Sectiunea 0&1 - CSI - 2017 - Studenti PDF

CONŢINUTUL ŞI SEMNIFICAŢIA GRUPELOR MESAJULUI
1.1. Grupa MiMiMjMj
Indică tipul de mesaj SYNOP

MiMi - simboluri de identificare a mesajului de observaţie;
MjMj - simboluri de identificare a unei părţi din mesaj;
MiMiMjMj - se codifică după tabela de cod 2582*1)
COD 2582
Forma MiMi
MjMj
simbolică Staţie terestră Staţie pe mare
FM 12 XII-Ext SYNOP AA – Fără deosebire se
FM 13 XII-Ext - SHIP – BB notează XX
În mesajele sinoptice transmise de staţiile meteorologice terestre, grupa MiMiMjMj va avea deci,
forma AAXX. În mesajele transmise de staţiile meteorologice costiere sau de pe mare, grupa MiMiMjMj va
fi de forma BBXX.
1.2. Grupa D... D**

Această grupă include indicativul de apel al navei. În cazul unei staţii meteorologice situate pe
mare, pe o platformă de foraj, indicativul de apel al navei este înlocuit prin RIGG.
În cazul unei staţii meteorologice situate pe o platformă de extracţie a ţiţeiului sau a gazului,
indicativul de apel al navei este înlocuit prin indicativul PLAT.
În mesajele care provin de la staţiile meteorologice de pe mare, altele decât cele de pe
geamanduri, platforme de foraj şi platforme de exploatare a ţiţeiului sau gazului şi în absenţa unui
indicativ de apel al navei, în locul lui D... D va fi utilizat cuvântul SHIP.
1.3. Grupa A1bwnbnbnb***)

Se utilizează pentru precizarea poziţiei geamandurilor lansate pe apă. Simbolurile au următoarea
semnificaţie:
A1 - Regiunea O.M.M. în care a fost amplasată baliza, geamandura sau platforma. Se codifică
astfel:
COD 0161
Cifră de cod Regiunea Zona
1 Regiunea I Africa
2 Regiunea II Asia
3 Regiunea III America de Sud
4 Regiunea IV America de Nord şi Centrală
5 Regiunea V Pacificul de sud-vest
6 Regiunea VI Europa
7 Regiunea VII Antarctica
bw - Subdiviziunea zonei indicată prin A1. Marea Neagră şi Marea Mediterană reprezintă
subdiviziunea 1;
nbnbnb - tipul şi numărul de serie al geamandurii.
*)
1 Numerele si tabelele de cod ca de exemplu 2582, sunt stabilite de catre OMM
**) Folosit numai in codurile FM 13 si FM 14
***)Folosit numai in codurile FM 13
258
1.4. Grupa YYGGiw
Conţine informaţii asupra datei şi orei de observaţie precum şi asupra unităţilor în care este
exprimat vântul. Simbolurile au următoarea semnificaţie:
YY - Ziua lunii în cursul căreia se situează ora reală de observaţie;
GG - Ora reală de observaţie rotunjită la oră întreagă UTC cea mai apropiată. Dacă este vorba
de o observaţie de suprafaţă, ora reală de observaţie este ora citirii barometrului;
iw - indică unităţile în care se exprimă viteza vântului şi se codifică astfel:
COD 1855
Cifră de cod Semnificatia
0 Viteza vântului estimată
Exprimată în metri pe secundă
1 Viteza vântului măsurată
3 Viteza vântului estimată
Exprimată în noduri
4 Viteza vântului măsurată
1.5. Grupa IIiii
Defineşte poziţia staţiei meteorologice terestre de observaţie
II – indicativ regional - defineşte zona unde este situată staţia meteorologică de observaţie.
Indicativul regional este atribut unei ţări sau unui grup de ţări situate în aceeaşi regiune. România are
indicativul 15.
Iii – indicativul naţional al staţiei meteorologice. Cifra indicativului naţional este un număr compus
din trei cifre, atribuit de Centrul Meteorologic Naţional, fiecărei staţii meteorologice de observaţie, în
limitele indicativului regional şi a numerelor de trei cifre care le sunt alocate. Pentru staţiile meteorologice
de observaţie din România au fost alocate indicativele cuprinse între 000 şi 499.
Indicativul regional şi indicativul naţional constituie împreună indicativul internaţional al staţiei
meteorologice (IIiii).
Indicativele naţionale ale staţiilor meteorologice în funcţiune pe teritoriul României sunt
următoarele:
Altitudine Indicativ Staţie Altitudine

Indicativ Staţie platformă platformă
(m) (m)
000 Darabani 259,00 280 Vârfu Omu 2504,00
004 Sighetul Marmaţiei 275,00 284 Penteleu 1632,00
007 Rădăuţi 389,00 285 Bisoca 850,00
010 Satu Mare 123,00 289 Banloc 83,40
014 Baia Mare 186,11 292 Caransebeş 241,00
015 Ocna Şugatag 503,00 296 Petroşani 607,00
020 Botoşani 161,00 297 Obârşia Lotrului 1348,00
023 Suceava 352,00 300 Braşov Ghimbav 534,00
025 Stânca Ştefăneşti 110,00 301 Fundata 1384,00
033 Iezer 1785,00 302 Predeal 1090,00
042 Săcueni 124,00 307 Râmnicu Sărat 152,00
044 Supuru de Jos 159,00 310 Galaţi 69,00
047 Târgu Lăpuş 363,00 314 Reşiţa 279,00
056 Cotnari 289,00 315 Semenic 1432,00
063 Zalău 295,00 316 Cuntu 1456,00
069 Poiana Stampei 923,00 317 Ţarcu 2180,00
073 Târgu Neamţ 387,00 319 Voineasa 573,00
080 Oradea 136,00 320 Parâng 1548,00
083 Dej 232,00 324 Câmpulung Muscel 680,70
085 Bistriţa 366,00 325 Sinaia 1500 1510,00
088 Călimani (Retitiş) 2022,00 328 Patârlagele 289,00
090 Iaşi 74,29 333 Brăila 14,52
259
(m) (m)
094 Bârnova 396,00 335 Tulcea 4,36
095 Borod 333,00 336 Gorgova 2,78
099 Huedin 560,00 337 Mahmudia 167,53
107 Topliţa 687,00 338 Oraviţa 309,00
108 Ceahlău Toaca 1897,00 340 Târgu Jiu 204,26
109 Piatra Neamţ 360,00 341 Apa Neagră (Padeș) 250,00
111 Roman 216,00 344 Polovragi 531,00
113 Negreşti 133,00 345 Morăreşti (Dedulești) 548,00
117 Holod 163,00 346 Râmnicu Vâlcea 237,00
118 Stâna de Vale 1108,00 347 Curtea de Argeş 448,00
119 Vladeasa 1800 1836,00 349 Câmpina 461,00
120 Cluj Napoca 410,00 350 Buzău 9700
123 Sărmasu 399,00 360 Sulina 12,69
124 Batoş 449,00 364 Bozovici 256,00
127 Joseni 750,00 366 Băile Herculane 190,00
136 Chișineu Criş 96,00 369 Târgu Logreşti 262,00
138 Dumbrăviţa de Codru 586,00 373 Piteşti 316,00
143 Turda 427,00 375 Târgovişte 296,49
145 Târgu Mureş 310,00 377 Ploieşti 177,00
148 Bucin 1282,00 387 Sf. Gheorghe Deltă 1,43
150 Bacău 174,00 388 Moldova Veche 82,00
154 Vaslui 116,00 395 Drăgăşani 280,00
160 Ştei 278,00 402 Urziceni 60,00
162 Câmpeni 591,00 405 Griviţa 50,00
163 Băişoara 1360,00 406 Hârşova 37,51
165 Târnăveni 523,00 408 Corugea 219,20
168 Odorhei 523,00 409 Jurilovca 37,65
170 Miercurea Ciuc 661,00 410 Dr. Turnu Severin 77,00
179 Şiria 473,00 412 Bâcleş 313,00
182 Gurahonţ 177,00 416 Stolnici 208,72
184 Roşia Montană 1196,00 419 Titu 159,03
189 Dumbrăveni 318,00 420 Bucureşti-Băneasa 90,00
194 Tg. Ocnă 242,00 421 Bucureşti-Afumaţi 90,00
197 Bârlad 172,00 422 Bucureşti-Filaret 82,00
199 Sânnicolau Mare 85,00 425 Slobozia 51,18
200 Arad 116,59 428 Gura Portiţei 2,00
204 Vărădia de Mureș 156,00 434 Slatina 172,00
206 Ţebea 273,00 444 Feteşti 58,25
208 Alba Iulia 246,00 445 Cernavodă 87,17
209 Blaj 337,00 450 Craiova 192,00
215 Baraolt 508,00 455 Videle 106,18
217 Târgu Secuiesc 568,00 460 Călăraşi 18,72
219 Adjud 101,00 462 Medgidia 69,54
230 Deva 240,00 465 Băileşti 57,00
231 Sebeş Alba 271,00 469 Caracal 106,00
235 Făgăraş 428,00 470 Roşiorii de Vede 102,15
238 Sfântu Gheorghe 523,00 475 Olteniţa 14,90
245 Jimbolia 79,00 479 Adamclisi 158,00
247 Timişoara 86,00 480 Constanţa 12,80
254 Păltiniş 1453,00 482 Calafat 61,00
260 Sibiu 443,00 489 Alexandria 75,46
261 Întorsura Buzăului 707,00 490 Turnu Măgurele 30,64
262 Lăcăuţi 1776,00 491 Giurgiu 23,60
260
(m) (m)
264 Focşani 57,00 494 Bechet 36,00
265 Tecuci 60,00 498 Zimnicea 33,63
270 Lugoj 123,00 499 Mangalia 6,00
277 Boiţa 518,00
279 Bâlea Lac 2070,00
* staţia meteorologică Fundulea aparţine de I.C.P.T.
1.6. Grupele 99 LaLaLa Qc L0L0L0 L0*2)
Indică poziţia staţiei meteorologice de observaţie de pe mare

99 - cifră de control
LaLaLa - latitudinea în zecimi de grade. Cifra zecimilor se obţine împărţind numărul minutelor cu 6,
fără să se ţină seama de rest.
Qc - cuadrantul globului terestru în care se găseşte staţia meteorologică. Se cifrează după tabela
de cod 3333.
NOTĂ:
Observatorul va alege cum codifică Qc în următoarele cazuri:
- Atunci când vasul este poziţionat pe meridianul Greenwich sau pe meridianul de 180° (L0L0L0 L0
= 0000 sau 1800):
Qc = 1 sau 7 (Emisfera nordică) sau
Qc = 3 sau 5 (Emisfera sudică).
- Atunci când vasul este pe Ecuator (LaLaLa = 000):
Qc = 1 sau 3 (longitudine estică) sau
Qc = 5 sau 7 (longitudine vestică)
L0L0L0L0 - longitudinea în zecimi de grade cifra zecimilor se obţine împărţind numărul minutelor
cu 6, fără să se ţină seama de rest.
COD 3333
Cifră de cod Latitudine Longitudine N
1 Nord Qc= 1
Est
GREENWICH
Qc = 7
3 Sud Est
5 Sud Qc=3
Vest
W Ecuator
MERIDIAN S
Qc= 5
7 Nord
Vest
*)
2 Aceste grupe se utilizeaza in forma simbolica FM 13-XII SHIP
261
2.1. Grupa iRixhVV
Această grupă este inclusă obligatoriu în toate tipurile de mesaje SYNOP. Semnificaţia
simbolurilor folosite în cadrul grupei este următoarea:
iR - indicator de includere sau de omisiune a datelor privind precipitaţiile. Se codifică după tabela
următoare:
COD 1819
Cifră Secţiunea în care sunt Situaţia grupei 6RRRtR
de transmise datele de precipitaţii
cod
0 Secţiunile 1 şi 3 Grupa este inclusă în ambele secţiuni
1 Secţiunea 1 Grupa este inclusă
2 Secţiunea 3 Grupa este inclusă
3 Lipsă şi în Secţiunea 1 şi în 3 Grupa este omisă deoarece nu au fost precipitaţii
4 Lipsă şi în Secţiunea 1 şi în 3 Grupa este omisă (datele asupra cantităţilor de
precipitaţii nu sunt disponibile)
NOTE:
1. În sistemul meteorologic al României, datele asupra cantităţilor de precipitaţii se transmit:
- în Secţiunea 3 (iR= 2)
- în ambele Secţiuni 1 şi 3 (iR= 0)
- şi în Secţiunea 5.
Includerea datelor de precipitaţii în Secţiunea 5 nu este evidenţiată prin iR.
2. Dacă datele de precipitaţii se măsoară şi se transmit orar, atunci:
I. pentru mesajele de la orele principale (00, 06, 12, 18 UTC)

Se va folosi cifra de cod 0 pentru iR
Exemple:
Pentru un mesaj sinoptic principal de ora 18 UTC
-precipitaţii în intervalul 15 ÷ 18 UTC, cantităţi de precipitaţii disponibile de 23 l/mp, pe 12

şi 3 ore :
Secţiunea 1: iR=0, 60232 Secţiunea 3: 60237
-precipitaţii în intervalul 15 ÷ 18 UTC, cantităţi de precipitaţii indisponibile pe 12 şi 3 ore:

Secţiunea 1: iR=0, 6///2 Secţiunea 3: 6///7
-precipitaţii în intervalul 12 ÷ 15 UTC, cantitate de precipitaţii disponibilă de 23 l/mp; în

intervalul 15 ÷ 18 UTC lipsă precipitaţii:
-precipitaţii în intervalul 12-15 UTC, cantitate de precipitaţii indisponibilă; în intervalul 15-

18 UTC lipsă precipitaţii:
Secţiunea 1: iR=0, 6///2 Secţiunea 3: 60007
-precipitaţii în intervalul 12-18 UTC, cantităţi disponibile pe 12 şi 3 ore de 23 l/mp şi,

respectiv, 10l/mp:
262
- precipitaţii în intervalul 12-18 UTC, cantitate indisponibilă pe 12 ore şi cantitate disponibilă
pe 3 ore de 10 l/mp:
- precipitaţii în intervalul 12-18 UTC, cantităţi indisponibile pe 12 ore şi 3 ore :

- precipitaţii în intervalul 12-18 UTC, cantitate disponibilă pe 12 ore de 23 l/mp şi cantitate

indisponibilă pe 3 ore:
Secţiunea 1: iR=0, 60232 Secţiunea 3: 6///7
- lipsă precipitaţii în intervalul 06-18 UTC:

II. pentru mesajele de la orele sinoptice intermediare (03, 09, 15, 21 UTC) şi de la vizuale (01,
02, 04, 05, 07, 08, 10, 11, 13, 14, 16, 17, 19, 20, 22, 23 UTC)
Exemple:
Intermediar de ora 03 UTC
- precipitaţii în intervalul 00-03 UTC, cantitate disponibilă de 23 l/mp:

Secţiunea 1: iR = 2, Secţiunea 3: 60237
- precipitaţii în intervalul 00-03 UTC, cantitate indisponibilă:

Secţiunea 1: iR = 2, Secţiunea 3: 6///7

III. pentru mesajele vizuale (01, 02, 04, 05, 07, 08, 10, 11, 13, 14, 16, 17, 19, 20, 22, 23 UTC)
Exemple:
Vizual de ora 01 UTC
- precipitaţii în intervalul 00 -01 UTC, cantitate disponibilă de 10 l/mp:

- precipitaţii în intervalul 00 -01 UTC, cantitate indisponibilă:

- lipsă precipitaţii în intervalul 00 -01 UTC:

3. Dacă datele de precipitaţii se măsoară şi se transmit la 3 ore, atunci:

I. pentru orele principale (00, 06, 12, 18 UTC).
Exmple:
Pentru un principal de ora 18 UTC
- precipitaţii în intervalul 15 – 18 UTC, cantităţi de precipitaţii disponibile pe 12 şi 3 ore de
23 l/mp:
- precipitaţii în intervalul 15 – 18 UTC, cantitate de precipitaţii indisponibilă:

- precipitaţii în intervalul 12-15 UTC, cantitate de precipitaţii disponibilă de 23 l/mp; în

intervalul 15-18 UTC lipsă precipitaţii:
263
- precipitaţii în intervalul 12-15 UTC, cantitate de precipitaţii indisponibilă; în intervalul 15-

18 UTC lipsă precipitaţii:
- precipitaţii în intervalul 12-18 UTC, cantităţi disponibile pe 12 şi 3 ore de 23 l/mp şi 10

l/mp:
- precipitaţii în intervalul 12-18 UTC, cantitate indisponibilă pe 12 ore şi cantitate disponibilă

pe 3 ore de 10l/mp:
- precipitaţii în intervalul 12-18 UTC, cantităţi indisponibile pe 12 ore şi 3 ore :

- precipitaţii în intervalul 12-18 UTC, cantitate disponibilă pe 12 de 23 l/mp şi cantitate

indisponibilă pe 3 ore:
Secţiunea 1: iR=0, 60232 Secţiunea 3: 6///7

II. pentru mesajele de la orele intermediare (03, 09, 15, 21 UTC)

Exemple:
Intermediar de ora 03 UTC
- precipitaţii în intervalul 00-03 UTC, cantitate disponibilă de 23 l/mp:

- precipitaţii în intervalul 00-03 UTC, cantitate indisponibilă:


III. Pentru mesajele vizuale (01, 02, 04, 05, 07, 08, 10, 11, 13, 14, 16, 17, 19, 20, 22, 23 UTC)
Vizual de ora 01 UTC
- precipitaţii în intervalul 00 -01 UTC:

- lipsă precipitaţii în intervalul 00 -01 UTC:

Vezi paragraful 2.7 din “Reguli pentru utilizarea codului sinoptic”
ix - indicator privind modul de exploatare a staţiei (cu personal sau automată) precum şi al
includerii datelor privind timpul în momentul observaţiei şi pe trecut.
Acest indicator se codifică după următoarea tabela de cod:
264
COD 1860
Cifră Mod de Situaţia grupei 7wwW1W2 sau 7wawaWa1Wa2
de exploatare
cod
1 cu personal Grupa este inclusă
2 cu personal Grupa este omisă (nu sunt fenomene importante de semnalat)
3 cu personal Grupa este omisă (nu s-au făcut observaţii, datele nu sunt
disponibile)
4 automată Grupa este inclusă, folosind tabelele de cod 4677 şi 4561
5 automată Grupa este omisă (nu sunt fenomene importante de semnalat)
6 automată Grupa este omisă (nu s-au făcut observaţii, datele nu sunt
disponibile)
7 automată Grupa este inclusă (folosind tabelele de cod 4680 şi 4531)
NOTE:
1. se consideră că nu sunt fenomene meteorologice importante de semnalat, atunci când
fenomenele meteorologice din momentul observaţiei corespund cifrelor de cod 00, 01, 02 sau 03, iar
fenomenele meteorologice pe trecut se codifică cu cifrele 0, 1 sau 2.
2. staţiile meteorologice cu personal care efectuează observaţii clasice asupra fenomenelor
meteorologice (fără traductori pentru determinarea stării vremii) vor folosi numai grupa 7wwW1W2 şi ix va
avea valorile 1, 2 sau 3.
3. staţiile meteorologice automate (cu traductori pentru determinarea stării vremii) folosesc în
mod obişnuit grupa 7wawaWa1Wa2 şi indicatorul ix = 5, 6 şi 7.
4. numai atunci când o staţie meteorologică automată este destul de sofisticată şi capabilă să
efectueze automat observaţii conform tabelelor de cod SYNOP 4677 şi 4561 se vor folosi grupa
7wwW1W2 şi indicatorul ix = 4
h - înălţimea, deasupra solului, a bazei norilor cei mai joşi observaţi.

Acest element se codifică cu ajutorul următoarei tabele de cod:
COD 1600
Cifră de Înălţimea bazei norilor
cod
0 0 la 50 m
1 50 la 100 m
2 100 la 200 m
3 200 la 300 m
4 300 la 600 m
5 600 la1000 m
6 1000 la 1500 m
7 1500 la 2000 m
8 2000 la 2500 m
9 2500 sau mai mult, sau nu sunt nori
/ Înălţimea bazei norului nu este cunoscută sau baza norilor este la un nivel
inferior şi vârfurile la un nivel superior celui al staţiei
NOTE:
1. “înălţimea deasupra solului” este considerată ca fiind înălţimea deasupra nivelului staţiei
meteorologice.
2. Dacă înălţimea determinată a bazei norilor, coincide cu una dintre limitele de codificare
comună pentru două cifre de cod succesive, aceasta se codifică cu cifra cea mai mare dintre cele
două cifre succesive.
De exemplu: o înălţime de 600 m se cifrează cu cifra de cod 5.
265
3. În locul lui h în mesaje se cifrează înălţimea bazei norilor CL indiferent de nebulozitatea lor, iar
dacă norii CL lipsesc, prin h se cifrează înălţimea bazei norilor CM.
4. În cazul în care norii CL şi CM lipsesc, dar sunt prezenţi norii CH cu condiţia ca nebulozitatea lor
să fie egală sau mai mare de o optime, atunci h ia valoarea 9.
5. Dacă staţia meteorologică se găseşte în ceaţă, într-o furtună de nisip sau praf, sau într-
un transport de zăpadă la înălţime, dar cerul poate fi zărit, atunci h se referă la baza cea mai joasă
a norului observat. Dacă în condiţiile menţionate mai sus cerul nu poate fi văzut, atunci h se
codifică prin / (bară oblică).
6. Datorită razei limitate de acţiune a echipamentului pentru detectarea înălţimii bazei norilor,
existent în dotarea unei staţii meteorologice automate, pentru h, cifrele de cod raportate vor avea una
dintre următoarele semnificaţii:
a) înălţimea reală a bazei norului este cuprinsă între limitele indicate de către cifra de cod, sau
b) înălţimea reală a bazei norului este mai mare decât limita indicată de cifră de cod, dar nu
poate fi determinată din cauza limitelor instrumentale, sau
c) nu sunt nori în poziţii perfect verticale deasupra staţiei meteorologice.
VV - vizibilitatea orizontală, la suprafaţa solului; se codifică după tabela de cod următoare:
COD 4377
Cifră de Vizibilitatea în Cifră de Vizibilitatea Cifră de Vizibilitatea în
cod km cod în km cod km
00 <01 34 3,4 68 18,0
01 0,1 35 3,5 69 19,0
02 0,2 36 3,6 70 20,0
03 0,3 37 3,7 71 21,0
04 0,4 38 3,8 72 22,0
05 0,5 39 3,9 73 23,0
06 0,6 40 4,0 74 24,0
07 0,7 41 4,1 75 25,0
08 0,8 42 4,2 76 26,0
09 0,9 43 4,3 77 27,0
10 1,0 44 4,4 78 28,0
11 1,1 45 4,5 79 29,0
12 1,2 46 4,6 80 >30
13 1,3 47 4,7 81 35,0
14 1,4 48 4,8 82 40,0
15 1,5 49 4,9 83 45,0
16 1,6 50 5 84 50,0
17 1,7 51 85 55,0
18 1,8 52 nu se 86 60,0
19 1,9 53 utilizează 87 65,0
20 2,0 54 88 70,0
21 2,1 55 89 >70
22 2,2 56 6,0 90 <0,05
23 2,3 57 7,0 91 0,05
24 2,4 58 8,0 92 0,2
25 2,5 59 9,0 93 0,5
26 2,6 60 10,0 94 1,0
27 2,7 61 11,0 95 2,0
28 2,8 62 12,0 96 4,0
29 2,9 63 13,0 97 10,0
30 3,0 64 14,0 98 20,0
31 3,1 65 15,0 99 ≥50
32 3,2 66 16,0
33 3,3 67 17,0
266
În acest tabel de cod SYNOP 4377 este indicată distanţa până la reperul vizibil şi
identificabil cel mai îndepărtat. În cazul în care vizibilitatea determinată se încadrează între două
cifre de cod, pentru mesajul sinoptic va fi aleasă cifra de cod cea mai mică.
NOTE:
1. Dacă vizibilitatea orizontală nu este aceeaşi în toate direcţiile, prin VV se indică
vizibilitatea cea mai mică.
2. Cifrele de cod de la 00 la 89 se folosesc numai de către staţiile meteorologice care au
posibilitatea de a determina cu precizie vizibilitatea orizontală, pe toate cele 8 direcţii principale, pentru
fiecare treaptă de vizibilitate a tabelei de cod SYNOP 4377.
3. Staţiile meteorologice care nu posedă repere sau instrumente speciale pentru determinarea
vizibilităţii orizontale (valabil şi pentru staţiile meteorologice de pe mare), folosesc pentru codificarea
vizibilităţii orizontale decada 90 - 99 a tabelei de cod SYNOP 4377 pentru VV.
2.2. Grupa Nddff

Este inclusă obligatoriu în toate mesajele sinoptice.
N - nebulozitatea totală a norilor (porţiunea din bolta cerului acoperită cu nori, indiferent de genul
acestora). Se cifrează conform următoarei tabele de cod:
COD 2700
Cifră de cod Gradul de acoperire a cerului
0 0 (cer senin) 0 (cer senin)
1 1/8 sau mai puţin, însă nu cer senin 1/10 sau mai puţin, însă nu cer senin
2 2/8 2/10 ÷ 3/10
3 3/8 4/10
4 4/8 5/10
5 5/8 6/10
6 6/8 7/10 ÷ 8/10
7 7/8 sau mai mult, dar nu 8/8 9/10 sau mai mult, însă nu complet
acoperit (cer cu spărtură)
8 8/8 10/10 (cerul complet acoperit cu nori)
9 Cer invizibil sau imposibil de evaluat întinderea şi felul norilor din cauza
întunericului, ceţii, zăpezii viscolite, etc.
/ Nu s-a efectuat nici o observaţie
- Vezi paragraful 2.7 din “Reguli pentru utilizarea Codului Sinoptic”

N - indică ceea ce vede observatorul în mod real în timpul observaţiei.
NOTE:
1. Un cer care pare acoperit cu nori Altocumulus sau Stratocumulus perlucidus, este indicat prin
cifra de cod 7 sau o cifră inferioară, deoarece între elementele componente ale unor astfel de nori, se
află întotdeauna spaţii goale chiar dacă în mod aparent norii respectivi acoperă toată bolta cerului.
2. N este codificat cu 0 (zero) dacă, prin ceaţă sau în prezenţa altor fenomene analoage (furtuni
de praf, furtuni de nisip sau zăpadă viscolită, suspensii dense de fum la înălţime, pulberi, etc) se zăreşte
cerul albastru sau se văd stelele, numai dacă nu se observă nici cea mai mică urmă de nori.
3. Când prin ceaţă sau în prezenţa fenomenelor enumerate mai sus cerul este vizibil, adică se
observă nori al căror gen şi nebulozitate se poate aprecia, N se cifrează ca şi când ceaţa sau
fenomenele respective nu ar exista.
4. Trenele de condensare, lăsate de avioane (asemănătoare uneori cu norii) care se împrăştie
repede, nu se codifică.
5. Trenele de condensare persistente ca şi formaţiunile noroase care se formează din
trenele de condensare, se codifică ca nori, utilizând cifrele corespunzătoare ale codului pentru CH
sau CM.
dd - direcţia adevărată, în zeci de grade, din care suflă vântul, dedusă dintr-un interval de 10
minute care preced momentul observaţiei. Dacă în decursul acestor 10 minute caracteristicile vântului
prezintă o discontinuitate, sunt reţinute pentru a stabili valoarea medie a direcţiei, numai datele ulterioare
acestei discontinuităţi. Aceasta înseamnă însă, scurtarea perioadei considerate pentru stabilirea valorii
267
medii a direcţiei.
Direcţia vântului se codifică în decagrade conform următorului cod:
COD 0877
Cifră de cod Direcţia vântului Cifră de cod Direcţia vântului
00 calm 19 185-194°
01 5-14° 20 195-204°
02 15-24° 21 205-214°
03 25-34° 22 215-224°
04 35-44° 23 225-234°
05 45-54° 24 235-244°
06 55-64° 25 245-254°
07 65-74° 26 255-264°
08 75-84° 27 265-274°
09 85-94° 28 275-284°
10 95-104° 29 285-294°
11 105-114° 30 295-304°
12 115-124° 31 305-314°
13 125-134° 32 315-324°
14 135-144° 33 325-334°
15 145-154° 34 335-344°
16 155-164° 35 345-354°
17 165-174° 36 355-04°
variabilă sau din
18 175-184° 99
toate direcţiile
Tabela de cod 0877 se foloseşte numai de către staţiile meteorologice dotate cu instrumente
(anemometre, anemografe, traductori de vânt etc.), care permit determinarea direcţiei vântului cu
precizia dată de acest cod.
Staţiile meteorologice dotate numai cu giruete, care nu permit determinarea direcţiei vântului în
decagrade, cifrează direcţia vântului (dd) după următorul tabel:
Cifră de cod Direcţia vântului Cifră de cod Direcţia vântului

00 calm 20 SSV
02 NNE 23 SV
05 NE 25 VSV
07 ENE 27 V
09 E 29 VNV
11 ESE 32 NV
14 SE 34 NNV
16 SSE 36 N
18 S 99 variabilă
ff - viteza mijlocie a vântului exprimată în m/s determinată în intervalul de 10 minute, ce precede
observaţia curentă. Dacă în decursul acestor 10 minute, viteza vântului prezintă o discontinuitate, numai
datele ulterioare acestei discontinuităţi sunt reţinute pentru stabilirea valorilor medii ale vitezei vântului,
ceea ce înseamnă, însă scurtarea perioadei de observare.
Staţiile meteorologice dotate cu instrumente înregistratoare şi traductori ai vitezei vântului,
folosesc indicaţiile acestora pentru determinarea vitezei medii în intervalul de 10 minute.
Staţiile meteorologice care nu posedă instrumente înregistratoare, ci numai giruete, determină
viteza vântului conform cu “Efectuarea observațiilor și măsurătorilor meteorologice – Instrucțiuni pentru
stațiile meteorologice” – Capitolul B.7 și – Anexa 5.
În lipsa instrumentelor, viteza vântului va fi apreciată după specificaţiile date, în scara Beaufort.
Valoarea estimată, exprimată în cifre ale scării Beaufort, este convertită în m/s, folosind vitezele
echivalente ale vântului menţionate în scara Beaufort.
Dacă în intervalul de 10 minute care precede observaţia, vântul suflă în rafale, în mesajul sinoptic
268
respectiv se introduce grupra specială 910ff.
MĂSURĂTORI CU TRADUCTORUL DE VÂNT AL STAŢIEI AUTOMATE

Dacă viteza vântului medie pe 10 minute este egală cu 0,0 m/s, atunci ddff se codifică 0000
(cazul de “calm”).
Dacă viteza vântului medie pe 10 minute este cuprinsă între 0,1 şi 0,4 m/s, atunci dd se codifică
în SYNOP pe valoarea măsurată de traductor, iar ff se codifică 00. ATENȚIE! De la stațiile automate
datele sunt transmise în format brut, nu în codificare SYNOP (vezi Prefața)
În cazul în care traductorul de vânt prezintă defecţiuni, în mod automat ddff se codifică //// (patru
bare oblice).
MĂSURĂTORI CU GIRUETA
În momentul în care se depăşeşte limita de măsurare a giruetei apar următoarele cazuri:
- direcţia este cunoscută, viteza este necunoscută (a depăşit limita de măsurare): dd se codifică conform
tabelei de cod, iar ff se codifică cu ultima valoare posibilă măsurată de girueta, adică 40 sau 20 când
girueta cu placă grea lipsește;
- direcţia nu poate fi determinată, viteza este necunoscută (a depăşit limita de măsurare): dd se codifică
99, iar ff se codifică cu 40 sau 20 când girueta cu placă grea lipsește;
În cazul în care girueta prezintă defecţiuni, ddff se codifică //// (patru bare oblice).
2.3 Grupa 00fff
Această grupă este opţională în mesajul SYNOP. Dacă traductorul poate măsura mai mult
de 99 m/s, în Secţiunea 1 se introduce grupa 00fff.
fff - viteza mijlocie a vântului în m/s determinată în intervalul de 10 minute, ce precede observaţia
curentă. Dacă în decursul acestor 10 minute, viteza vântului prezintă o discontinuitate, numai datele
ulterioare acestei discontinuităţi sunt reţinute pentru stabilirea valorilor medii ale vitezei vântului, ceea ce
înseamnă, însă scurtarea perioadei de observare.
NOTĂ:
Viteza aparentă a vântului, măsurată la bordul unei nave aflate în mers, trebuie să fie corectată
în funcţie de direcţia şi viteza navei, pentru a obţine o viteză reală a vântului, care trebuie menţionată în
mesaj. Corecţia poate fi făcută cu ajutorul paralelogramului vitezei sau cu ajutorul unor tabele speciale.
2.4. Grupa 1snTTT
Această grupă conţine informaţii despre temperatura aerului şi este inclusă în mesaje ori de câte
ori dispunem de date (informaţii) despre temperatura aerului, dacă nu există indicaţii contrare sau reguli
particulare.
1- cifra de control.
sn - semnul temperaturii aerului sau indicator pentru umezeala relativă, se codifică după tabela
de cod 3845.
COD 3845
Cifră de cod Semnul temperaturii
0 Temperatură pozitivă sau egală cu zero
1 Temperatură negativă
9 Se introduce umezeala relativă
TTT - temperatura aerului în momentul observaţiei, exprimată în zecimi de grade Celsius.

Semnul său este dat de sn.
Exemple:
Temperatura în grade Celsius Codificare
10.2°C 10102
- 30.8°C 11308
269
NOTE:
1. Navele auxiliare indică temperatura în grade Celsius întregi, folosind grupa în forma 1snTT/.
2. Dacă nu dispun de astfel de date, din cauza unor defecţiuni temporare ale instrumentelor,
staţiile automate programate pentru a transmite această grupă o omit complet sau o includ în mesajul lor
sub forma 1////.
2.5. Grupa 2snTdTdTd (29UUU)
Conţine date asupra temperaturii punctului de rouă sau umezelii relative a aerului.
2 - cifră de control.
sn - semnul temperaturii sau indicator pentru umezeala relativă, se codifică după tabela de cod
SYNOP 3845. În cazul în care, în locul temperaturii punctului de rouă, în grupă se transmite umezeala
relativă, sn se codifică 9.
TdTdTd - temperatura punctului de rouă, exprimată în zecimi de grade Celsius.
UUU - umezeala relativă a aerului, în procente, prima cifră fiind zero în afară cazului unei umezeli
relative egale cu 100%.
Grupa este inclusă în mesaj ori de câte ori este disponibilă, dacă nu există alte indicaţii sau reguli
particulare.
Exemple:
Temperatura punctului de rouă
în grade Celsius Codificare
3.8 20038
- 21.3 21213
Grupa 29UUU înlocuieşte grupa 2snTdTdTd dacă temperatura punctului de rouă nu este
disponibilă şi dacă umiditatea relativă a aerului este măsurată.
N O T E:
1. Se recomandă includerea temperaturii punctului de rouă în mesajele de observaţii sinoptice de
suprafaţă (şi nu temperatura punctului de îngheţ), dacă tensiunea vaporilor de apă este inferioară
tensiunii vaporilor de apă saturaţi la 0°C.
2. Dacă nu putem da decât o valoare estimativă, în °C întregi, a temperaturii punctului de rouă,
codificăm cu 2snTT0.
3. Dacă nu dispunem de astfel de date din cauza unor defecţiuni temporare ale instrumentelor,
staţiile meteorologice automate, programate pentru a transmite în această grupă temperatura punctului
de rouă, o omit complet sau o includ în mesajul lor de observaţie sub forma 2////.
4. Folosirea grupei 29UUU în locul grupei 2snTdTdTd trebuie strict limitată la cazurile în care nu
putem determina temperatura punctului de rouă.
2.6. Grupa 3P0 P0 P0P0
P0 P0 P0 P0 - reprezintă presiunea atmosferică la nivelul staţiei, exprimată în zecimi de
hectopascali (de milibari) adică presiunea atmosferică citită la barometru şi corectată pentru 0°C,
omiţând cifra miilor din valoarea presiunii atmosferice.
Exemple:
Presiunea la nivelul staţiei exprimată
în hectopascali (= milibari) Codificare
1013,2 30132
998,7 39987
753,6 37536
270
N O T Ă:
Dacă nu sunt disponibile, ca urmare a unei defecţiuni temporare a instrumentelor, staţiile
meteorologice automate programate pentru a transmite această grupă, o omit complet sau o includ în
mesajele lor de observaţie sub forma 3////.
2.7. Grupa 4PPPP (4a3hhh)
Grupa 4PPPP se transmite ori de câte ori se poate determina (calcula) cu o precizie
satisfăcătoare, presiunea atmosferică la nivelul mediu al mării. Se transmite în mod similar ca şi
presiunea atmosferică la nivelul staţiei, în zecimi de hectopascali (de milibari) omiţând cifra miilor din
valoarea presiunii.
Exemple:
Presiunea la nivelul mediu al mării,
în hectopascali (= milibari) Codificare
1032,1 40321
952,6 49526
O staţie meteorologică care nu poate indica cu o precizie satisfăcătoare presiunea atmosferică la

nivelul mediu al mării, va indica, conform unui acord regional, geopotenţialul unei suprafeţe izobarice
standard convenite. În acest caz, grupa 4PPPP este înlocuită cu grupa 4a3hhh.
În România staţiile meteorologice cu altitudine mai mare

sau egală cu 500 m transmit geopotenţialul.
Alegerea nivelului standard pentru calcularea geopotenţialului se va face în conformitate cu

hotărârile de codificare ale Asociaţiei regionale.
Conform Rezoluţiei 28 a Asociaţiei Regionale a VI-a Europa, din care face parte şi ţara noastră,
alegerea nivelului standard pentru cifrarea geopotenţialului, în conformitate cu altitudinea staţiei
meteorologice, se face în modul următor:
Altitudinea staţiei Nivelul de

de la până la presiune
500 m 1000 m 925 mb
1001 m 2300 m 850 mb
2301 m 3700 m 700 mb
3701 m mai mari 500 mb
4 - cifră de control;
a3 - indicator al “suprafeţei izobarice” standard al cărei geopotenţial este transmis în mesaj. Se
codifică conform tabelei de cod 0264 revizuită:
COD 0264
Cifră Nivelul izobaric standard la care este raportat geopotenţialul
de cod (hectopascali)
1 1000 mb
2 925 mb
5 500 mb
7 700 mb
8 850 mb
hhh - reprezintă geopotenţialul “suprafeţei izobarice” standard indicată prin a3 , exprimat în metri
geopotentiali, omiţând cifra miilor.
271
Exemple:
“Suprafaţa izobarică” Geopotenţialul în
Codificat
standard în hectopascali metri geopotentiali
500 5560 45560
700 3047 47047
850 1483 48483
925 841 42841
NOTĂ:
Staţiile meteorologice aflate pe mare care transmit mesaje SHIP vor folosi în exclusivitate grupa
4PPPP.
2.8. Grupa 5appp
Această grupă este rezervată codificării tendinţei barometrice din ultimele trei ore ce preced ora
de observaţie. Dacă nu există alte indicaţii convenite prin acorduri regionale, grupa 5appp se include de
fiecare dată când tendinţa barometrică din ultimele trei ore este disponibilă.
Semnificaţia simbolurilor este următoarea:
a - caracteristica tendinţei barometrice în timpul celor trei ore care preced ora de observaţie. Se
codifică după tabela de cod SYNOP 0200.
COD 0200
Cifră Caracteristica tendinţei barometrice în timpul celor 3 ore care preced ora de
de cod observaţie
În creştere, apoi în scădere; presiunea atmosferică este aceeaşi sau mai mare decât
0
cu 3 ore mai înainte.
În creştere, apoi staţionară; sau în creştere, apoi în
1
creştere mai lentă Presiunea atmosferică este
2 În creştere (uniformă sau neuniformă) mai ridicată decât cu 3 ore
În scădere sau staţionară, apoi în creştere; sau în creştere mai înainte
3
apoi în creştere mai rapidă
4 Staţionară; presiunea atmosferică este aceeaşi ca şi mai înainte cu 3 ore
În scădere, apoi în creştere; presiunea atmosferică este aceeaşi sau mai mică decât
5
cu 3 ore mai înainte
În scădere, apoi staţionară; sau în scădere apoi în
6
scădere mai lentă Presiunea atmosferică este
7 În scădere (uniformă sau neuniformă) mai scăzută decât cu 3 ore
Staţionară sau în creştere apoi în scădere; sau în scădere mai înainte
8
apoi în scădere mai rapidă
NOTĂ:
În mesajele de observaţie ce provin de la o staţie meteorologică automată, “a” este codificat cu 2
dacă tendinţa este în creştere, cu 7 dacă aceasta este în scădere şi cu 4 dacă presiunea atmosferică nu
s-a modificat în ultimele 3 ore.
ppp - valoarea totală a tendinţei barometrice calculată din presiunile atmosferice la nivelul
staţiei (diferenţa de presiune atmosferică la nivelul staţiei) în cursul celor trei ore care preced ora de
observaţie. În mesaj tendinţa se înscrie în zecimi de hectopascali (= milibari).
Exemple:
Presiunea atmosferică în momentul observaţiei este cu 10,2 mb mai mare decât cu trei ore
mai înainte. În locul lui ppp se trece 102. Presiunea în momentul observaţiei este cu 6,3 mb mai
joasă decât cu trei ore mai înainte. În locul lui ppp se va trece 063.
Dacă valoarea tendinţei barometrice este determinată în milimetri şi zecimi, pentru transformarea
ei în zecimi de mb, se foloseşte următorul tabel:
272
Milimetri Zecimi de milimetri
întregi 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
0 00 01 03 04 05 07 08 09 11 12
1 13 15 16 17 19 20 21 23 24 25
2 27 28 29 31 32 33 35 36 37 39
3 40 41 43 44 45 47 48 49 51 52
4 53 55 56 57 59 60 61 63 64 65
5 67 68 69 71 72 73 75 76 77 79
6 80 81 83 84 85 87 88 89 91 92
7 93 95 96 97 99 100 101 103 104 105
8 107 108 109 111 112 113 115 116 117 119
9 120 121 123 124 125 127 128 129 131 132
10 133 135 136 137 139 140 141 143 144 145
Exemplu:
Tendinţa barometrică este evaluată la 9,7 mm. Valoarea corespunzătoare în zecimi de milibari
care se transmite în locul literelor ppp este 129.
2.9. Grupa 6RRRtR

Conţine date asupra precipitaţiilor căzute la staţia meteorologică în intervalul de 6 sau 12 ore
care precede momentul observaţiei.
6 - cifră de cod
RRR - cantitatea de precipitaţii căzută în cursul perioadei indicate prin tR. Se codifică conform
următoarei tabele de cod:
COD 3590
Cifră Cantităţi de precipitaţii Cifră Cantităţi de precipitaţii
de cod mm de cod mm
000 nu sunt precipitaţii 990 urme (picături)
001 1 991 0,1
002 2 992 0,2
003 3 993 0,3
• • 994 0,4
• • 995 0,5
• • 996 0,6
• • 997 0,7
988 988 998 0,8
989 989 sau mai mult 999 0,9
/// Precipitaţiile nu au fost măsurate (nu este
oră de măsurare sau nu au putut fi
măsurate)
tR - durata perioadei de referinţă pentru cantitatea de precipitaţii căzute în intervalul care precede
ora de observaţie.
COD 4019
Cifră de cod Semnificaţia
1 Cantitatea de precipitaţii căzută în intervalul de 6 ore
5 Cantitatea de precipitaţii căzută în intervalul de 1 oră
273
NOTE:
1. tR = 1 se utilizează în mesajele sinoptice de la orele 00 şi 12 UTC, în grupa 6RRRtR din
Secţiunea 1.
tR = 2 se utilizează în mesajele sinoptice de la orele 06 şi 18 UTC în grupa 6RRRtR din Secţiunea
1.
tR = 5 se utilizează în mesajele sinoptice vizuale de la orele 01, 02, 04, 05, 07, 08, 10, 11, 13, 14,
16, 17, 19, 20, 22, 23 UTC în grupa 6RRRtR din Secţiunea 3.
tR = 7 se utilizează în mesajele sinoptice de la orele standard principale şi de la orele standard
intermediare, în grupa 6RRRtR din Secţiunea 3.
2. În schimbul internaţional de date de precipitaţii sunt cerute cantităţile de precipitaţii la
orele standard principale pe ultimele 6 şi 12 de ore. În acest sens, grupa 6RRRtR va fi inclusă
obligatoriu în Secţiunea 1.
3. În schimbul regional de date de precipitaţii sunt cerute cantităţile de precipitaţii pe
ultimele 3 ore, sau alte perioade. În acest sens, grupa 6RRRtR va fi inclusă obligatoriu în
Secţiunea 3.
4. În cazul navelor far care folosesc codul SHIP şi al staţiilor meteorologice oceanice,
utilizarea acestei grupe va fi stabilită regional sau naţional. În cazul staţiilor meteorologice
amplasate pe nave mobile, care fac observaţii asupra precipitaţiilor, grupa va fi inclusă în fiecare
raport SHIP. Regulile de codificare a termenilor grupei 6RRRtR la staţiile meteorologice de pe
mare şi a navelor - far sunt aceleaşi ca şi la staţiile meteorologice terestre.
5. În grupa 6RRRtR se vor folosi următoarele codificări:

a. lipsa precipitaţiilor în timpul perioadei de referinţă va fi indicată de către sistemele noi
(automate) şi de către observatorii umani prin codificarea lui RRR cu 000 (3 zerouri).
b. cantitatea indisponibilă de precipitaţii căzută în timpul perioadei de referinţă va fi
indicată de către sistemele noi (automate) şi de către observatorii umani prin codificarea lui RRR
cu /// (3 bare oblice).
6. Cantităţile de precipitaţii măsurabile, provenite din ceaţă, brumă topită, rouă, chiciură, polei
etc, nu se includ în grupa 6RRRtR. A se vedea și „Efectuarea observațiilor și măsurătorilor meteorologice
– Instrucțiuni pentru stațiile meteorologice” Capitolul B.11. „Precipitațiile atmosferice”
7. Cantităţile mici de precipitaţii, sub 0,2 l/m2, care nu sunt înregistrate de traductorul staţiei
meteorologice automate, se includ de către observator în mesaje cu cifrele de cod 990 şi 991.
2.10. Grupa 7wwW1W2 sau 7wawaWa1Wa2
Caracterizează starea timpului în momentul observaţiei şi în intervalul de timp care precede

observaţia, la care se referă mesajul sinoptic. Această grupă nu se include în mesaj decât în cazul în
care se observă fenomene de o importanţă oarecare (relativă) în momentul observaţiei, pe trecut sau în
ambele cazuri.
În prezent, la stațiile meteorologice din rețeaua națională a României, observațiile asupra
fenomenelor meteorologice sunt efectuate atât de către observatorii umani, cât și de echipamente
automate specializate.
Staţiile meteorologice automate fără traductor de timp prezent, dar la care este încadrat
personal, vor transmite grupa 7wwW1W2, codificând ww conform tabelei de cod SYNOP 4677 iar W1 şi
W2 codificate conform tabelei de cod SYNOP 4561.
Staţiile meteorologice automate cu traductor de timp prezent vor transmite grupa 7wawaWa1Wa2 şi
vor codifica wawa conform tabelei de cod SYNOP 4680 iar Wa1Wa2 vor fi codificate conform tabelei de
cod SYNOP 4531.
Cifrele 00, 01, 02, 03 din tabela de cod pentru ww şi cifrele 0,1 şi 2 din tabela de cod pentru W1 şi
W2 sunt considerate ca reprezintă fenomene meteorologice fără importanţă.
Această grupă este omisă dacă, atât în momentul observaţiei, cât şi pe trecut:
– nu dispunem, de informaţii (nu s-au făcut observaţii)
– observaţiile au fost făcute dar fenomenele observate au fost fără importanţă.
Indicativul ix de la începutul mesajului arată dacă această grupă este omisă şi din ce motiv.
274
ww - starea timpului în momentul observaţiei, sau în cursul orei precedente, transmisă de către o
staţie meteorologică cu personal.
NOTE:
1. Grupa va fi inclusă în mesajul sinoptic de către o staţie meteorologică la care

observațiile asupra fenomenelor meteorologice sunt efectuate de către personal, după o
perioadă de întrerupere sau la primul mesaj la înfiinţare - condiţii în care nu se cunoaşte starea
timpului pe trecut – şi va avea forma 7ww//, (cu ix = 1), chiar dacă ww = 00, 01, 02, 03.
În toate celelalte cazuri grupa va fi inclusă în mesaj numai dacă s-au observat fenomene
semnificative în timpul observaţiei (ww) şi/sau pe timpul trecut (W1, W2). Codificarea W1W2 = // (2
bare oblice) indică faptul că nu sunt cunoscute condiţiile anterioare. În cazul în care se cunoaşte
numai un singur fenomen pe timpul trecut, grupa va avea forma: 7wwW1/ sau 7wawaW1/.
Aceste reguli se vor aplica şi în cazul staţiilor meteorologice automate dotate cu traductori
de timp prezent.
2. La codificarea literelor simbolice ww prin “momentul observaţiei” se înţelege intervalul de
timp care începe cu 10 minute înainte de momentul măsurării presiunii atmosferice şi se termină
în momentul măsurării presiunii atmoferice.
3. Prin “ora precedentă” se înţelege intervalul de timp care începe cu o oră înainte de
momentul măsurării presiunii atmosferice şi se termină cu 10 minute înainte de momentul
măsurării presiunii atmosferice.
Indicații generale:
Observaţiile efectuate asupra fenomenelor care caracterizează starea vremii la o staţie

meteorologică se codifică şi se introduc în mesajele de observaţii meteorologice, alături de alte elemente
observate şi parametri măsuraţi. Codificarea de către observatorul uman se face conform tabelelor de
cod FM 12 SYNOP 4677 și 4561, corespunzătoare literelor simbolice ww (starea timpului pe prezent sau
în cursul orei precedente), W1 (starea timpului pe trecut) și W2 (starea timpului pe trecut).
Pentru codificarea acestor observaţii, observatorul va ţine seama că:
— nu toate fenomenele care pot fi observate la o staţie meteorologică în intervalul unei zile sunt
codificabile;
— fenomenele meteorologice pot exista în momentul observaţiei sau numai în intervalul dintre
două observaţii;
— cifrele de cod alocate pentru descrierea stării vremii în momentul observaţiei şi în intervalul de
timp dintre acest moment şi o observaţie anterioară sau precedentă (interval care poate fi de o oră, trei
sau şase ore) nu sunt suficiente pentru descrierea detaliată şi completă a tuturor fenomenelor
meteorologice observabile şi codificabile, mai ales atunci când se produc simultan mai multe fenomene
meteorologice diferite;
— fenomenele meteorologice existente în momentul observaţiei, adică în intervalul de timp de 10
minute care precede măsurarea presiunii atmosferice, se codifică conform tabelei de cod
corespunzătoare literelor simbolice ww, iar cele observate şi înregistrate în intervalul anterior observaţiei
respective, care însă au încetat înainte de acest moment, se codifică conform tabelei de cod pentru
literele simbolice W1 și W2 din schema mesajului sinoptic - codul FM 12 SYNOP;
— detalierea descrierii anumitor fenomene meteorologice codificate sau indicarea începerii,
duratei, încetării, a variaţiilor evolutive sau numai simpla prezenţă în momentul observaţiei, elemente
care nu au putut fi codificate prin cifrele de cod corespunzătoare literelor simbolice ww sau W1 și W2, se
va face prin folosirea grupelor speciale de forma 9SPSPSPSp, a căror semnificaţie şi utilizare este
reglementată pe plan regional al O.M.M. (motiv pentru care aceste grupe sunt incluse în Secţiunea a 3-a
a mesajului SYNOP);
— pentru codificare, fenomenele meteorologice existente în momentul observaţiei sunt grupate –
după natură şi importanţă – în zece grupe, în cadrul cărora detalierea se face în ordine numerică
crescătoare, în funcţie de continuitate, intensitate sau eventuala asociere cu un alt fenomen
meteorologic, ori ca formă de tranziţie de la o grupă la alta. Această grupare sistematică în zece decade
permite alegerea mai uşoară şi corectă a uneia dintre cele 100 cifre de cod, care corespunde cel mai
bine pentru descrierea stării vremii în momentul observaţiei respective.
275
Pentru a codifica în mod corect fenomenele meteorologice, observatorul uman trebuie să
îndeplinească obligatoriu următoarele:
(1) să identifice corect fenomenele meteorologice şi mai ales să facă deosebire între fenomenele
care se pot produce simultan, conform definiţiilor şi descrierii acestora. Întrucât producerea unor
fenomene meteorologice este în strânsă legătură cu anumite formaţiuni noroase, identificarea acestor
fenomene trebuie corelată cu starea cerului sau cu sistemul noros existent. Identificarea fenomenelor
meteorologice în strânsă legătură cu evoluţia norilor exclude şablonarea observaţiilor. Această corelare
trebuie extinsă şi la alte elemente ale observaţiei ca: temperatura aerului, vânt, vizibilitate orizontală,
elemente ale căror mărimi determină direct unele particularităţi ale fenomenelor meteorologice (de
exemplu: semnul temperaturii aerului determină starea solidă sau lichidă a precipitaţiilor şi a depunerilor;
mărimea vizibilităţii orizontale este un indiciu al intensităţii sau densităţii unui fenomen etc);
(2) să observe şi să urmărească permanent starea vremii între orele de observaţie – în funcție de
programul cu personal la stație -, pentru că numai aşa va avea posibilitatea să stabilească
caracteristicile de bază ale unui fenomen ca: durată, intensitate, continuitate. Observatorul va nota în
registrul meteorologic în format electronic, pentru fiecare fenomen observat, ora de început şi ora de
terminare, precum şi variaţiile evolutive ale acestuia, dacă este cazul.
Pentru codificarea fenomenelor meteorologice existente în momentul observaţiei, va stabili
decada din tabela de cod SYNOP 4677, care corespunde cel mai bine stării generale a vremii, apoi va
alege din aceasta cifra de cod a cărei semnificaţie descrie cel mai bine aspectul vremii în momentul
observaţiei sau, când acesta este precizat în cod, aspectul vremii din ora precedentă.
În alegerea decadei sau la determinarea cifrei de cod ww, nu se va ţine seama de fenomenele
meteorologice care au existat în intervalul anterior orei care precede observaţia respectivă.
Dacă se produc simultan mai multe fenomene în momentul observației, va codifica
fenomenul pentru care corespunde cifra de cod cea mai mare (a se vedea punctul 2 de la NOTE,
pagina 281). Pentru codificarea celorlalte fenomene care se produc simultan în momentul
observației, se vor folosi grupele speciale de forma 9SPSPsPsP. De exemplu, dacă se observă
ploaie şi ceaţă se codifică ww=61 şi 9SPSPsPsP =96044. Existența aerului cețos simultan cu alt
fenomen pe timpul prezent nu se codifică în grupa 9SPSPsPsP.
Dacă un fenomen s-a terminat în cursul orei precedente și este urmat în prezent în
momentul observației de un alt fenomen, în grupa 9SPSPsPsP nu va fi codificat fenomenul care s-a
terminat în cursul orei precedente.
Stabilirea caracterului continuităţii sau a variaţiilor de intensitate se determină după datele
înscrise în registrul meteorologic în format electronic în rubrica fenomenelor meteorologice în care se
notează începutul, sfârşitul și eventual rubrica de Observații în care se pot nota momentele semnificative
din evoluţia fiecărui fenomen observat într-un interval de 24 ore.
(3) dacă în momentul observaţiei nu există nici un fenomen meteorologic semnificativ şi
codificabil, însă în cursul orei care precede observaţia respectivă a fost observat un asemenea fenomen
meteorologic, pentru ww va alege o cifră din decada 20÷29, corespunzătoare acestui fenomen (de
exemplu, în ora precedentă momentului observaţiei a fost o aversă de ploaie, ww=25).
Starea timpului din momentul observaţiei se codifică de către observatorul uman cu ajutorul
tabelei de cod SYNOP 4677 corespunzătoare literelor simbolice ww. Această tabelă cuprinde 100
caracterizări ale stării timpului, corespunzătoare cifrelor de cod de la 00 la 99. Din motive practice şi de
sistematizare, tabela de cod este divizată în zece decade ce corespund la zece categorii principale de
timp. Pentru folosirea corectă, a acestei tabele de cod, observatorul uman trebuie:
— să aleagă decada care descrie cel mai bine starea generală a vremii, fără să ţină seama de
fenomenele care au existat cu mai mult de o oră înainte de ora observaţiei respective;
— să aleagă din această decadă cifra de cod care descrie cel mai bine aspectul vremii din
momentul efectuării observaţiei, sau dacă acesta nu este semnificativ, fenomenele semnificative care au
existat în intervalul de o oră care precede observaţia;
- când în momentul observaţiei există simultan mai multe fenomene codificabile, pentru codificare
va alege cifra de cod cea mai mare; excepţie fac 17, 18, 19 , deoarece primele două vor avea întâietate
faţă de cifrele de la 20 la 49, iar 19 are întâietate față de toate cifrele de cod ale tabelei 4677.
— să folosească cifrele de cod de la 00 la 49 numai dacă în momentul observaţiei nu se
observă precipitaţii la staţia meteorologică;
— să folosească cifrele de cod de la 50 la 99 numai când observă precipitaţii la staţia
meteorologică;
276
— să ţină seama că cifrele de cod ww=01, 02 şi 03 codifică stări nesemnificative ale timpului în
momentul observaţiei, ca şi cifrele de cod W1 și W2 = 0, 1 şi 2 pentru timpul pe trecut, urmând să le
folosească în funcţie de situaţiile precizate în paragraful anterior.
Tot legat de alegerea corespunzătoare a cifrei de cod, se reaminteşte că un fenomen este
considerat „la staţie" numai atunci când se produce sau există în punctul în care se efectuează în
mod curent observaţia.
Pentru codificarea literelor simbolice ww se foloseşte:
COD 4677
ww=00 - 49 Fără precipitaţii la staţie în momentul observaţiei
Fără precipitaţii, ceaţă, ceaţă îngheţată (cu excepţia cifrelor de cod 11 şi
12), furtună de nisip sau de praf, transport de zăpadă la sol ori la
ww= 00 - 19
înălţime, la staţie în momentul observaţiei sau ora precedentă, exceptând
cifrele de cod 09 şi 17
Lipsa fenomene cu Evoluţia norilor nu a fost observată sau

00 Schimbarea caracteristică a
excepţia această evoluţie nu a putut fi urmărită
stării cerului în cursul orei
fotometeorilor
precedente
Norii, în ansamblu, în risipire, sau devin
01
mai puţin groşi
Starea cerului, în ansamblu, nu s-a
02
schimbat
Nori în formare sau pe cale de a se
03
dezvolta
Vizibilitate redusă din cauza fumului, spre exemplu, focuri de mărăciniş
04
sau incendii de pădure, fumuri industriale sau cenuşă vulcanică
05 Pâcla
Praf în suspensie în aer, generalizat, dar neraspândit de vânt la staţie
06
sau în apropierea ei, în momentul observaţiei
Praf sau nisip răscolit de vânt la staţie sau în apropierea acesteia, în
momentul observaţiei, fără vârtejuri de praf sau nisip bine dezvoltate şi
07
fără a se observa furtuni de praf sau de nisip; sau stropi de val la staţie,
în cazul unei staţii pe mare
Vârtejuri de praf sau de nisip bine dezvoltate la staţie sau în apropierea
Pâcla, praf, nisip
08 acesteia, în cursul orei precedente sau în momentul observaţiei, fără
sau fum
furtună de praf sau de nisip
Furtună de praf sau de nisip observată la staţie în ora precedentă sau în
09
câmpul vizual al staţiei în momentul observaţiei
10 Aer ceţos
Strat subţire de ceaţă sau de ceaţă
11 îngheţata la staţie, cu o grosime care să - în bancuri
nu depăşească 2 m de la
suprafaţa terestră, în cazul staţiei de - mai mult sau mai puţin
12
uscat sau 10 metri la staţiile de pe mare continuu.
13 Fulgere, nu se aude tunetul
14 Precipitaţii în câmpul vizual, care nu ating solul sau suprafaţa mării
Precipitaţii în câmpul vizual, care ating solul sau suprafaţa mării, dar la
15
distanţă de staţie (adică apreciate la mai mult de 5 km de staţie)
Precipitaţii în câmpul vizual, care ating solul sau suprafaţa mării, la mai
16
puţin de 5 km de staţie, dar nu chiar la staţie
17 Oraj, dar neînsoţit de precipitaţii în momentul observaţiei
La staţie sau în câmpul
18 Vijelie vizual al acesteia în
cursul orei precedente sau în
277
momentul observaţiei
La staţie sau în câmpul
Trombă (e) pe uscat sau pe mare, nori vizual al acesteia în
19
de tornadă sau picături de apă cursul orei precedente sau în
Precipitaţii, ceaţa, ceaţă îngheţată sau oraj la staţie în cursul orei
ww = 20 -29
precedente, dar nu în momentul observaţiei
Burniţa (care nu îngheaţă) sau zăpadă
20
grăunţoasă
21 Ploaie (care nu îngheaţă) Precipitaţii care nu sunt
22 Ninsoare sub forma de aversă (e)
23 Lapoviţă sau granule de gheaţă
24 Burniţa sau ploaie care îngheaţă
25 Aversă (e) de ploaie
26 Aversă (e) de ninsoare sau lapoviţă
Aversă (e) de grindină, măzăriche moale, măzăriche tare sau aversă de
27
ploaie şi grindină, măzăriche moale sau măzăriche tare
28 Ceaţă sau ceaţă îngheţată
29 Oraj (cu sau fără precipitaţii)
ww= 30 - 39 Furtună de praf sau de nisip, transport de zăpadă la sol sau la înălţime
- a slăbit în cursul orei
30
precedente
- fără schimbare apreciabilă în
31 Furtună de praf sau de nisip, slabă sau
cursul orei precedente
moderată
- a început ori s-a intensificat în
32
- a slăbit în cursul orei
33
precedente
- fără schimbări apreciabile în
34 Furtună de praf sau de nisip, violentă
a început ori s-a intensificat în
35
36 Transport de zăpadă, slab sau moderat - în general, în straturile joase
Transport de zăpadă, puternic (la sol, sub
37
nivelul ochiului observatorului)
38 Transport de zăpadă, slab sau moderat - în general, la înălţime (mai sus
de nivelul
39 Transport de zăpadă, puternic
ochiului observatorului)
Ceaţă sau ceaţă îngheţată în momentul observaţiei
ww = 40 - 49
Ceaţă sau ceaţă îngheţata la distanţă, în momentul observaţiei, care se
40 întinde la un nivel mai sus decât ochiul observatorului. În cursul orei
precedente nu a fost ceaţă la staţie
41 Ceaţă sau ceaţă îngheţată în bancuri
42 Ceaţă sau ceaţă îngheţată cu cer vizibil
- s-a subţiat în cursul orei
Ceaţă sau ceaţă îngheţată cu cer
43 precedente
invizibil
44 Ceaţă sau ceaţă îngheţată cu cer vizibil - fără schimbări
Ceaţă sau ceaţă îngheţată cu cer apreciabile în cursul orei
45
invizibil precedente
46 Ceaţă sau ceaţă îngheţată cu cer vizibil - a început sau a devenit
Ceaţă sau ceaţă îngheţată cu cer mai groasă în cursul orei
47
invizibil precedente
48 Ceaţă care depune chiciură, cerul fiind vizibil
49 Ceaţă care depune chiciură, cerul fiind invizibil
278
ww = 50 - 99 Precipitaţii la staţie în momentul observaţiei
ww = 50 - 59 Burniţa
50 Burniţa care nu îngheaţă, intermitentă - slabă în momentul
51 Burniţa care nu îngheaţă, continuă observaţiei
52 Burniţa care nu îngheaţă, intermitentă - moderată în momentul
53 Burniţa care nu îngheaţă, continuă observaţiei
54 Burniţa care nu îngheaţă, intermitentă - puternică (densă) în
55 Burniţa care nu îngheaţă, continuă momentul observaţiei
56 Burniţa care îngheaţă, slabă (depune polei)
57 Burniţa care îngheaţă, moderată sau puternică (densă)(depune polei)
58 Burniţă şi ploaie, slabă
59 Burniţă şi ploaie, moderată sau puternică
ww = 60 - 69 Ploaie
60 Ploaie care nu îngheaţă, intermitentă - slabă în momentul
61 Ploaie care nu îngheaţă, continuă observaţiei
62 Ploaie care nu îngheaţă, intermitentă - moderată în momentul
64 Ploaie care nu îngheaţă, intermitentă - puternică în momentul
66 Ploaie care îngheaţă, slabă (depune polei)
67 Ploaie care îngheaţă, moderată sau puternică (depune polei)
68 Ploaie (sau burniţă) şi ninsoare (lapoviţă), slabă
69 Ploaie (sau burniţă) şi ninsoare (lapoviţă), moderată sau puternică
ww = 70 - 79 Precipitaţii solide, nu sub formă de aversă
70 Ninsoare intermitentă - slabă în momentul
71 Ninsoare continuă observaţiei
72 Ninsoare intermitentă - moderată în momentul
74 Ninsoare intermitentă - puternică în momentul
76 Ace de gheaţă (cu sau fără ceaţă)
77 Ninsoare grăunţoasă (cu sau fără ceaţă)
78 Steluţe de ninsoare, izolate (cu sau fără ceaţă)
79 Granule de gheaţă
Precipitaţii sub formă de aversă, sau precipitaţii însoţite de oraj, ori după
ww = 80 - 99
un oraj
80 Aversă (e) de ploaie, slabă (e)
81 Aversă (e) de ploaie, moderată (e) sau puternică (e)
82 Aversă (e) de ploaie, violentă (e)
83 Aversă (e) de lapoviţă, slabă (e)
84 Aversă (e) de lapoviţă, moderată (e) sau puternică (e)
85 Aversă (e) de ninsoare, slabă (e)
86 Aversă (e) de ninsoare, moderată (e) sau puternică (e)
87 Aversă de măzăriche moale sau - slabă (e)
măzăriche tare cu sau fără ploaie ori
88 - moderate (e) sau puternică (e)
lapoviţă
89 Aversă (e) de grindină cu sau fără - slabă (e)
ploaie
90 - moderată (e) sau puternică (e)
ori lapoviţă, neînsoţite de tunete
- oraj în cursul orei prece-
91 Ploaie slabă în momentul observaţiei dente, dar nu în momentul
observaţiei
Ploaie moderată sau puternică în - oraj în cursul orei prece-dente,
92
momentul observaţiei dar nu în momentul observaţiei
279
Ninsoare sau lapoviţă ori grindină,

- oraj în cursul orei prece-dente,
93 măzăriche tare sau măzăriche moale,
dar nu în momentul observaţiei
slabă în momentul observaţiei
Ninsoare sau lapoviţă, ori grindină,

măzăriche tare sau măzăriche moale, - oraj în cursul orei prece-dente,
94
moderate sau puternice în momentul dar nu în momentul observaţiei
observaţiei
Oraj slab sau moderat, fără grindină,
măzăriche tare sau măzăriche moale,
95
dar cu ploaie, ninsoare sau lapoviţă în
- oraj în momentul observaţiei
Oraj slab sau moderat cu grindină,
96 măzăriche tare sau măzăriche moale în - oraj în momentul observaţiei
Oraj puternic, fără grindină, măzăriche
tare sau măzăriche moale, dar cu
97 - oraj în momentul observaţiei
ploaie, ninsoare sau cu lapoviţă în
Oraj cu furtună de praf sau de nisip în
98 - oraj în momentul observaţiei
Oraj puternic cu grindină, măzăriche
99 tare sau măzăriche moale în momentul - oraj în momentul observaţiei
observaţiei
NOTE:
1. Dacă în perioada la care se raportează mesajul sinoptic de la o anumită oră de observaţie s-a
produs mai mult de un tip de vreme, se va selecta pentru ww cifra de cod cea mai mare. În Secţiunea 3
se vor raporta alte tipuri de vreme, folosind grupele speciale 960 ww sau 961 w1w1 , repetate de atâtea
ori cât este necesar pentru fenomene care se produc simultan în momentul observației.
2. Cifrele de cod ww = 17, 18, 19 fac excepție, deoarece primele două vor avea întâietate faţă de
cifrele de la 20 la 49, iar 19 are întâietate față de toate cifrele de cod ale tabelei 4677.
3. Dacă în momentul observaţiei sau în cursul orei precedente nu a fost observat nici un fenomen
semnificativ, astfel încât literele de cod ww să poată fi codificate cu una din cifrele de cod de la 04 la 99,
însă în intervalul considerat pentru timpul pe trecut au existat fenomene codificabile prin W1 și W2, care
impun includerea grupei 7wwW1W2 în mesajul sinoptic, prin cifrele corespunzătoare literelor
simbolice ww observatorul uman va indica evoluţia sau schimbarea caracteristică a stării cerului,
în cursul orei care a precedat observaţia respectivă.
Pentru folosirea cifrelor de cod 00, 01, 02 şi 03, observatorul uman nu trebuie să ia în
considerare variaţiile nesemnificative ale nebulozităţii totale sau parţiale. Se vor aprecia ca variaţii
nesemnificative în mărimea nebulozităţii, acelea care nu depăşesc ±2/8. În codificarea lui 01, 02 şi 03
se ţine seama mai ales de evoluţia sistemelor noroase (schimbările survenite în aspectul general al
cerului), nu doar de amploarea variaţiei nebulozităţii.
Se reaminteşte încă o dată necesitatea monitorizării permanente a aspectului vremii de către
observatorul uman şi în intervalele dintre orele de observaţie, ținând cont de programul personalului de
la stația meteorologică. În succesiunea de observaţii înscrise şi codificate în registrul meteorologic în
format electronic, trebuie să existe o corelare între cifrele de cod folosite pentru ww şi cele pentru
nebulozitatea parțială Nh și genurile norilor CL , CM și CH , atât pentru fiecare observaţie în parte cât şi
între observaţii succesive, pentru că, în final, din orice mesaj meteorologic sinoptic trebuie să rezulte
evoluţia norilor ca element de prognoză.
4. ww = 00, 01 şi 02 pot fi utilizate când cerul este senin în momentul observaţiei.
280
a) 00 se foloseşte când condiţiile anterioare nu sunt cunoscute, fie datorită întreruperii programului de
observaţie, fie pentru că cerul nu a fost vizibil în cursul orei precedente din cauza prezenţei unor
fenomene obturante, indiferent dacă cerul este sau nu senin în momentul observaţiei respective.
b) 01 se foloseşte pentru a indica o risipire sau o involuţie a norilor în cursul orei precedente.
Observatorul va ţine seama că nu toate cazurile de involuţie sau destrămare a sistemelor
noroase sunt asociate şi cu scăderi importante ale nebulozităţii.
Această codificare se foloseşte şi în cazurile în care cerul a devenit senin în momentul observaţiei,
însă nu se va folosi atunci când, în paralel cu risipirea unor nori se constată apariţia altor genuri noroase
noi. Excepţie de la această regulă fac genurile de nori care apar ca rezultat al involuţiei sau dezagregării
unor sisteme noroase aflate în dezvoltare până la ora observaţiei respective. Astfel, toţi norii rezultaţi din
etalarea sau destrămarea norilor cumuliformi, ca Stratocumulus cumulogenitus, Altocumulus
cumulonimbogenitus, varietăţile rezultate din subţierea unor pânze noroase mai dense (transformarea
norului Altostratus densus în Altostratus translucidus) sau fragmentarea în bancuri a unei pânze de
Cirrostratus care a acoperit în întregime bolta cerească, indică începerea unor procese involutive.
Asemenea exemple pot fi schematizate astfel:
Cu o oră înainte (ora HH-1) Ora observației (ora HH)

N = 4, CL = 2 N = 4, CL = 4 , ww = 01
N = 6, Nh = 6, CL = 9 N = 6, Nh = 4, CL = 4, CM = 6,
ww=01
N = 8, CM = 2 N = 8, CM = 1, ww = 01
N = 8, CH = 7 N = 6, CH = 8, ww = 01
Cifra de cod 01 se va folosi şi în cazurile când în cursul orei precedente s-au format spărturi mai mari
în pânzele sau straturile noroase care se deplasează încet pe cer, indiferent de nebulozitatea lor în
momentul observaţiei.
c) 02 se foloseşte atât în cazurile în care cerul a fost senin în tot intervalul care precede observaţia şi a
rămas în continuare senin, cât şi în cazurile când starea cerului în ansamblu (nu nebulozitatea) nu s-a
schimbat, adică în genurile, speciile sau varietăţile de nori care au predominat în cursul orei
precedente, nu s-au produs modificări importante. De exemplu:

N=0 N = 0, ww = 02
N = 6, Nh = 5, CL = 5, CM =7 N = 7, Nh = 4, CL = 5, CM = 7, ww = 02
5. ww = 03 se foloseşte ori de câte ori se observă că norii sunt în formare sau pe cale de
dezvoltare, ori invadează progresiv ceruI. Această codificare se va folosi şi pentru cazurile când cerul a
fost senin în ora precedentă, însă au apărut nori în momentul observaţiei respective. De exemplu:

N=0 N = 2, Nh = 2, CL = 1, ww = 03
N = 6, Nh = 6, CL= 5 N = 6, Nh = 6, CL = 8, ww = 03
N = 7, Nh = 7, CL = 5 N=7, Nh = 4, CL= 5, CM = 7, ww = 03
Nh = 4, CL = 2 Nh = 4, CL=3, ww = 03
N = 3, CH = 5 N = 4, CH= 7, ww = 03
N = 6, CH = 6 N = 8, CH = 7, ww = 03
N = 6, Nh = 4, CL = 5, CH = 1 N = 6, Nh = 2, CL= 5, CM = 5, ww = 03
Deci, ori de câte ori se va constata o dezvoltare a norilor Cumulus, adică trecerea de la o specie
la alta în ordinea crescătoare a cifrelor de cod pentru CL , apariţia şi deplasarea organizată a norilor
Altocumulus sau Cirrus şi Cirrostratus care au tendinţa să acopere treptat cerul, indiferent dacă
nebulozitatea celorlalţi nori prezenţi pe cer scade sau nu, se va codifica ww = 03.
281
6. Când fenomenul meteorologic nu se datorează prezenţei în aer a picăturilor de apă, se alege o
cifră de cod fără a se ţine seama de VV (vizibilitatea orizontală).
7. Codificarea litometeorilor nu este condiţionată direct de anumite limite ale vizibilităţii orizontale.
Deoarece indiferent de natura lor, asemenea fenomene meteorologice reduc mai mult sau mai puţin
vizibilitatea orizontală, observatorul uman va trebui să nu coreleze cifrele de cod folosite pentru
codificarea lor cu codificarea vizibilităţii orizontale. Prin convenţie, se acceptă distanţa de 10 km ca limită
arbitrară sub care vizibilitatea orizontală poate fi considerată ca redusă. Dacă prezenţa unui litometeor în
câmpul vizual al staţiei meteorologice reduce parţial vizibilitatea orizontală numai într-o singură direcţie
sau sector al orizontului, conform procedurilor folosite în practica meteorologică naţională, se va codifica
vizibilitatea cea mai redusă observată.
Cu excepţia furtunilor de praf ori de nisip sau cu totul excepţional în cazuri de pâclă foarte densă
care reduce vizibilitatea orizontală sub 1 km, toţi ceilalţi litometeori se codifică prin cifrele de cod
corespunzătoare, numai atunci când nu sunt asociaţi cu alte fenomene codificabile cu cifre de cod ww =
17, 18, 19, 20 ÷ 29 sau mai mari decât ww = 40.
8. ww = 04 se foloseşte atunci când vizibilitatea orizontală este redusă în momentul observaţiei
datorită fumului provenit din incendii sau focuri de mărăcinişuri ori păduri, fumului industrial sau cenuşii
vulcanice.
Dacă fenomenul se produce în ora precedentă sau în intervalul considerat ca timp pe
trecut, prezența Iui nu se semnalează prin cifrele de cod pentru ww = 20 ÷ 29 şi W1 și W2 .
9. Cifra de cod 05 se foloseşte atunci când vizibilitatea orizontală este redusă de prezența
litometeorilor.
ww = 05 se foloseşte când în momentul observaţiei, în lipsa altor fenomene meteorologice mai
semnificative, se observă particule uscate sau pulberi în suspensie, neridicate de vânt sau de vârtejuri
de praf. De regulă, stratul de pâclă este mai dens în apropierea solului şi se rarefiază treptat cu
înălţimea, motiv pentru care în prezenţa acestui litometeor vizibilitatea verticală este în general bună.
Vizibilitatea orizontală poate varia însă între limite destul de mari, fiind în toate cazurile mai mică de 10
km. Rareori, în condiţii de stabilitate mare şi de durată, densitatea particulelor în suspensie poate creşte
foarte mult şi reduce vizibilitatea orizontală sub 1000 m.
Prezenţa acestui litometeor în ora precedentă nu se semnalează prin cifrele de cod ww.
Praful sau nisipul ridicat de vânt înainte de momentul observaţiei, însă în suspensie în timpul
observaţiei, se va codifica tot prin cifra de cod ww = 05.
10. ww = 06 se foloseşte când, în lipsa altor fenomene codificabile cu cifre de cod mai mari,
observatorul constată prezenţa unei suspensii generalizate în aer, de pulberi neridicate de vânt din zonă
sau din vecinătăţile staţiei meteorologice, în momentul observaţiei. Fenomenul este asemănător cu
pâcla densă şi în prezenţa lui, atât vizibilitatea orizontală cât şi cea verticală pot fi mult reduse.
11. Folosirea cifrelor de cod 07 şi 09 nu este legată de anumite praguri de vizibilitate orizontală.
Prezența hidrometeorilor constituiți din particule ridicate de vânt de pe suprafața terestră este
datorată efectului vântului asupra suprafeţei terestre. Asemenea fenomene meteorologice se observă
numai în straturile joase ale troposferei.
Bura marină sau spulberarea particulelor de apă sau de spumă din creasta valurilor sau de pe
suprafaţa apei (observată la o staţie meteorologică pe mare sau de coastă) se codifică, în lipsa altor
fenomene mai semnificative în momentul observaţiei, prin ww = 07. Aceeaşi cifră de cod vor folosi
observatorii de la staţiile meteorologice terestre, când în momentul observaţiei constată că praful sau
nisipul de pe suprafaţa solului este răscolit de vânt, fără să se producă turbioane de praf sau de nisip
caracteristice (cu axa verticală) ori furtună de praf sau de nisip. Fenomenul se dezvoltă în stratul de aer
din imediata vecinătate a solului şi nu afectează vizibilitatea orizontală, nedepăşind în înălţime nivelul
mediu al ochiului observatorului.
Fenomenul nu se codifică pentru ora precedentă sau pentru intervalul considerat ca timp de
trecut.
12. ww = 08 se foloseşte atunci când în momentul observaţiei sau în cursul orei precedente se
observă la staţia meteorologică sau în apropierea acesteia, turbioane de praf sau de nisip. Observatorul
va folosi această codificare (ww = 08) numai atunci când turbioanele de praf sau de nisip nu sunt
282
asociate cu furtună de praf sau de nisip. Prezenţa acestui litometeor în intervalul considerat ca timp pe
trecut nu se codifică prin cifrele codului W1 W2 .
13. ww = 09 se foloseşte pentru codificarea furtunii de praf sau de nisip observată în câmpul
vizual al staţiei meteorologice în momentul observaţiei sau la staţia meteorologică în cursul orei
precedente.
Dacă în timpul unei furtuni de praf sau de nisip se aud şi tunete se codifică ww = 98. Dacă
furtuna de praf are caracter de vijelie se codifică ww = 18.
14. ww = 10 se foloseşte numai dacă vizibilitatea orizontală atinge sau depăşeşte 1000 m, dar
este mai mică de 10 km. Această specificaţie se referă numai la cazul în care în aer există picături de
apă sau cristale de gheaţă în suspensie. Fenomenul meteorologic de aer cețos reprezintă prin natura sa
fie o stare de trecere la ceață sau de la ceaţă, fie o consecinţă a proceselor de evaporare-condensare,
care preced şi mai ales urmează după intervale cu precipitaţii.
Acest fenomen se codifică numai dacă este observat în lipsa altor fenomene mai semnificative şi
codificabile cu cifre de cod mai mari ca ww = 10.
De asemenea, nu se va codifica aerul ceţos, chiar dacă este observat în lipsa altor fenomene
semnificative, dacă asemenea fenomene meteorologice au existat şi s-au terminat în cursul orei pre-
cedente, pentru că se consideră mai utilă din punct de vedere sinoptic semnalarea încetării recente a
unui fenomen semnificativ, prin una din cifrele decadei 20 ÷ 29, decât semnalarea prezenţei aerului
ceţos, prezenţă care se poate deduce din mărimea vizibilităţii orizontale corelată cu natura fenomenului
care a încetat în ora precedentă.
În cazul constatării prezenței aerului cețos, simultan cu alt fenomen meteorologic semnificativ
care este codificat în ww, nu se va transmite fenomenul de aer cețos în grupa specială 960ww a
mesajului sinoptic.
15. Pentru ww = 11 sau 12, vizibilitatea orizontală aparentă este sub 1000 m. Totuși, cazul de
ceaţă joasă, care datorită faptului că se situează sub nivelul ochiului observatorului, poate exista în
condiţiile unei vizibilităţi orizontale mai mari de 1 km.
Ceaţa joasă se codifică cu cifra de cod ww = 11, atunci când se prezintă în bancuri şi cu cifra de
cod ww = 12, atunci când este mai mult sau mai puţin continuă. Tot cu aceleaşi cifre de cod se codifică
şi ceaţa de evaporare, care se formează deasupra lacurilor sau mlaştinilor şi staţionează deasupra
locului peste care s-a format.
Ceaţa joasă nu se codifică pentru timpul pe trecut, deci după un asemenea fenomen nu se
vor folosi cifrele de cod ww=28 sau pentru W1 și W2=4.
16. ww = 13 se foloseşte pentru codificarea fulgerelor (nu se aude tunetul) observate în lipsa
altor fenomene meteorologice mai semnificative în momentul observaţiei respective.
17. ww = 14 se foloseşte atunci când precipitaţiile care cad în orizontul staţiei meteorologice nu
ating suprafaţa solului sau a mării, rămânând sub forma unor draperii sau trene care pleacă din baza
norului. De regulă, asemenea trene de precipitații denumite „virga" se observă sub norii Cumulonimbus,
Nimbostratus, Altostratus și mai rar sub Altocumulus sau Stratocumulus. Observatorul nu trebuie să
confunde trenele de precipitații cu razele crepusculare care se observă frecvent în jurul norilor
Cumulonimbus, care sunt datorate reflexiei razelor solare pe pulberile din aer.
18. ww = 15 se folosește atunci când în orizontul stației meteorologice, nu la stația
meteorologică, se observă perdele de precipitații care ajung la suprafața terestră la o distanță mai mare
de 5 km de punctul de observație. Identificarea acestor perdele sau fâșii de precipitații se face după
nuanța cenușie întunecată a acestora, care contrastează puternic cu zonele mai luminoase
înconjurătoare.
19. ww = 16 se folosește atunci când fâșiile de precipitații observate în orizontul stației
meteorologice, nu la stația meteorologică, ating suprafața terestră la o distanță mai mică de 5 km.
Fâșiile sau predelele de precipitații care se observă în orizontul stației meteorologice cad, de
regulă, din norii Cumulonimbus și Nimbostratus, rareori din Altostratus.
20. Pentru alegerea corectă a cifrelor de cod ww, se consideră că un oraj se produce la
staţia meteorologică din momentul în care se aude primul tunet, indiferent dacă s-au observat
sau nu şi fulgere (WMO-No.8 I.14-6) sau dacă se produc sau nu precipitaţii la staţie. De asemenea, se
283
consideră că un oraj este în momentul observaţiei, dacă tunetul se aude în timpul perioadei
normale de observaţie de 10 minute ce precede ora măsurării presiunii atmosferice.
Ca moment de încetare a unui oraj se consideră momentul în care s-a auzit ultimul tunet;
acest sfârşit este considerat efectiv dacă nici un alt tunet nu se aude în următoarele 15 minute,
fulgerele putând fi însă vizibile în depărtare.
ww = 17 se foloseşte pentru codificarea tunetelor auzite în momentul observaţiei (nu sunt
precipitații), în lipsa altor fenomene meteorologice mai semnificative, indiferent dacă s-au observat sau
nu şi fulgere.
Dacă în acelaşi timp cu manifestările electrice care constituie fenomenul orajos, se mai observă
vijelie sau trombă sau tornadă, în loc de ww = 17, se codifică ww = 18 sau ww = 19.
21. ww = 18 se foloseşte întotdeauna când în momentul observaţiei sau în cursul orei
precedente, la staţia meteorologică ori în câmpul vizual se identifică fenomenul de vijelie.
În cazul lui ww = 18, s-a convenit să se ţină seama de următoarele criterii pentru a codifica linia
de gren (instabilitate):
- începe brusc,
- durează în general puţin,
- momentul declanşării vijeliei corespunde cu cel de producere a creşterii bruşte de presiune
atmosferică şi umezeală relativă şi de scădere a temperaturii aerului,
- dacă viteza vântului este măsurată: o creştere bruscă a vitezei vântului la rafală cu cel puţin 8
metri pe secundă (16 noduri) viteza la rafală atingând 11 metri pe secundă (22 noduri) sau mai mult şi
creşterea să se menţină cel puţin un minut,
- dacă utilizăm scara Beaufort în estimarea vitezei vântului: o creştere bruscă a vitezei vântului la
rafală de cel puţin trei grade pe scara Beaufort, viteza vântului la rafală atingând tăria 6 sau mai mult şi
se menţine cel puţin un minut,
- direcţia vântului se schimbă la fel de brusc, rotindu-se uneori chiar cu 180°,
- vijeliile preced de regulă fenomenele orajoase.
ATENȚIE! Vântul tare, care nu îndeplineşte condiţiile enunţate mai sus, se semnalează în
Secțiunea 1 a mesajului sinoptic în grupa Nddff, iar rafala pe ultimele 10 minute și rafala maximă pe
ultima oră (în cazul stațiilor meteorologice automate) în Secţiunea a 3-a prin grupele speciale 910ff și,
respectiv, 911ff, după caz. În cazul operării manuale, se determină numai rafala pe ultimele 10 minute
pentru grupa 910ff.
Observatorul trebuie să fie atent să nu confunde vijelia propriu-zisă cu eventualele
intensificări ale vântului, fără variaţii ale presiunii atmosferice și ale direcţiei vântului, care se
produc în general în timpul căderii averselor.
22. În cazurile în care fenomenul orajos observat în cursul orei precedente a fost însoţit şi de
vijelie, se codifică ww = 18 și se introduce grupa specială 918sqDp.
23. Norii de tornadă reprezintă un fenomen meteorologic constituit dintr-un vârtej cel mai adesea
cu caracter violent care este asociat cu prezența unui vârtej (vortex) noros în formă de coloană sau
pâlnie care coboară din baza unui nor Cumulonimbus.
Norul de tornadă se poate extinde până aproape de suprafața terestră, dar fără să ajungă la
aceasta. În acestă situație, apa, praful și alte obiecte sunt ridicate de pe sol. Diametrul vârtejului poate
varia de la câțiva metri la câteva sute de metri. Se codifică cu ww = 19, indiferent dacă simultan se mai
produc și alte fenomene (a se vedea și punctul 2. al prezentelor NOTE).
Un astfel de nor sub formă de pâlnie este considerat bine dezvoltat dacă coloana de aer aflată în
rotație violentă atinge solul sau suprafața apei. Un nor în formă de pâlnie în forma dezvoltată (când
atinge solul sau suprafața apei) este considerat tornadă (codificare cu ww = 19, indiferent dacă simultan
se mai produc și alte fenomene) dacă se produce deasupra uscatului și trombă (codificare cu ww = 19,
indiferent dacă simultan se mai produc și alte fenomene) dacă se produce deasupra unei suprafețe de
apă. Cele mai violente tornade pot să aibă asociate viteze ale vântului de până la 150 m/s.
ww = 19, se folosește dacă în cursul orei precedente ori în momentul obsevației, la stația
meteorologică respectivă sau în câmpul vizual al acesteia, s-a observat sau există trombă/tornadă,
indiferent dacă simultan se mai produc și alte fenomene. În asemenea cazuri, în mesajul sinoptic se mai
introduce grupa specială 919MwDa .
Tromba / tornada observată în intervalul considerat ca timp pe trecut nu se codifică cu niciuna
dintre cifrele de cod pentru W1 și W2.
284
În cazul observării fenomenului de trombă, prioritară este elaborarea și transmiterea mesajului
ALERT corespunzător.
De asemenea, în cazul producerii unor pagube sau distrugeri, observatorul va elabora și
transmite și mesaj administrativ corespunzător (pentru tornadă sau trombă, în funcție de caz).
24. Precipitațiile observate în câmpul vizual al stației meteorologice, în cursul orei
precedente sau în intervalul considerat timp pe trecut, în lipsa altor fenomene semnificative în
momentul observației, nu se codifică prin cifrele de cod ww = 20÷27 sau W1 și/sau W2 = 5 ÷ 8.
25. Decada 20 ÷ 29 nu se utilizează niciodată dacă avem precipitaţii în momentul observaţiei.
Dacă ww = 28 vizibilitatea orizontală a fost mai mică de 1000 m. Această precizare este valabilă numai
în cazul în care vizibilitatea orizontală s-a redus ca urmare a prezenţei, în aer, a picăturilor de apă sau a
cristatelor de gheaţă.
26. Datorită faptului că ceața reduce vizibilitatea orizontală sub 1000 m, după dispariţia ei, se
codifică ww = 28 (cu condiţia ca în momentul observaţiei să nu existe alte fenomene mai importante),
şi/sau W1 și W2 = 4 pentru caracterizarea timpului pe trecut.
27. Fenomenele orajoase observate în cursul orei precedente, indiferent dacă au fost sau
nu însoţite de precipitaţii, se codifică prin ww = 29, în lipsa altor fenomene meteorologice mai
semnificative în momentul observaţiei.
Dacă orajul din ora precedentă a fost însoțit de grindină, pentru a se indica mărimea greloanelor
de grindină, se include grupa specială 932RR o singură dată în mesajul sinoptic respectiv.
Dacă datorită prezenţei unui fenomen meteorologic mai semnificativ în momentul observaţiei
respective nu se poate folosi cifra de cod ww = 29, prezenţa orajului în cursul orei precedente se
semnalează prin cifra de cod W1 = 9.
28. ww = 30 ÷ 35 se folosesc pentru codificarea furtunilor de praf sau de nisip existente la staţia
meteorologică în momentul observaţiei şi care reduc mai mult sau mai puţin vizibilitatea orizontală,
uneori şi pe cea verticală, prin particulele de praf sau de nisip ridicate de pe suprafaţa terestră de vântul
puternic şi turbulent, la înălţimi ce depăşesc nivelul mediu al ochiului observatorului.
Pentru alegerea cifrei de cod corespunzătoare fenomenului observat se ţine seama atât de
intensitatea lui în momentul observaţiei, cât şi de variaţiile acesteia în cursul orei precedente. Se
reaminteşte că intensitatea unei furtuni de praf este condiţionată pe de o parte de intensitatea şi
turbulenţa vântului, iar pe de altă parte de caracteristica sau gradul de mobilitate a suprafeţei solului.
Deci, pentru aprecierea intensităţii acestor fenomene, observatorul va ţine seama de următoarele:
- intensitatea vântului;
- desimea şi mărimea particulelor şi înălţimea până la care sunt antrenate de vânt;
- variaţia vizibilităţii orizontale, care în general scade sub 10 km;
- variaţia vizibilităţii verticale, care în unele cazuri poate fi mult redusă.
29. ww = 30, 31, 32 se folosesc pentru codificarea furtunilor de praf sau de nisip, de intensitate
slabă sau moderată, în care vizibilitatea verticală este puţin redusă, iar vizibilitatea orizontală nu coboară
sub 1 km. Desimea particulelor antrenate de vânt scade repede cu înălţimea.
ww = 30 se foloseşte atunci când furtuna de praf sau de nisip a slăbit în intensitate în cursul orei
precedente.
ww = 31 se foloseşte în cazurile în care nu s-au observat schimbări importante în intensitatea
fenomenului în cursul orei precedente.
ww = 32 se foloseşte pentru codificarea furtunilor de praf sau de nisip care s-au intensificat sau
au început în cursul orei precedente.
30. ww = 33, 34, 35 se folosesc pentru codificarea furtunilor de praf sau de nisip puternice
sau violente, în prezenţa cărora vizibilitatea orizontală scade frecvent sub 1000 m, iar vizibilitatea
verticală este uneori atât de redusă încât nu se poate determina starea cerului sau gradul de acoperire
(N şi Nh = 9).
ww = 33 se foloseşte pentru codificarea unei furtuni puternice de praf sau de nisip, a cărei
intensitate a slăbit în cursul orei precedente.
ww = 34 se foloseşte atunci când nu s-au observat modificări importante în intensitatea
fenomenului respectiv.
ww = 35 se foloseşte pentru codificarea unei furtuni puternice de praf sau de nisip, care a
început sau s-a intensificat în cursul orei precedente.
285
31. În ceea ce priveşte ww = 36, 37, utilizarea lor se face când în momentul observaţiei zăpada
căzută pe sol mai înainte este transportată de către vânt, cu condiția să nu fie ridicată mai sus de
nivelul mediu al ochiului observatorului (1,5 m).
ww = 36, 37 se folosesc pentru codificarea transportului de zăpadă la sol (sub nivelul ochiului
observatorului), de intensitate slabă sau moderată (ww = 36), ori puternică (ww = 37). Condiţia esenţială
pentru folosirea acestor cifre de cod este ca zăpada transportată de un vânt de intensitate moderată, să
nu fie ridicată mai sus de nivelul mediu al ochiului observatorului În anumite cazuri, în special la
stațiile de munte, este posibil să ningă. Dacă ninge, se folosesc pentru ww cifrele de cod din decadele
70 ÷ 90 și se introduce obligatoriu grupa specială 929S8S’8 pentru semnalarea transportului de zăpadă
la sol. Transportul de zăpadă la sol cu ninsoare nu reprezintă fenomenul de viscol.
Aprecierea intensităţii fenomenului se face în funcţie de gradul de mascare a detaliilor suprafeţei
solului de zăpada purtată de vânt şi după mărimea troienelor care se formează în locurile adăpostite. Se
consideră astfel că fenomenul are intensitate slabă sau moderată dacă obiectele sau detaliile de
pe sol se zăresc relativ uşor prin pânza de zăpadă spulberată de un vânt turbulent şi de
intensitate moderată. Se apreciază că fenomenul are intensitate puternică atunci când detaliile
sau obiectele de pe suprafaţa terestră nu mai sunt vizibile, iar în locurile adăpostite se formează
troiene mari.
În mesajul sinoptic se introduce grupa specială 929S8S’8 .
32. ww = 38, 39 se folosesc pentru codificarea transportului de zăpadă la înălţime, când
particulele de zăpadă sunt ridicate de pe suprafaţa solului până la înălţimi ce depăşesc nivelul
mediu al ochiului observatorului şi reduc apreciabil vizibilitatea orizontală, iar atunci când
fenomenul este puternic, acesta reduce şi vizibilitatea verticală.
Criteriul de apreciere a intensităţii este identic cu cel pentru codurile ww = 36, 37, cu menţiunea
însă că se referă, în principal, la reducerea vizibilităţii orizontale, fenomenul fiind considerat puternic
atunci când vizibilitatea orizontală scade mult sub 1000 m.
În mesajul sinoptic se introduce grupa specială 929S8S’8 .
Atunci când transportul de zăpadă la înălţime este însoţit şi de ninsoare (fenomenul de viscol),
pentru ww se folosesc cifrele de cod din decadele 70 ÷ 90. În ambele cazuri se introduce obligatoriu
grupa specială 929S8S’8 .
Pentru cifrele de cod 38 şi 39 este posibil să ningă. Când din cauza vântului foarte puternic şi
turbulent zăpada este transportată până la înălţime mare şi observatorul nu poate aprecia dacă în
acelaşi timp ninge sau nu, pentru alegerea corectă a cifrei de cod se va ţine seama de următoarele două
evoluţii posibile:
a — când vântul s-a intensificat şi a început transportul zăpezii, cerul a fost senin sau sistemul
noros existent în momentul respectiv nu a fost un sistem care ar fi putut evolua către un
ansamblu precipitant, se va folosi cifra de cod ww = 39 din momentul în care transportul zăpezii la
înălțime (mai sus de nivelul ochiului observatorului) devine foarte puternic şi în general nu se mai poate
identifica aspectul cerului. În asemenea situaţii, în timpul zilei sau al nopţilor cu lună plină, prin
vizibilitatea verticală redusă se poate sesiza totuşi un grad mai mare de luminozitate a cerului.
b — dacă intensificarea vântului şi începerea transportului la înălțime a zăpezii (mai sus de
nivelul ochiului observatorului) a avut loc în condiţiile unui cer noros, acoperit cu nori ce ar fi putut
evolua către un sistem precipitant (As, Ac, Sc, Ns, Cb), sau deja ningea în momentul respectiv,
când transportul zăpezii este atât de intens încât nu se mai poate aprecia dacă ninge sau nu, se va
folosi una din cifrele de cod ww = 70 ÷ 75 sau 85 ÷ 86, considerându-se că transportul zăpezii este
asociat şi cu ninsoare. În asemenea condiţii, chiar în timpul zilei, cerul are un aspect întunecat.
Indiferent de intensitatea transportului zăpezii, dacă în acelaşi timp se constată şi
ninsoare, atunci se codifică ww = 70 ÷ 75 și 85 ÷ 86, nu ww=38 ÷ 39, fenomenul de viscolire fiind
semnalat prin grupa specială 929S8S’8 din mesajul sinoptic.
Între codificarea transportului de zăpadă şi codificarea nebulozităţii, practic nu există nici un fel
de legătură, N putând fi codificat cu oricare din cifrele de la 0 la 8. Excepţie face folosirea cifrei de
cod ww = 39, caz în care N = 9.
În lipsa altor fenomene mai semnificative în momentul observaţiei, transportul de zăpadă
care a existat sau a încetat în cursul orei precedente, indiferent de intensitate, nu se codifică prin
cifrele de cod ww = 20 ÷ 29.
33. În cazul cifrelor de cod ww = 33, 34, 35, 38 şi 39 vizibilitatea orizontală se reduce sub
1000 m.
286
34. Ceaţa se codifică numai dacă nu există şi alte fenomene meteorologice mai semnificative,
care pot fi codificate cu cifrele de cod ww = 17, 18 sau 19 sau mai mari de ww = 49. Condiţia esenţială
pentru corectitudinea codificării este corelarea cu vizibilitatea orizontală, care în caz de ceaţă nu
poate fi mai mare de 1000 m (cu excepțiile prezentate mai jos).
Pentru ww de la 42 la 49, vizibilitatea orizontală este mai mică decât 1000 m.
Cifrele 40 ÷ 47 sunt folosite atunci când vizibilitatea orizontală este redusă prin prezenţa
picăturilor de apă sau a cristalelor de gheaţă, iar cifrele de cod 48 sau 49, când această reducere se
datoreşte, în principal prezenţei picăturilor de apă.
În cazul în care ww = 40 sau 41, vizibilitatea orizontală aparentă în bancurile de ceaţă care
îngheaţă este inferioară lui 1000 m. Ceaţa sau ceaţa îngheţată observată în câmpul vizual, însă nu
la staţia meteorologică, adică ceaţa la distanţă, se codifică cu cifra de cod ww = 40. Deşi în bancul de
ceaţă propriu-zis, vizibilitatea orizontală este sub 1000 m, la staţia meteorologică în momentul
observaţiei respective vizibilitatea orizontală este mai mare de 1 km. Nici acest fenomen nu se
codifică pentru timpul pe trecut, adică după dispariţia lui nu se folosesc cifrele de cod ww = 28 şi
pentru W1 și W2 = 4, cifre care se folosesc numai atunci când la staţie vizibilitatea orizontală a
fost mai mică de 1000 m în intervalul considerat.
Ceaţă sau ceaţă îngheţată în bancuri observată la staţia meteorologică se codifică ww = 41,
numai dacă nu există şi alte fenomene mai semnificative, codificabile cu cifre de cod mai mari de 49. În
prezenţa acestui fenomen, vizibilitatea orizontală este mai mică de 1000 m în bancurile de ceaţă
şi de aceea trebuie să existe o corelare între codificarea stării timpului în momentul observaţiei şi
codificarea vizibilităţii orizontale; deci, atunci când se codifică ww = 41, VV trebuie codificat cu cifrele
de cod de la 90 la 93. Pentru folosirea corectă a cifrei de cod ww = 41, observatorul trebuie să deo-
sebească ceaţa în bancuri de ceaţa la distanţă, care se observă numai în câmpul vizual, precum şi de
ceaţa joasă în bancuri, care nu depăşeşte înălţimea medie a ochiului observatorului.
Ceaţa sau ceaţa îngheţată, cu cer vizibil, observată la staţia meteorologică, fără să fie însoţită
de alte fenomene mai semnificative, prin care se vede albastrul cerului, norii existenţi pe cer sau aştrii
luminoşi în timpul nopţii, se codifică cu cifrele de cod ww = 42, ww = 44 sau ww = 46, în funcţie de
variaţiile vizibilităţii orizontale în cursul orei precedente. Dacă în condiţiile unei asemenea ceţi
relativ subţiri, în care vizibilitatea pe verticală este destul de bună, se depune chiciură, atunci se codifică
ww = 48. Codificarea ceţii cu cer vizibil cu una din cifrele menţionate mai sus, admite codificarea
nebulozităţii parţiale şi totale cu cifre de cod de la 0 la 8, ca şi atunci când nu se observă ceaţă.
Alegerea uneia din cifrele de cod menţionate se face după următoarele criterii:
ww = 42 se foloseşte atunci când ceaţa, prezentă în cursul orei precedente, s-a subţiat şi
vizibilitatea orizontală a crescut, fără să depăşească însă 1000 m.
ww = 44 se foloseşte atunci când în cursul orei precedente nu s-a observat nici o variaţie în
densitatea ceţii, adică vizibilitatea orizontală s-a menţinut constant la aceeaşi mărime.
ww = 46 se foloseşte atunci când vizibilitatea orizontală a scăzut, fie ca urmare a îndesirii ceţii,
fie datorită apariţiei ceţii în cursul orei precedente.
Ceaţa cu ace de gheaţă se codifică cu aceleaşi cifre de cod ca ceaţa cu cer vizibil, atât timp cât
vizibilitatea orizontală este mai mică de 1000 m, sau cu ww = 10 când aceasta depăşeşte 1 km. Dacă
acele de gheaţă sunt rare şi în ansamblu nu formează un banc cu aspect de ceaţă sau aer ceţos, se va
codifica ww = 76.
Ceaţa cu cer vizibil care a dispărut sau s-a risipit în cursul orei precedente, în lipsa
altui fenomen semnificativ în momentul observaţiei, se codifică ww = 28, iar pentru timpul pe trecut W1 Și
W2 = 4.
Ceaţa sau ceaţa îngheţată, cu cer invizibil, observată la staţia meteorologică se codifică cu
cifrele de cod ww = 43, ww = 45, ww = 47, tot în funcţie de fluctuaţiile vizibilităţii orizontale
observate în cursul orei precedente sau ww = 49 dacă depune chiciură.
Se consideră ceaţă cu cer invizibil, ceaţa în strat gros şi dens, în care vizibilitatea verticală
este redusă şi prin care nu se poate vedea albastrul cerului, norii de deasupra sau aştrii luminoşi
în timpul nopţii. Pentru codificarea corectă, în funcție de programul cu personal la stația
meteorologică, observatorul trebuie să urmărească în permanenţă starea cerului şi evoluţia ceţii
pentru a putea deosebi ceaţa cu cer invizibil de ceaţa formată sub un nor Stratus.
287
În situaţiile în care constată că ceaţa se îndeseşte de sus în jos, ca urmare a coborârii
norului Stratus, se va codifica ceaţă cu cer vizibil şi nori inferiori Stratus, chiar dacă plafonul coboară
sub 50 m; se va proceda astfel până când stratul de ceaţă s-a omogenizat şi eventualele precipitaţii
sub formă de burniţă au încetat. În asemenea cazuri se va codifica ww = 42, 44 sau 46, după caz, şi
N = 8, Nh = 8 , CL = 6 , CM = / și CH = /. Dacă se observă şi burniţă se va alege pentru ww una dintre
cifrele de cod 50 ÷ 59 dacă burniţa depune polei se include în mesajul sinoptic şi grupa specială
927S6TW.
Dacă în condiţii de ceaţă cu cer invizibil cad şi precipitaţii sau se produc fenomene orajoase,
pentru ww se codifică fenomenul căruia îi corespunde cifra de cod cea mai mare, sau cifra de cod
ww = 17. În asemenea cazuri, ceaţa se va semnala prin grupa specială 960ww şi eventual poleiul se va
semnala prin grupa 927S6TW inclusă în mesajul sinoptic respectiv.
Alegerea cifrelor de cod pentru ceaţa cu cer invizibil se face după următoarele criterii:
ww = 43 se foloseşte atunci când vizibilitatea orizontală a crescut în cursul orei precedente, fără
să depăşească 1000 m.
ww = 45 se foloseşte când ceaţa cu cer invizibil nu a suferit modificări şi vizibilitatea orizontală în
cursul orei precedente a rămas constant la aceeaşi valoare.
ww = 47 se foloseşte când ceaţa s-a îngroşat sau s-a format în cursul orei precedente, deci
atunci când vizibilitatea orizontală a scăzut faţă de ora precedentă.
ww = 48 se foloseşte atunci când, indiferent de fluctuaţiile vizibilităţii orizontale în cursul orei
precedente, în momentul observaţiei se observă ceaţă cu cer vizibil care depune chiciură. În asemenea
cazuri, pe lângă codificarea ww = 48 se mai include în mesajul sinoptic şi grupa specială 927S6TW.
ww = 49 se foloseşte când, indiferent de fluctuaţiile vizibilităţii orizontale în cursul orei
precedente, ceaţa cu cer invizibil depune chiciură în momentul observației.
Fenomenul de depunere se va codifica numai atât timp cât se constată creşterea depo-
zitului ; dacă această creştere încetează, se va codifica ceaţă cu cer vizibil sau invizibil, după caz
şi în funcţie de fluctuaţiile vizibilităţii orizontale, indiferent de durata de menţinere a depunerii
respective.
Dacă în intervalul considerat, respectiv ora precedentă a existat ceaţă, se va codifica ww = 28
(cu excepțiile prezentate mai sus), cu condiţia să nu existe alte fenomene mai semnificative codificabile
cu cifre de cod mai mari, sau ww = 17, 18 sau 19. În cazul în care pe prezent există fenomenul de aer
cețos, acesta nu se va transmite în grupa specială 960ww a mesajului sinoptic. Semnalarea prezenţei
aerului ceţos se poate deduce din mărimea vizibilităţii orizontale, corelată cu natura fenomenului care a
încetat în ora precedentă.
35. (1) Chiciura, indiferent de caracteristici (moale sau tare), se codifică în cadrul mesajelor
sinoptice prin cifrele de cod ww = 48 sau 49 numai atât timp cât se constată creşterea depunerii sau
îngroşarea stratului depus. Depunerea de chiciură poate avea loc pe chiciurometru și/sau pe alte
obiecte.
În mesajele sinoptice se va include pe toată durata de creștere a depunerii înghețate
grupa specială 927S6Tw . Cifra de cod aleasă pentru simbolul Tw trebuie să descrie variația
temperaturii aerului numai în timpul perioadei de creștere a depunerii înghețate.
După încetarea fenomenului de depunere (creștere), chiar dacă chiciura persistă pe
chiciurometru sau pe alte obiecte din zona stației meteorologice în momentul observaţiei
respective, aceasta nu se mai semnalează prin cifrele codului ww.
Chiar dacă a încetat stadiul de depunere (creștere), în mesajele sinoptice se va include
grupa specială 927S6Tw pe toată durata de menținere a depunerii înghețate (pe chiciurometru
și/sau pe alte obiecte din zona stației meteorologice).
În timpul stadiului de menținere Tw va fi codificat cu cifra 7.
În primul mesaj sinoptic transmis după încetarea stadiului de creștere, grupa specială
927S6Tw va fi urmată de grupa specială 935RR în care se va include diametrul depunerii de
chiciură în momentul observației (măsurarea diametrului depunerii se face conform cu NOTA de
la pagina 352). În cazul în care chiciura nu a rezistat pe conductorii chiciurometrului, dar persistă
pe alte obiecte, grupa cu dimensiunea va avea forma 93599. În cazul în care acest mesaj sinoptic
288
este unul vizual, grupa specială referitoare la diametrul depunerii de chiciură se va repeta în
primul mesaj sinoptic principal (de ora 00, 06, 12 sau 18 UTC).
Dacă după încetarea stadiului de creștere si transmiterea grupei 927S6Tw însoțită de grupa
935RR (cu diametrul depunerii măsurat la chiciurometru) se produce dispariția fenomenului de
pe chiciurometru, în primul mesaj sinoptic se introduce grupa 93599, dacă fenomenul persistă pe
alte obiecte, dar nu pe conductorii chiciurometrului.
(2) (ATENȚIE! Depunere combinată) Atunci când în momentul observaţiei, simultan cu ceaţa care
depune chiciură cade şi burniţă slabă, indiferent de intensitatea fenomenului de depunere, se
va codifica ww = 50 sau 51, iar în mesajul sinoptic se va introduce și grupa specială 927S6TW .
În asemenea cazuri, observatorul va urmări cu atenţie fenomenele meteorologice
respective, pentru a putea stabili dacă se depune chiciură tare, asemănătoare cu poleiul sau dacă
peste chiciura existentă a început să se depună şi polei. Dacă se constată şi depunere de polei
se va codifica ww = 56 sau 57 şi se vor semnala ambele depuneri (chiciură şi polei) prin grupa
specială 927S6TW.
Grupa specială 927S6TW se va include în mesajele sinoptice şi după încetarea fenomenului
de depunere (creștere), adică atâta timp cât persistă pe chiciurometru și/sau pe obiectele din
zona staţiei meteorologice chiciură sau polei.
În primul mesaj sinoptic transmis după încetarea stadiului de creștere a depunerii
combinate, grupa specială 927S6Tw va fi urmată de grupa specială 936RR în care se va include
diametrul depunerii combinate în momentul observației (măsurarea diametrului depunerii se face
conform cu NOTA de la pagina 352).
În cazul în care depunerea combinată nu a rezistat pe conductorii chiciurometrului, dar
persistă pe alte obiecte, grupa cu dimensiunea va avea forma 93699. În cazul în care acest mesaj
sinoptic este unul vizual, grupa specială referitoare la diametrul depunerii combinate se va repeta
în primul mesaj sinoptic principal (de ora 00, 06, 12 sau 18 UTC).
(3) Depunerea de polei din burniţă sau ploaie în momentul observaţiei se codifică prin ww = 56,
57 sau 66, 67, după caz. Fenomenul de depunere de polei se codifică prin cifrele de cod ww
numai atât timp cât se constată creşterea stratului depus în momentul observaţiei.
Ca şi pentru chiciură, în mesajul sinoptic respectiv se include pe toată durata de creștere
și menținere a depunerii şi grupa specială 927S6TW , prin care se dau amănunte asupra
caracteristicilor şi grosimii stratului de polei şi se precizează variaţia temperaturii aerului, din
momentul începerii depunerii până în momentul observaţiei respective. Cifra de cod aleasă
pentru simbolul Tw trebuie să descrie variația temperaturii aerului numai în timpul perioadei de
creștere a depunerii înghețate. În ceea ce privește litera de cod S6 (tabela de cod SYNOP 3764) se
precizează că cifra de cod 0 se folosește pentru depunerea de polei formată în timpul căderii
precipitațiilor.
Dacă fenomenul de depunere de polei a încetat în cursul orei precedente, iar în momentul
observaţiei nu există alte fenomene mai semnificative, se codifică ww = 24. Chiar dacă a încetat
stadiul de depunere, în mesajul sinoptic se va include și grupa specială 927S6Tw pe toată durata
de menținere a depunerii înghețate (pe chiciurometru și/sau pe alte obiecte din zona stației
meteorologice). În timpul stadiului de menținere Tw va fi codificat cu cifra 7.
În primul mesaj sinoptic transmis după încetarea stadiului de creștere, grupa specială
927S6Tw va fi urmată de grupa specială 934RR , în care se va include diametrul depunerii de polei
în momentul observației (măsurarea diametrului depunerii se face conform cu NOTA de la pagina
352). În cazul în care depunerea de polei nu a rezistat pe conductorii chiciurometrului, dar
persistă pe alte obiecte, grupa cu dimensiunea va avea forma 93499. În cazul în care acest mesaj
sinoptic este unul vizual, grupa specială referitoare la diametrul depunerii de polei se va repeta în
primul mesaj sinoptic principal (de ora 00, 06, 12 sau 18 UTC).
289
Dacă însă există în momentul observației alte fenomene meteorologice mai semnificative,
prin ww se vor codifica acestea, iar depunerea de polei din cursul orei precedente va fi semnalată
numai prin grupele speciale din Secțiunea a 3-a a mesajului sinoptic. Depunerea de polei nu se
codifică pentru intervalul considerat ca timp pe trecut (W1 și W2).
În mesajele staţiilor meteorologice care nu efectuează program continuu de observaţii, la
care s-au observat mai multe fenomene semnificative în intervalul considerat ca timp pe trecut
dintre două observaţii sinoptice principale, depunerea de polei se va semnala în primul mesaj
sinoptic și apoi în primul mesaj sinoptic principal prin grupa specială 927S6Tw , urmată sau nu de
grupa 934RR, în funcție de stadiul (de creștere sau de menținere) în care se află depunerea de
polei.
(4) Dacă din îngheţarea precipitaţiilor lichide după încetarea acestora sau din topirea stratului de
zăpadă sau din zăpadă compactată (bătătorită) sau din zăpadă cu crustă de gheață la
suprafață apărută ca rezultat al traficului rutier, pe suprafaţa solului s-a format un strat de
gheaţă, acesta se semnalează prin introducerea în Secţiunea a 3-a a mesajelor sinoptice a
grupei speciale 927S6Tw pe toată durata existenței stratului de gheață. Referitor la litera de cod
S6 (tabela de cod 3764), se precizează că cifra de cod 7 se folosește numai pentru gheața sau
înghețul rezultat din înghețarea apei sau a zăpezii rămase pe suprafața solului, după încetarea
precipitațiilor.
Nu există grupă specială pentru dimensiunea stratului de gheață.
36. În ceea ce priveşte precipitaţiile, expresia “la staţie” din tabela de cod SYNOP 4677,
înseamnă “în punctul unde se efectuează, normal, observaţiile”.
37. Pentru codificarea precipitaţiilor, observatorul uman va ţine seama de : caracterul căderii, de
intensitatea lor, de forma şi mărimea particulelor constituente - identificate conform definiţiilor şi
descrierilor din Capitolul B.10 al instrucțiunii „Efectuarea observațiilor și măsurătorilor meteorologice”
(burniţă, ploaie, lapoviţă, grindină sau ninsoare).
În lipsa unor echipamente automate adecvate, observatorul uman va efectua clasificarea
intensității precipitațiilor în principal în funcție de efectele acestora asupra vizibilității orizontale
și/sau în funcție de caracterul căderii acestora (intermitent, continuu, sub formă de aversă) și/sau
în funcție de tipul acestora (ploaie, burniță, ninsoare, lapoviță, grindină) și/sau de cantitatea de
apă colectată şi raportată la unitatea de timp etc.
Orice precipitaţie care cade la staţia meteorologică în momentul observaţiei se codifică pentru
literele de cod ww cu una din cifrele de cod de la 50 la 94, după forma sub care se prezintă şi indiferent
dacă sunt sau nu însoţite şi de alte fenomene, cu excepţia fenomenelor orajoase. Orajele cu precipitaţii,
se codifică pentru literele de cod ww cu cifrele de cod de la 95 la 99, iar celelalte fenomene
meteorologice asociate codificabile cu cifre de cod mai mici decât cele corespunzătoare precipitaţiilor, se
vor menţiona prin grupele speciale de forma 9SPSPSPSP , în funcție de prevederile în vigoare.
Precipitaţiile care în momentul observaţiei nu cad la staţia meteorologică, ci se observă numai în
orizontul staţiei meteorologice, sub forma de „virga" sau de perdele de precipitaţii care ating suprafaţa
terestră, se codifică pentru literele de cod ww prin cifrele de cod de la 14 la 16, în funcţie de distanţa la
care sunt observate şi cu condiţia să nu mai existe alte fenomene mai importante.
Diferitele forme de precipitaţii care cad la staţia meteorologică în momentul observaţiei sunt
grupate în mai multe decade astfel:
ww = 50 ÷ 59 burniţă
ww = 60 ÷ 69 şi 91 ÷ 92 ploaie
ww = 70 ÷ 79 şi 93 ÷ 94 precipitaţii solide
ww = 80 ÷ 90 averse
ww = 95 ÷ 97 şi 99 precipitaţii însoţite de fenomene orajoase.
Precipitaţiile care încep în momentul observaţiei se consideră a avea caracter continuu.
38. Pentru determinarea intensităţii precipitaţiilor, se are în vedere intensitatea lor din
momentul observaţiei.
290
39. Burnița se codifică prin cifrele de cod ww = 50 ÷ 59, numai dacă se observă în lipsa altor
fenomene codificabile de cod mai mari (ploaie, ninsoare, averse, oraj). Alegerea cifrei de cod
corespunzătoare se face după următoarele criterii:
(1) ww = 50, 52, 54 se folosesc atunci când se observă burniță intermitentă care nu îngheață.
Alegerea uneia din cele trei cifre de cod se face în funcție de intensitatea fenomenului, care se
apreciază în general după mărimea vizibilității orizontale. Astfel:
- cifra de cod 50 semnalează burnița intermitentă slabă,
- cifra de cod 52 burnița intermitentă moderată care reduce vizibilitatea orizontală sub 4 km,
- cifra de cod 54 burnița densă, care reduce vizibilitatea orizontală sub 1 km (în absența ceții).
(2) ww = 51, 53, 55 se folosesc atunci când la stația meteorologică se observă burniță continuă
care nu îngheață. Alegerea cifrei de cod corespunzătoare se face în funcție de intensitatea sau
densitatea precipitației, stabilită tot după același criteriu ca cel de mai sus. Astfel:
- cifra de cod 51 codifică burnița continuă slabă,
- cifra de cod 53 codifică burnița continuă moderată care reduce vizibilitatea orizontală sub 4 km,
- cifra de cod 55 codifică burnița continuă intensă sau densă care reduce vizibilitatea orizontală
mult sub 1 km. În zona geografică în care este situată România, căderile de burniţă densă sau
intensă sunt foarte rare. De regulă, sunt însoţite şi de vânt, care amplifică viteza de cădere a
picăturilor de burniţă. În asemenea cazuri vizibilitatea orizontală scade rapid sub 1 km, orizontul
capătă un aspect lăptos-opalescent, în timpul zilei luminozitatea scade, iar cantitatea de apă
rezultată din asemenea precipitaţii depăşeşte 1 ÷ 2 l/m2. Fenomenul nu are durată mare.
(3) ww = 56 se foloseşte întotdeauna când burniţa slabă îngheaţă şi depune polei, indiferent de
continuitatea cu care cade. Poleiul se va semnala prin grupa specială 927S6TW a mesajului sinoptic
respectiv.
(4) ww = 57 se foloseşte când burniţa moderată sau puternică, indiferent de continuitate, îngheaţă
şi depune polei. Poleiul se va semnala prin grupa specială 927S6TW a mesajului sinoptic respectiv.
(5) ww = 58 se foloseşte atunci când cad precipitaţii slabe sub formă de burniţă şi ploaie. Pentru
alegerea cifrei de cod ww = 58, observatorul va ţine seama de intensitatea burniţei.
(6) ww = 59 se foloseşte atunci când precipitaţiile moderate sau puternice sunt sub formă de burniţă şi
ploaie. Pentru alegerea cifrei de cod ww = 59, observatorul va ţine seama de intensitatea burniţei.
Asemenea precipitaţii reprezintă o formă de tranziţie şi au durată scurtă. Se observă atunci când
peste o pânză continuă de Stratus din care cade burniţă se instalează un strat de nori precipitabili
situaţi la niveluri mai înalte (Sc, As, Ac). Picăturile de ploaie traversează pânza de nori Stratus şi
ajung la sol împreună cu cele de burniţă. În majoritatea cazurilor, asemenea precipitaţii se transformă
în ploaie şi pânza de Stratus se fragmentează. Când se codifică ww = 58 sau 59 şi norii Stratus
formează o pătură continuă, codificările pentru nori sunt de forma : Nh = 8 , CL = 6 , CM = / și
CH = /, pentru că observatorul trebuie să codifice ceea ce vede.
(7) Dacă în cursul orei precedente a căzut burniţă, iar în momentul observaţiei respective nu există nici
un fenomen semnificativ şi codificabil cu o cifră de cod până la 20, se codifică ww = 20, sau ww = 24
dacă burniţa a depus şi polei. Prezenţa burniţei în intervalul considerat ca timp pe trecut se codifică
W1 şi /sau W2 = 5 după caz, conform criteriilor de alegere a cifrei de cod pentru aceste litere simbo-
lice.
(8) Întrucât în unele situaţii este dificil pentru observator să identifice imediat şi corect forma precipitaţiei,
este recomandabil să se urmărească în permanenţă şi cu atenţie evoluţia norilor, în funcție de
programul cu personal la stație. Se reaminteşte că burniţa este o precipitaţie caracteristică pentru
norii Stratus şi că ploaia slabă, la început poate să aibă picături de dimensiuni mici apropiate de cele
ale burniţei, mai ales atunci când cade din nori Altostratus. Corelarea dintre forma precipitaţiei şi nori
trebuie să se regăsească şi în codificare. În majoritatea cazurilor în care se observă burniţă, obser-
vatorul va avea de codificat o nebulozitate mare, atât totală cât şi parţială, un plafon coborât şi nori
Stratus. Dacă burniţa este însoţită şi de ceaţă, indiferent dacă cerul este sau nu vizibil, în mesajul
sinoptic se include şi grupa specială 9SPSPsPsP =960ww.
40. Precipitaţiile observate la staţia meteorologică sub formă de ploaie, mai mult sau mai puţin
continuă, fără caracter de aversă, în lipsa altor fenomene codificabile cu cifre de cod mai mari, se
291
codifică cu una din cifrele de la 60 la 69, în funcţie de intensitatea şi continuitatea fenomenului sau în
funcţie de asocierea cu alte fenomene.
(1) Alegerea cifrei de cod corespunzătoare se bazează pe următoarele criterii:
a) se consideră ploaie slabă, precipitaţia sub formă de picături rare izolate, care lasă urme pe
suprafaţa solului, pe pavaje şi acoperişuri. Zgomotul produs de picăturile de ploaie în cădere este slab,
asemănător cu un fâşâit. Fenomenul nu reduce vizibilitatea orizontului sub 10 km. Observatorul poate
constata totuşi o vizibilitate sub 10 km în condiţiile unei ploi slabe, atunci când aceasta reîncepe după o
întrerupere temporară a precipitaţiilor sau prin atenuarea finală a unei precipitaţii anterioare mai intense,
condiţii în care se formează aerul ceţos, pe seama proceselor de evaporare a apei de pe suprafeţele
udate.
b) se consideră ploaie moderată, precipitaţia sub formă de picături dese, care nu mai pot fi
individualizate uşor şi care udă rapid suprafaţa terestră, pavajele şi acoperişurile şi uneori formează
băltoace mici. Zgomotul produs de căderea picăturilor pe acoperişuri, pe frunzişul arborilor sau în
burlane se aude bine. Vizibilitatea orizontală este redusă sub 10 km, însă în general este mai mare de
4 km.
c) se consideră ploaie puternică, precipitaţia care cade în pânze sau valuri, picăturile
individuale nu mai sunt observabile iar pe suprafaţa solului se formează repede bălţi mari sau un strat
gros de apă, care se scurge în şiroaie. Zgomotul produs de căderea unei asemenea precipitaţii
abundente este asemănător cu un răpăit de tobe sau cu un huruit puternic. Vizibilitatea orizontală este
redusă mult sub 4 km.
(2) În funcţie de continuitate şi intensitate, ploaia care nu are caracter de aversă se codifică astfel:
ww = 60, ploaie slabă intermitentă. Vizibilitate orizontală este peste 10 km.
ww = 62, ploaie moderată intermitentă. Vizibilitate orizontală este între 4 și 10 km.
ww = 64, ploaie puternică intermitentă. Vizibilitatea orizontală este sub 4 km.
ww = 61, ploaie slabă continuă. Vizibilitatea orizontală este peste 10 km.
ww = 63, ploaie moderată continuă. Vizibilitatea orizontală este între 4 ÷ 10 km.
ww = 65, ploaie puternică continuă. Vizibilitatea orizontală este sub 4 km.
(3) Dacă în timpul căderii, picăturile de ploaie îngheaţă pe suprafaţa solului sau pe obiectele de pe sol
depunând polei, se va folosi una din cifrele de cod ww = 66 sau ww = 67, în funcţie de intensitatea
ploii, fără să se ţină seama dacă aceasta este sau nu continuă. Această codificare se va folosi numai
atât timp cât se constată creşterea depunerii de gheaţă pe sol sau pe obiectele de pe sol, adică
numai atât timp cât se depune polei.
ww=66 se foloseşte când ploaia care depune polei este slabă.
ww=67 se foloseşte când ploaia care depune polei este moderată sau puternică. Pentru ambele
cazuri de codificare se introduce şi grupa specială 927S6TW, în mesajul sinoptic.
(4) Dacă precipitaţiile care cad în momentul observaţiei sunt amestecate, adică în acelaşi timp cad
picături de ploaie sau burniţă şi fulgi de zăpadă, se vor folosi cifrele de cod ww = 68 sau ww = 69, în
funcţie de intensitatea ploii sau a burniţei.
ww = 68, ploaie sau burniţă slabă şi fulgi de zăpadă (lapoviţă).
ww = 69, ploaie sau burniţă moderată ori puternică şi fulgi de zăpadă.
În situaţiile în care în componenţa unor asemenea precipitaţii observate, predomină fulgii
de zăpadă, fenomenul se consideră ninsoare, nu lapoviţă.
(5) Dacă simultan cu căderea ploii se observă şi prezenţa ceţii, aceasta din urmă se semnalează prin
includerea grupei speciale 960ww în mesajul sinoptic.
(6) Dacă simultan cu căderea picăturilor de ploaie se constată şi căderea picăturilor de burniţă, alegerea
cifrei de cod corespunzătoare se face conform criteriului de alegere a cifrelor de cod ww = 58, ww =
59, adică se ţine seama de intensitatea burniţei.
(7) Ploaia care a încetat în cursul orei precedente, în lipsa altor fenomene mai semnificative în
momentul observaţiei, se codifică prin ww = 21, lapoviţa prin ww = 23, iar ploaia sau burniţa
care a depus polei prin ww = 24.
292
(8) Deşi în general nu există o corelare directă între mărimea nebulozităţii şi precipitaţiile sub formă de
ploaie, există totuşi o legătură directă între tipul norilor, caracterul şi intensitatea ploii.
Pentru evitarea şablonizării observaţiilor se reaminteşte că ploile continui nu cad din nori Cumulonimbus
(deci nu se va codifica ww = 61, 63 sau 65 şi CL =3 sau 9) şi că ploaia, mai ales când este slabă şi
intermitentă, cade şi din nori Altostratus, Altocumulus, Stratocumulus.
(9) Ploaia care continuă să cadă fără întrerupere şi în momentul observaţiei, după un oraj care a
încetat în cursul orei precedente, nu se codifică cu cifrele de cod ww = 60 ÷ 65, ci cu cifrele de
cod ww =91, sau 92 în funcţie de intensitatea ploii.
41. Precipitaţiile solide care în momentul observaţiei nu au caracter de aversă se codifică prin
cifrele de cod ww = 70 ÷ 79. Precipitațiile care au caracter de aversă se codifică prin ww = 87 ÷ 90 sau
93 ÷ 96 şi 99, atunci când sunt însoţite de fenomene orajoase în cursul orei precedente sau în momentul
observaţiei.
(1) În majoritatea cazurilor, alegerea cifrei de cod se face în funcţie de forma, continuitatea şi
intensitatea precipitaţiei, criteriile de apreciere a continuităţii şi intensităţii fiind similare cu
cele precizate la codificarea ploii.
Astfel, cifrele de cod ww = 70, 72 şi 74 se vor folosi pentru codificarea ninsorii intermitente şi de
intensitate slabă, moderată şi respectiv puternică.
Cifrele de cod ww = 71, 73 şi 75 se vor folosi pentru codificarea ninsorii continue şi de intensitate
slabă, moderată şi respectiv puternică. Dacă ninsoarea, indiferent de continuitate, este transportată de
vântul puternic, se include în mesajul sinoptic grupa specială 929S8S’8.
ww = 76 se foloseşte pentru codificarea acelor de gheaţă cu sau fără ceaţă. Dacă ceaţa este fenomenul
predominant şi acele de gheaţă sunt mici şi rare, pentru ww se alege una din cifrele de cod ww = 41 ÷
47. În caz contrar, ceaţa se semnalează numai prin grupa specială 960ww, în mesajul sinoptic.
ww = 77 se foloseşte pentru codificarea zăpezii grăunţoase, însoţită sau nu de ceaţă. În cazul în care se
observă şi ceaţă, se include grupa specială 960ww, în mesajul sinoptic.
ww = 78 se foloseşte pentru codificarea precipitaţiilor sub formă de steluţe izolate, însoţite sau nu de
ceaţă. Prezenţa ceţii se semnalează prin grupa specială 960ww, în mesajul sinoptic.
ww = 79 se foloseşte pentru codificarea granulelor de gheaţă. Pentru alegerea corectă a cifrelor de
cod ww = 77 şi ww=79 observatorul trebuie să cunoască foarte bine diferenţierile dintre granulele
de gheaţă şi zăpadă grăunţoasă.
(2) Lapoviţa sau ninsoarea care continuă să cadă după un oraj care a încetat în cursul orei
precedente se codifică cu ww = 93 sau 94, alegerea cifrei de cod făcându-se în concordanţă
cu intensitatea precipitaţiei din momentul observaţiei.
(3) Ninsoarea fără caracter de aversă şi indiferent dacă a fost sau nu viscolită, care a încetat în cursul
orei precedente, în lipsa altor fenomene mai semnificative în momentul observaţiei, se codifică prin
cifra de cod ww = 22, iar lapoviţa şi granulele de gheaţă se codifică prin ww = 23.
(4) Acele de gheaţă şi steluţele de zăpadă, observate în cursul orei precedente nu se codifică în
momentul observaţiei prin cifrele de cod ww = 20 ÷ 29. Dacă însă acele de gheaţă au fost însoţite
de ceaţă în intervalul considerat, iar în momentul observaţiei nu există alte fenomene mai
semnificative, se codifică ww = 28.
(5) Pentru codificarea precipitaţiilor solide, observatorul trebuie să ţină seama în primul rând de valoarea
temperaturii aerului (majoritatea dintre ele se produc în sezonul rece) şi de norii existenţi pe cer în
momentul observaţiei respective. Precipitaţiile sub formă de ninsoare, deşi cad din aceleaşi forme
noroase ca şi ploaia, nu dau naştere la nori de tip pannus, aşa de numeroşi ca în cazul precipitaţiilor
lichide; astfel, se poate observa frecvent ninsoare care cade din nori Altostratus opacus sau
translucidus, nedublaţi de Stratus fractus pannus.
(6) Dacă precipitaţiile solide s-au depus pe suprafaţa solului, iar grosimea stratului format este
măsurabilă în momentul observaţiilor de orele 00, 06, 12, 18 UTC, în mesajele sinoptice respective
se introduc rezultatele măsurătorilor acestuia codificate pentru litera E conform tabelei de cod
SYNOP 0975 şi pentru litera sss conform tabelei de cod SYNOP 3889. Măsurătorile respective se
efectuează conform Capitolului B.12. al instrucțiunii „Efectuarea observațiilor și măsurătorilor
meteorologice” .
293
Atunci când solul este acoperit numai cu strat de zăpadă (nu gheaţă), pentru caracterizarea mai
detaliată a stratului depus pe suprafaţa solului la orele 06 și 18 UTC, în mesajele sinoptice se va mai
include grupa specială 928S7S’7.
(7) În situația creării troienelor de zăpadă, se va aplica metodologia pentru elaborarea și transmiterea
mesajului administrativ.
42. Cifrele de cod 80 ÷ 90 nu sunt utilizate decât în cazurile în care precipitaţiile au caracter de
aversă şi dacă acestea se produc în momentul observaţiei. Aversele sunt produse de nori convectivi.
Aversele sunt caracterizate prin început şi sfârşit brusc şi prin variaţii de intensitate rapide şi
mari. Picăturile de apă şi particulele solide care cad sub formă de aversă sunt în general mai mari
decât cele care cad din alte precipitaţii.
Între averse putem avea înseninări ale cerului, cu excepţia cazurilor în care între intervalele
dintre norii care dau averse se află nori stratiformi.
Alegerea cifrei de cod corespunzătoare se face în funcţie de intensitatea precipitaţiei, adică în
principal după cantitatea de apă căzută într-un anumit interval de timp şi densitatea particulelor în
cădere, care reduc mai mult sau mai puţin vizibilitatea orizontală:
ww = 80, 81, 82 se folosesc pentru codificarea averselor de ploaie fără grindină sau măzăriche,
de intensitate slabă (ww = 80), moderată sau puternică (ww = 81) şi violentă (ww = 82).
ww = 83, 84 se folosesc pentru codificarea precipitaţiilor amestecate şi cu caracter de aversă,
adică a averselor de lapoviţă, de intensitate slabă (ww = 83), sau moderată ori puternică (ww = 84).
Pentru aprecierea intensităţii, în asemenea cazuri se ţine seama de densitatea picăturilor amestecate cu
fulgi de zăpadă, la fel ca şi la aprecierea lapoviţei propriu-zise.
ww = 85, 86 se folosesc pentru codificarea averselor de ninsoare, de intensitate slabă (ww = 85)
ori moderată sau puternică (ww = 86). Intensitatea se apreciază atât în funcţie de densitatea fulgilor care
cad, cât şi după grosimea stratului depus pe suprafaţa solului de precipitaţia respectivă.
ww = 87, 88 se folosesc pentru codificarea averselor de măzăriche moale sau tare, cu sau fără
ploaie ori lapoviţă şi de intensitate slabă (ww = 87) sau moderată ori puternică (ww = 88). Pentru
aprecierea intensităţii se va ţine seama atât de densitatea boabelor de măzăriche în timpul căderii, cât şi
de grosimea stratului depus eventual pe suprafaţa solului de o asemenea precipitaţie.
ww = 89, 90 se folosesc pentru codificarea căderilor de grindină, cu sau fără ploaie ori lapoviţă,
de intensitate slabă (ww = 89), sau moderată ori puternică (ww = 90). Aprecierea intensităţii se face
după densitatea şi mărimea bucăţilor de gheaţă care cad din nori şi după grosimea stratului depus
eventual pe suprafaţa solului de o asemenea precipitaţie. Pentru a se indica mărimea greloanelor de
grindină, se include grupa specială 932RR o singură dată în mesajul sinoptic în care este semnalată
prezența grindinei în grupa de fenomene în momentul observației sau în ora precedentă. În situația în
care căderea de grindină a creat un strat, se va elabora și transmite mesajul administrativ.
Întrucât precipitaţiile cu caracter de aversă cad numai din nori Cumulonimbus şi rareori din
Cumulus congestus, trebuie să existe o corelare între norii şi fenomenele meteorologice codificate în
momentul observaţiei. Deci, întotdeauna când se vor folosi cifrele de cod ww = 80 ÷ 90, pentru norii
inferiori se va codifica CL = 3, 9 sau eventual 2 (cu excepția căderii de grindină pentru care obligatoriu CL
= 3 sau 9).
Precipitaţiile cu caracter de aversă, observate în cursul orei precedente, în lipsa altor fenomene
mai semnificative în momentul observaţiei, se codifică astfel:
ww = 25 averse de ploaie;
ww = 26 averse de lapoviţă sau ninsoare.
ww = 27 averse de grindină sau măzăriche moale ori tare, cu sau fără ploaie.
Dacă aversele observate în ora precedentă au fost de grindină sau însoţite şi de grindină, se
include grupa specială 932RR o singură dată în mesajul sinoptic în care este semnalată prezența
grindinei în grupa de fenomene în ora precedentă. În situația în care căderea de grindină a creat un
strat, se va elabora și transmite mesajul administrativ.
Când aversele de ninsoare au fost însoțite de fenomenul de transport de zăpadă la înălțime,
rezultând fenomenul de viscol, sau fenomenul de transport de zăpadă la sol se include în mesajul
sinoptic şi grupa specială 929S8S’8 . În situația creării troienelor de zăpadă, se va aplica metodologia
pentru elaborarea și transmiterea mesajului administrativ.
294
43. Atunci când în momentul observaţiei tunetele cu sau fără fulgere sunt însoţite şi de
precipitaţii lichide, solide sau în amestec, observatorul uman va alege una din cifrele de cod
ww = 95 ÷ 99; alegerea corectă a cifrei de cod se face atât în funcţie de intensitatea fenomenului
orajos, cât şi după felul precipitaţiei observate.
(a) Un fenomen orajos este considerat de intensitate slabă sau moderată, dacă:
- bubuitul tunetului se aude cu întreruperi mari,
- fulgerele sunt rare sau mai puţin vizibile,
- precipitaţiile sunt în general slabe sau moderate,
- vântul, chiar dacă se intensifică în timpul orajului, nu depăşeşte viteza de 70 km/oră,
- scăderea temperaturii aerului, care se observă de regulă în asemenea situaţii, nu este mare.
(b) Un oraj este considerat puternic sau de intensitate mare dacă:
- bubuitul tunetului se aude aproape fără întrerupere,
- fulgerele sunt dese şi uneori se observă trăznete,
- vântul se intensifică şi depăşeşte viteza de 70 km/oră,
- scăderea temperaturii aerului este rapidă şi puternică, putând depăşi uneori 20°C în câteva
minute,
- precipitaţiile au caracter de averse puternice.
44. ww = 95 se foloseşte pentru codificarea fenomenelor orajoase slabe sau moderate, însoţite
de ploaie, lapoviţă sau ninsoare.
45. ww = 96 se foloseşte pentru codificarea fenomenelor orajoase slabe sau moderate, însoţite
de grindină, sau măzăriche moale ori tare. În acest caz, se introduce o singură dată în mesajul sinoptic,
în care este semnalată prezența grindinei în grupa de fenomene în momentul observației, grupa specială
932RR (dimesiunea grelonului de grindină).
46. ww = 97 se foloseşte pentru codificarea orajelor puternice, însoţite de ploaie, lapoviţă sau
ninsoare.
47. ww = 98 se foloseşte pentru codificarea fenomenelor meteorologice orajoase însoţite de
furtună de praf sau de nisip. Uneori, în asemenea condiţii pot fi observate şi precipitaţii slabe. Dacă
furtuna de praf sau de nisip are caracteristicile unei vijelii în momentul observației, în mesajul sinoptic se
introduce grupa specială 919MwDa.
48. ww = 99 se foloseşte pentru codificarea fenomenelor orajoase puternice, însoţite de grindină
sau măzăriche moale ori tare. În acest caz, se introduce în Secţiunea a 3-a a mesajului grupa specială
932RR (dimesiunea grelonului de grindină).
49. Dacă precipitaţiile care au însoţit un oraj ce s-a terminat în cursul orei precedente, continuă şi
în momentul observaţiei respective, se alege una din cifrele de cod ww = 91 ÷ 94, astfel:
ww = 91 se foloseşte pentru codificarea ploii slabe, care continuă să cadă în momentul
observaţiei, după un oraj care s-a terminat în ora precedentă.
ww = 92 se foloseşte pentru codificarea ploii moderate sau puternice care continuă să cadă în
momentul observaţiei, după un oraj terminat în ora precedentă.
ww = 93 se foloseşte pentru codificarea precipitaţiilor slabe sub formă de ninsoare, lapoviţă,
măzăriche tare sau moale, grindină, care cad în momentul observaţiei, după un oraj care s-a terminat în
cursul orei precedente. Căderea de grindină se semnalează prin introducerea o singură dată, în mesajul
sinoptic în care este semnalată prezența grindinei în grupa de fenomene în momentul observației, a
grupei speciale 932RR (dimesiunea grelonului de grindină).
ww = 94 se foloseşte pentru codificarea precipitaţiilor moderate sau puternice sub formă de
lapoviţă, ninsoare, măzăriche tare sau moale, ori grindină, care continuă să cadă în momentul
observaţiei, după un oraj care s-a terminat în cursul orei precedente. Căderea de grindină se
semnalează prin introducerea o singură dată în mesajul sinoptic, în care este semnalată prezența
grindinei în grupa de fenomene în momentul observației, a grupei speciale 932RR (dimesiunea
grelonului de grindină).
50. Dacă în momentul observaţiei sau în cursul orei precedente s-au observat oraje sau
precipitaţii sub formă de averse, însoţite de grindină, în mesajul sinoptic respectiv în care este
semnalată prezența grindinei în grupa de fenomene în momentul observației sau ora precedentă se
introduce grupa specială 932RR (dimesiunea grelonului de grindină). Dacă în urma căderii de grindină
295
s-a creat un strat persistent pe suprafața terestră, observatorul va elabora și transmite mesajul
administrativ corespunzător.
51. Dacă în momentul observaţiei, ninsoarea, ploaia sau burniţă sunt însoţite de ceaţă, atunci
prin ww se indică respectiv ninsoarea, ploaia sau burniţa, iar în mesajul sinoptic se introduce în mod
obligatoriu grupa 960 ww pentru a fi codificată ceața, în Secţiunea 3.
52. Dacă în momentul observaţiei se observă depunere de polei sau chiciură, în mesajul
sinoptic se introduce grupa 927S6Tw.
53. În ceea ce priveşte cifra de cod 98, este la latitudinea observatorului să aprecieze dacă au
fost sau nu precipitaţii.
54. Roua nu se codifică în cadrul mesajelor sinoptice. Acest fenomen se codifică în mesajul
CLIMAT II – a se vedea Capitolul B.10. al instrucțiunii „Efectuarea observațiilor și măsurătorilor
meteorologice”
55. Depunerea de brumă nu se codifică în cadrul mesajelor sinoptice prin cifrele de cod ww şi
W1 și W2 . Prezenţa acestui hidrometeor se semnalează în mesajele sinoptice prin includerea grupei
speciale 926Soio, prin care se precizează modul de depunere şi intensitatea fenomenului.
56. Fotometeorii observaţi de către observatorul uman nu se codifică prin cifrele de cod ww sau
W1W2. Prezenţa lor în momentul observaţiei poate fi semnalată numai prin introducerea în Secţiunea a
3-a a mesajului sinoptic a grupei speciale de forma 990Z0i0. Fenomenele semnalate sunt: Spectrul lui
Broken, curcubeul, halo solar sau halo lunar, parhelia sau antihelia, coroana solară, corona, lumina
crepusculară, colorarea munților, miraj, lumina zodiacală.
wawa- starea timpului în momentul observaţiei, sau în cursul orei precedente, transmisă de către
o staţie meteorologică automată, cu traductor de timp prezent.
COD 4680
Cifră de
Semnificatie
cod
00 Nu sunt fenomene semnificative
01 Norii în ansamblu în risipire, sau devin puţin groşi, în ultima ora
02 Starea cerului, în ansamblu nu s-a schimbat pe parcursul ultimei ore
03 Nori în formare sau pe cale de a se dezvolta pe parcursul ultimei ore
Pâcla sau fum, sau praf în suspensie în aer, vizibilitatea mai mare sau egală cu
04
1000 m
05 Pâcla sau fum, sau praf în suspensie în aer, vizibilitatea mai mică de 1000 m
06-09 Rezervate - nu se utilizează
10 Aer ceţos
11 Ace de gheaţă
12 Fulger la distanţă
13-17 Rezervate - nu se utilizează
18 Vijelie
19 Rezervate - nu se utilizează
Cifrele de cod 20-26 sunt utilizate pentru raportarea precipitaţiilor, ceţii (sau ceţii îngheţate) sau
orajelor la staţii în timpul orei precedente, dar nu în momentul observaţiei
20 Ceaţă
21 PRECIPITAŢII
22 Burniţa (care nu îngheaţă) sau zăpadă grăunţoasă
23 Ploaie (care nu îngheaţă)
24 Ninsoare
25 Burniţa care îngheaţă sau ploaie care îngheaţă
26 Oraj (cu sau fără precipitaţii)
27 TRANSPORT DE ZĂPADĂ SAU NISIP (LA SOL SAU LA ÎNĂLŢIME)
Transport de zăpadă sau de nisip (la sol sau la înălţime), vizibilitatea este mai
28
mare sau egală de 1000 m
29 Transport de zăpadă sau de nisip (la sol sau la înălţime), vizibilitatea este mai
296
Cifră de
Semnificatie
cod
mică de 1000 m
30 CEAŢĂ
31 Ceaţă sau ceaţă îngheţată - în bancuri
32 Ceaţă sau ceaţă îngheţată care s-a subţiat în cursul orei precedente
33 Ceaţă sau ceaţă îngheţată, fără schimbări apreciabile în cursul orei precedente
Ceaţă sau ceaţă îngheţată care a început sau a devenit mai groasă în cursul orei
34
precedente
35 Ceaţă care depune chiciură
36-39 Rezervat - nu se utilizează
40 PRECIPITAŢII
41 Precipitaţii slabe sau moderate
42 Precipitaţii puternice
43 Precipitaţii lichide, slabe sau moderate
44 Precipitaţii lichide, puternice
45 Precipitaţii solide, slabe sau moderate
46 Precipitaţii solide, puternice
47 Precipitaţii care îngheaţă, slabe sau moderate
48 Precipitaţii care îngheaţă puternice
49 Rezervat - nu se utilizează
50 BURNIŢĂ
51 Burniţă, care nu îngheaţă, slabă
52 Burniţă, care nu îngheaţă, moderată
53 Burniţă, care nu îngheaţă, puternică
54 Burniţă, care îngheaţă, slabă
55 Burniţă, care îngheaţă, moderată
56 Burniţă, care îngheaţă, puternică
57 Burniţă şi ploaie, slabă
58 Burniţă şi ploaie moderată sau puternică
60 PLOAIE
61 Ploaie, care nu îngheaţă, slabă
62 Ploaie, care nu îngheaţă, moderată
63 Ploaie, care nu îngheaţă, puternică
64 Ploaie, care îngheaţă, slabă
65 Ploaie, care îngheaţă, moderată
66 Ploaie, care îngheaţă, puternică
67 Ploaie (sau burniţă) şi zăpadă (lapoviţă) - slabă
68 Ploaie (sau burniţă) şi zăpadă (lapoviţă) - moderată sau puternică
70 NINSOARE
71 Ninsoare slabă
72 Ninsoare moderată
73 Ninsoare puternică
74 Granule de gheaţă, intensitate slabă
75 Granule de gheaţă, intensitate moderată
76 Granule de gheaţă, intensitate puternică
80 AVERSĂ (E) sau PRECIPITAŢII INTERMITENTE
81 Aversă (e) de ploaie sau ploaie intermitentă (e), slabă (e)
82 Aversă (e) de ploaie sau ploaie intermitentă (e), moderată (e)
83 Aversă (e) de ploaie sau ploaie intermitentă (e), puternică (e)
84 Aversă (e) de ploaie sau ploaie intermitentă (e), violenta
297
Cifră de
Semnificatie
cod
85 Aversă (e) de ninsoare sau ninsoare intermitentă, slabă (e)
86 Aversă (e) de ninsoare sau ninsoare intermitentă, moderată (e)
87 Aversă (e) de ninsoare sau ninsoare intermitentă, puternică (e)
90 ORAJ
91 Oraj, slab sau moderat, fără precipitaţii
Oraj slab sau moderat cu averse de ploaie, averse de ninsoare sau averse de
92
lapoviţă
93 Oraj, slab sau moderat, cu grindină
94 Oraj, puternic, fără precipitaţii
95 Oraj, puternic, cu averse de ploaie, averse de ninsoare sau aversă de lapoviţă
96 Oraj, puternic, cu grindină
99 Tornadă
a) Această tabelă de cod conţine termeni utilizabili de către staţiile meteorologice automate cu
niveluri diferite de complexitate;
b) Staţiile meteorologice automate care nu pot detecta detaliat fenomenele, vor folosi termenii
generici (notaţi cu litere mari Ex.: CEAŢĂ, BURNIŢĂ...);
c) Cifrele de cod pentru precipitaţiile generale (cifrele de cod 40 ÷ 48) sunt ordonate în
conformitate cu creşterea complexităţii.
– O staţie meteorologică automată care nu este capabilă de altceva decât să detecteze prezenţa
sau absenţa precipitaţiilor, va folosi cifra de cod 40.
– O staţie meteorologică automată cu un traductor mai evoluat, care este capabil să detecteze
cantitatea dar nu şi tipul, va folosi cifrele de cod 41 sau 42.
– O staţie meteorologică automată cu traductor capabil de a detecta atât cantitatea, cât şi tipul
precipitaţiilor, va folosi cifrele de cod 43 ÷ 48.
– O staţie meteorologică automată cu traductor capabil să detecteze tipuri detaliate de
precipitaţii, dar nu şi cantităţile aferente, va folosi cifrele de cod: 50, 60, 70.
NOTE:
Notele 3, 5 ÷ 8, 10 ÷ 12, 16 ÷ 18 de la ww se aplică şi pentru wawa.
1. pentru cifrele de cod wawa = 30 ÷ 35, vizibilitatea orizontală este mai mică de 1000 m.
2. cifrele de cod 30 ÷ 34 sunt folosite atunci când vizibilitatea orizontală este redusă prin prezenţa
picăturilor de apă sau a cristalelor de gheaţă.
3. cifra de cod 35 este folosită atunci când vizibilitatea orizontală este redusă prin prezenţa
picăturilor de apă.
W1W2 - Starea timpului pe trecut.
Perioada la care se referă W1W2 este de:

a) şase ore pentru observaţiile efectuate la 00, 06, 12 şi 18 UTC;
b) trei ore pentru observaţiile efectuate la 03, 09, 15 şi 21 UTC;
c) două ore pentru observaţiile intermediare, dacă acestea se efectuează la fiecare două ore;
d) o oră pentru mesajele orare.
Perioada caracterizată prin W1W2 începe cu 6, 3, 2 sau 1 oră înainte de momentul
măsurării presiunii atmosferice. Sfârşitul acestei perioade se consideră în toate cazurile, starea
timpului observată înaintea celor 10 minute anterioare citirii barometrului.
298
Indicații generale:
Caracterul predominant al stării vremii dintr-un interval de timp determinat, cuprins între
observaţia anterioară şi începerea observaţiei respective, îl va considera ca timp pe trecut şi îl va
codifica prin două cifre corespunzătoare semnificaţiilor pentru literele simbolice W1 și W2. Mărimea
acestui interval de timp este diferită, în funcţie de termenul observaţiei la care se referă. Astfel, pentru
observaţiile de la orele 00, 06, 12, 18 UTC intervalul de timp este de şase ore. Pentru observaţiile
intermediare de la orele 03, 09, 15 şi 21 UTC intervalul de timp este de trei ore. Pentru observaţiile
orare, intervalul de timp se reduce la o oră. În mărimea acestor intervale de timp dintre două
observaţii nu se includ cele 10 minute, care reprezintă durata fizică a momentului observaţiei şi
pentru care există altă tabelă de cod.
Alegerea cifrelor de cod pentru W1 şi W2 se face astfel încât acestea împreună cu cifrele de
cod pentru ww să redea cât mai fidel aspectul sau caracterul vremii care a predominat între două
observaţii.
Atunci când pentru descrierea acestui interval de timp pe trecut se pot folosi mai multe
cifre de cod, adică atunci când în intervalul respectiv au existat mai multe fenomene
meteorologice, simultan sau pe rând, pentru W1 se va folosi cifra de cod cea mai mare dintre
cifrele corespunzătoare fenomenelor meteorologice respective, iar pentru W2 cifra de cod
următoare ca mărime după prima folosită, indiferent de ordinea cronologică de apariţie sau
producere a fenomenelor meteorologice codificabile.
Dacă în tot intervalul considerat a existat un singur fenomen meteorologic, pentru W1 şi
W2 se va folosi aceeaşi cifră de cod (de exemplu, dacă în tot intervalul a plouat, W1W2 = 66).
Deci, ca regulă generală, observatorul va ţine seama că cifra de cod folosită pentru W1 va
fi întotdeauna mai mare sau cel mult egală cu cifra de cod folosită pentru W2.
Datorită faptului că cifrele de cod pentru W1 şi W2 împreună cu cele pentru ww trebuie să
descrie cât mai fidel starea vremii dintre două observaţii, atunci când în intervalul considerat s-a
produs o schimbare a timpului, cifrele de cod alese pentru W1 și W2 trebuie să descrie care a fost
caracterul timpului înainte de această modificare şi/sau înainte de aspectele indicate prin cifrele
de cod corespunzătoare literelor simbolice ww.
Atunci când în perioada la care se referă W1 și W2 s-a observat o succesiune sau
alternanţă de mai multe fenomene meteorologice, observatorul va alege pentru codificare numai
două dintre ele şi anume pe cele codificabile cu cifrele de cod cele mai mari, indiferent de
ordinea cronologică de producere şi de durata lor.
Dacă nu se cunoaşte starea timpului pe trecut, iar timpul din momentul observaţiei nu este
semnificativ, sau dacă timpul pe trecut şi cel prezent nu sunt semnificative (ww = 00, 01, 02, 03), grupa
7wwW1W2 nu se include în mesajul sinoptic şi acest lucru se semnalează prin cifra de cod 2 sau 3
corespunzătoare literei simbolice ix. A se vedea și precizarea din Codul SYNOP (punctul 2.10.,
Secțiunea 1) referitoare la stațiile meteorologice la care fenomenele meteorologice sunt transmise de
către observator, în situația programului redus cu personal, la reluarea programului.
Atunci când în momentul observaţiei există fenomene meteorologice codificabile, însă nu se
cunoaşte starea timpului pe trecut pentru tot intervalul la care se referă W1 și W2, sau numai pentru o
parte din acesta, în locul cifrelor corespunzătoare acestor litere simbolice se pune // (două bare oblice)
sau cifra de cod care descrie partea cunoscută a intervalului urmată de / (bară oblică).
Codificarea stării timpului pe trecut se face conform tabelei:
COD 4561
Cifră S emnificatia
de cod
În toată perioada considerată, norii au acoperit o jumătate sau mai puţin din bolta cerului,
0
ori cerul a fost senin.
Într-o parte a perioadei considerate, norii au acoperit mai mult de jumătate din bolta
1
cerului, iar într-altă parte a perioadei au acoperit jumătate din bolta cerului sau mai puţin.
2 În toată perioada considerată, norii au acoperit mai mult de jumătate din bolta cerului.
3 Furtuna de nisip sau praf, transport de zăpadă (la sol sau la înălţime) sau viscol
4 Ceaţă sau ceaţă îngheţată ori pâclă deasă
5 Burniţa
299
6 Ploaie
7 Ninsoare sau lapoviţă
8 Precipitaţii sub formă de averse
9 Oraje cu sau fără precipitaţii
NOTE:
1. Pentru codificarea stării timpului pe trecut, cifrele de cod trebuie să fie astfel alese,
încât împreună cu cifra de cod ww, să descrie cât mai complet timpul care a dominat în perioada
considerată.
De exemplu, dacă în cursul acestei perioade, s-a produs o schimbare completă a condiţiilor de
timp, cifrele de cod pentru W1 și W2 trebuie astfel alese încât să descrie starea timpului care a fost
înainte de a începe starea timpului care este codificată prin ww. Cifra de cod pentru W2 se alege
excluzând fenomenul descris prin W1 . Dacă W1 şi ww acoperă întregul interval de timp, atunci pentru W2
se va utiliza aceeaşi cifră de cod ca pentru W1.
2. Dacă vremea nu a suferit schimbări în perioada pe trecut, astfel încât să poată fi utilizate cifre
diferite pentru W1 și W2 , aceeaşi cifră de cod va fi folosită atât pentru W1 , cât şi pentru W2.
3. Cifrele de cod 0, 1 şi 2 se folosesc când nu există fenomene semnificative. În acest caz, W1 şi

W2 vor avea aceeaşi valoare, care caracterizează toată perioada pe trecut (Ex. W1W2 = 00, W1W2 = 11,
W1W2 = 22).
– W1 şi/sau W2 = 0 se va folosi pentru cazurile în care norii nu au acoperit mai mult de jumătate
din bolta cerească (nebulozitatea nu a depăşit 4/8) în toată perioada considerată, sau cerul a
fost senin;
– W1 şi/sau W2 = 1 se va folosi atunci când în întregul interval de timp considerat, sau cel puţin
într-o parte a acestuia, cerul a avut un aspect schimbător, adică s-au produs înnorări şi
înseninări alternative, nebulozitatea oscilând în jurul valorii de 4/8;
– W1 şi/sau W2 = 2 se va folosi în cazurile când norii au acoperit mai mult de jumătate din bolta
cerului în tot intervalul considerat, adică nebulozitatea a fost mai mare de 4/8.
4. Furtunile de praf sau de nisip observate în intervalul considerat ca timp pe trecut, se codifică
prin cifra de cod W1 şi/sau W2 = 3.
5. Dacă în intervalul considerat timp pe trecut a existat ceață, se poate codifica prin W1 şi/sau
W2 = 4. Atunci când în intervalul considerat au fost observate mai multe fenomene semnificative,
alegerea şi includerea cifrelor de cod se face în ordine numerică descrescătoare.
6. Dacă în intervalul considerat ca timp pe trecut, pâcla a determinat reducerea vizibilităţii
orizontale sub 1 km se codifică W1 şi/sau W2 = 4.
7. Pentru intervalul considerat ca timp pe trecut, ploaia se codifică prin W1 şi/sau W2 = 6, iar
lapoviţa prin W1 şi/sau W2 = 7. Atunci când în intervalul considerat au fost observate mai multe fenomene
semnificative, alegerea şi includerea cifrelor de cod se face în ordine numerică descrescătoare.
8. Ninsoarea, indiferent dacă a fost viscolită sau nu, zăpada grăunţoasă şi granulele de gheaţă
observate în intervalul considerat ca timp pe trecut, se codifică prin cifra de cod W1 şi/sau W2 = 7,
conform criteriilor de alegere şi includere în mesaj a cifrelor codului W1 și W2. Atunci când în intervalul
considerat au fost observate mai multe fenomene semnificative, alegerea şi includerea cifrelor de cod se
face în ordine numerică descrescătoare.
9. Aversele observate în intervalul considerat ca timp pe trecut se codifică prin cifra de cod W1
şi/sau W2 = 8, conform criteriilor de alegere şi includere în mesaj a cifrelor de cod W1 și W2. Atunci când
în intervalul considerat au fost observate mai multe fenomene semnificative, alegerea şi includerea
cifrelor de cod se face în ordine numerică descrescătoare.
10. Fenomenele orajoase observate în în intervalul considerat ca timp pe trecut, indiferent
dacă au fost sau nu însoţite de precipitaţii se codifică prin cifra de cod W1 şi/sau W2 = 9.
11. În cazurile în care fenomenul orajos observat în cursul orei precedente a fost însoţit şi
de vijelie, se codifică W1 şi/sau W2 = 9
300
12. Dacă, pentru descrierea stării timpului pe trecut, putem alege mai multe cifre de cod,
vom lua pentru W1 cifra de cod cea mai mare dintre cifrele de cod respective. W2 se alege în
acelaşi mod ca W1 eliminând fenomenul descris prin W1.
13. Ordinea în care figurează W1 şi W2 în mesaj, nu este determinată de ordinea

cronologică a tipurilor de timp pe trecut.
Exemple:
Starea timpului în decursul celor şase ore care au precedat ora de observaţie GG (00, 06, 12 sau
18 UTC).
GG - 6 ore
*) Nu s-a semnalat nici un fenomen meteorologic semnificativ, grupa 7wwW1W2 este omisă.
Indicatorul ix = 2 sau ix = 3, după caz.
14. Cifra de cod 3 se foloseşte pentru furtuna de nisip, de praf, transport de zăpadă (la sol sau la
înălţime) (ww = 30 ÷ 39) şi viscol (ww = 70 ÷ 90 şi grupa 929S8S’8 în Secţiunea 3).
Wa1Wa2 - starea timpului pe trecut, transmisă de către o staţie meteoorlogică automată.
COD 4531
Cifră
Semnificatia
de cod
0 Nu sunt fenomene semnificative
1 VIZIBILITATE REDUSĂ
2 Fenomene de transport, reducerea vizibilităţii
3 CEAŢĂ
4 PRECIPITAŢII
5 Burniţa
6 Ploaie
7 Ninsoare sau granule de gheaţă
8 Aversă sau precipitaţii intermitente
9 Oraj
NOTE:
1. Pentru codificarea stării timpului pe trecut cifrele de cod trebuie să fie astfel alese, încât
împreună cu cifra de cod wawa , să descrie cât mai complet timpul care a dominat în perioada
considerată. De exemplu, dacă în cursul acestei perioade, s-a produs o schimbare completă a condiţiilor
de timp, cifrele de cod pentru Wa1Wa2 trebuie astfel alese încât să descrie starea timpului care a fost de a
începe starea timpului care este codificată prin wawa. Cifră de cod pentru Wa2 se alege excluzând
fenomenul descris prin Wa1 . Dacă Wa1 şi wawa acoperă întregul interval de timp, atunci pentru Wa2 se va
utiliza aceeaşi cifră de cod ca pentru Wa1.
2. Dacă vremea nu a suferit schimbări în perioada pe trecut, astfel încât să poată fi utilizate cifre
diferite pentru Wa1Wa2 , aceeaşi cifră de cod va fi folosită atât pentru Wa1 cât şi pentru Wa2.
3. Cifrele de cod 0, 1 şi 2 se folosesc când nu există fenomene semnificative. În acest caz Wa1 şi
Wa2 vor avea aceeaşi valoare, care caracterizează toată perioada pe trecut (Ex. Wa1 Wa2 = 00, Wa1Wa2 =
11, Wa1Wa2 = 22).
4. Dacă, pentru descrierea stării timpului pe trecut, putem alege mai multe cifre de cod, vom lua
pentru Wa1 cifra de cod cea mai mare dintre cifrele de cod respective. Wa2 se alege în acelaşi mod ca
Wa1 eliminând fenomenul descris prin Wa1.
301
5. Complexitatea caracterizării vremii în acest tabel de cod creşte progresiv cu cifrele de cod. S-a
recurs la o astfel de descriere a vremii în scopul de a adapta nivelurile diferite de detectare a vremii de
care sunt capabile staţiile meteorologice automate. Staţiile meteorologice automate cu un nivel
rudimentar de detectare a tipurilor de vreme vor folosi cifrele de cod cele mai mici care indică o descriere
generală (fenomenele scrise cu litere mari).
6. Staţiile meteorologice automate care dispun de capacitate mai mare de selectare a
fenomenelor meteorologice vor folosi cifre mari de cod (peste 4) pentru a indica descrieri mai detaliate.
2.11. Grupa 8NhCLCMCH
Norii sunt indicatori preţioşi ai unor procese termodinamice dominante din atmosferă, care au
determinat apariţia şi dezvoltarea lor, iar diferitele asociaţii noroase sunt caracteristice pentru
perturbaţiile sau formele barice care determină stările şi schimbările vremii. Pentru aceste motive, cea
mai mare parte din datele rezultate din observaţiile asupra norilor se codifică şi se transmit în două din
cele cinci secţiuni ale mesajului sinoptic, conform codului FM 12 SYNOP; astfel în Secţiunea 1,
simbolurile CL , CM , CH , semnifică în ordine genurile şi principalele specii de nori inferiori, mijlocii şi
superiori, observaţi deasupra nivelului staţiei meteorologice, iar în Secţiunea 4, C' şi Ct semnifică
cele zece genuri de nori observaţi sub nivelul staţiilor meteorologice de munte şi caracteristicile
dominante ale suprafeţei lor superioare.
Codificarea propriu-zisă se face conform tabelelor de cod SYNOP corespunzătoare simbolurilor
respective, după metodologia expusă în continuare.
Este de reţinut că cifrele din aceste tabele de cod SYNOP corespund atât genurilor şi speciilor de
nori consideraţi individual sau din punct de vedere evolutiv, cât şi unor asociaţii noroase care determină
anumite aspecte caracteristice ale cerului.
Cele trei tabele de cod SYNOP (0513, 0515, 0509) au fost astfel concepute încât observatorul să
aibă posibilitatea ca prin cel mult trei cifre de cod să descrie cât mai complet şi corect norii existenţi la
cele trei etaje în momentul observaţiei. Alegerea corectă a cifrelor de cod corespunzătoare implică pe de
o parte observarea cerului considerat în ansamblul său, iar pe de altă parte supravegherea practic
permanentă a stării cerului sau a evoluţiei norilor. Prima din aceste două condiţii decurge din faptul că,
destul de frecvent, observatorul se găseşte în situaţia de a recunoaşte foarte uşor aspectul general al
cerului în ansamblul său, însă nu poate identifica cu aceeaşi uşurinţă formele noroase care determină
aspectul respectiv; a doua condiţie decurge din faptul că, în majoritate cifrele de cod din tabelele
respective specifică şi unele elemente de evoluţie sau dezvoltare a anumitor nori consideraţi individual
sau în raport cu nebulozitatea lor. Practic, supravegherea continuă a stării cerului este necesară în
special în situaţiile în care aspectul cerului este confuz şi formele noroase observate sunt forme de
tranziţie, situaţii în care, pentru o codificare corectă, observatorul trebuie să cunoască şi formele
caracteristice anterioare, din care au provenit norii existenţi în momentul observaţiei; în plus, această
procedură mai este utilă şi pentru alegerea corectă a cifrelor de cod care caracterizează starea timpului
în momentul observaţiei (ww), atât în cazurile în care această caracterizare se face numai pe baza
evoluţiei norilor în cazul orei precedente, cât şi în unele cazuri în care se observă fenomene generate de
nori, însă norii respectivi sunt dificil de identificat.
Întrucât codul FM 12 SYNOP nu permite decât folosirea unei singure cifre de cod pentru fiecare
etaj de nori în parte, observatorul se găseşte frecvent în situaţia mai dificil de rezolvat din punct de
vedere al codificării, în care pe cer sunt identificaţi nori de genuri diferite sau chiar de acelaşi gen, însă
de specii diferite, situaţi în limitele aceluiaşi etaj, care implică posibilitatea folosirii mai multor cifre de
cod; în asemenea cazuri, observatorul trebuie să aleagă o singură cifră de cod prin care să descrie
cât mai corect posibil formele caracteristice de nori şi aspectele evolutive dominante pentru
fiecare etaj în parte. Singurul criteriu de codificare aplicabil în asemenea situaţii rămâne alegerea cifrei
de cod în ordinea de prioritate a formaţiilor noroase, stabilită în tabelele de cod SYNOP, în funcţie de
dezvoltare şi evoluţie; astfel, conform acestui principiu, se va folosi întotdeauna cifra de cod cea mai
mare, aplicabilă la norii existenţi în momentul observaţiei în etajele respective.
Această grupă conţine informaţii despre genurile de nori şi despre nebulozitatea norilor inferiori,
iar dacă aceștia sunt absenți, a norilor mijlocii (nebulozitatea parțială).
Această grupă este omisă în următoarele cazuri:
a) Dacă nu sunt nori pe bolta cerului (N=0);
b) Atunci când norii sunt invizibili din cauza unor fenomene care reduc vizibilitatea orizontală şi
verticală (ceaţă, întuneric, transport de praf sau nisip, zăpadă viscolită etc), N se cifrează cu cifra 9 şi
grupa 8NhCLCMCH nu se mai include în mesajul codificat SYNOP.
302
c) Grupa este de asemenea omisă din mesajele de observaţie care provin de la staţiile
meteorologice automate (fără personal) care nu dispun de echipamentul necesar pentru a semnala
aceste date şi în acest caz N =/ (bară oblică).
d) Navele care efectuează observaţii asupra norilor vor include în mesajul SHIP aceste
observaţii.
8 - cifră de control.
Nh - Nebulozitatea parţială a norilor (porţiunea din bolta cerului) acoperită de toţi norii CL prezenţi
sau în lipsa norilor CL , de toţi norii CM prezenţi; se codifică după acelaşi cod ca şi N (cod 2700).
NOTE:
1. Dacă pe bolta cerului există numai nori CL , prin Nh se codifică nebulozitatea tuturor norilor CL
prezenţi (Stratocumulus, Stratus, Cumulus şi Cumulonimbus).
2. Dacă în momentul observaţiei lipsesc nori CL însă se observă nori CM prin Nh se codifică
nebulozitatea tuturor norilor CM prezenţi.
3. Dacă nebulozitatea norilor CL este neînsemnată, sub o optime, dar există nori CM în cantitatea
mai mare, atunci în mesajă prin Nh se codifică nebulozitatea norilor CM.
4. Dacă în momentul observaţiei lipsesc atât norii CL , cât şi norii CM , dar sunt nori CH atunci Nh
va fi codificat cu cifra 0.
5. Când prin ceaţă sau în prezenţa altor fenomene analoage (furtuni de praf, furtuni de nisip sau
zăpadă viscolită, suspensii de fum la înălţime, pulberi, etc.), cerul este vizibil, adică se observă nori al
căror gen şi nebulozitate se poate aprecia, Nh se codifică ca şi când ceaţa sau fenomenele respective nu
ar exista.
6. Dacă în norii, a căror nebulozitate este indicată prin Nh, sunt incluse şi trene de condensare,
atunci în valoarea atribuită lui Nh se va ţine seama şi de trenele de condensare. Trenele de condensare
care se împrăştie repede, nu se codifică.
7. În cazurile în care prezenţa unei pânze continue de nori situate la un nivel mai jos nu permite
observarea şi identificarea altor nori existenţi deasupra ei, pentru literele simbolice corespunzătoare
etajului sau etajelor respective (CM şi/ sau CH) se foloseşte semnul / (bară oblică).
CL - Norii care aparţin genurilor Stratocumulus, Stratus, Cumulus şi Cumulonimbus. Se

codifică după tabela de cod 0513:
COD 0513
Cifră
de Specificaţii tehnice Specificaţii detaliate
cod
Nu sunt nori Stratus, Stratocumulus,
0 Nu sunt nori CL
Cumulus sau Cumulonimbus
Norii Cumulus cu slabă dezvoltare verticală
Cumulus humilis sau Cumulus şi care par plati (turtiţi) sau Cumulus
1
fractus, alţii decât cei de timp rău*3) destrămaţi, alţii decât cei de timp rău*)
Cumulus având dezvoltare verticală

Cumulus mediocris sau Cumulus moderată sau puternică, în general, cu
congestus cu sau fără Cumulus din protuberanţe (înmuguriri) în formă de turnuri
2 speciile humilis sau fractus, sau sau de cupolă însoţiţi sau nu de alţi
Stratocumulus, toţi având bazele lor Cumulus sau Stratocumulus, toţi având
la acelaşi nivel bazele la acelaşi nivel.
Cumulonimbus ale căror vârfuri au pierdut

Cumulonimbus calvus cu sau fără
3 cel puţin parţial claritatea contururilor lor, dar
Cumulus, Stratocumulus sau Stratus
care nu sunt nici în mod clar fibroşi
*)
3 Expresia “timp rau” se refera la conditiile specifice precipitatiilor, atât in timpul lor, cât si inainte de producere si
imediat dupa incetarea acestora.
303
Cifră
de Specificaţii tehnice Specificaţii detaliate
cod
(cirriformi) nici în formă de nicovală; de
asemenea, pot fi prezenţi alţi Cumulus,
Stratocumulus sau Stratus
Stratocumulus ce s-au format prin etalarea
(lăţirea) norilor Cumulus; norii Cumulus pot
4 Stratocumulus cumulogenitus fi deopotrivă prezenţi (se pot observa
concomitent)
Stratocumulus, alţii decât Stratocumulus, care nu provin din etalarea

5
Stratocumulus cumulogenitus norilor Cumulus
Norii Stratus sub formă de pânza sau pătură
Stratus nebulosus sau Stratus mai mult sau mai puţin continuă, sau în fâşii
6
fractus, alţii decât cei de timp rău *) destrămate, ori împreună, însă fără a fi nori
Stratus fractus de timp rău*).
Stratus fractus sau Cumulus fractus Stratus fractus de timp rău*) sau Cumulus
de timp rău*), ori împreună (pannus) fractus de timp rău*) ori împreună (pannus)
7
situaţi, în general, sub un Altostratus situaţi, în general, sub un Altostratus sau un
sau sub Nimbostratus Nimbostratus
Cumulus şi Stratocumulus, alţii decât Cumulus şi Stratocumulus, alţii decât cei
Stratocumulus cumulogenitus (a formaţi prin etalarea norilor Cumulus; baza
8
căror baze sunt situate la niveluri norilor Cumulus la nivel diferit celui al norilor
diferite) Stratocumulus
Cumulonimbus, a cărui parte superioară
Cumulonimbus capillatus (adesea cu este în mod net fibroasă (cirriforma), adesea
nicovală) cu sau fără Cumulonimbus în formă de nicovală; însoţit sau nu de
9
calvus, Cumulus, Stratocumulus, cumulonimbus fără nicovală sau fără partea
Stratus sau pannus superioară fibroasă, de nori Cumulus,
Stratocumulus, Stratus sau pannus.
Norii Stratocumulus, Stratus, Cumulus şi
Norii CL invizibili ca urmare a
Cumulonimbus sunt invizibili din cauza
întunericului, ceţii, transportului de
/ întunericului, prezenţei ceţii, transportului de
praf, de nisip sau a altor fenomene
praf, nisip ori ca urmare a prezenţei altor
analoage.
fenomene analoage.
N O T E:
1. Dacă în momentul observaţiei, pe bolta cerului există diferiţi nori CL , codificarea acestora prin
litera simbolică CL se face în următoarea ordine de prioritate, indiferent de nebulozitatea lor: 9, 3, 4, 2, 8,
1, 5, 6, 7.
Exemple:
- atunci când pe cer se observă nori Cumulonimbus, asociaţi cu alţi nori din genurile Stratocumulus,
Stratus sau Cumulus, pentru CL, respectiv pentru norii etajului inferior se va folosi cifra de cod CL = 9
sau CL = 3, după caz.
- dacă, în lipsa norilor Cumulonimbus, pe cer se observă nori Stratocumulus proveniţi din etalarea norilor
Cumulus, asociaţi sau nu cu nori Cumulus (chiar Cumulus congestus), pentru CL se va folosi cifra de
cod 4, pentru a semnala prin aceasta începerea proceselor de involuţie sau destrămare a norilor
cumuliformi formaţi în timpul zilei în procesele termoconvective.
2. Dacă prin ceaţă sau alt fenomen, cerul este parţial vizibil, atunci CL se codifică cu cifra de cod
care corespunde norilor ce se observă, iar partea invizibilă a cerului nu se ia considerare.
3. Dacă nebulozitatea norilor CL este neînsemnată (sau sub o optime) însă există nori CM cu o
nebulozitatea mai mare, atunci în mesaj se cifrează CL = 0.
4. În cazul în care pe bolta cerului se observă nori destrămaţi de timp rău (pannus), codificaţi prin
CL = 7 care acoperă aproape în întregime cerul, iar deasupra lor se află o pânza de nori Nimbostratus
304
care acoperă complet cerul, atunci pentru Nh se va folosi cifra 7 şi nu 8, iar pentru CL , cifra de cod 7.
5. În cazul în care norii destrămaţi de timp rău se sudează între ei, formând o pânza continuă,
care acoperă în întregime bolta cerului, Nh se va codifica 8, iar CL = 7. Dacă norii Nimbostratus care
acoperă în întregime bolta cerului nu sunt dublaţi de nori destrămaţi, de timp rău (pannus), atunci Nh = 8
iar CL = 0, genul norilor urmând să se codifice la CM.
Metodologia de codificare, expusă în continuare conform Manualului WMO-No.407, reprezintă de

fapt o detaliere a tabelelor de cod SYNOP corespunzătoare simbolurilor din schema mesajului SYNOP.
Pentru uniformitate, textul explicativ pentru fiecare cifră de cod în parte este structurat pe
următoarele puncte:
a) specificaţie tehnică;
b) specificaţie uzuală;
c) comentariu, care explică pe larg semnificaţiile tehnică şi uzuală a respectivei cifre de cod dând
informaţii mai ample asupra aspectului şi evoluţiei norilor consideraţi;
d) instrucţiuni de codificare, prin care se indică procedura de alegere a cifrei de cod ce trebuie
folosită atunci când norii ce corespund specificaţiei considerate sunt asociaţi şi cu alţi nori;
e) instrucţiuni complementare, care completează uneori informaţiile ce nu au putut fi inserate în
paragrafele precedente.
În paragrafele următoare această notare prin litere, a precizărilor şi detalierii instruc-
ţiunilor de codificare, va păstra aceeaşi ordine.
La sfârşitul acestui capitol sunt schematizate în trei tablouri-ghid procedurile de alegere corectă a
cifrelor de cod SYNOP, pentru fiecare etaj de nori în parte.
CL = 0
a) Pe cer nu se observă nori din genurile etajului inferior.
b) Pe cer nu se observă nori Stratocumulus, Stratus, Cumulus sau Cumulonimbus.
CL = 1
a) Nori Cumulus humilis sau/şi Cumulus fractus, alţii decât cei de timp rău (timp rău se referă la
condiţiile care există în general în timpul şi imediat înainte şi după precipitaţii).
b) Nori Cumulus cu o dezvoltare slabă pe verticală şi aparent turtiţi (aplatizaţi) şi/sau Cumulus
destrămaţi, alţii decât cei de timp rău .
c) Cifrei de cod CL = 1 îi corespund următorii nori:
(i) Cumulus în stadiul iniţial de formare ori în ultimele lor faze de risipire;
(ii) Cumulus complet formaţi, însă destrămaţi de un vânt destul de puternic şi suficient
de turbulent. Aceşti nori destrămaţi sunt net separaţi între ei şi în general au o
culoare albă; Deosebirea între aceşti nori şi Cumulus fractus de timp rău este
indicată în paragraful c) al specificării CL= 7 şi în subcapitolul Descrierea norilor;
(iii) Cumulus complet formaţi, care au baze orizontale bine delimitate, o formă turtită ori
dezumflată sau prezintă vârfuri puţin rotunjite însă fără aspect de conopidă.
d) Dacă pe cer nu sunt nori Stratocumulus situaţi la un alt nivel, nici un fel de nor Cumulonimbus
sau Stratocumulus cumulogenitus, însă dacă cel puţin unul dintre norii Cumulus prezenţi are
caracteristicile speciilor mediocris sau congestus, se codifică, CL = 2.
Dacă simultan există nori Cumulonimbus — se codifică, după caz, CL= 3 sau CL= 9.
Dacă în lipsa norilor Cumulonimbus, se observă însă Stratocumulus cumulogenitus, se
codifică CL= 4.
Dacă împreună cu norii Cumulus humilis şi Cumulus fractus există şi alţi nori din etajul inferior
(CL), care nu sunt Stratocumulus situaţi la alt nivel, Cumulonimbus, Cumulus congestus sau
mediocris, ori Stratocumulus cumulogenitus, iar norii Cumulus humilis sau fractus nu sunt
predominanţi printre norii inferiori existenţi, atunci se codifică, după caz, CL= 5, 6 sau 7.
Cumulus humilis şi Cumulus fractus sunt consideraţi ca predominanţi, dacă nebulozitatea
norilor CL= 5, CL= 6 sau CL= 7 este mai mică decât nebulozitatea tuturor norilor CL= 1 existenţi.
Dacă în lipsa norilor Cumulonimbus şi Stratocumulus cumulogenitus se observă nori
Stratocumulus, alţii decât cumulogenitus, care au bazele lor la un nivel diferit de cel al norilor
Cumulus observaţi, se codifică CL= 8.
305
CL = 2
a) Nori Cumulus mediocris sau Cumulus congestus, însoţiţi sau nu de Cumulus humilis ori fractus,
cu sau fără nori Stratocumulus, toţi norii având bazele situate la acelaşi nivel.
b) Nori Cumulus cu extindere moderată sau puternică pe verticală, în general cu înmuguriri şi
protuberanţe în formă de cupole ori turnuri, însoţiţi sau nu de alţi nori Cumulus sau
Stratocumulus, toţi norii observaţi având bazele lor la acelaşi nivel.
c) Norii corespunzători cifrei de cod CL= 2 sunt Cumulus mediocris şi Cumulus congestus. Atunci
când este vânt moderat sau puternic, aceşti nori au baza neuniformă şi pe alocuri pot fi
destrămaţi. În regiunile de la latitudinile mijlocii, în zilele călduroase şi cu tendinţă orajoasă şi de
asemenea frecvent la latitudini joase (zona alizeelor) norii Cumulus aparţin, în general, speciei
congestus. Au baza orizontală bine delimitată, iar partea superioară înmugurită — cu aspect de
conopidă; aceşti nori se prezintă atât sub formă de turnuri, cât şi sub forma unei mase
complexe de protuberanţe. Când Cumulus congestus sunt puternic dezvoltaţi, din ei pot să cadă
uneori precipitaţii sub formă de aversă (picături mari şi rare sau fulgi mari de zăpadă) şi de
scurtă durată.
d) Prezenţa norilor Cumulus mediocris sau congestus pe bolta cerească exclude folosirea cifrelor
de cod CL= 1 , 5, 6 şi 7.
Dacă în acelaşi timp se observă şi Cumulonimbus se va folosi cifra de cod CL= 3 sau CL= 9,
după caz. Dacă norii Cumulonimbus lipsesc, însă se observă Stratocumulus cumulogenitus, se
va codifica CL= 4.
Atunci când nu există nori Cumulonimbus şi Stratocumulus cumulogenitus, însă se observă nori
Stratocumulus, alţii decât cumulogenitus, care au baza la un nivel diferit de cel al norilor
Cumulus congestus sau mediocris, se va codifica CL= 8.
e) Concomitent cu norii Cumulus mediocris şi în special cu Cumulus congestus, se pot observa pe
cer Cirrus spissatus (CH = 3); mai frecvent sunt însoţiţi de nori Altocumulus cumulogenitus
formaţi prin etalarea norilor Cumulus (CM = 6). Se întâmplă uneori ca protuberanţele norilor
Stratocumulus castellanus să se dezvolte foarte repede şi să atingă stadiul de nori Cumulus
mediocris sau Cumulus congestus. În această situaţie, se codifică CL = 2 şi nu CL = 5. O
evoluţie asemănătoare se poate întâlni şi la norii Altocumulus castellanus, în care caz se
codifică cu CL= 2 şi nu CM = 8.
CL = 3
a) Nori Cumulonimbus calvus cu sau fără nori Cumulus, Stratocumulus sau Stratus.
b) Nori Cumulonimbus ale căror vârfuri şi-au pierdut cel puţin parţial claritatea contururilor, însă
acestea nu au devenit nici fibroase (cirriforme) şi nici nu au formă de nicovală.
Pe cer pot exista în acelaşi timp şi nori Cumulus, Stratocumulus sau Stratus.
c) Caracteristic este faptul că nici un nor Cumulonimbus existent pe cer nu a atins încă stadiul de
Cumulonimbus capillatus. Norii Cumulonimbus calvus provin din evoluţia norilor Cumulus
congestus şi, de regulă, îşi continuă dezvoltarea până la stadiul de Cumulonimbus capiIlatus,
constituind un stadiu tranzitoriu între Cumulus congestus şi Cumulonimbus capillatus.
Norii Cumulonimbus calvus se deosebesc pe de o parte de Cumulus congestus prin faptul că
aspectul de conopidă bine conturat, specific zonei superioare a norului Cumulus congestus a
dispărut cel puţin parţial, iar pe de altă parte se deosebesc de Cumulonimbus capiIlatus,
deoarece nici o parte a zonei lor superioare nu prezintă încă un aspect net fibros sau striat, sau
o dezvoltare în formă de nicovală, panaş sau plete vaste.
d) Dacă pe cer se observă nori Cumulonimbus, nu se vor folosi cifrele de cod CL = 1, 2, 4, 5, 6, 7
şi 8. Din momentul în care cel puţin o parte dintr-un nor Cumulonimbus existent pe cer, prezintă
aspect net fibros sau striat, se va codifica CL = 9.
e) Uneori, partea netedă a norului Cumulonimbus calvus poate fi mascată de noi domuri create de
noi curenţi convectivi ascendenţi, cu toate că temporar masa noroasă capătă aspectul unui
Cumulus congestus, aceasta trebuie considerată în continuare Cumulonimbus calvus şi se va
codifica CL= 3.
CL = 4
a) Nori Stratocumulus cumulogenitus.
306
b) Nori Stratocumulus formaţi prin etalarea norilor Cumulus; pe cer pot fi de asemenea prezenţi şi
nori Cumulus.
c) Norii Stratocumulus cumulogenitus provin cel mai frecvent din etalarea norilor Cumulus, care
ating un strat de aer stabil; atunci când acest strat este foarte stabil, curenţii ascendenţi se
opresc şi masa noroasă se etalează în ansamblu. Uneori, stratul stabil nu opreşte complet
mişcările ascendente şi, în acest caz, după o etalare temporară norii Cumulus îşi reiau, cel puţin
local, dezvoltarea deasupra stratului stabil. De aceea, norii Stratocumulus cumulogenitus pot fi
observaţi la orice nivel situat între baza şi vârful norilor Cumulus. Observatorul trebuie deci să
facă deosebirea între norii Stratocumulus cumulogenitus veritabili şi Stratocumulus străpunşi de
norii Cumulus.
Pentru aceasta se reaminteşte că transformarea norilor Cumulus în Stratocumulus
cumulogenitus se produce ca un proces continuu, care se caracterizează prin lăţirea progresivă
a norilor Cumulus, pe măsură ce ei se apropie de nivelul de etalare. În cazul norilor
Stratocumulus preexistenţi şi străpunşi de Cumulus, aceştia din urmă nu se lăţesc pe măsură
ce se apropie de pânza de Stratocumulus ci, din contră, determină o subţiere a stratului sau
chiar spaţii libere inelare în jurul coloanelor cumuliforme care pătrund în masa de
Stratocumulus. Stratocumulus cumulogenitus se mai pot forma şi prin etalarea regiunii
superioare a norilor Cumulus sub efectul unei puternice variaţii a vântului cu altitudinea.
O formă particulară de Stratocumulus cumulogenitus se observă, frecvent, seara (la apusul
Soarelui), când convecţia încetează şi vârfurile înmugurite ale norilor Cumulus se turtesc. Atunci
norii capătă aspect de bancuri de Stratocumulus şi sunt frumos coloraţi de razele Soarelui care
apune şi le luminează în special relieful bazei.
d) Prezenţa norilor Stratocumulus cumulogenitus exclude folosirea cifrelor de cod CL = 1, 2, 5, 6, 7
şi 8. Dacă concomitent cu ei se observă şi Cumulonimbus, se codifică CL = 3 sau CL = 9, după
caz.
e) Stratocumulus cumulonimbogenitus, care seamănă foarte bine cu Stratocumulus cumulo-
genitus, trebuie codificaţi cu CL = 3 sau 9, atât timp cât pe cer se mai observă nori
Cumulonimbus; după dispariţia totală a norilor din care au provenit, prezenţa norilor
Stratocumulus cumulonimbogenitus se cod ifică CL = 4.
Dacă sub o pătură de nori Stratocumulus preexistenţi, alţii decât cumulogenitus, se formează şi
se dezvoltă nori Cumulus ale căror vârfuri, fără să se etaleze, pătrund sau străpung pânza de
nori Stratocumulus, atunci se codifică CL = 8.
CL = 5
a) Nori Stratocumulus, alţii decât Stratocumulus cumulogenitus ori cumulonimbogentius.
b) Nori Stratocumulus care nu s-au format prin etalarea norilor Cumulus.
c) Norii corespunzători cifrei de cod CL = 5 sunt situaţi la unul sau mai multe niveluri. În general, ei
formează pături cenuşii sau albicioase, având aproape întotdeauna părţi întunecate; sunt
constituiţi din elemente destul de mari, cu aspect de dale, rulouri etc, separate ori unite între ele.
Variaţia vântului cu altitudinea şi turbulenţa imprimă pe alocuri norilor Stratocumulus un aspect
destrămat. Uneori din aceşti nori cad precipitaţii a căror intensitate este întotdeauna slabă. Norii
Stratocumulus castellanus se codifică tot cu cifra de cod CL= 5.
d) Dacă pe cer nu sunt nori Cumulus situaţi la un alt nivel, Cumulonimbus, Cumulus congestus
sau mediocris şi nici Stratocumulus cumulogenitus, iar norii Stratocumulus (nu cumulogenitus)
nu predomină printre norii CL existenţi, atunci se codifică CL= 1 ,6 sau 7 după caz (se consideră
că norii Stratocumulus, alţii decât cumulogenitus, nu sunt predominanţi atunci când
nebulozitatea norilor codificabili cu CL = 1, 6 sau 7 este mai mare decât cea a norilor
Stratocumulus); când pe cer sunt observaţi şi nori Cumulonimbus, se codifică CL = 3 sau CL = 9,
după caz, iar dacă sunt Stratocumulus cumulogenitus se codifică CL = 4.
Dacă pe cer nu sunt nori Cumulonimbus sau Stratocumulus cumulogenitus, însă se observă
nori Cumulus cu baza la un alt nivel decât al norilor Stratocumulus (alţii decât Stratocumulus
cumulogenitus), atunci se codifică CL=8.
Dacă pe cer sunt nori Cumulus, nu Cumulonimbus şi nici Stratocumulus cumulogenitus,
Cumulus mediocris sau congestus, care au baza la acelaşi nivel cu cel al norilor
Stratocumulus, se codifică CL = 2.
307
e) Când norii Stratocumulus castellanus se dezvoltă, astfel încât protuberanţele lor ating
stadiul de Cumulus mediocris sau congestus, atunci nu se codifică CL = 5 ci CL = 2.
Norii Stratocumulus, alţii decât cumulogenitus, pot fi frecvent fragmentaţi în bancuri, care
trebuie cifrate de asemenea CL = 5; observatorul va avea grijă să nu confunde aceste bancuri
noroase cu cele formate prin etalarea norilor Cumulus sau Cumulonimbus, pentru care cifrarea
respectivă nu se poate aplica.
Uneori, stratul de nori Stratocumulus are un aspect ameninţător, iar pe alocuri baza lor nu mai
este clară (netă) ceea ce indică transformarea acestor nori în Nimbostratus.
Dacă transformarea stratului este totală pe o regiune întinsă şi nu se mai observă nici o urmă
de structuri în elemente, atunci această parte a stratului noros se consideră că aparţine genului
Nimbostratus şi se codifică prin cifra corespunzătoare din codul CM (CM = 2).
CL = 6
a) Nori Stratus nebulosus sau/şi Stratus fractus, alţii decât de timp rău.
b) Nori Stratus în pânze sau straturi mai mult sau mai puţin continue ori destrămate.
c) Stratus nebulosus codificat cu CL = 6 în general se prezintă sub formă de strat unic cu baza
destul de uniformă şi este cenuşiu; uneori poate fi însă întunecat şi cu aspect ameninţător. Tot
cu CL = 6 se codifică şi norii Stratus fractus, care constituie un stadiu de tranziţie în cursul
formării ori destrămării unei pânze de nori Stratus.
Deosebirile dintre Stratus fractus (obişnuiţi) şi Stratus fractus pannus de timp rău sunt expuse în
comentariul (c) referitor la specificarea CL = 7. Atunci când se observă nori Stratus fractus sub o
pânză de Stratus nebulosus, ei pot fi, ori fragmente care se ataşează la baza stratului principal
atunci când acesta din urmă este în curs de îngroşare, sau fragmente detaşate din baza
stratului principal, atunci când acesta din urmă este pe cale de destrămare.
d) Dacă pe cer nu sunt nori Cumulonimbus, Cumulus mediocris sau congestus, Stratocumulus
cumulogenitus sau Stratocumulus (nu cumulogenitus) asociaţi cu nori Cumulus care au baza la
un alt nivel, iar norii Stratus nu sunt predominanţi printre norii inferiori existenţi în momentul
observaţiei, atunci se va codifica CL = 1, 5 sau 7, după caz (CL = 6 sunt nepredominanţi, dacă
nebulozitatea unuia dintre norii CL = 1, 5 sau 7 este mai mare decât cea a norilor Stratus
observaţi).
Dacă pe cer nu se observă nori Cumulonimbus, Stratocumulus cumulogenitus sau
Stratocumulus asociaţi cu nori Cumulus care au baza la alte niveluri, însă există Cumulus
mediocris sau congestus, atunci se va codifica CL = 2. Dacă simultan se observă
CumuIonimbus, se va codifica CL = 3 sau 9, după caz.
Dacă pe cer se observă numai Stratocumulus cumulogenitus se foloseşte cifra de cod CL = 4;
dacă simultan cu norii Stratus se observă şi nori Cumulus şi Stratocumulus, alţii decât
cumulogenitus, care au bazele la niveluri diferite, atunci se codifică CL = 8.
CL = 7
a) Nori Stratus fractus şi/sau Cumulus fractus de timp rău (pannus).
b) Norii Stratus fractus şi/sau Cumulus fractus, de obicei sunt situaţi sub norii Altostratus sau
Nimbostratus.
c) Norii Stratus fractus sau Cumulus fractus de timp rău apar frecvent sub un nor Altostratus a
cărui bază coboară, sau sunt situaţi dedesubtul unui nor Nimbostratus. De regulă, ei devin din
ce în ce mai numeroşi şi se unesc între ei formând o pătură mai mult sau mai puţin continuă. De
cele mai multe ori, aceste fragmente destrămate de nori par întunecate sau au o culoare
cenuşie închisă care se detaşează pe fondul cenuşiu mai deschis al bazei pânzei noroase
situate deasupra lor, vizibilă adesea prin spărturile ori intervalele din pătura de pannus.
Fragmente destrămate de nori Stratus fractus ori Cumulus fractus de timp rău apar destul de
frecvent şi sub baza norilor Cumulonimbus sau Cumulus din care cad precipitaţii. În acest caz,
se codifică CL = 3 ori CL = 9, după caz.
Norii de tip pannus, chiar atunci când acoperă în întregime cerul, se deosebesc de norii Stratus
nebulosus şi de norii Stratocumulus, prin aspectul destrămat al bazei lor şi de asemenea prin
tendinţa evidentă de unire a fragmentelor între ele.
Observatorul trebuie să acorde mare atenţie deosebirilor care există, de pe o parte, între
norii Stratus fractus şi Cumulus fractus corespunzători specificării CL = 7, iar pe de altă parte
308
între norii Stratus fractus corespunzători specificării CL = 6 si Cumulus fractus care se codifică
CL = 1.
Deosebirea între aceşti nori se poate face astfel:
– Norii Stratus fractus care se codifică CL=7 sunt întotdeauna asociaţi cu nori de un alt gen; ei
sunt în general numeroşi, aparent întunecaţi şi se detaşează prin aspectul lor cenuşiu închis
pe fondul cenuşiu mai deschis al bazei norilor situaţi deasupra. Aceşti nori prezintă aproape
întotdeauna un caracter de instabilitate, se deplasează în general cu viteză mare, iar forma
lor evoluează rapid. De obicei, aceşti nori sunt însoţiţi de precipitaţii.
– Norii Stratus fractus corespunzători specificării CL=6 se pot observa singuri; în acest caz, ei
au un aspect cenuşiu, atunci când sunt observaţi în direcţia Soarelui, însă au culoare albă
când sunt observaţi în direcţia opusă Soarelui; ei seamănă cu norii destrămaţi (de tip
pannus), care se codifică CL=7, atunci când se detaşează pe fondul altor nori situaţi deasupra
lor, ca de exemplu pe o pânză continuă de Stratus nebulosus, însă se deosebesc de aceştia
prin faptul că norii Stratus fractus codificaţi cu CL=6 nu sunt însoţiţi de precipitaţii.
– Norii Cumulus fractus corespunzători specificării CL=7 sunt întotdeauna asociaţi cu nori de
un alt gen; ei sunt în general numeroşi, aparent întunecaţi şi au un aspect cenuşiu închis,
prin care se detaşează pe fondul cenuşiu mai deschis al bazei norilor situaţi deasupra lor. Ca
şi norii Stratus fractus care se codifică CL=7, norii Cumulus fractus de timp rău prezintă
aproape întotdeauna un anumit caracter de instabilitate. Aceşti nori sunt adesea însoţiţi de
precipitaţii.
– Norii Cumulus destrămaţi (Cumulus fractus) care se codifică CL=1 se observă de cele mai
multe ori singuri şi detaşaţi în mod net unii de alţii. Ei sunt caracterizaţi prin culoarea lor
albă, aproape strălucitoare atunci când sunt observaţi în partea opusă Soarelui; dacă sunt
observaţi în direcţia Soarelui, prezintă umbre proprii. Aceşti nori apar în mod frecvent atunci
când la nivelul lor există vânt destul de puternic şi turbu lent.
d) În cazul în care, printre norii observaţi în etajul inferior nu există nori Cumulonimbus, Cumulus
congestus sau mediocris, Stratocumulus cumulogenitus, Stratocumulus alţii decât
cumulogenitus asociaţi cu norii Cumulus ce au baza la alt nivel, iar norii pannus nu sunt
predominanţi printre norii CL, atunci se va codifica CL = 1, 5 sau 6, după caz. În cazul în care
există nori Cumulus mediocris sau congestus, se va codifica CL = 2.
Dacă sunt prezenţi nori Stratocumulus cumulogenitus, atunci se va codifica CL = 4.
Dacă sunt nori Cumulus şi Stratocumulus, alţii decât cumulogenitus, care au bazele la niveluri
diferite, atunci se foloseste cifra de cod CL = 8.
Prezenţa norilor Cumulonimbus implică codificarea CL = 3 sau 9, după caz.
CL = 8
a) Nori Cumulus şi Stratocumulus, alţii decât Stratocumulus cumulogenitus, cu bazele la niveluri
diferite.
b) Nori Cumulus şi Stratocumulus care nu s-au format prin etalarea norilor Cumulus. Baza norilor
Cumulus se află la un nivel diferit faţă de aceea a norilor Stratocumulus, de obicei fiind situată
mai jos.
c) Cifra de cod CL=8 se foloseşte atunci când norii Cumulus se formează sub un strat, o pânză
sau bancuri de nori Stratocumulus. Norii Cumulus pot pătrunde, mai mult sau mai puţin în
pânza de nori Stratocumulus sau pot chiar să-i străpungă. în asemenea cazuri, norii Cumulus
nu se etalează şi nu se transformă în Stratocumulus cumulogenitus.
Cifrarea CL=8 se va folosi şi atunci când norii Cumulus sunt observaţi deasupra norilor
Stratocumulus.
d) Prezenţa simultană a norilor Cumulus şi Stratocumulus (alţii decât cumulogenitus) cu bazele la
niveluri diferite, exclude folosirea cifrelor de cod CL = 1, 2, 5, 6 şi 7.
Dacă se observă concomitent cu aceşti nori şi nori Cumulonimbus, se va codifica CL = 3 sau 9,
după caz. Dacă norii Cumulonimbus lipsesc, însă se observă nori Stratocumulus
cumulogenitus, atunci se va codifica CL = 4.
CL = 9
a) Nori Cumulonimbus capiIlatus (adesea cu nicovală), cu sau fără nori Cumulonimbus calvus,
Cumulus, Stratocumulus, Stratus ori pannus.
309
b) Nori Cumulonimbus cu partea superioară net fibroasă (cirriformă) şi care adesea se lăţeşte în
formă de nicovală, însoţiţi sau nu de nori Cumulonimbus fără nicovală sau fără partea
superioară fibroasă, de nori Cumulus, Stratocumulus, Stratus sau pannus.
c) Norii Cumulonimbus capiIlatus provin din evoluţia norilor Cumulonimbus calvus, CL = 3. Ei diferă
de aceştia din urmă prin aspectul exterior al părţii lor superioare, care are o structură net
fibroasă sau striată, adesea cu aspect de nicovală sau de panaş, ori de plete vaste;
Cumulonimbus calvus nu are nici o parte fibroasă sau striată.
Dintre numeroasele cazuri posibile corespunzătoare cifrei de cod CL = 9, mai frecvent se
observă următoarele două:
(i) nori Cumulonimbus cu bază orizontală netă, câteodată mascată parţial sau în totalitate de
pannus. Acest fel de nori Cumulonimbus se observă mai ales în cursul zilelor călduroase,
orajoase, în regiuni situate la latitudini mijlocii şi la fel de frecvent în zonele umede de la
latitudini joase;
(ii) nori Cumulonimbus cu baza destrămată de către un vânt relativ puternic, însoţiţi eventual
de pannus.
d) Prezenţa pe cer a unui nor Cumulonimbus exclude folosirea cifrelor de cod CL = 1, 2, 4, 5, 6,
7, 8; când pe cer se observă cel puţin un nor Cumulonimbus capiIlatus, se codifică CL = 9.
e) Atunci când norul Cumulonimbus capiIlatus trece peste locul de observaţie şi nu i se poate
vedea partea superioară cirriformă, observatorul îl va considera ca fiind Cumulonimbus
capillatus pe baza evoluţiei anterioare cunoscute a norului şi va folosi în continuare
codificarea CL = 9. Această procedură este valabilă şi în cazul în care părţile cirriforme sunt
mascate în momentul observaţiei de alţi nori.
Uneori, în condiţii de nebulozitate mare, plafon jos şi eventual întuneric, condiţii în
care observatorul nu poate distinge nici o caracteristică structurală a maselor noroase
existente în momentul observaţiei, singurele indicii ale prezenţei unui nor
Cumulonimbus sunt fulgerele, tunetele sau grindina; întrucât în asemenea condiţii este
foarte greu de a stabili specia norului, s-a convenit ca în asemenea cazuri să se
codifice CL=9.
Atunci când nivelul izotermei de 0°C este jos, structura fibroasă a regiunii superioare se
extinde la tot ansamblul norului Cumulonimbus capiIlatus, care în acest fel se transformă
într-o masă noroasă cirriformă, care trebuie codificată CH = 3; cifra CL = 9 trebuie însă
menţinută numai pentru cazul în care pe cer, în condiţiile respective, rămîne vizibil cel puţin
un singur nor Cumulonimbus.
Evoluţia norului Cumulonimbus capillatus se termină uneori prin formarea unor mase
noroase, care în continuare pot să se detaşeze de partea principală a norului şi să capete o
identitate independentă. Aceste mase noroase au frecvent aspectul de nori Cirrus,
Altocumulus, Altostratus sau Stratocumulus şi vor fi codificaţi cu cifrele de cod corespunză-
toare genurilor respective.
CL = / (bară oblică)
a) Norii CL nu se văd din cauza întunericului, ceții, transportului de praf sau de nisip sau a altor
fenomene similare.
b) Stratocumulus, Stratus, Cumulus and Cumulonimbus nu se văd din cauza întunericului, ceții,
transportului de praf sau de nisip sau a altor fenomene similare.
CM - Norii aparţinând genurilor Altocumulus, Altostratus şi Nimbostratus. Litera simbolică

CM se codifică după tabela:
COD 0515
Cifră de
Specificaţii tehnice Specificaţii detaliate
cod
Fără nori Alocumulus, Altostratus sau
0 Fără nori CM
Nimbostratus
Nori Altostratus cu cea mai mare parte a lor
1 Altostratus translucidus semitransparentă. Prin această parte se zăreşte
slab soarele sau lună ca printr-un geam mat
2 Altostratus opacus sau Nimbostratus Nori Altostratus cu cea mai mare parte a lor
310
Cifră de
cod
suficient de densă, pentru a masca complet
soarele sau lună, ori norii Nimbostratus
Nori Altocumulus cu cea mai mare parte a lor
Altocumulus translucidus la un singur semitransparentă; diferitele elemente ale norului
3
nivel nu se modifică decât lent şi toate sunt situate la
un singur nivel
Nori Altocumulus în bancuri (adesea având
Altocumulus translucidus în bancuri
formă de lentile sau de peşti) în cea mai mare
(adesea sub formă lenticulară) al
parte semitransparenţi; aceste bancuri se
4 căror aspect se schimbă continuu şi
situează la unul sau mai multe niveluri şi aspectul
care se situează la unul sau mai
elementelor constituente se modifică în mod
multe niveluri
continuu
Altocumulus translucidus în benzi, ori
Nori Altocumulus semitransparenţi în benzi sau
unul sau mai multe straturi de nori
Altocumulus în unul sau mai multe straturi,
Altocumulus translucidus sau opacus
5 aproape continui (semitransparente sau opace),
care invadează progresiv cerul;
care invadează progresiv cerul; în general, aceşti
aceşti Altocumulus se îngroaşă, în
nori Altocumulus devin groşi în ansamblul lor
general, în ansamblul lor
Altocumulus - cumulogenitus (sau Nori Altocumulus formaţi prin etalarea norilor
6
Altocumulus cumulonimbogenitus) Cumulus (sau a norilor Cumulonimbus)
Altocumulus translucidus sau opacus Nori Altocumulus în două sau mai multe straturi,
în două sau mai multe straturi, ori în general opace pe alocuri şi care nu invadează
Altocumulus opacus într-un singur progresiv cerul; sau strat opac de Altocumulus
7
strat, care nu invadează progresiv care nu invadează progresiv cerul; ori nori
cerul, sau Altocumulus împreună cu Altocumulus, observaţi simultan cu nori
Altostratus sau Nimbostratus Altostratus sau Nimbostratus
Nori Altocumulus care prezintă înmuguriri sub
Altocumulus castellanus sau forma unor mici turnuri sau creneluri, ori
8
Altocumulus floccus Altocumulus având aspect de flocoane
cumuliforme
Altocumulus pe un cer haotic, situaţi, Nori Altocumulus pe un cer cu aspect haotic, ei
9
în general, la mai multe niveluri sunt, în general, situaţi la mai multe niveluri
Nori CM invizibili din cauza Norii Altocumulus, Altostratus şi Nimbostratus
întunericului, ceţii, tranportului de sunt invizibili datorită întunericului, prezenţei ceţii,
praf, de nisip sau a altor fenomene transporturilor de praf, de nisip sau altor
/
analoage precum şi din cauza fenomene analoage, ori mai frecvent, ca urmare
prezenţei unui strat continuu de nori a prezenţei unui strat continuu de nori situaţi la
situaţi mai jos un nivel mai jos
NOTE:
1. Dacă pe cer se observă nori CM diferiţi, care corespund în tabelul de mai sus diferitelor cifre de
cod, litera simbolică CM se codifică conform criteriilor generale de codificare.
2. Dacă în prezenţa ceţii sau a altor fenomene, cerul este vizibil, litera simbolică CM se cifrează
ca şi cum fenomenele respective nu ar exista.
3. Trenele de condensare care se risipesc repede nu se cifrează. Trenele de condensare
presistente, ca şi masele noroase care sunt vădit formate din trenele de condensare şi care seamănă cu
norii CM se cifrează ca şi aceştia.
4. Când pe cer se observă nori Altocumulus în straturi suprapuse, mai mult sau mai puţin
fragmentate, care conţin numeroase elemente de tranziţie dificil de încadrat în vreuna din specificările
cifrelor din tabelul de cod CM şi care conferă cerului un aspect haotic, observatorul va folosi cifra de cod
CM = 9. Prezenţa pe cer a norilor Altocumulus castellanus sau floccus, indiferent dacă sunt observaţi
singuri sau în asociaţie cu alţi nori din acelaşi etaj, se codifică cu cifra de cod CM = 8 .
311
fapt o detaliere a tabelelor de cod SYNOP corespunzătoare simbolurilor din schema mesajului sinoptic.
CM = 0
a) Nu sunt nori mijlocii.
b) Pe cer nu se observă nori Altocumulus, Altostratus sau Nimbostratus.
CM = 1
a) Nori Altostratus translucidus.
b) Nori Altostratus translucidus care sunt în cea mai mare parte semitransparenţi. Prin ei se poate
vedea Soarele sau Luna ca printr-un geam mat.
c) În cea mai mare parte a întinderii lor, norii Altostratus translucidus au o culoare cenuşie sau
albăstruie şi sunt suficient de transparenţi pentru a permite zărirea poziţiei Soarelui sau a Lunii.
De obicei, un asemenea nor provine din îngroşarea şi coborârea progresivă şi continuă a unui
văl de Cirrostratus. Alteori, mai ales în regiuni tropicale, se poate forma din etalarea părţii
mijlocii sau superioare a unui nor Cumulonimbus.
Altostratus nu prezintă fenomene de halo.
d) Prezenţa norilor Altostratus exclude folosirea cifrelor de cod CM = 3, 4, 5, şi 6.
Dacă în acelaşi timp cu norul Altostratus sunt observaţi şi nori Altocumulus, atunci se va folosi
pentru codificare una din cifrele CM = 7, 8 sau 9, după caz.
Dacă cea mai mare parte a norilor Altostratus este destul de densă, încât Soarele şi Luna să nu
se mai vadă, atunci se va folosi CM = 2.
CM = 2
a) Nori Altostratus opacus sau Nimbostratus.
b) Altostratus, în cea mai mare parte suficient de denşi pentru a nu permite să se vadă Soarele
sau Luna, sau nori Nimbostratus.
c) Norii Altostratus, corespunzători cifrei de cod CM=2, au o culoare cenuşie-întunecată sau
cenuşiu-albăstruie, mai închisă decât cea a norilor Altostratus translucidus. Acest nor poate fi
observat în mai muIte straturi. El poate proveni din îngroşarea unei pânze de Altostratus
translucidus, ori din contopirea elementelor componente ale unei pânze sau strat de
Altocumulus, prin etalarea părţii mijlocii sau superioare a unui nor Cumulonimbus, în urma
subţierii unui nor Nimbostratus sau din extinderea orizontală a norilor Cirrus spissatus. Norii
Nimbostratus, care se cifrează de asemenea cu cifra de cod CM=2, au aspect mai dens şi mai
întunecat decât al norilor Altostratus. Baza lor se află la un nivel mai jos şi are un aspect
vaporos (difuz) şi umed. Ei pot proveni din evoluţia unui strat dens de Altostratus opacus, din
unirea elementelor constituente ale unei pânze de Altocumulus opacus sau Stratocumulus
opacus. Mai pot rezulta de asemenea din evoluţia unui nor Cumulonimbus.
d) Când pe cer sunt observaţi nori Altostratus opacus sau Nimbostratus, nu se vor folosi cifrele de
cod CM=3, 4, 5 sau 6. Dacă împreună cu Altostratus se observă şi nori Altocumulus, atunci se
codifică CM=7, 8 sau 9, după caz. Dacă cea mai mare parte a norului Altostratus nu este
suficient de densă pentru a masca complet Soarele sau Luna, se codifică CM=1.
312
e) Când sub norii Altostratus opacus sau Nimbostratus există nori Cumulus fractus pannus sau
Stratus fractus pannus şi prin îndesirea şi unirea lor se formează un strat continuu care
maschează norii de deasupra, în asemenea cazuri se codifică CM=/ (bară oblică), iar norii
pannus cu CL=7.
CM = 3
a) Nori Altocumulus translucidus la un singur nivel.
b) Nori Altocumulus care, în mare parte, sunt semitransparenţi, ale căror elemente se modifică lent
şi toate sunt situate la acelaşi nivel.
c) Cifra de cod CM = 3 se aplică norilor Altocumulus care se prezintă sub formă de bancuri sau
pături situate la acelaşi nivel; elementele constituente nu sunt nici prea mari şi nici prea
întunecate, iar dacă forma lor variază, aceasta se face într-o manieră foarte lentă.
Aceşti nori nu se observă în asociaţie cu nori Cumulus congestus sau Cumulonimbus,
caracteristici maselor de aer cu instabilitate accentuată. Norii Altocumulus translucidus care
corespund cifrei de cod CM = 3 nu invadează progresiv cerul.
Este de remarcat că pe cer se pot observa simultan mai multe bancuri sau pânze de
Altocumulus cu densităţi optice diferite (opacus sau translucidus).
Conform definiţiilor referitoare la varietăţile translucidus şi opacus, bancurile sau pânzele
respective de Altocumulus considerate individual pot fi denumite translucidus sau opacus, după
cum partea lor principală este destul de transparentă pentru a lăsa să se vadă poziţia Soarelui
sau a Lunii, sau suficient de opacă pentru a masca complet poziţia acestor corpuri cerești.
Observatorul trebuie să înţeleagă că specificările codului CM pentru cifrarea norilor Altocumulus
translucidus sau opacus se referă la totalitatea norilor Altocumulus existenţi pe cer în momentul
observaţiei. În consecinţă, codificarea CM = 3 se va folosi numai atunci când norii
Altocumulus semitransparenţi sunt predominanţi.
d) Prezenţa norilor Altocumulus translucidus exclude folosirea cifrelor CM = 1 şi CM = 2.
Datorită faptului că aceşti nori Altocumulus nu se modifică decât lent sau chiar deloc, folosirea
cifrei de cod CM = 4 se exclude, iar pentru că ei nu invadează progresiv cerul, nu se foloseşte
nici cifra de cod CM = 5 pentru codificarea lor.
în cazul în care cerul nu are aspect haotic şi norii Altocumulus translucidus observaţi sunt
însoţiţi de Altocumulus cumulogenitus, atunci se codifică CM = 6.
Dacă cerul nu are un aspect haotic şi nu se observă Altocumulus castellanus sau floccus, însă
norii Altocumulus translucidus sunt însoţiţi de Altostratus sau de Nimbostratus, se foloseşte cifra
de cod CM = 7. Dacă Altocumulus translucidus, care nu invadează progresiv cerul, se află Ia
două sau mai multe niveluri, se codifică tot cu CM = 7 (instrucţiunile se referă şi la punctul d)
pentru CM = 7).
Dacă pe un cer fără aspect haotic se observă nori Altocumulus castellanus sau Altocumulus
floccus, atunci se codifică CM = 8, chiar dacă simultan se observă nori Altocumulus care aparţin
altor specii şi care sunt predominanţi.
Dacă cerul are aspect haotic, se codifică CM = 9.
CM = 4
a) Nori Altocumulus translucidus în bancuri (frecvent, de formă lenticulară), care îşi schimbă
continuu aspectul şi pot fi situaţi la unul sau mai multe niveluri.
b) Nori Altocumulus în bancuri (deseori în formă de lentile sau de peşte) a căror parte principală
este semitransparentă; aceste bancuri pot fi situate la unul sau mai multe niveluri, iar aspectul
elementelor constituente se modifică continuu.
c) Bancurile de nori Altocumulus ce corespund cifrei de cod CM = 4 sunt constituite din elemente
dispuse neregulat şi a căror formă se modifică continuu, părând de multe ori că se risipesc
într-un loc pentru a se reface în alt loc. Aceste bancuri au o întindere limitată; deoarece
elementele constituente se modifică continuu, aceşti nori aparţin varietăţii translucidus şi numai
rar varietăţii opacus. În ansamblul lor, bancurile de nori Altocumulus pot avea formă de lentile
groase, situate la unul sau mai multe niveluri. Aceşti nori nu invadează progresiv cerul.
Codificarea CM = 4 se aplică nu numai bancurilor de nori Altocumulus descrise mai sus,
constituite dintr-un mare număr de elemente relativ mici care se modifică în permanenţă, ci şi
313
bancurilor de nori Altocumulus relativ stabile constituite dintr-un singur element lenticular şi
neted sau dintr-o suprapunere de asemenea elemente. Astfel de nori se pot observa şi ca nori
anexă (pileus, velum), situaţi în apropiere sau la o distanţă destul de mare de partea superioară
a norilor Cumulus sau Cumulonimbus. Norii lenticulari sunt observaţi frecvent în regiunile
muntoase sau accidentate.
d) Prezenţa pe cer în momentul observaţiei a bancurilor de nori Altocumulus, ca cele descrise în
paragraful de mai sus, exclude folosirea cifrelor de cod CM = 1, 2 şi 3.
Dacă aspectul cerului nu este haotic şi nu sunt prezenţi nori Altocumulus castellanus sau
floccus, Altocumulus cumulogenitus nici Altostratus sau Nimbostratus, iar bancurile de nori
Altocumulus descrişi mai sus sunt însoţiţi de nori Altocumulus care invadează progresiv cerul,
atunci se codifică CM = 5. În cazul în care cerul nu are aspect haotic şi nu se observă nori
Altocumulus castellanus sau floccus, nici Altostratus sau Nimbostratus, însă se observă nori
Altocumulus cumulogenitus, atunci se cifrează CM = 6.
Dacă în condiţiile menţionate mai sus, adică cerul nu are aspect haotic, nu sunt observaţi nori
Altocumulus castellanus sau floccus, sunt observaţi nori Altocumulus asociaţi cu Altostratus sau
Nimbostratus, se va codifica CM = 7; dacă se observă însă nori Altocumulus castellanus sau
floccus, atunci se codifică CM = 8. Dacă aspectul cerului este haotic, se va codifica CM = 9.
CM = 5
a) Nori Altocumulus translucidus în benzi, sau unul ori mai multe straturi de nori Altocumulus
translucidus sau opacus, care invadează progresiv cerul. În general, aceşti nori Altocumulus se
îngroaşă în ansamblul lor.
b) Nori Altocumulus semitransparenţi în benzi sau Altocumulus într-unul sau mai multe straturi
aproximativ continue (semitransparenţi sau opaci), care invadează progresiv cerul şi care se
îngroaşă în ansamblul lor.
c) Caracteristica esenţială a norilor Altocumulus care corespund cifrei de cod CM = 5 constă
în aceea că invadează progresiv cerul. Aceasta înseamnă că ansamblul de nori apare şi se
ridică dintr-o parte a orizontului şi înaintează spre zenit, ceea ce determină o creştere a
nebulozităţii. Marginea anterioară a acestui ansamblu trece deseori de zenit şi poate în final să
atingă orizontul opus. Se va codifica cu CM = 5 numai atunci când ansamblul de nori se întinde
până la orizont în direcţia din care au apărut, direcţie în care norii sunt de obicei mai groşi.
Partea principală a acestui ansamblu de nori este constituită dintr-unul sau mai multe straturi, în
întregime sau parţial transparente ori opace. Partea anterioară a ansamblului de nori, de multe
ori în risipire, poate fi constituită fie din mici elemente destrămate de Altocumulus, fie din rulouri
sau benzi, situate de obicei la un singur nivel şi constituite numai din nori semitransparenţi.
Cifra de cod CM = 5 nu se mai foloseşte din momentul în care marginea ansamblului de nori
atinge orizontul situat în partea opusă celei din care au apărut norii pentru prima dată sau când
marginea anterioară a ansamblului a încetat să mai înainteze.
d) Prezenţa norilor Altocumulus exclude folosirea cifrelor de cod CM = 1 şi 2; datorită faptului că ei
invadează progresiv cerul sunt excluse de asemenea şi cifrele de cod CM = 3 şi 4. Dacă cerul nu
are aspect haotic şi nu se observă nori Altocumulus castellanus sau floccus, nici Altostratus sau
Nimbostratus, însă sunt prezenţi nori Altocumulus cumulogenitus, atunci se va codifica CM = 6.
Dacă aspectul cerului nu este haotic şi nu se observă nori Altocumulus castellanus sau floccus,
însă sunt prezenţi nori Altostratus sau Nimbostratus, se va codifica CM= 7; dacă se observă însă
nori Altocumulus castellanus sau floccus, atunci se cifrează CM = 8.
Dacă aspectul cerului este haotic, se va codifica CM = 9.
e) Norii Altostratus care invadează progresiv cerul pot să se transforme, parţial sau în totalitate în
nori Altostratus sau Nimbostratus. În cazul în care norii Altocumulus s-au transformat parţial în
Altostratus sau în Nimbostratus, adică într-o zonă din masa lor nu mai există elemente în formă
de lamele, pavele, rulouri etc, se va codifica CM = 7, în loc de CM = 5. Din momentul în care
asemenea elemente au dispărut complet din masa de nori Altocumulus, se va codifica CM = 1
sau 2, după caz.
CM = 6
a) Nori Altocumulus cumulogenitus (sau Altocumulus cumulonimbogenitus).
b) Nori Altocumulus formaţi prin etalarea norilor Cumulus sau a norilor Cumulonimbus.
314
c) Norii Altocumulus cumulogenitus, corespunzători cifrei de cod CM = 6, rezultă în general din
etalarea părţilor superioare ale norilor Cumulus care, în procesul de dezvoltare a lor pe
verticală, ating un strat de aer stabil. Uneori, norii Cumulus congestus întâlnesc un strat de aer
stabil, care nu le poate opri complet dezvoltarea, astfel că după o etalare temporară ei îşi
continuă cel puţin local dezvoltarea deasupra stratului stabil.
În astfel de cazuri, norii Altocumulus pot să apară ataşaţi pe părţile laterale ale norilor Cumulus
puternic dezvoltaţi. Ca urmare a procesului de formare, norii Altocumulus cumulogenitus se
prezintă sub formă de bancuri. În stadiul lor iniţial, aceste bancuri compuse din elemente mari şi
întunecate, sunt relativ groase şi opace. Baza lor poate avea un relief ondulat sau ridat. Ulterior,
bancurile respective devin mai subţiri, iar în final se desfac în elemente separate; este posibil ca
în acelaşi moment să se observe simultan bancuri de Altocumulus cumulogenitus în diferite
stadii de dezvoltare. Dacă norii Altocumulus cumulogenitus sunt văzuţi din profil, pot avea, în
special prin conturul lor, un aspect cumuliform, însă nu pot fi confundaţi cu norii Altocumulus
castellanus care au o bază comună de pe care se ridică protuberanţele sau turnurile
cumuliforme.
Pe de altă parte, aceşti nori nu trebuie confundaţi cu nicovala norilor Cumulonimbus sau cu
norii Cirrus spissatus cumulonimbogenitus, care pot prezenta pe suprafaţa lor inferioară
particularităţi mamma, semănând astfel cu norii Altocumulus. Deosebirea constă în faptul că
norii Altocumulus nu prezintă niciodată o structură fibroasă, nu au niciodată luciu mătăsos şi nici
albeaţa specifică norilor Cirrus spissatus sau a nicovalei de Cumulonimbus.
d) Prezenţa pe cer a norilor Altocumulus exclude folosirea cifrelor de cod CM = 1 și 2; prin faptul că
norii Altocumulus existenţi în momentul observaţiei sunt cumulogenitus sau cumulonimbo-
genitus se exclude de asemenea folosirea cifrelor de cod CM = 3, 4 şi 5.
Un cer care nu prezintă un aspect haotic şi pe care nu se observă nori Altocumulus castellanus
sau floccus, însă pe care sunt prezenţi nori Altostratus sau Nimbostratus, se codifică CM = 7.
Dacă în aceleaşi condiţii prezentate mai sus se observă însă Altocumulus castellanus sau
floccus, atunci se va codifica CM = 8.
Dacă cerul are un aspect haotic, atunci se cifrează CM = 9.
CM = 7
a) Altocumulus translucidus sau opacus în două sau mai multe straturi sau Altocumulus opacus
într-un singur strat, care nu invadează progresiv cerul sau Altocumulus asociat cu Altostratus ori
cu Nimbostratus.
b) Altocumulus în două sau mai multe straturi, în general opace pe alocuri şi care nu invadează
progresiv cerul; strat opac de nori Altocumulus care nu invadează progresiv cerul, sau nori
Altocumulus care sunt asociaţi cu nori Altostratus ori Nimbostratus.
c) Specificaţia CM = 7 corespunde următoarelor stări ale cerului:
(i) Pe cer se observă nori Altocumulus în bancuri, straturi, sau pânze situate la mai multe
niveluri, care pot fi constituite din Altocumulus translucidus, de obicei opaci pe alocuri
sau din Altocumulus opacus; elementele constituente nu-şi schimbă continuu aspectul
şi nu invadează progresiv cerul;
(ii) Se observă nori Altocumulus opacus în bancuri, pânze, sau straturi la un singur nivel,
care nu invadează progresiv cerul, iar elementele constituente nu-şi schimbă continuu
aspectul; este de menţionat că pe cer pot coexista simultan bancuri şi straturi de nori
Altocumulus care au transparenţă diferită. Ţinînd seama că definiţiile varietăţilor
Altocumulus opacus sau translucidus şi că specificaţia cifrelor de cod se referă la
toţi norii Altocumulus opacus sau translucidus în totalitate, în cazul de faţă este de
precizat că CM = 7 se referă la un cer pe care norii Altocumulus opacus sunt
predominanţi;
(iii) Norii Altocumulus sunt asociaţi cu nori Altostratus sau Nimbostratus, situaţie în care pot
fi observate următoarele forme:
– una sau mai multe pături care prezintă în anumite părţi caracteristicile norilor
Altocumulus, iar în altele pe cele ale norilor Altostratus sau Nimbostratus.
Această stare a cerului rezultă din procesul de transformare ce se observă în
mod frecvent, în cursul căruia norii Altocumulus evoluează local şi capătă
aspect de Altostratus sau Nimbostratus, ori invers când norii Altostratus sau
Nimbostratus se fragmentează în elemente de nori Altocumulus ;
315
– norii Altostratus translucidus sau opacus sunt situaţi deasupra bancurilor de nori
Altocumulus, care la rândul lor pot fi la unul sau mai multe niveluri;
– văl cenuşiu, relativ jos, adesea dificil de deosebit, care coexistă cu nori
Altocumulus, situaţi mai sus.
d) Prezenţa norilor Altocumulus la mai multe niveluri, sau a norilor Altocumulus în mare parte
opaci, exclude folosirea cifrelor de cod CM = 1, 2 şi 3.
Dacă cerul nu are aspect haotic şi nu se observă nori Altocumulus castellanus sau floccus, nici
Altocumulus cumulogenitus, însă norii Altocumulus observaţi nu invadează progresiv cerul, dar
se modifică continuu, atunci se va codifica CM = 4; dacă norii Altocumulus observaţi invadează
progresiv cerul, atunci se codifică CM = 5. În cazul unui cer care nu are aspect haotic şi pe care
nu sunt nori Altocumulus castellanus sau floccus, însă sunt prezenţi norii Altocumulus
cumulogenitus, se cifrează CM = 6.
Dacă în aceleaşi condiţii, pe cer se observă nori Altocumulus castellanus sau floccus, atunci
se va codifica CM = 8, iar dacă cerul are aspect haotic se cifrează CM = 9.
Prezenţa simultană a norilor Altocumulus şi Altostratus (sau Nimbostratus) exclude folosirea
cifrelor de cod CM = 1, 2, 3, 4, 5 şi 6. Dacă cerul nu are aspect haotic şi sunt prezenţi norii
Altocumulus castellanus sau floccus, se va codifica CM = 8. Un cer cu aspect haotic va fi
codificat CM = 9.
CM = 8
a) Nori Altocumulus castellanus ori Altocumulus floccus.
b) Nori Altocumulus care au înmuguriri în formă de mici turnuri ori creneluri, sau care au aspect de
flocoane cumuliforme.
c) Norii Altocumulus care aparţin celor două specii, castellanus şi floccus care se codifică cu
CM = 8, au aspect cumuliform, caracter ce este mai accentuat la Altocumulus castellanus decât
la Altocumulus floccus. Altocumulus castellanus sunt constituiţi din turnuri mici care par aşezate
în şiruri. În general, aceste turnuri stau pe o bază orizontală comună, ceea ce dă norului
aspectul crenelat. Norii Altocumulus floccus se prezintă sub formă de smocuri împrăştiate, albe
sau cenuşii, care au părţile superioare rotunjite şi uşor înmugurite. Aceste flocoane sunt însoţite
frecvent de trene fibroase (virga). Aceşti nori seamănă cu norii Cumulus foarte mici, mai mult
sau mai puţin destrămaţi.
d) Prezenţa pe cer a norilor Altocumulus castellanus sau floccus exclude folosirea cifrelor de cod
de la CM = 1 la CM = 7. Dacă norii Altocumulus castellanus sau floccus se observă pe un cer cu
aspect haotic se va codifica CM = 9.
e) Dacă unii din norii Altocumulus castellanus sau floccus observaţi se dezvoltă şi se transformă în
nori Cumulus mediocris sau congestus (CL = 2), sau în nori Cumulonimbus (CL = 3 sau 9), se
aplică regulile de codificare referitoare la norii CL.
CM = 9
a) Nori Altocumulus pe un cer cu aspect haotic, situaţi în general la mai multe niveluri.
b) Nori Altocumulus care sunt observaţi pe un cer cu aspect haotic şi sunt situaţi în general la mai
multe niveluri.
c) Caracteristica principală a cerului corespunzătoare cifrei de cod CM = 9 este aspectul lui haotic,
greoi şi imobil. Pe acest cer, norii mijlocii sunt constituiţi din straturi suprapuse, mai mult sau
mai puţin fragmentate, care aparţin unor specii ori varietăţi, adesea greu de definit şi care conţin
toate formele intermediare, de la Altocumulus opaccus relativ joşi, până la un văl înalt şi fibros
de Altostratus translucidus. În plus, pe un astfel de cer se mai poate observa o mare varietate
de nori care aparţin nivelurilor inferior şi superior.
d) Prezenţa norilor Altocumulus pe un cer cu aspect haotic exclude folosirea cifrelor de cod de la
CM = 1 la CM = 8.
CM = / (bară oblică)
316
a) Norii CM (Altocumulus, Altostratus sau Nimbostratus) nu se văd din cauza prezenței unei pături
continue de nori situați la un nivel mai jos (cod FM 12 SYNOP).
b) Norii CM nu se văd din cauza întunericului, transportului de nisip sau praf sau alte fenomene sau
a unei pături continue de nori situați la un nivel mai jos.
CH – norii care aparţin genurilor Cirrus, Cirrocumulus şi Cirrostratus. Litera simbolică CH

se codifică după următorul tabel de cod:
COD 0509
Cifră
de cod
Fără nori Cirrus, Cirrocumulus sau
0 Fără nori CH
Cirrostratus
Cirrus fibratus, uneori Cirrus
Norii cirrus în formă de filamente, fibre sau
1 uncinus care nu invadează
cârlige, care nu invadează progresiv cerul
progresiv cerul
Cirrus compacţi (denşi) în bancuri sau jerbe
Cirrus spissatus, în bancuri sau în
încâlcite care, în general, nu cresc şi par a fi,
jerbe încâlcite care, în general, nu
câteodată, resturi ale părţii superioare a unui
cresc şi câteodată, par a fi
2 Cumulonimbus; ori Cirrus care prezintă
rămăşiţele părţii superioare a unui
înmuguriri sub forma unor mici turnuri sau
Cumulonimbus; ori Cirrus din
creneluri, sau Cirrus având aspectul de
speciile castellanus sau floccus
flocoane cumuliforme
Cirrus denşi având adeseori forma de
Cirrus spissatus
3 nicovală; aceşti nori Cirrus sunt rămăşiţe ale
cumulonimbogenitus
părţilor superioare ale norilor Cumulonimbus
Cirrus uncinus sau Cirrus fibratus Cirrus în formă de cârlige sau fibre (filamente)
ori împreună, invadând progresiv sau sub ambele forme invadând progresiv
4
cerul; aceşti nori devin, în general cerul, aceşti nori devin, în general, mai denşi
mai groşi (denşi) în ansamblul lor în ansamblul lor.
Cirrus (adeseori în benzi) şi Cirrus (adesea în benzi care converg către un
Cirrostratus sau Cirrostratus singur, punct sau către două puncte opuse ale
care invadează progresiv cerul; orizontului) şi Cirrostratus, sau Cirrostratus
5 aceşti nori devin, în general, mai singur; în ambele cazuri, aceşti nori
groşi (denşi) în ansamblul lor, dar invadează progresiv cerul şi devin în general,
valul continuu nu atinge 45° mai denşi în ansamblul lor, însă vălul
deasupra orizontului. continuu nu atinge 45° deasupra orizontului
Cirrus (adesea în benzi) şi Cirrus (adesea în benzi care converg către un
Cirrostratus, sau Cirrostratus punct sau către două puncte opuse ale
singur, care invadează progresiv orizontului) şi Cirrostratus sau Cirrostratus
cerul; aceşti nori devin, în general, singur, în ambele cazuri, aceşti nori
6
mai groşi (denşi) în ansamblul lor; invadează progresiv cerul şi devin în general,
valul continuu depăşeşte 45° mai denşi în ansamblul lor; valul continuu
deasupra orizontului, fără ca cerul depăşeşte 45° deasupra orizontului, fără ca
să fie acoperit în întregime cerul să fie acoperit în întregime
Cirrostratus acoperă în întregime Val de Cirrostratus care acoperă complet
7
cerul bolta cerească
Cirrostratus care nu invadează
Cirrostratus care nu invadează cerul şi nu
8 progresiv cerul şi nu-l acoperă în
acoperă complet bolta cerească
întregime
Cirrocumulus singuri sau Cirrocumulus
Cirrocumulus singuri sau
coexistând cu Cirrus ori Cirrostratus, sau cu
9 Cirrocumulus care predomină faţă
amândoi, dar norii Cirrocumulus sunt
de ceilalţi nori CH
predominanţi
Norii CH invizibili din cauza Norii Cirrus, Cirrocumulus şi Cirrostratus, sunt
întunericului, ceţii, transportului de invizibili ca urmare a întunericului, prezenţei
/ praf, de nisip sau altor fenomene ceţii, transportului de praf, de nisip sau altor
analoage, sau ca urmare a fenomene analoage ori mai frecvent din
prezenţei unui strat continuu de cauza prezenţei unui strat continuu de nori
317
Cifră
de cod
nori situaţi la un nivel mai jos situaţi la un nivel mai jos.
NOTE:
1. Dacă pe cer se observă nori CH diferiţi, care corespund în tabelul de mai sus diferitelor cifre de
cod, litera simbolică CH se codifică conform criteriilor generale de codificare.
2. Dacă în prezenţa ceţii sau a altor fenomene, cerul este vizibil, litera simbolică CH se cifrează
ca şi cum fenomenele respective nu ar exista.
3. Trenele de condensare care se risipesc repede nu se cifrează. Trenele de condensare
persistente, ca şi masele noroase care sunt vădit formate din trenele de condensare şi care seamănă cu
norii CH se cifrează ca şi aceştia.
4. În codificarea norilor superiori, prioritatea în alegerea cifrei de cod revine norilor Cirrocumulus,
cu condiţia ca atunci când sunt asociaţi cu Cirrus sau/şi Cirrostratus, nebulozitatea lor să fie mai mare
decât cea a celorlalţi nori cirriformi existenţi în momentul observaţiei; în lipsa norilor Cirrocumulus,
prioritatea în codificare revine norilor Cirrostratus faţă de Cirrus.

fapt o detaliere a tabelelor de cod SYNOP corespunzătoare simbolurilor din schema mesajului sinoptic.
CH = 0
a) Lipsesc nori superiori (CH).
b) Nu sunt nori de genul Cirrus, Cirrocumulus şi Cirrostratus.
CH = 1
a) Nori Cirrus fibratus, uneori uncinus, care nu invadează progresiv cerul.
b) Nori Cirrus în formă de filamente, fâşii sau cârlige, care nu invadează progresiv cerul.
c) Norii Cirrus, ce corespund cifrei de cod CH = 1 se observă cel mai frecvent sub formă de
filamente aproape rectilinii ori mai mult sau mai puţin curbate neregulat (Cirrus fibratus). Mai rar,
aceşti nori se prezintă sub formă de virgule terminate în partea de sus printr-un cârlig sau printr-
un smoc nerotunjit (Cirrus uncinus). Nu rareori se întâmplă ca norii Cirrus fibratus şi Cirrus
uncinus să fie observaţi împreună cu nori Cirrus din alte specii; în asemenea cazuri, cifra de cod
CH = 1 se foloseşte numai dacă nebulozitatea norilor Cirrus fibratus sau uncinus, sau a
ansamblului acestor nori este mai mare decât a celorlalţi nori Cirrus consideraţi la un loc.
Norii Cirrus codificaţi cu CH = 1 nu trebuie să invadeze progresiv cerul.
d) Predominarea ansamblului de nori Cirrus fibratus şi Cirrus uncinus faţă de ceilalţi nori Cirrus,
exclude folosirea cifrei de cod CH = 2, iar pentru că ei nu invadează progresiv cerul, se exclude
şi folosirea cifrei de cod CH = 4.
318
Dacă pe cer nu se observă nori Cirrostratus (nebulozitatea eventualilor nori Cirrocumulus fiind
mai mică decât a norilor Cirrus), însă se observă nori Cirrus spissatus cumulonimbogenitus,
atunci se va codifica CH = 3. In cazul în care pe cer există nori Cirrostratus, iar nebulozitatea
norilor Cirrocumulus este mai mică decât aceea a norilor Cirrus şi Cirrostratus considerată în
ansamblu, se va codifica CH = 5, 6, 7 sau 8, după caz. Dacă nebulozitatea norilor Cirrocumulus
este mai mare decât aceea a norilor Cirrus şi Cirrostratus, consideraţi împreună, atunci se va
codifica CH = 9.
CH = 2
a) Nori Cirrus spissatus în bancuri sau în jerbe încâlcite (snopi), care în general nu se amplifică şi
care uneori par să fie resturile părţii superioare a unui nor Cumulonimbus, sau Cirrus din
speciile castellanus ori floccus.
b) Nori Cirrus denşi, în bancuri sau jerbe încâlcite, care nu se amplifică şi uneori par să fie resturile
părţii superioare a unui nor Cumulonimbus, sau Cirrus care prezintă înmuguriri în formă de
turnuri mici ori creneluri, sau nori Cirrus care au aspect de smocuri cumuliforme.
c) Norii ce corespund cifrei de cod CH=2 sunt Cirrus spissatus, alţii decât cumulonimbogenitus, sau
Cirrus din speciile castellanus ori floccus, sau o combinaţie oarecare a acestor trei specii. Cirrus
spissatus sunt constituiţi din bancuri destul de opace, încât apar cenuşii când sunt observaţi în
direcţia Soarelui. Adesea, pe marginile lor, se observă filamente încâlcite (varietatea intortus),
care pot da impresia greşită că aceşti nori reprezintă resturile părţii superioare a unui nor
Cumulonimbus. Norii Cirrus castellanus prezintă mici turnuri cu o structură fibroasă sau mici
protuberanţe rotunjite aşezate pe o bază comună. Norii Cirrus floccus sunt în formă de smocuri,
mai mult sau mai puţin împrăştiate, însoţite frecvent de trene fibroase. Norii descrişi mai sus pot
fi observaţi în asociere cu Cirrus fibratus sau Cirrus uncinus; cifrarea CH=2 se foloseşte numai
atunci când norii Cirrus spissatus (alţii decât cumulonimbogenitus), Cirrus castellanus sau
floccus sau oricare combinaţie între aceste trei feluri de nori, au nebulozitatea mai mare decât a
norilor Cirrus fibratus şi uncinus, consideraţi în ansamblu.
d) Atunci când norii Cirrus spissatus, castellanus sau floccus predomină faţă de norii cirriformi de
alte specii observaţi simultan, nu se foloseşte cifra de cod CH=1, iar dacă niciunul dintre norii
Cirrus spissatus existenţi în momentul observaţiei, nu provin evident din destrămarea norilor
Cumulonimbus, nu se foloseşte nici cifra de cod CH=3.
Dacă în absenţa norilor Cirrostratus, nebulozitatea eventualilor nori Cirrocumulus prezenţi în
momentul observaţiei este mai mică decât a norilor Cirrus şi se observă nori Cirrus din speciile
fibratus sau uncinus care invadează progresiv cerul, se va codifica CH=4.
Dacă pe cer se observă nori Cirrostratus, Cirrocumulus şi Cirrus şi dacă nebulozitatea norilor
Cirrocumulus este mai mică decât a norilor Cirrus şi Cirrostratus în ansamblu, se va codifica
CH=5, 6, 7 sau 8, după caz; dacă nebulozitatea norilor Cirrocumulus este mai mare decât a
celorlalţi nori cirriformi existenţi pe cer, se va codifica CH=9.
CH = 3
a) Nori Cirrus spissatus cumulonimbogenitus.
b) Nori Cirrus denşi, care adesea au formă de nicovală; ei sunt resturile părţilor superioare ale
norilor Cumulonimbus.
c) Codificarea CH = 3 se va folosi numai atunci când există indicii sigure că cel puţin unul din norii
Cirrus prezenţi pe cer provine dintr-un nor Cumulonimbus. Norii Cirrus spissatus
cumulonimbogenitus pot fi însoţiţi de norii Cirrus spissatus cu origine incertă şi de norii Cirrus
din speciile castellanus, floccus, fibratus şi uncinus. Urmărind continuu cerul, observatorul va
avea posibilitatea să vadă formarea norilor Cirrus spissatus din regiunea superioară a norilor
Cumulonimbus. Se poate întâmpla însă ca observatorul să nu dispună de nici o informaţie
directă asupra originii unui nor Cirrus spissatus identificat, totuşi se poate folosi de suficiente
elemente, care indirect pot indica originea unui nor Cirrus spissatus; astfel, provenienţa
cumulonimbogenitus poate fi apreciată după aspectul pletos sau destrămat al contururilor, prin
forma asemănătoare nicovalei sau prin grosimea sa optică, adesea destul de mare, pentru ca
să poată voala Soarele, să-i estompeze conturul sau chiar să-l mascheze complet.
d) Prezenţa norilor Cirrus spissatus cumulonimbogenitus exclude folosirea cifrelor de cod CH = 1 şi
2. Dacă, în absenţa norilor Cirrostratus, nebulozitatea norilor Cirrocumulus observaţi simultan
cu Cirrus spissatus, fibratus şi uncinus este mai mică decât a norilor Cirrus fibratus sau uncinus,
319
care invadează progresiv cerul, se va codifica CH = 4. Dacă se observă nori Cirrostratus şi
nebulozitatea norilor Cirrocumulus existenţi în momentul observaţiei este mai mică decât a
norilor Cirrus sau Cirrostratus, consideraţi în ansamblu, se va codifica CH = 5, 6, 7 sau 8, după
caz, iar atunci când nebulozitatea norilor Cirrocumulus este mai mare decât a celorlalţi nori
Cirriformi existenți, se va codifica CH = 9.
CH = 4
a) Nori Cirrus uncinus sau/şi Cirrus fibratus care invadează progresiv cerul şi în general devin mai
groşi în ansamblul lor.
b) Nori Cirrus în formă de cârlige sau filamente, sau în ambele forme, care invadează progresiv
cerul şi devin în general mai denşi în ansamblul lor.
c) Caracteristica generală a norilor Cirrus care corespund cifrei de cod CH = 4 este invadarea
progresivă a cerului; aceasta înseamnă că pânza de nori se întinde până la orizont în sectorul
de unde vin norii, în vreme ce marginea anterioară a lor înaintează către sectorul opus al
orizontului. Cel mai frecvent aceşti nori se observă sub formă de trene fibroase, terminate în sus
printr-un mic cârlig sau un mic smoc (Cirrus uncinus); mai rar, ei au aspect de filamente
aproape rectilinii sau curbate mai mult sau mai puţin neregulat (Cirrus fibratus). De obicei,
aceşti nori dau impresia că se aglomerează în apropierea orizontului, în direcţia din care au
apărut iniţial, fără să existe nori Cirrostratus.
d) Prezenţa norilor Cirrus care invadează progresiv cerul exclude folosirea cifrelor de cod CH =1, 2
şi 3. Dacă simultan cu ei se observă nori Cirrostratus care invadează treptat cerul, iar
nebulozitatea eventualilor nori Cirrocumulus prezenţi în momentul observaţiei este mai mică
decât a norilor Cirrus şi Cirrostratus consideraţi în ansamblu, se va codifica CH = 5 sau 6, după
caz. În situația în care norii Cirrostratus nu invadează sau nu mai invadează progresiv cerul, se
va codifica CH = 8. Dacă nebulozitatea norilor Cirrocumulus este mai mare decât a norilor Cirrus
şi Cirrostratus, consideraţi în ansamblul lor, se va codifica CH = 9.
CH = 5
a) Nori Cirrus (adesea în benzi) şi Cirrostratus, sau numai nori Cirrostratus care invadează
progresiv cerul; aceşti nori devin în general mai groşi în ansamblul lor, însă vălul continuu nu
atinge 45° deasupra orizontului.
b) Nori Cirrus (adesea în benzi care converg spre un punct sau două puncte opuse ale orizontului)
şi Cirrostratus, sau numai nori Cirrostratus; în ambele cazuri, aceşti nori invadează progresiv
cerul şi în general devin mai denşi în ansamblul lor, însă vălul continuu se situează sub 45°
deasupra orizontului.
c) Caracteristica principală a cerului, corespunzătoare cifrei de cod CH = 5, este prezenţa norilor
Cirrostratus care invadează progresiv bolta cerească, însă partea continuă a vălului se
află sub 45° deasupra orizontului. Vălul de nori Cirrostratus poate fi precedat de nori Cirrus
cu aspect de filamente lungi (Cirrus fibratus) sau virgule (Cirrus uncinus); aceşti nori Cirrus sunt
frecvent dispuşi în benzi ce traversează o parte a cerului şi aparent converg spre un punct sau
două puncte opuse ale orizontului (varietatea radiatus). Norii Cirrus pot avea de asemenea,
aspectul unui schelet de peşte (varietatea vertebratus).
d) Prezenţa norilor Cirrostratus exclude folosirea cifrelor de cod CH = 1, 2, 3 şi 4, iar prin faptul că
ei invadează progresiv cerul, este exclusă și folosirea cifrelor de cod CH = 7 şi 8.
Dacă vălul continuu de nori Cirrostratus depăşeşte 45° deasupra orizontului, iar nebulozitatea
norilor Cirrocumulus existenţi în momentul observaţiei este mai mică decât a norilor Cirrus şi
Cirrostratus, consideraţi în ansamblul lor, atunci se va codifica CH = 6, însă în cazul în care
nebulozitatea norilor Cirrocumulus este mai mare decât a celorlalţi nori cirriformi, se codifică
CH = 9.
CH = 6
a) Nori Cirrus (adesea în benzi) şi Cirrostratus, sau numai nori Cirrostratus, care invadează
progresiv cerul şi în general devin mai groşi în ansamblul lor; vălul continuu depăşeşte 45°
deasupra orizontului, fără să acopere complet cerul.
b) Nori Cirrus (adesea în benzi care converg către un punct sau două puncte opuse ale orizontului)
şi Cirrostratus, sau numai nori Cirrostratus; în ambele cazuri, aceşti nori invadează progresiv
320
cerul şi devin mai denşi în ansamblul lor, iar vălul continuu depăşeşte 45° deasupra orizontului,
fără ca să acopere complet cerul.
c) Principala caracteristică a cerului corespunzătoare cifrei de cod CH=6 este prezenţa
norilor Cirrostratus, care invadează progresiv cerul şi al căror văl continuu depăşeşte 45°
deasupra orizontului, însă nu acoperă cerul în întregime. Vălul de nori Cirrostratus poate fi
precedat de nori Cirrus, adesea sub formă de filamente lungi (Cirrus fibratus), sau în formă de
virgule (Cirrus uncinus); aceşti nori Cirrus sunt frecvent dispuşi în benzi care traversează o
parte din cer şi aparent converg către un punct sau două puncte opuse ale orizontului
(varietatea radiatus). Norii Cirrus pot avea de asemenea o formă similară cu scheletul unui
peşte (varietatea vertebratus).
d) Prezenţa pe cer a norilor Cirrostratus exclude folosirea cifrelor de cod CH = 1, 2, 3 şi 4; pentru
faptul că ei invadează progresiv cerul este exclusă şi folosirea cifrelor de cod CH = 7 şi 8. Dacă
vălul continuu de Cirrostratus care invadează progresiv cerul nu depăşeşte 45° deasupra
orizontului, iar nebulozitatea norilor Cirrocumulus existenţi în momentul observaţiei este mai
mică decât a norilor Cirrus şi Cirrostratus consideraţi în ansamblu, atunci se va codifica CH = 5;
dacă nebulozitatea norilor Cirrocumulus este mai mare decât a celorlalţi nori cirriformi, se va
codifica CH = 9.
CH = 7
a) Nori Cirrostratus care acoperă în întregime cerul.
b) Văl de Cirrostratus care acoperă complet bolta cerească.
c) Norii Cirrostratus care acoperă în întregime cerul — corespunzători cifrei de cod CH = 7 — se
observă de obicei sub formă de văl uşor nebulos şi uniform, fără detalii aparente (Cirrostratus
nebulosus), sau ca un văl alb, fibros, pe care se văd striuri mai mult sau mai puţin netede
(Cirrostratus fibratus). Uneori, vălul de Cirrostratus este foarte subţire, abia vizibil cu
ochiul liber, prezenţa lui pe cer fiind identificată numai după fenomenele de halo sub
formă de inel complet (frecvent în norii Cirrostratus subţiri). Ei pot fi şi relativ denşi.
Uneori, norii Cirrostratus care se codifică CH = 7 sunt însoţiţi şi de nori Cirrus situaţi la diferite
înălţimi, precum şi de nori Cirrocumulus.
d) Prezenţa norilor Cirrostratus exclude folosirea cifrelor de cod CH = 1, 2, 3 şi 4; pentru că aceşti
nori acoperă complet cerul, nu se folosesc nici cifrele CH = 5, 6, 8 şi 9.
e) În cazul în care norii, situaţi la un nivel inferior, maschează pe alocuri vălul de nori Cirrostratus,
sau când orizontul este întunecat ori ascuns parţial sau total de pâclă, fum, etc, se va folosi cifra
de cod CH = 7, numai dacă observatorul (care a urmărit continuu cerul) este sigur că norii
Cirrostratus acoperă în totalitate cerul.
Dacă observatorul nu este sigur, va codifica CH = 8, exceptând situaţia în care constată că vălul
de nori Cirrostratus invadează progresiv cerul, situaţie în care va folosi cifra de cod CH = 6.
Dacă vălul de nori Cirrostratus are spărturi sau spaţii prin care se poate vedea cerul albastru, se
va codifica CH = 8.
În cazul în care, vălul continuu de nori Cirrostratus este asociat cu un strat subţire de nori
Altostratus translucidus, rezultat dintr-un proces de transformare progresivă, iar ansamblul
acestor nori acoperă în întregime cerul, se va codifica CH = 7 şi prin asociere CM = 1 (dacă nu se
observă şi nori Altocumulus) sau CM = 7 (dacă există şi nori Altocumulus).
CH = 8
a) Nori Cirrostratus care nu invadează progresiv cerul şi nici nu-l acoperă în întregime.
b) Norii Cirrostratus care nu invadează progresiv cerul şi nu acoperă complet bolta cerească.
c) Principala caracteristică a stării cerului, corespunzătoare cifrei de cod CH = 8, este prezenţa unui
văl de Cirrostratus care nu (sau nu mai) invadează progresiv cerul şi nici nu acoperă
complet bolta cerului. Marginea vălului poate fi bine delimitată sau destrămată, franjurată.
Cifra de cod CM = 8 se foloseşte şi pentru codificarea bancurilor de Cirrostratus a căror
nebulozitate poate creşte sau nu. Simultan cu aceşti nori, pe cer se mai pot observa şi nori
Cirrus şi Cirrocumulus, care însă nu sunt predominanţi.
d) Prezenţa norilor Cirrostratus în momentul observaţiei exclude folosirea cifrelor de cod CH = 1, 2,
3 şi 4. Dacă printre norii cirriformi observaţi nu predomină norii Cirrocumulus, iar Cirrostratus
321
invadează progresiv cerul, atunci se va codifica CH = 5 sau 6, după caz. Dacă norii Cirrostratus
acoperă în întregime cerul, atunci CH = 7, iar dacă norii Cirrocumulus sunt predominanţi printre
norii cirriformi existenţi în momentul observaţiei, atunci se cifrează CH = 9.
CH = 9
a) Nori Cirrocumulus, singuri sau predominanţi printre norii CH.
b) Nori Cirrocumulus singuri sau în asociere cu nori Cirrus, şi/sau Cirrostratus, norii Cirrocumulus
fiind însă predominanţi.
c) Cifra de cod CH = 9 nu poate fi folosită decât în următoarele două situaţii:
– norii Cirrocumulus sunt singurii nori cirriformi existenţi pe cer în momentul observaţiei;
– norii Cirrocumulus se observă asociaţi cu Cirrus sau/şi Cirrostratus, nebulozitatea
norilor Cirrocumulus fiind mai mare decât cea a celorlalţi nori cirriformi existenţi.
Atunci când norii Cirrocumulus sunt singurii nori cirriformi existenţi pe cer în momentul
observaţiei, elementele lor sunt frecvent grupate în bancuri, mai mult sau mai puţin extinse,
pe care se observă ondulaţii mici foarte caracteristice; în cazurile în care norii Cirrocumulus
coexistă cu Cirrus sau Cirrostratus, aceşti nori sunt adesea strâns asociaţi în bancuri
complexe, care de obicei sunt într-o permanentă transformare internă.
d) Dacă nebulozitatea norilor Cirrocumulus este mai mică decât a altor nori cirriformi existenţi
simultan în momentul observaţiei, consideraţi în ansamblul lor, CH se codifică cu 1, 2, 3 sau 4,
iar în prezenţa norilor Cirrostratus, se codifică cu 5, 6, 7, 8, după caz.
CH = / (bară oblică)
a) Norii CH (Cirrus, Cirrostratus, şi Cirrocumulus) nu se văd din cauza prezenţei unei pânze
continue de nori aflaţi la un nivel inferior.
b) CH (Cirrus, Cirrostratus, şi Cirrocumulus) nu se văd din cauza întunericului, ceții, transportului
de praf sau nisip sau alte fenomene similare sau din cauza prezenţei unei pânze continue de
nori aflaţi la un nivel inferior.
Folosirea schemelor – ghid cu indicaţii asupra modului de alegere corectă a

CIFRELOR DE COD CL , CM , CH
Schemele-ghid ilustrate pun la dispoziţia observatorului o metodă grafică de codificare SYNOP

mai rapidă a norilor. Aceste scheme ghid sunt constituite dintr-un număr de mici casete şi schiţe
(imagini). Fiecare schiţă reprezintă o schematizare a aspectului cerului ce corespunde cifrei de cod care
este indicată în colţul din dreapta sus.
Casetele şi schiţele conţin într-o formă concisă criterii scurte care trebuie să fie luate în
considerare succesiv pentru a ajunge la cifra de cod SYNOP care poate reda cât mai corect aspectul
cerului din momentul observaţiei. Casetele şi schiţele sunt legate între ele prin linii prevăzute cu săgeţi,
care indică sensul ce trebuie urmat spre a ajunge la cifra de cod SYNOP necesară.
Pentru a ajunge la cifra corectă de cod care trebuie folosită este necesar să se ţină cont de
următoarele indicaţii:
a. Se porneşte de la prima casetă din mijlocul schemei care indică genurile de nori caracteristici
pentru literele simbolice CL, CM şi CH şi se urmăreşte una dintre cele două săgeţi ce pleacă
de la această casetă;
b. Se trece din casetă în casetă atâta timp cât casetele succesive conţin criterii care sunt
aplicabile stării cerului observat;
c. Dacă procedând astfel se ajunge la o casetă ce conţine un criteriu care nu mai este aplicabil
stării cerului observat, atunci se revine la caseta precedentă şi se urmăreşte o altă săgeată
care pleacă din această casetă;
d. Dacă această săgeată conduce la o altă casetă, atunci se repetă indicaţiile de la b) şi c).
Dacă însă săgeata respectivă conduce la o schiţă, cifra înscrisă pe aceasta în colţul din
dreapta sus reprezintă cifra corectă de cod, care trebuie folosită pentru aspectul cerului
observat;
322
e. Dacă toate casetele succesive conţin criterii ce sunt aplicabile stării cerului observat, acest
mod de a proceda va conduce în final la o casetă de unde vor porni două sau mai multe
săgeţi care conduc la schiţe. Se analizează criteriile conţinute în aceste schiţe şi se va folosi
numai cifra de cod din schiţa care conţine un criteriu aplicabil stării cerului observat, cifră
înscrisă în colţul din dreapta sus.
În cazul în care mai multe schiţe conţin un criteriu aplicabil stării cerului observat, atunci se vor
consulta instrucţiunile de codificare pentru fiecare cifră de cod.
Exemple:
a) Pe cer se observă numai nori Cumulus humilis.
Se porneşte din prima casetă a schemei ghid (Figura 1) cu genurile de nori Sc, St, Cu, Cb şi se
urmăreşte săgeata care se opreşte la caseta în care este înscrisă specificaţia fără Cb. De la această
casetă, deoarece pe cer sunt numai nori Cumulus humilis se coboară pe direcţia săgeţilor până la
caseta în care este scris fără Cu cu dezvoltare verticală moderată sau puternică. Pornind de la această
casetă se urmăreşte mai departe săgeata laterală până la schiţa ce reprezintă norii Cumulus cu
dezvoltare verticală slabă; cifra 1 înscrisă în dreapta casetei reprezintă codificarea corectă pentru genul
de nori existenți în acest caz pe cer (CL = 1).
b) În cazul în care pe cer se observă nori Altostratus groşi, însoţiţi de fragmente destrămate de
nori de timp rău, care nu formează un strat continuu, se porneşte de la prima casetă din mijlocul
schemei ghid CM (Figura 2) către caseta cu specificarea fără Ac şi săgeata se va opri la schiţa care are
notat în colţul din dreapta cifra 2, deci CM = 2. Norii destrămaţi de timp rău se vor codifica urmărind
săgeata de la norii CL care porneşte de la caseta fără Cb, până se ajunge la schiţa care are notată cifra
7, deci CL = 7. Norii prezenţi în acest caz vor fi codificaţi astfel: CL = 7; CM = 2; CH = / (bară oblică).
323
Figura 1
Figura 2
Figura 3

Sectiunea 0&1 - CSI - 2017 - Studenti PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Sectiunea 0&1 - CSI - 2017 - Studenti PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CONŢINUTUL ŞI SEMNIFICAŢIA GRUPELOR MESAJULUI

1.1. Grupa MiMiMjMj

Indică tipul de mesaj SYNOP

1.2. Grupa D... D**

1.3. Grupa A1bwnbnbnb***)

1.5. Grupa IIiii

Defineşte poziţia staţiei meteorologice terestre de observaţie

Altitudine Indicativ Staţie Altitudine

* staţia meteorologică Fundulea aparţine de I.C.P.T.

1.6. Grupele 99 LaLaLa Qc L0L0L0 L0*2)

Indică poziţia staţiei meteorologice de observaţie de pe mare

2. Dacă datele de precipitaţii se măsoară şi se transmit orar, atunci:

I. pentru mesajele de la orele principale (00, 06, 12, 18 UTC)

-precipitaţii în intervalul 15 ÷ 18 UTC, cantităţi de precipitaţii disponibile de 23 l/mp, pe 12

-precipitaţii în intervalul 15 ÷ 18 UTC, cantităţi de precipitaţii indisponibile pe 12 şi 3 ore:

-precipitaţii în intervalul 12 ÷ 15 UTC, cantitate de precipitaţii disponibilă de 23 l/mp; în

-precipitaţii în intervalul 12-15 UTC, cantitate de precipitaţii indisponibilă; în intervalul 15-

-precipitaţii în intervalul 12-18 UTC, cantităţi disponibile pe 12 şi 3 ore de 23 l/mp şi,

- precipitaţii în intervalul 12-18 UTC, cantităţi indisponibile pe 12 ore şi 3 ore :

- precipitaţii în intervalul 12-18 UTC, cantitate disponibilă pe 12 ore de 23 l/mp şi cantitate

- lipsă precipitaţii în intervalul 06-18 UTC:

- precipitaţii în intervalul 00-03 UTC, cantitate disponibilă de 23 l/mp:

- precipitaţii în intervalul 00-03 UTC, cantitate indisponibilă:

- lipsă precipitaţii în intervalul 00-03 UTC:

- precipitaţii în intervalul 00 -01 UTC, cantitate disponibilă de 10 l/mp:

- precipitaţii în intervalul 00 -01 UTC, cantitate indisponibilă:

- lipsă precipitaţii în intervalul 00 -01 UTC:

3. Dacă datele de precipitaţii se măsoară şi se transmit la 3 ore, atunci:

- precipitaţii în intervalul 15 – 18 UTC, cantitate de precipitaţii indisponibilă:

- precipitaţii în intervalul 12-15 UTC, cantitate de precipitaţii disponibilă de 23 l/mp; în

- precipitaţii în intervalul 12-15 UTC, cantitate de precipitaţii indisponibilă; în intervalul 15-

- precipitaţii în intervalul 12-18 UTC, cantităţi disponibile pe 12 şi 3 ore de 23 l/mp şi 10

- precipitaţii în intervalul 12-18 UTC, cantitate indisponibilă pe 12 ore şi cantitate disponibilă

- precipitaţii în intervalul 12-18 UTC, cantităţi indisponibile pe 12 ore şi 3 ore :

- precipitaţii în intervalul 12-18 UTC, cantitate disponibilă pe 12 de 23 l/mp şi cantitate

- lipsă precipitaţii în intervalul 06-18 UTC:

II. pentru mesajele de la orele intermediare (03, 09, 15, 21 UTC)

Se va folosi cifra de cod 2 pentru iR

- precipitaţii în intervalul 00-03 UTC, cantitate disponibilă de 23 l/mp:

- precipitaţii în intervalul 00-03 UTC, cantitate indisponibilă:

- lipsă precipitaţii în intervalul 00-03 UTC:

- precipitaţii în intervalul 00 -01 UTC:

- lipsă precipitaţii în intervalul 00 -01 UTC:

Vezi paragraful 2.7 din “Reguli pentru utilizarea codului sinoptic”

Acest indicator se codifică după următoarea tabela de cod:

h - înălţimea, deasupra solului, a bazei norilor cei mai joşi observaţi.

VV - vizibilitatea orizontală, la suprafaţa solului; se codifică după tabela de cod următoare:

2.2. Grupa Nddff

- Vezi paragraful 2.7 din “Reguli pentru utilizarea Codului Sinoptic”

Direcţia vântului se codifică în decagrade conform următorului cod:

Cifră de cod Direcţia vântului Cifră de cod Direcţia vântului

MĂSURĂTORI CU TRADUCTORUL DE VÂNT AL STAŢIEI AUTOMATE

2.3 Grupa 00fff

2.4. Grupa 1snTTT

TTT - temperatura aerului în momentul observaţiei, exprimată în zecimi de grade Celsius.

2.5. Grupa 2snTdTdTd (29UUU)

2.6. Grupa 3P0 P0 P0P0

2.7. Grupa 4PPPP (4a3hhh)

O staţie meteorologică care nu poate indica cu o precizie satisfăcătoare presiunea atmosferică la

În România staţiile meteorologice cu altitudine mai mare

Alegerea nivelului standard pentru calcularea geopotenţialului se va face în conformitate cu

Altitudinea staţiei Nivelul de

2.8. Grupa 5appp