Chimia mediului – aplicaţii lucrări de laborator pentru studenții anului I, specializarea Geografia Mediului,

Facultatea de Geografie

Lucrarea 2

Determinarea durităţii apei

1. Definiţi următoarele noţiuni:

 duritate temporară

 duritate temporară (Dt), este determinată de prezenţa carbonaţilor acizi de calciu şi de

magneziu. Aceşti compuşi sunt termic instabili, descompunându-se la încălzire în carbonaţii
corespunzători conform următoarelor reacţii chimice:

 duritate permanentă

 Este conferită de sulfaţi, cloruri, azotaţi de calciu şi de magneziu, care persistă în apă şi după
fierbere.

 duritate totală

 Este suma durităţilor temporară şi permanentă.

2. Care este unitatea de măsură pentru duritate agreată la noi ȋn ţară şi ce reprezintă?

În ţara noastră se utilizează gradul de duritate german.

3. Cum se clasifică apele ȋn funcţie de gradul de duritate german?

-ape foarte moi, cu duritatea sub 1od

ape moi, cu duritatea 5-10od

ape mijlocii, cu duritatea 10-20od

ape dure, cu duritatea 20-30od

ape foarte dure, cu duritatea peste 30 od .

4. Completaţi următoarele reacţii care au loc la determinarea durităţii temporare a apei şi

stabiliţi coeficienţii stoechiometrici:

Ca(HCO3)2 + 2HCl = CaCl2 + 2CO2 + 2H2O

Mg(HCO3)2 + 2HCl = MgCl2 + 2CO2 + 2H2O

1
Lucrarea 3

Dioxidul de carbon

1. Cum se obţine CO2 ȋn laborator? Scrieţi ecuaţia reacţiei chimice.

CO2 se obţine în laborator în urma reacției dintre marmură (CaCO3 – carbonat de calciu) şi
acid clorhidric (HCl).

2. Scrieţi ecuaţia reacţiei chimice de solubilizare a CaCO 3 cu obţinerea bicarbonatului de

calciu.

CaCO3 + 2HCl = CaCl2 + CO2 + H2O

3. De cȃte feluri este CO2 prezent ȋn ape?

In apele naturale, există CO2 liber și CO2 legat sub formă de carbonați acizi de Ca, de Mg și
de Na: Ca(HCO3)2, Mg(HCO3)2 și NaHCO3.

Lucrarea 4

Aciditatea şi alcalinitatea apei și a solurilor

1. Definiţi aciditatea apei.â

Aciditatea apei este datorată prezenței în apă a dioxidului de carbon (CO2) liber și a
acizilor minerali (HCl - acid clorhidric, HNO3 –acid azotic etc) rezultați prin hidroliza
sărurilor provenite de la acizi tari și baze slabe (de exemplu: săruri de Fe și de Al, provenite
de la exploatările miniere sau din apele uzate industriale).

2. Clasificaţi aciditatea apei.

Aciditatea totală, aciditatea minerală (reală)

3. Cum se determină aciditatea totală şi aciditatea minerală a apei?

2
 Aciditatea totală a unei probe de apă se determină prin titrarea acesteia cu o soluție de
NaOH 0,1 N în prezența fenolftaleinei ca indicator.

4. Definiţi alcalinitatea apei.

Aciditatea totală a unei probe de apă se determină prin titrarea acesteia cu o soluție de
NaOH 0,1 N în prezența fenolftaleinei ca indicator.

5. Clasificaţi alcalinitatea apei.

alcalinitatea permanentă, alcalinitatea permanentă

6. Cum se determină alcalinitatea permanentă, respectiv alcalinitatea totală a apei?

Alcalinitatea determinată în prezența fenolftaleinei constituie alcalinitatea permanentă

(p). In prezența fenolftaleinei sunt neutralizați hidroxizii și jumătate din cantitatea de
carbonați: p = [HO-] +1/2 [CO32-]

Alcalinitatea determinată în prezența metiloranjului constituie alcalinitatea totală

(m). In prezența metiloranjului sunt neutralizate toate substanțele care contribuie la
alcalinitatea apei (hidroxizi, bicarbonați, carbonați). m = [HO-] + [CO32-] + [HCO3-]

7. Care este unitatea de măsură pentru alcalinitatea şi aciditatea apei?

Alcalinitatea permanentă, exprimată în mmoli/L, se calculează conform formulei:

p= cHCL x FHCL x 1000

VC

Alcalinitatea totală, exprimată în mmoli/L, se calculează conform formulei:

m= cHCL x FHCl x Vm x 1000

Vc

8. Cum se măsoară pH-ul solului? Care este valoarea optimă pentru o dezvoltare normală a
plantelor?

Metoda curentă de determinare a valorii pH-ului este metoda potenţiometrică,

concentraţia ionilor H3O+ în suspensia apoasă de sol fiind determinată cu ajutorul
cuplului de electrozi – electrodul de sticlă şi un electrod de referinţă extern.