţii: 1) Prin asocierea în grupe …nite a termenilor unei serii divergenteX
din R, cu p¼
astrarea
n
ordinii, se pot obţine serii convergente. Astfel, în cazul seriei lui G. Grandi, ( 1) , care este
n2N
divergent¼a, putem s¼a ne gândim la asocierea ( 1 + 1) + ( 1 + 1) + : : : + ( 1 + 1) + : : :, obţinând astfel
o serie convergent¼a, cu suma 0.X
2) Dac¼a seria convergent¼
a xn are termenul general xn de forma unei sume …nite, atunci, prin
n2N X
disociere se poate obţine o serie divergent¼
a. De exemplu, din seria convergent¼
a ( 1)n + ( 1)n+1 ,
n2N
 X
prin disociere, ajungem la seria divergent¼
a ( 1)n .
n2N

Serii cu termeni din R+ . Criterii de

stabilire a naturii unei serii de numere reale pozitive.

Cum investigarea absolutei convergenţe a unei serii de numere reale revine la analiza convergenţei
X
unei serii cu termeni din R+ , este …resc s¼
a ne referim, în mod aparte, la serii de tipul xn , cu
n2N
xn 0, 8 n 2 N .
X
Propoziţia 4.3 O serie de numere reale nenegative xn (cu xn 0, 8 n 2 N ) este convergent¼a
n2N
dac¼a şi numai dac¼a şirul (Sn )n2N , al sumelor sale parţiale, este majorat.
X
Demonstraţie: Dac¼
a seria xn , cu xn 0, 8 n 2 N este convergent¼
a, atunci (Sn )n2N este
n2N
convergent şi deci m¼
arginit (în R), adic¼
a şi majorat.
Reciproc, cum Sn+1 Sn = xn+1 0, 8 n 2 N , şirul (Sn )n2N este monoton cresc¼ ator. Fiind şi
X
majorat, prin aplicarea Teoremei 3.2 , şirul (Sn )n2N este convergent. Deci : xn (C). J
n2N

Teorema 4.6 (Criteriile de comparaţie I, II şi III)

X X
( CC I ) Fie seriile cu termeni reali pozitivi xn şi yn , aşa încât xn yn , 8 n 2 N .
n2N n2N
X X
a) Dac¼a yn (C), atunci xn (C);
n2N n2N
X X
b) Dac¼a xn (D), atunci yn (D).
n2N n2N

X X xn+1 yn+1
( CC II ) Fie seriile xn şi yn , cu xn > 0; yn > 0, 8 n 2 N , astfel încât , 8n 2 N .
xn yn
n2N n2N
X X
a) Dac¼a yn (C), atunci xn (C);
n2N n2N
X X
b) Dac¼a xn (D), atunci yn (D).
n2N n2N

X X xn
( CC III ) Fie seriile xn şi yn , cu xn > 0; yn > 0, 8 n 2 N , aşa încât exist¼a l = lim
n!1 yn
n2N n2N
(2 [0; +1]).
X X
a) Dac¼a l 2 (0; +1), atunci seriile xn şi yn au aceeaşi natur¼a;
n2N n2N
X X X X
b) Dac¼a l = 0, atunci yn (C) ) xn (C) şi xn (D) ) yn (D).
n2N n2N n2N n2N
X X X X
c) Dac¼a l = +1, atunci xn (C) ) yn (C) şi yn (D) ) xn (D).
n2N n2N n2N n2N
Demonstraţie:
X ( CC I ) xn yn , 8 n 2 N ) Sn0 = x1 + : : : + xn y1 + : : : + yn = Sn00 , 8 n 2 N .
Când yn (C), şirul (Sn00 )n2N este majorat, coform Propoziţiei 4.3. Atunci şi şirul (Sn0 )n2N este
n2N
majorat. Dar şi monoton cresc¼ ator, întrucât Sn0 Sn0 1 = xn 0, 8 n 2 N , n 2. Prin urmare,
X
0
potrivit aceleiaşi propoziţii 4.3, (Sn )n2N este convergent şi deci seria xn este convergent¼
a. Astfel,
n2N
are loc a). X
Pentru b), dac¼
a avem xn (D), atunci (Sn0 )n2N , unde Sn0 = x1 + x2 + : : : + xn , 8 n 2 N , este
n2N
un şir nem¼arginit de numere nenegative şi deci lim Sn0 = +1. În consecinţ¼
a, deoarece Sn0 Sn00 =
n!1 X
y1 + y2 + : : : + yn , 8 n 2 N , avem lim Sn00 = +1, ceea ce înseamn¼
a c¼
a yn (D).
n!1
n2N
x2 y2 x 3 y3 xn yn xn yn
Pentru ( CC II ), înmulţind relaţiile , , : : :, , g¼
asim : ,
x1 y1 x 2 y2 xn 1 yn 1 x1 y1
x1
8 n 2 N . Altfel spus, avem: xn yn , 8 n 2 N . Atunci, ţinând seama de ( CC I ) şi de Teorema
y1
4.4, rezult¼
a ambele concluzii de la ( CC II ).
xn
Pentru ( CC III ), dac¼
a l = lim exist¼a şi este …nit¼
a (l 2 [0; 1)), atunci, 8 " > 0, 9 n" 2 N , aşa
n!1 yn
încât
xn
( ) l "< < l + "; 8 n 2 N ; n n" :
yn
l l xn 3l
Pentru a), când l > 0, lu¼
am " = şi vom avea < < , 8n 2 N ;n n" . Astfel, prin
2 2 yn 2 X X
aplicarea criteriului ( CC I ) şi a Teoremei 4.4, rezult¼
a concluzia cerut¼
a, seriile xn şi yn …ind
n2N n2N
de aceeaşi natur¼a.
Pentru b), când l = 0, din (*) putem conta numai pe partea dreapt¼ a, adic¼a pe relaţia xn < "yn ,
8 n n" . Atunci, iar¼ aşi prin folosirea Teoremei 4.4 şi a criteriului ( CC I ), se ajunge la concluzia din
enunţ.
Pentru c), când l = 1, avem: 8 " > 0, 9 n ~ " 2 N , aşa încât, 8 n 2 N , n n
~ " , are loc relaţia
xn yn 1
> ". Altfel spus, < , 8n n a acum ( CC III, b ), cu xn şi yn în roluri inversate. J
~ " . Se aplic¼
yn xn "
X 1 X 1
Exemplu: Seria sin 2 are termeni pozitivi. Luând în consideraţie seria (C) şi
n +1 n2
n2N n2N
1
xn sin 2
observând c¼ a exist¼a lim = lim n + 1 = 1 2 (0; +1), putem spune, prin aplicarea criteriului
n!1 yn n!1 1
n2 X 1
( CC III, a ), c¼a seria dat¼ a este de aceeaşi natur¼ a cu seria (de comparaţie) .
n2
n2N
X 1
Deci sin 2 (C).
n +1
n2N
X
Teorema 4.7 (Criteriul general de condensare al lui Cauchy) Fie xn o serie cu termeni
n2N
reali pozitivi, aşa încât şirul (xn )n2N este descresc¼ator. Dac¼a exist¼a un şir (kn )n2N de numere
kn+1 kn
naturale, strict cresc¼ator şi divergent, astfel încât şirul este m¼arginit, atunci
kn kn 1 n2N nf1g
X X
seriile xn şi (kn+1 kn ) xkn sunt de aceeaşi natur¼a.
n2N n2N
Demonstraţie: Fie yn = xkn +1 + xkn +2 + : : : + xkn+1 , 8 n 2 N . Cum (xn )n2N este un şir descresc¼
a-
tor, avem:
(kn+1 kn ) xkn+1 yn (kn+1 kn ) xkn ; 8 n 2 N :
kn+1 kn
De aici, întrucât şirul este m¼
arginit şi cu elemente pozitive, adic¼
a exist¼
a M > 0,
kn kn 1 n2N nf1g
aşa încât
kn+1 kn
0< < M; 8 n 2 N nf1g;
kn kn 1
avem, 8 n 2 N nf1g, relaţia

1 kn+1 kn
(kn+2 kn+1 ) xkn+1 < (kn+2 kn+1 ) xkn+1 =
M kn+2 kn+1

= (kn+1 kn ) xkn+1 yn (kn+1 kn ) xkn :

X
Pe baza acesteia, conform criteriului ( CC I ) şi a Teoremei 4.4, rezult¼
a c¼
a seriile (kn+1 kn ) xkn
X X n2N X
şi yn sunt de aceeaşi natur¼
a. Dar cum, potrivit Teoremei 4.5, seriile xn şi yn sunt de
n2N n2N n2N
aceeaşi natur¼
a, putem conchide c¼
a are loc concluzia prezentei teoreme. J
Observaţie: De regul¼ a, în aplicaţii, se ia kn = 2n , 8 n 2 N. Evident c¼ a, în acest caz, şirul
k k 2 n+1 2n
n+1 n
(2n )n2N este strict cresc¼
ator şi divergent în N, iar = n = 2, 8 n 2 N . Aşadar şirul
kn kn 1 2 2n 1
kn+1 kn
este m¼arginit. Atunci, particularizând aplicarea Teoremei 4.7, putem a…rma c¼ a
kn kn 1 n2N f1g
X X
seriile xn ( unde xn 2 R+ , 8 n 2 N , iar (xn )n2N este un şir descresc¼ ator) şi 2n x2n ( unde
n2N n2N
2n = kn+1 kn = 2n+1 2n , 8 n 2 N ) sunt de aceeaşi natur¼ a. Acesta este, de fapt, criteriul simplu
de condensare al lui Cauchy .
X 1
Exemplu: Pentru aşa-numita serie armonic¼ a generalizat¼ a , adic¼
a pentru seria , unde
n
n2N
este un parametru real , aplicarea criteriului simplu de condensare al lui Cauchy ne conduce la
X 1 X 1 X 1
concluzia c¼ a natura seriei este aceeaşi cu a seriei 2n n
, adic¼
a , care nu
n2N
n
n2N
2
n2N
2 1)n
(

1
este altceva decât o serie geometric¼ a cu raţia . Cum aceasta din urm¼ a este convergent¼ a când
2 1
1
< 1, adic¼a pentru > 1 şi divergent¼ a în rest, adic¼ a pentru 0 1, concluzion¼am c¼a seria
2 1
armonic¼ a generalizat¼a este convergent¼a pentru > 1 şi divergent¼ a când 1 ( pentru < 0 seria
este evident divergent¼ a, termenul ei general ne…ind convergent la 0).
X 1
Odat¼ a în plus, vedem astfel c¼
a seria este convergent¼ a, …ind una armonic¼ a generalizat¼a, cu
n2
n2N
= 2 > 1.
X
Teorema 4.8 (Criteriul r¼ ad¼
acinii - al lui Cauchy, cu limit¼ a) Fie seria xn , cu xn 0,
p n2N
8 n 2 N , aşa încât exist¼a l = lim n
xn . Atunci:
n!1
X
i) dac¼a l < 1, seria xn este convergent¼a;
n2N
 X
ii) dac¼a l > 1, seria xn este divergent¼a;
n2N
X
iii) dac¼a l = 1, nu putem decide natura seriei xn .
n2N

p
Demonstraţie: Întrucât exist¼ a l = lim n xn 2 [0; +1), avem: 8 " > 0, 9 n" 2 N, astfel încât,
n!1
8 n 2 N, n n" , are loc relaţia
p
( ) l " < n xn < l + ":
În cazul i), deoarece l < 1, putem lua " 2 (0; 1 l) şi atunci rezult¼ a c¼a xn < (l X+ ")n , 8 n 2 N,
n n" , cu 0 < l + " < 1. Prin aplicarea criteriului ( CC I), pe baza faptului c¼
a seria (l + ")n este
X n2N
convergent¼
a, ca serie geometric¼
a cu raţia subunitar¼
a, rezult¼
a c¼
a xn este convergent¼
a.
n2N
În cazul ii), cum l > 1, putem lua " 2 (0; l 1) şi atunci, din ( )X
rezult¼ a 1 < (l ")n < xn ,
a c¼
8 n 2 N cu n n" . Pe baza aceluiaşi criteriu, ( CC I), întrucât seria (l ")n , în care l " > 1,
X n2N
este divergent¼
a, rezult¼
a c¼
a avem: xn (D).
n2N X
În …ne, când l = 1, adic¼
a în cazul iii), nu ne putem pronunţa asupra naturii seriei xn , dup¼
a
r n2N
1 1 n 1
cum reiese din exemplele în care xn = sau xn = 2 , 8 n 2 N. În ambele situaţii, avem lim =
r n n n!1 n
n 1
X1 X 1
1 = lim , dar (D) şi (C). J
n!1 n2 n n2
n2N n2N
p
Observaţie: Atunci când nu exist¼ a lim n xn , o variant¼
a mai “slab¼
a” a criteriului r¼
ad¼
acinii are
n!1
p p p
loc cu lim xn în rolul lui l, la i) şi cu lim xn , în loc de lim xn , la ii).
n n n
n!1 n!1 n!1

X
Teorema 4.9 (Criteriul lui Kummer) Fie seria xn , cu xn > 0, 8 n 2 N . Dac¼a exist¼a şirul
n2N
xn
(an )n2N R+ , astfel încât şirul an an+1 are limit¼a, …e ea notat¼a cu l, atunci:
xn+1 n2N
X
i) când l > 0, seria xn este convergent¼a;
n2N
X 1 X
ii) când l < 0, iar seria este divergent¼a, rezult¼a c¼a seria xn este divergent¼a;
an
n2N n2N

iii) când l = 0, nu putem stabili natura seriei date.

Demonstraţie: În cazul i), cum l > 0, obţinem: 8 " 2 (0; l), 9 n" 2 N , aşa încât, 8 n 2 N , cu
n n" ,
xn
0 < l " < an an+1 < l + ":
xn+1
De aici, reiese c¼
a:
an xn an+1 xn+1
( ) 0 < xn+1 < ;8n 2 N ;n n" :
l "
În consecinţ¼ a, şirul (an xn )n n" este descresc¼
ator. Cum, în plus, 0 < an xn , 8 n 2 N , se poate spune
a şirul (an xn )n n" este convergent. Deci exist¼
c¼ a lim an xn = . Atunci:
n!1

X k
X
1 1
(an xn an+1 xn+1 ) = lim (an xn an+1 xn+1 ) =
l " l " k!1 n=n
n n" "

1 1
= lim (an" xn" ak+1 xk+1 ) = (an" xn" ):
l " k!1 l "
1
X 1
Prin urmare, seria (an xn an+1 xn+1 ) este convergent¼
a. În virtutea acestui fapt, ţinând
n=n"
l "
X
seama de relaţia ( ), rezult¼
a c¼
a seria xn este convergent¼
a, conform criteriului ( CC I ).
n2N
În cazul ii), cum l < 0, g¼
asim c¼
a, pentru orice " 2 (0; l), exist¼
a n" 2 N , aşa încât:
xn
an an+1 < l + " < 0; 8 n 2 N ; n n" :
xn+1
1 X 1
xn+1 an+1 an+1
Altfel spus, avem > = 1 ;8n n" . Seria …ind divergent¼
a prin ipotez¼
a, reiese
xn an an
an
X n2N
atunci, prin aplicarea criteriului ( CC II ), c¼
a seria xn este divergent¼
a.
n2N
X 1
În cazul în care l = 0, nu ne putem pronunţa asupra naturii seriei xn . Astfel, pentru xn =
n
n2N
xn X 1
şi an = n, avem an an+1 = 0, iar xn (D). Pe când, pentru xn = 2 şi an = n2 ; avem
xn+1 n
n2N
xn X
an an+1 = 0, cu xn (C). J
xn+1
n2N
Observaţii:

j) Luând an = 1, 8 n 2 N , pe baza Teoremei 4.9, obţinem urm¼atorul criteriu

X (al raportului sau
al lui D’Alembert) de stabilire a naturii seriei cu termeni pozitivi xn :
n2N
X xn+1
“Fie seria xn , cu xn > 0, 8 n 2 N , pentru care exist¼a limita L = lim . Dac¼a L < 1,
n!1 xn
Xn2N X
atunci xn (C), în timp ce, dac¼a L > 1, atunci xn (D), iar dac¼a L = 1, nu ne putem
n2N X n2N
pronunţa asupra naturii seriei xn .”
n2N

jj) În cazul în care an = n, 8 n 2 N , Teorema 4.9 furnizeaz¼ a aşa-numitul criteriu al lui Raabe-
Duhamel , cu urm¼ atorul enunţ:
X xn
“Fie seria xn , cu xn > 0, 8 n 2 N , aşa încât exist¼a limita lim n 1 = .
n!1 xn+1
n2N X X
Dac¼a > 1, atunci seria xn este convergent¼a, iar dac¼a < 1, seria xn este divergent¼a.
n2N X n2N
Dac¼a = 1, nu putem stabili, cu certitudine, natura seriei xn .”
n2N
 jjj) Dac¼ am an = n ln n, 8 n 2 N , atunci obţinem aşa-numitul criteriu al lui
a, în Teorema 4.9, lu¼
Bertrand , cu enunţul urm¼ator:
X
“Fie seria xn , unde xn > 0, 8 n 2 N . Presupunem c¼a exist¼a urm¼atoarea limit¼a: =
n2N
xn X
lim n ln n (n + 1) ln (n + 1) . Atunci, dac¼a > 0, seria xn este convergent¼a, iar
n!1 xn+1
X n2N
dac¼a < 0, seria xn este divergent¼a. Când = 0, nu ne putem pronunţa asupra naturii
X n2N
seriei xn .“
n2N

X xn
Teorema 4.10 (Criteriul lui Gauss) Fie seria xn , cu xn > 0, 8 n 2 N . Dac¼a raportul
xn+1
n2N
se poate exprima sub forma
xn yn
= + + ;8n 2 N ;
xn+1 n n1+
unde ; 2 R, 2 R+ , iar şirul (yn )n2N este m¼arginit, atunci:
X
a) când > 1, seria xn este convergent¼a;
n2N
X
b) când < 1, seria xn este divergent¼a;
n2N
X
c) când = 1 şi > 1, seria xn este convergent¼a;
n2N
X
d) când = 1 şi 1, seria xn este divergent¼a.
n2N

xn
Demonstraţie: a) În ipotezele din enunţ, vedem c¼
a exist¼
a lim şi aceast¼
a limit¼
a este egal¼
a cu
n!1 xn+1
xn+1 1
. Altfel spus, exist¼
a lim = . Atunci, prin aplicarea criteriului raportului, putem spune c¼
a,
n!1 xn
1 X
pentru < 1, adic¼
a pentru > 1, seria xn este convergent¼ a. Tot astfel, când < 1, seria care
n2N
ne intereseaz¼ a este, întru concluzia de la b), divergent¼
X a. Când = 1, nu ne putem pronunţa, prin
criteriul lui D’Alembert, asupra naturii seriei xn . În acest caz îns¼
a, vedem c¼
a avem:
n2N

xn yn
n 1 = + ;8n 2 N :
xn+1 n
X
Astfel, prin aplicarea criteriului lui Raabe-Duhamel, g¼
asim c¼
a, atunci când > 1, seria xn
n2N
este convergent¼a, iar când < 1, ea este divergent¼a. Avem aşadar atinse concluzia de la c) şi, cu
excepţia cazului = 1 şi = 1, concluzia de la d).
În …ne, când = 1 şi = 1, întru aplicarea criteriului lui Bertrand, constat¼
am c¼
a:

xn 1 yn
n ln n (n + 1) ln (n + 1) = n ln n 1 + +
xn+1 n n1+
 n ln n
(n + 1) ln (n + 1) = (n + 1) ln + yn ! 1 < 0:
n+1 n n!1
ln n n
Aceasta deoarece ! 0 şi (n + 1) ln ! ln e = 1: Prin urmare, în conformitate cu
n n!1
X n+1 n!1

respectivul criteriu, seria xn este divergent¼

a. J
n2N

Criterii de convergenţ¼
a pentru serii de numere reale cu termeni oarecari.

X
Teorema 4.11 (Criteriul lui Dirichlet) Fie seria de numere reale xn , unde xn 2 R, 8 n 2 N
n2N X
şi are forma xn = yn zn , 8 n 2 N . Dac¼a şirul sumelor parţiale ce corespunde seriei yn este
n2N
X
m¼arginit şi dac¼a şirul (zn )n2N R+ este descresc¼ator şi convergent la 0, atunci seria yn zn ,
X n2N
adic¼a seria xn este convergent¼a.
n2N

Demonstraţie: Deoarece, prin ipotez¼ a, şirul (Sn )n2N , unde Sn = y1 + y2 + : : : + yn , 8 n 2 N , este

m¼arginit, exist¼
a M > 0, astfel încât jSn j M , 8 n 2 N . În acelaşi timp, întrucât şirul de numere
reale pozitive (zn )n2N este descresc¼
ator şi convergent la 0, avem:
"
8 " > 0; 9 n" 2 N ; aşa încât; 8 n 2 N ; n n" : zn+1 < :
2M
Atunci, în intenţia aplic¼
arii criteriului general al lui Cauchy de convergenţ¼
a pentru seria cu termenul
general xn = yn zn , obţinem faptul c¼ a, oricare ar … " > 0, exist¼ a n" de mai sus, n" 2 N, aşa încât,
8 n 2 N , cu n n" şi 8 p 2 N , avem:
jxn+1 + : : : + xn+p j = jyn+1 zn+1 + : : : + yn+p zn+p j =
= j(Sn+1 Sn ) zn+1 + (Sn+2 Sn+1 ) zn+2 + : : : + (Sn+p Sn+p 1 ) zn+p j =
= j Sn zn+1 + Sn+1 (zn+1 zn+2 ) + : : : + Sn+p 1 (zn+p 1 zn+p ) + Sn+p zn+p j
M zn+1 + M (zn+1 zn+2 ) + : : : + M (zn+p 1 zn+p ) + M zn+p = 2M zn+1 < ":
X X
Aşadar, în conformitate cu respectivul criteriu, seria yn zn , adic¼
a xn , este convergent¼
a. J
n2N n2N
X cos n
Exemplu: Seria p este convergent¼ a, deoarece se aplic¼ a Teorema 4.11, cu yn = cos n şi
n
n2N
n n+1
1 cos cos
zn = p , 8 n 2 N . Avem: Sn = y1 + y2 + : : : + yn = cos 1 + cos 2 + : : : + cos n = 2 2 ,
n 1
sin
2
1 1
8 n 2 N . Deci jSn j = , 8 n 2 N . În acelaşi timp, şirul (zn )n2N R+ este descresc¼
ator
1 sin 12
sin
2
şi convergent la 0. În consecinţ¼
a, seria din acest exemplu este convergent¼ a.
 X
Teorema 4.12 (Criteriul lui Abel) Fie seria xn , unde xn 2 R, 8 n 2 N şi xn = un vn ,
X n2N
8 n 2 N . Dac¼a seria un , din R, este convergent¼a, iar şirul (vn )n2N R este unul monoton şi
n2N
X X
m¼arginit, atunci seria un vn (adic¼a xn ) este convergent¼a.
n2N n2N

Demonstraţie: S¼ a (vn )n2N este monoton cresc¼

a zicem c¼ ator şi m¼
arginit. Atunci, el este convergent
(în R). Fie l = lim vn . Evident, vn l 0, 8 n 2 N . Scriind un vn sub forma un vn = un (vn
n!1
l) + lun = un (l vn ) + lun , vedem c¼ a, atunci când l = 0, putem aplica direct Teorema 4.11
(criteriul lui Dirichlet) asupra seriei cu termenul general ( un )( vn ), şirul ( vn )n2N …ind cu toate
elementele
X nenegative, descresc¼ ator şi convergent
X la 0, pe când şirul sumelor parţiale corespunz¼ ator
seriei ( un ) este m¼ arginit, întrucât seria un este, prin ipotez¼
a, convergent¼
a. Alternativ, când
n2N n2N X X
l 6= 0, în virtutea Teoremei 4.4, pe baza ipotezei de convergenţ¼
a a seriei un , reiese c¼
a seria lun
n2N n2N
este convergent¼ a, iar, în acelaşi timp, prin aplicarea criteriului lui Dirichlet (Teorema 4.11) asupra
seriei cu termenul general un (l vn ), vedem c¼ a şirul (l vn )n2N are toate
X elementele pozitive, este
descresc¼ator şi convergent la 0, iar şirul sumelor parţiale pentru seria un este m¼arginit, deoarece
X X n2N
seria un este, prin ipotez¼
a, convergent¼
a. Ca atare, seria un (l vn ) este convergent¼
a şi ea.
n2N X n2N
Rezult¼
a atunci c¼
a seria un vn , ca diferenţ¼
a a dou¼
a serii convergente, este convergent¼
a şi în acest
n2N
caz. În situaţia în care (vn )n2N este monoton descresc¼
ator şi m¼
arginit, se raţioneaz¼
a asupra seriei cu
termenul general un ( vn ), deducându-se, la fel, convergenţa acesteia. Finalmente, se aplic¼a Teorema
4.4, pentru = 1. J

Teorema 4.13 (Criteriul lui Leibniz, pentru serii alternate) Dac¼ Xa şirul (wn )n2N de numere
reale pozitive este descresc¼ator şi convergent la 0, atunci seria alternat¼a ( 1)n wn este convergent¼a.
n2N

Demonstraţie: Aplic¼ am criteriul lui Dirichlet, luând yn = ( 1)n şi zn = wn , 8 n 2 N . Întrucât

1; când n este par
Sn = y1 + y2 + : : : + yn = , se vede c¼ a jSn j 1, 8 n 2 N . Prin urmare,
0; când n este impar
cum şi (zn )n2N R+ este descresc¼ ator şi convergent la 0, ipotezele criteriului lui Dirichlet sunt
X X
îndeplinite. Astfel, prin utilizarea acestui criteriu, rezult¼a c¼
a seria yn zn , adic¼
a seria ( 1)n wn ,
n2N n2N
este convergent¼
a. J

Alte rezultate relative la serii de numere reale (f¼

ar¼
a demonstraţii)

TeoremaX4.14 (Riemann)
Fie xn o serie semiconvergent¼a de numere reale. Atunci:
n2N
X
i) exist¼a o bijecţie : N ! N pentru care seria x (n) este divergent¼a;
n2N
 X
ii) pentru orice r 2 R, exist¼a o bijecţie 'r : N ! N , astfel încât seria x'r (n) este convergent¼a
n2N
şi are suma egal¼a cu r.
X
De…niţia 4.10 O serie de numere reale xn se numeşte necondiţionat convergent¼
a dac¼a şi
n2N X
numai dac¼a, oricare ar … bijecţia : N ! N , seria x (n) este convergent¼a.
n2N
X
Teorema 4.15 Dac¼a seria xn este absolut convergent¼a, atunci ea este necondiţionat convergent¼a
n2N
şi X X
xn = x (n) ;
n2N n2N

oricare ar … bijecţia :N !N .
X X
De…niţia 4.11 Se numeşte produs Cauchy al seriilor de numere reale xn şi yn seria
n2N n2N
X n
X
zn , unde zn = x k yn k+1 , 8n 2 N .
n2N k=1

Teorema 4.16 (Mertens)

Dac¼a dou¼a serii de numere reale sunt convergente şi cel puţin una dintre ele este absolut con-
vergent¼a, atunci seria produs Cauchy al celor dou¼a serii este convergent¼a, iar suma ei este egal¼a cu
produsul sumelor celor dou¼a serii.

Propoziţia 4.4 Produsul Cauchy a dou¼a serii absolut convergente este o serie absolut convergent¼a,
cu suma egal¼a cu produsul sumelor celor dou¼a serii.

Teorema 4.17 (asupra dezvolt¼ arii p-adice a unui num¼ ar a, real, pozitiv şi subunitar)
Fie p 2 N , cu p > 1.
X ak Dac¼
a (ak ) k2N este un şir de numere naturale, aşa încât 0 ak < p,
8 k 2 N , atunci seria este convergent¼a, iar suma sa este un num¼ar real a 2 [0; 1].
pk
n2N

Teorema 4.18 (de dezvoltare p-adic¼ a a unui num¼ ar real a 2 (0; 1])
Fie p 2 N , cu p > 1 şi a 2 (0; 1]. Atunci exist¼a un şir de numere
Xnaturale (ak )k2N , neconstant
ak
nul de la un rang înainte, aşa încât 0 ak p 1, 8 n 2 N şi a =
pk
k2N

Teorema 4.19X(de aproximare a sumei unei serii alternate)

Fie seria ( 1)n xn , cu (xn )n2N R+ descresc¼ator şi convergent la 0. De asemenea, …e S
n2N
suma acestei serii şi (Sn )n2N şirul corespunz¼ator al sumelor parţiale .
Atunci:

jS Sn j < xn+1 ; 8 n 2 N :
X
Teorema 4.20 (de aproximare a sumei unei serii absolut convergente) Fie xn o serie
n2N
absolut convergent¼a de numere reale, S suma sa şi (Sn )n2N şirul corespunz¼ator al sumelor parţiale .
Atunci, dac¼a exist¼a 2 (0; 1) şi n0 2 N astfel încât
 p
n
n+1
i) jxn j , 8n n0 , avem: jS Sn j , 8n n0
1
sau
xn+1 jxn+1 j
ii) , 8n n0 , avem: jS Sn j < , 8n n0 .
xn 1

Bibliogra…e

1. A. Knopfmacher, J. Knopfmacher - Two Constructions of the Real Numbers via Alternating

Series, Iternat. J. Math & Math. Sci., Vol. 12, no. 3 (1989), pp 603-613.
2. J. Galambos - The Representation of Real Numbers by In…nite Series, Lecture Notes in Math.,
502, Springer, 1976.
3. C. Badea - A theorem of irrationality of in…nte series and applications, Acta Arithmetica,
LXIII, 4 (1993).
4. K. Knopp - Theory and Application of In…nite Series, Dover Publications, 1990.
5. G. Bagni - In…nite Series from History to Mathematics Education, 2005.
6. Anca Precupanu - Bazele analizei matematice (Cap. 3), Editura Polirom, Iaşi, 1998.
7. Rodica Luca-Tudorache - Analiz¼a matematic¼a. Calcul Diferenţial. (Cap. 2), Editura Tehno-
press, Iaşi, 2005.
8. E. Popescu - Analiz¼a matematic¼a. Calcul diferenţial (Cap. 2), Editura Matrix Rom, Bucureşti,
2006.
9. Marina Gorunescu - Lecţii de analiz¼a matematic¼a pentru informaticieni, Reprogra…a Univ.
Craiova, 2000.
10. Rodica Mihaela D¼ aneţ ş.a. - Curs modern de analiz¼a matematic¼a.Volumul I (Cap. 1), Editura
Matrix Rom, Bucureşti, 2009.
11. John K. Hunter - An Introduction to Real Analysis ( Chap. 4 ), University of California at
Davis, 2014.
12. Jiµrí Lebl - Basic Analysis: Introduction to Real Analysis ( Chap. 2 ), Creative Commons
USA, 2016.