Ceiete Sitvane este editura Centruhei de Couleur gi Art al Judeyului Sil, instituie a Consifiului Judetean Sala Editor: Daniel Siues Redactor: Daniel Hoblea CCulegere text: Marin Pop ‘Tehnoredactare: Cristian Niculas ‘Tipar: Cotor Print Zalau, Tel: 0260 661 752; worw.colorprint.ro Deserierea CIP « Bibliotecii Nafionale a Romaniei ‘COPOSU, CORNELIU Jarnal din vremuri de rizboi/ Comeliu Coposu. -Zaliu aie Silane, 2013 ISBN 978-606-8264-13-8 821.135 4.94 © Control de Culeuek i Arti al Judeyului Sala) Cormeliu Coposu JURNAL DIN VREMURI DE RAZBOI Exlitie ingrijitt de dr. Marin Pop siing, Cristian Fulger Editura Caiete Silvane Zaliu, 2013,Prefasa ‘S& incercim si interpretim gi si comentim aces te notife ficute din datorie cetifeneasc’. Domnul Corneliu Coposu nu face acest lucru (nut interpretes- 7), spunand ,am fost de faa" sau cram fn camera aliturats". Ce putere de concentrare si de introspectie trebu- ie si defii ca la avalansa de catastrofe ale timpului si poi clata cu detasarea datorici cetijenesti indeplinite? incepe in 1938 cu dictatura regal, (vom enume= 1a ce urmeara) apoi dictatura Horthysta, apoi dictatu- ra legionarl, apoi dictatura maresalului, apoi dictatura hitleristd, apoi dictatura comunist Nu sunt prea multe? Dupi ce le traiesti pe toate cu fried si circum. spectie te trezesti in puscitie irk un proces, #3 posi- bilitatea de a protesta (micar pagnic) firk a avea cea ‘mai micd informatie despre ce se intimpli afara (cale de 17 ani). - Primeyti in pujeitie porecla CAPOSUL” ca un clement care este deosebit de incipiginat. In realitate acest nume vine de la apt c& crezul sit ta disciphina il face si execute pedepscle date sau normele de munci impuse aproape exemplar, dar atunci cind toryionaral speri fn sfrsit s-1 cumpere cu 0 bucatl de pline sau o figard se va lovi de o stincd prin care mu se poate trece (asta I-a costat luni de carcera si de foamete). Deci CAPOSUL cra similar cia cel pe care nti-l pot cumpyraCred ch disprefuia rizboiul. De altfl in toate randurile sale nu este nici o informatie eu caracter militar, este total concentrat pe elemental politic. De remarcat ci Gescrierile sale (aproape ca un scenarits de faim) aduc ta prim plan elemente de management politic aproape necunoscute istoriografici moderne, Disciplina, subordonarea fati de superiorul ales giconsenstl dat de momentul trait ne adc in ffi 0 Tchipi ce este si azi invidiatd pentru cl s-a numit PNT. Trebuie si fi fost marele IULIU MANIU intr- adevir MARE. Faptul ci acest om deosebit mu a devenit preot ca tofi cei 7 inaintasi ai familie sale poote fi semnalul pprin care Corneliu Copostt a considerat cd intre 0 Fdeologie si viata de 2i cu 21 trebuie si existe o legatard ‘mai consistenti dectt teoria, Politica practicati de aaceasti echipi (din descriere) a fost un rez. Domnul COPOSU nu a fost filozof, morals sau ideolog dar a fost in misurd si ne DEA la tofi ace! ‘ceva ce ne va face si dim si noi mai departe copiilor nostri ~ dragostea de ADEVAR ‘Mulgumim Domnule Copess, Cristian Fulger Studin introductiv fin arhivele Consiliului National pentru Studie~ rea Arhivelor Scout (CSAS) din Bucuey cadral zecilor de mii de file care fac referire la Come- Tia Coposu am descoperit gi un jurmal ineditsris de cite acesta, Despre jurnal aminteste si Calin Tudor Zarojanu, primul jurnalist care a avut acces (oficial) Ia dosarele CNSAS referitoare la Corneliu Coposu. in cartea sa, Viaja lui Comelin Coposu cu documente di cvhiva fst’ Securit, ediiaT sia Ila, apiruti la Editu- ra .Masina de sers” din Bucuresti, publicdciteva par gini din respectivul jurnal. Sunt ffagmente legate de mmcaes ta Ving Bader of sea de 25 ang Noi ama considerate jurmaful merit publicat in Intregime, datortd importange sale istorce de excep- fic. El face Iumin asupra multor evenimente petrect- te in perioada tulbure a celui de al doilea rkeboi mon- dial. Publicarea Iui face parte, de altfl, din intengia noastri, in colaborare cu Fundatia ,Comeliu Copo- su”, de a pune la dispozitia publicului tot ce sa seris despre Seniorul Corneliu Coposu sau ce a scris de-a lungol intregi sale view. ‘Dup§ cum se va putea observa si din prezentul jiural, din seierile pe eare l-am publica satt le vom publica, pe lingt cariera sa de exceptie in politic, Comeliu Coposu are 0 vasti operi, mai pun cunos- vitcuts, att ca jurist, cSt si 2 istoric,eseist sau chiar {in primul rind am dori si explicam de ce spune Corneliu Coposu in ,Cuvant fnainte” e% jurnalul de ffi nu este destinat publicitifii. Raspunsul am aflat dintr-o noti-raport a cipitanului de Securitate, Soare Constantin, datati 22 septembrie 1976. La vremea respectiva Cormeliu Coposu era proaspit pensionar. Bl a icsit la pensie la data de 1 iulie 1976, dup’ cum reiese din Cartea de munci. ‘Ultimul loc de munei a fost la Intreprinderea Con- structii- Montaj nr. 1 din Bucuresti, unde indeplinea fancfia de tebnician principal normator, ev un salariu de 2.670 lei Desigur ef odati intrat a pensie, organele de Se- curitate fsi puneau problema ce va face sobiectivul” Coposu pe viitor, daci va mai incerca si reactiveze STP -ul geet wal Sprite gf cxeboree teri politici fn acest sens, cipitanul Soare s primit misinnea de al chestiona asupra planurilor sale de viitor. Din nota-raport, care cuprinde discutile respecrivei intil- ni, ne dim seama cf tactica lui Corneliu Coposu era aceea de a adormi ochii vigilengi ai Security, afir- mind urmitoarele: nu mai avea de gind si se implice in politici; PNT-ul nu mai are ganse si redevind ceea ce a fost cindva; viitorul este al partidelor socialiste gi ci el doreste si'se dedice serierii unor studi de istorie, ‘memorii, jurmale, pentru a face lumin asupra unor evenimente istorice la care a participat personal. vu atk ce raporta, printre altele, edpitanul Soare despre intengile scritoricesti ale ,obiectivului” Coposu: ,Doreste si serie si si depuni la Arhivele Statului sau la Academic, uncle fapte istorice pe care Jeva cunoscut direct, in ealitatea sa de secretar general adjunct al PNT. Aceste fipte istorice le va consemna fari a le comenta sau a le prelucra prin prisma con- cepfilor sale politic sau a evenimentelor care ati ur- mat anului 1947, in acest sens, a solicitat organele noastre sprijin de a i se facilita intrarea la Arhivele Statului sat la Academie (biblioteci) unde si redacteze aceste serieri sit lose manuscrisul - dup orele de lucru— pentraa niu exista nicio binuialk sau interpretii, Solicit sprijin in aise aproba si consulte colec- fia de ziare din perioada 1929-1948, intrucit a scris ‘mai multe articole cae fi sunt necesare in fxarea cro- nologica a unor fapte gi evenimente la care a luat par- te Pentru acest Jucru, Ia fntilnirea urmitoare, va prezenta 0 cerere scrisi”. (ACNSAS, Fond Documen- tar, dos. D 2, vol. 9, £228). fntr-adevir, pe data de 1 octombrie 1976, Cor- niu Coposu, ,pensionar, fost publicist”, inainteaz% o cerere Bibliotecii Academiei Romine, ‘solicitind legitimayie de acces la fondul rezervat”, pentru a pu- tea consulta ziarele, revstele $i manuscrisele din pe- Hioada 1929-1965 sist colectioneze articolele publica- tede el fnainte de arestare (Tbidem, £230). Din insemnitile ficute de organele de Securitate Pe respectiva cerere reiese ef au intervenit la directo- «ral Arhivelor Statului, colonelul Arimia, pentru ya ise crea condi lui Copost C. si citeasci articolele din presa vremii pe care le-a redactat gi apoi si aibé la dis potitie 0 cameri care si-i ofere posibilitatea si scrie”. Tati, asadar, cum a pornit serierea sa mai bine spus rescrierea prezentului jurnal, pe care Comeliu Copost I-a definitivat in anul 1978. Dupi cum subliniazi autor, jurnalul se bazea- ppe langi memoria exceptionali pe care 0 avea, pe insemnirile pe care le ficea in timpul desfigurarii evenimentelor $i pe care a reusit si le pastreze. De asemenea, pentru incadrarea cronologici stricta a eve- nimentelor, Cornelix Coposu s-a folosit si de docu- mentele de arhivé, presa vremii etc. Aflat tn apropierea marelui_om politic Tuliu ‘Manin, fn calitatea sa de secretar politic si martor oct- Jar la toate evenirnentele la care a participat mentorul siu, Comeliu Coposu consemneazi tntampliri_ gi evenimente cruciale din timpul celui de al doilea riz~ boi mondial, necunoscute png acum sau falsificate de Gitre istoriografia supusi regimului comunist. De asermenea, creioneazi portrete de excepfie unor per- sonalititi contemporane, demonstrdnd, faci odati, calitiile sale de .condeier de mare verva gi talent”, dupa cum il caracteriza bunul sit prieten gi colabora- tor apropiat, Gabriel Tepelea. ‘Odati finalizat, jurnalul a fost depus de edtre Comeliu Copost la Biblioteca Academiei Romine si la Arhivele Nationale, pentru consultare personali (si confidentiala)”, cu rugimintea de a-i fi restituit. ‘Cum era de asteptat, organcle de Securitate au pistrat x © copie a ,materialului subversiv” gi in prezent se afla {n athivele CNSAS, unde l-am descoperit si noi in dosarul existent in athivele CNSAS, jurnalul se regisegte in 3 piri distincte, aga cum l-am Impirgit si noi: 1) Insemniri despre oameni si evenimente (1940-1944); 2) Tentative de ,apropiere” de Opozific ficute de germani, in timpul rizboiului; 3) 23 August 1944, Decada fierbinte (Din jurmalul unui participant la conspirayie). SubtitturileIe-am redactat noi, pentru ( mai bund ingelegere a textului. Referitor la ortogra- fic, am intervenit doar pentru a 0 actualiza, respectiv am tnlocuit ,f” din ,i", cu ,f* din ya", dup3 cum, de altfl, se scria in perioada cand s-au desfigurat eveni- mentele, Jurnalul ineepe cu tragicul sfrsital unwia dintre ei mai mari economigti pe care i-a avut Roménia vreodati, Virgil Madgearu, secretarul general al PNT, colaboraior apropiat si bun prieten al pregedintelui PNT, luli Maniu. De sincerele aprecieri ale lui Vir- gil Madgearu se bucura gi tinarul politician, Comeliu CCoposu, secretarul Iui Iuliu Maniu, la vremea respec- tii ‘Virgil Madgearu a fost asasinat in mod barbar de cite jun comand” legionar, la fel ca marele nostra istoric Nicolae Iorga. Oficierea slujbei de tnmormin- tare a avut loc in aceeasi capeli, lao ori distansa ‘Comeliu Coposu surprinde atmosfera de teroa- re a acclor zile, teroare impusi de clire legionari gi care se va sfarsi abia in urma rebeliunii legionare, ind vor fi debareati de la putere de citre generahul Antonescu, impreuné cu care au guvernat in perioada xtseptembrie 1940 - ianuarie 1941. Doar la inchisoarea din Jilava au fost asasinate 64 persoane, arestate de ‘citre legionari sub acuzatia ci iar fi persecutat gi tor- turat, fn frunte cu Gheorghe Argegeanu, fost prim- ministra, Victor lamandi, fost ministra si Mihail Moruzov, seful Servicului Secret. Exista un pericol real gi ti ceea ce-l priveste pe Tuliu Maniu. Au fost efteva zile in care Cornelia Copost dormea imbricat sau fice2 nopti albe, cu re~ volverul lingi el, pe care I-a primit chiar de la colone= Iul Rosianu, secretar general al Ministerului de Inter- ne. Sincer si adénc indurerat de asasinarea secretaru- Jui general al PNT, Virgil Madgearu, Corneliu CCoposu se intreabi daci ea nu a fost comandatl de la Berlin, deoarece Madgearu scrisese mai multe studii economice in cafe combitea politica lui Hitler. Referinduse la pierderea imensi si la valoare celui disparut, Corneliu Coposu concluzioneazi: ,Va curge multi api pe Dimbovita, pana cind ara noastri va nregistra aparitia unui nou Madgearu, in areopagul economiei noastre nationale! ‘Urmitorul subcapitol al jurnalului, pe care I-am inciculat ,Intdlniri secrete tatre Tuli Mania gi frunta- sii comunigt-ilegalist”, se referd la incercile pe care intelectuali cu orientéri de stinga, precum N.D. Co- cea i Mihail Ralea sau ilegalisti comunisti, precum ‘Vasile Bigu, Petre lordache, Constantin Agiu sau Mi- hai Magheru, le-au ficut pentru a se apropia de Tuliu Manin, considerinducl si ci, pe buna dreptate, adevi- ratul lider al opozitiei democratice din Roménia xm Remarcim $i insistim asupra intAnirilor' pe care Tuliu Maniu le-a avut cu Nicolae D. Cocea si Mihail Ralea (fost nafional-tirinist) care alituri de Lucreyiu itrigcanu erat: printre pufinii intelectuali ai comu- nigtilor, la momental respect. Despre Nicolae D. Cocea (1880-1949) se stie ci a fost un intelectual de marci, scritor, jurmalist i pu~ blicist, care s-a atasat inci din tinerefe migcirii socia~ liste. A fost un membru activ al cercului ,Roma muncitoare”, Se spune cd fn anul 1917 Lar f intalnit pe Lenin, la Petrograd, si aceastd intilnire i-a se bat in mod radical viaja. Peste doi ani il va clogia pe liderul sovietic intr-un articol al ziarului ,Chemarea”. Referitor la apartenenfa Iui la ideologia comu- nists, Comeliu Coposu remarca, eu ironie, in jurnal 2Se tice eX cercurile artistice il socotese comunist, iar socotesc artist”. $i el fl considera ca un intelectual de ‘marci si pamfletar inegalabil De-a lungul prodigioasci sale cariere, N. D. Co- cea a fost director al unor publicatié de stinga, mule dintre ele aflate sub indrumarea PCR (Era nous”, Reporter” etc.) S-a ficut remarcat prin rafuielile sale politice cu guvernanjii si cu Dinastia, fn aiarele »Chemarea’, .Viafa sociali”, ,Facla”, fiind un repu- blican convins. De asemenea, dup cum subliniaz§ gi + Referitor ia cele dou personaliti i Tonite secrete pe care Je-au avat cu Talia Monin, am publicat un aricl tn revista ,Ca- icteSilvane”, nr. 97, februari 2013, pp. 33-36 xii!Comeliu Coposu, si-a cistigat notorietatea si. prin numeroasele sale aventuri sentimentale, La fel ca Mihail Ralea si N.D. Cocea a ficut par- te din masoneria romaneasci. Mihail Ralea (1896-1964) a fost profesor univer- sitar la lagi si Bucuresti, eseist, filozof, psiholog, so- ciolog de marci, dar, la fel ea N.D. Cocea, avea certe orientiri de stinga, dovedite in special dupa cel de al doilea rizboi mondial, cand comunistii jung la pute~ re. La fel ca N.D. Cocea are o fntilnire care-i mar- cheazi viaja. La lagi, unde era profesor universitar, La cunoscut pe Garabet Ibriileanu. Mibail Ralea a avut 0 formatic profesionali de excepfie. Dupi absolvitea cursurilor Facultitii de Drept si Litere din Iasi si-a continuat studille in Fran- fa, unde a obtinut titul de doctor tn Litere, in anul 1923, cu teza: ,ldeia de revolutic in doctrinele socia- liste”. Tot in Frana se pare c& a fost inifiat intr-0 loji masonici. fin ceca ce priveste cariera sa politici, Mihail Ralea s-a dovedit un strilucit exponent al tinerei ge- neratii de intelectuali ai vremii, inscriindu-se in PNT, unde a cunoscut o ascensiune vertiginoasi. insi, dup’ instaurarea regimului autoritar al regelui Carol al Il- lea, alituri de gruparea condusi de Armand Calines- eu, a acceptat compromisul. A fost dat afara din PNT sia inflingat meteoricul partid social-pirinese, partid smiscut_mor”, dupi cum subliniazi si Comeliu Coposu. xv in timpul dictaturii regale a indeplinit functia de ministru al Muncii, in guvernele conduse de Patriar- hul Miron Cristea, Armand Calinesen si Gheorghe Titirescu (vezi, in acest sens, Stelian Neagoc, Istoria guvernelor Romaniei de la inceputuri ~ 1859 ‘pind in zilele noastre ~ 1995, Ed. Machiavelli, Buc. 1995, p. 124-133). Asadar, si-a inceput caricra politicd ca un tandr de mare perspectiva, dar s-2 dovedit un oportunist incurabil. Bra foarte apreciat pentru inteligenta sa sclipitoare atat de Cornelin Coposu eft si de Tuliu Manin, care spunea cu regret si ironie ek Dumnezeu si natura La inzestrat cu atitea daruri incat mu au [sat nici un pic de loc pentru o fram de caracter”. Audit N.D. Cocea, cit si Mihail Ralea aveau un respect si o admiratie deosebiti fit de Maniu, care ra, tne din 1933, liderul oporitiei democratice din Romania, opunindu-se cu darzenie si tenacitate dicta- ‘uri carlste gi antonesciene. Simgind véneul schimbérii care se apropia, res pectiv accla ci rizboiul va fi pierdut de Germania, fruntasii comunigti din Rominia fncearct 0 apropiere de Tuli Maniu si ineadarea lor oficial th rindurile ‘opozitiei democratice. Dupi cum afirmi Cormeliu Coposu, martor ‘ocular la intalnire, N.D. Cocea fi cere o audieng’ lui ‘Maniut pentru a-I fntreba cum vede marele om politic viitorul comunismului in Rominia si viitorul rapor- turilor dintre Romania gi URSS. Desigur cf Tuliu ‘Manju era constient ci trebuia si se normalizeze rela- fia cu ,marele vecin’, dar nu era de acord ca liderii xvcomunisti din Romania s4 mai primeasca ordine de la Moscova, prin Internationala comunisti. Dovedind tun spirit democratic desivarsit, Manju subliniaz& cf la fel ca orice curent ideologic si comunisti aveau drep- tl de a activa pe scena politics, tnsi th fiuneyie de vo- inga electoratului ‘Mihail Ralea a fost primit si el in audienys de ¢3- tre Tuliu Maniu, spre mirarea ,radicalilor” din P.N.T, fn vara anului 1943, Intelectual de marci gi fin analist al scenei politice interne si internationale, Ralea sim- fea sil de unde bate vantul schimbarii. Tuliu Mania [ea ascultat imperturbabil si cu atentie, cum ficea cu toti cei pe care-i primea in audieng2. Dup3 cum rela- teazi Corneliu Coposu, Mihail Ralea a venit la Mani pentru: a-si pune ,cenusi in cap” pentru colaborarea sa cu regele Carol al I-lea $i si-si ofere serviciile in scopul comun al risturnirii dictaturii antonesciene. Venise la Maniu considerindu-l, pe bun’ dreptate, liderul opozitici democratice din Romania. Despre integrarea activitatii pe care o preconiza Ralea in c2- drul opozitici, cu eleganta-i cunoscuti, Tula Maniu fi rspunde cf nu o consider ,cX ar fi oportun’”. Moti- vvul principal pe care i-! spune si lui Ralea era, evident, ridarea sa din februarie 1938. Mihail Ralea insist pentru 0 nowt intilnire cu Maniu, care a avut loc in luna mai 1944, in prezenta Jui Cornelia Coposu. Juli. Maniu aduce la cunostings si celorlali lideri ai opozitiei democratice, respectiv Dinu Britianu (PNL) si Titel Petrescu (PSD) oferta ui Mibail Ralea, care o resping fn unanimitate, la fel x cum au ficut si cu oferta lui Petru Groza, liderul »Frontului Plugarilor”. Referitor la Petru Groza, Corneliu Coposu des- rie condigiie speciale pe care le avea acesta in inchi~ soarea de la Malmaison si interventiile lui Tuli Maniu la maresalul Antonescu pentru a-l elibera. Din Picate s-a mai adeverit inci odati proverbul ci pe cine nu lapis moard nu te last si triesti, Petru Groza fi- ind prim-ministra gi tn momental cénd Iulia Maniu a fost condamnat la munca silnic8 pe viags, in urma procesului mscenat de Moscova conducerii PNT, in toamna anului 1947, Cel de al doilea capitol al jurnalului se refers la inceredrile de .apropiere” ale germanilor de Iuliu Mani, in timpul razboiului, Prima scovengi relatati de Corneliu: Coposu este acea in care Mihai Popovici, prieten si colaborator apropiat al lui Tulia Manin, a incercat si-i intermedie- ze, fir stitea lui, o Intdlnire cu baronul von Killinger, ministra plenipotengiar al Germanici la Bucuresti. Descrie cum Tuli Maniu a plecat de la respectiva tentativi de fntilnire si supararea pe care i-a purtat-o Jui Mihai Popoviei pentru ci nu I-a anungat de pre- zenfa baronului, in momentul in care I-a invitat pe Manin la mast intdlnire intermediati de aceasti dati de Cor- neliu Coposu, cu aprobarea lui Tuli Manin, a fost cea cu Andreas Schmidt, liderul ,Grupului etnie german” din Rominia, Bl apelase la Comeliut Coposu, deoare- ce fuseserd colegi la Liceul ,Sfintul Vasile cel Marc” din Bh. xvilCea de a treia fncercare de .apropiere” a germa- nilor deserisi de Corneliu Coposu in jurnal este audi- ‘enja pe care pringul Karl von Rohau o cere lui Iulia ‘Manin. Pringul aparginea unei vechi familiiaristocra- tice germane gi cra cisitorit cu 0 contesa tnguroaica din familia Apponyi “Atét Andreas Schmidt eft si pringul von Rohan au fncercat si-i explice superioritatea Germani crdine mondial pe care incerca si 0 introduct dictato- ral Hitler. Cu calmul stu imperturbabil, Tuliu Mania iva ascultat pind la capit, dupi care le-2 expus pozitia sa find convins ci Germania va pierde rizboiul. Capitolul II este dedicat eforturilor propagan- Aistice ale diplomatului Citta Davilla in SUA. El pri- este instructiuni, in acest sens, prin valiza diploma- tics, de la Iuliv Mania, in toamna anului 1943, Alar= mat de zvonurile ci URSS intentiona s3 ocupe Mol- dova pint la Carpati si sf 0 includ fn imperil sovie- tic, liderul opozitie’ democratice din Romania il roaga. pe diplomat si faci uz de toate legiturile pe care le avea in cercurile influence din jurul Casei Albe si din presi, pentru a contracara intengiile expansioniste ale URSS. Yn luna ianuarie 1944, diplomatul roman fi tri- ‘mite Iui Tuli Maniu wn raport asupra activité desfi- surate, la care anexeaza inclusiv un dosar de presi Un capitol separat este dedicat corespondenei inedite dintre doi vechi si buni prieteni: Juliu Maniu. si Eduard Benes, pregedinte al Cehoslovaciei (la vre~ mea respectiv conducind guvernul din exil, format 1a Londra). Desigur ci Eduard Benes, precum multi oameni politici cehoslovaci ai perioadei interbelice, mu puteau uuita rolul important pe care I-a jucat Tuliu Manin gi Legiunea romani de la Praga in toamna anului 1918, ‘a momentul revolujiei pragheze gi formirii statului cehoslovac. Legiunea de la Praga, avandu-l ca secretar pe preotul Gavril Campeanu din Silaj (vezi, printre altele, Marin Pop, ,Activitatea Legiunii Romane din Praga reflectata in colecfia personal Gavril Campeanu”, in Buletinul Muzeului Militar, 1/2003, vol. I, Bucuresti, 2003, pp. 276-284) cra una dintre Jegiunile romane din Europa infiintate si conduse de marele om politic silgjean, Tuli: Manin, cu scopul de a fi repatriate gi puse in subordinea romanilor transil- vineni Tully Manin fi cere lui Eduard Benes sf intervin’ la dictatorul Stalin, cu care se pare c& se afla fn relat foarte bune, pentru a prezenta favorabil poritia si in- tengile ,opozitiei unite” din Romania, ‘Corespondenfa dintre cei doi s-a purtat tn limba germand, cunoscuti din timpul Imperiului austro- ungar si dovedeste eforturile impresionante pe care Juliu Maniu le-a ficut in timpul celui de al doilea Fizboi mondial pentru ca Romania si iasi din rizboi sisinu cad in sfera de influent a sovieticilor. Cel mai consistent capitol, ultimul al jurnalului, este dedicat perioadei 16-25 august 1944. Este ,decada fierbinte® dupa cum o denumeste 5 autorul, deoarece acum asistim la pregitrile gi desfigurarea loviturii de Palat de la 23 august 1944, xixMartor ocular si participant la_conspiratic”, Comeliu Coposu descrie cu lux de aminunte, pe ai si chiar pe ore, filmul evenimentelor. De asemenea, aminteste toate persoancle implicate gi rolul jucat de fiecare Credem c& evenimentele istorice inedite relatate de autor, pregitirea gi desfisurarea lor pas cu pas, jo- curile de culise pe care ni le descrie nu sunt cunoscu- te tn totalitate nici.de etre reputapii istoriei care au studiat si scris despre adevaratul 23 august 1944, nu despre cel falsificat de citre comunisti. $i noi fl consi- derim ca 0 contributie importanti la istoriografia pro- blemei. {in concluzie, eredem cd era necesara publicarea prezentului jurnal, deoarece aduee in cireuitul tiinti- fie noi informatii pretioase si adevirate despre vremu~ rile de restriste prin care 2 trecut fara noastri in tim= pul celei de a doua mari conflagratii mondiale, in con- textul jocurilor globale de interese. De asemenea, sct- turd prafull uitirii care s-2 asternut peste memoria uunor personalitigi de mare calibra ale Romdniei in- terbelice, supuse si ele vremurilor i stergerii de me- morie care ne-2 fost impusi 0 jumitate de veac de citre regimul comunist. cercetatorstinpfic dr. Marin Pop Cuvant inainte insemntrile care urmeae’ reprezinti un fel de ri- bboj. EI nu este destinat publicicii (Ia vremea respec tivi nu se putea —a.n.), ci are drept obiectiv si fixeze fntr-un cadru documentar anumite momente, tite de cel care le-a seris. Vor fi pistrate in Arhivele Statu- Iai Unele din evenimentele consemnate, sunt viu imprimate in memoria autorului, datoriti caracterului lor exceptional si datorité starei de pericol acut, pe ‘care a incercat-o cel care rolateaz8. fntr-adevir, au fost momente tite, in cate aripa mori isi ficea simrité apropierea. In aceste conditii este firesc ca sertarcle amintiriis& 6 refinut cele mai mici detalil. in afara de memorie, consemnirile (se) fntemeia- 24 $i pe minute, comentari, tnsemntri, sublinieri, Jaloane, fixate la timpul respectiv, pe care autorul a reusit si le pastreze. Pentru fcadratea strict in tim- pul calendaristic s-au utilizar documente certe, in ce priveste dialogurile, conversatile $i expresii« le consemnate, cele mai multe sunt inregistrate de autorul jurnalului, care a fost prezent la desfigurarca momentelor relatate. Unele din dialoguri sunt inre- gistrate involuntar, din camerele invecinate celora in care s-au desfigurat, ‘Autorul a avut calitatea de secretar politic al hula Mani gi sa bucurat de increderea acestuia, fiind cum se zice ,umbra lui” vreme de peste 10 ani. fn ultimii ani de activitate politici (1944-1947) a Partidului Na- Xttional Tirinesc, aucorul a deginut functia de secretar ‘general-adjunct al Partidului sia participat in calitatea ‘aceasta la activitatea politica desfigurata. Deasemenia a fost ales secretar al Delegatiei permanente P.N-T. sia pparticipat la sedingele acestui for de conducere, inre- gistrind discutile si hotararile late. Faptele stint consemnate in mod obiectiv, fara in- terpretiri gi fri comentari. Daci telatirile vor putea servi cercetitorului de iiine, la reconstituirea gi elucidarea obiectivi a unor ‘evenimente istorice necunoscute tn aménunte, unila- teral cunoscute sati eronat interpretate, din lipsi de material documentar, autorul lor va avea satisfactia de a-gifi ficut o datorie cotstencasc. Comelin Coposu re sR 1, INSEMNARI DESPRE OAMENI $1 EVENIMENTE (1940-1944) 1, Asasinarea lui Virgil Madgearn de citre legionari 1940, Noiembrie 27. Str. Vodi Caragea, 27. Te- lefon de la Dna Madgearu, care, disperati, imi spune i legionarit [au ridicat pe Virgil, nainte cu cine’ mi- nnute. Este ora 14,10, Informer imediat pe Maniu, care alarmat gi ingrijorat se imbract, instantane, si insorit dde mine, pleaci gribit spre locuinja lui Madgearu din str. Vasile Conta nr. 5. Gisim, in casa profesorului, fntr-o explicabila consterare ingroriti, pe Dna ‘Madgearu si pe D-goara Tuduri. D-na Madgearu ne relateazd ci fa jurul orei 14, au sunt la ugi tei tineri, mbricati in camagi verzi, cu diagonale 4 pistoale, care au spus c& fac parte din politia legionard gi |-au invitat pe profesor si-i tnsofeasct la Prefectura Politiei Capi- falei, pentru a da o declaratie. D-na Madgearu, pre- zenti si, a intervenit, intrebénd de rostul invitaiei erind intrusilor si se lepitimeze. Unul dine legi- nari a aritat un caret de student, altul o carte de identitate,emisi de ,Poltia Legionara, pe care d-na Madgearu a vizut-o in mina soyului ei gi a refinut numele de Darcu sau ceva aseminitor. Madgearu i-a Intrebat daci au adus vre-o citafe sau vre-un mandat de infitgare, pentru dinsul; unl din echipi a rispuns 3ila Maa iC: Cope la cnstinien Blau Nasional Donocratc (PNT ~ tals Manin, PNL- Dinu Britian, PSD Lain Patdcann din poten BCR) ~ 20 uni 1944 Cuprins Pf (Cn ep) nano Sul et sign tna (Cet Cf nn tosemniri despre oameni yi evenimento (1940-1944) 1. Asasinarea Ini Virgil Madgeara de ctr legion nn 33 2. fntlnn seeree nee fuliu Manin gi fungi comuni-legalige (1942-1944)... 39 UL Tentative de ,aproplere” de opozitie fieute de ‘germani, in timpul rézbotulul 1. Tena de ire eu Mania Baronul ‘von Killinger, ministruplenipoteniar al Geemanisi [a BACUte{ wm memnninnenmnemnnennn 2. Jain ne Comeliu Copan, Tule Manis s “Andreas Schmid iderul «Grupa etic german m7 3, Prinqal Kel von Rohan fo audiengS fs Yaa Mani. 86 IML Actiunea propagandisticd a ful Davilla in US.A....93 TV. Corespondenfa Maniu-Benes (1948). mn ewe: ‘V.23 august 1944, Decada fierbinte.. Note exp . 95 Iie de te ne Alb %