INVESTIGAREA COLIZIUNILOR DE CIRCULAŢIE

RUTIERĂ ŞI BAZELE METODELOR MODERNE

DE CONTROL – CONSTRÂNGERE ÎN TRAFICUL
RUTIER

Partea 3
Măsurători şi înregistrări la locul
accidentului
(manual pag. 59 - 86) 45

UPT-Catedra de Ingineria
Prof.dr. Dănilă şi Dr. Gönczi Transporturilor 1
Consemnarea datelor accidentului
„ Pentru a consemna într-un mod clar şi concis
trăsăturile semnificative ale efectelor accidentului
asupra drumului trebuie să se execute următoarele:
… schiţa locului accidentului cu indicarea tuturor distanţelor
caracteristice elementelor geometrice ale drumului;
… trasarea pe suprafaţa schiţei a tuturor urmelor şi semnelor
lăsate de accident pe carosabil;
… localizarea punctelor caracteristice ale urmelor şi indiciilor
de evidenţă a accidentului;
… fotografierea scenei accidentului.

UPT-Catedra de Ingineria
Prof.dr. Dănilă şi Dr. Gönczi Transporturilor 2
Tehnica localizării probelor
„ urmele şi indiciile, consecinţe ale accidentului, sunt
răspândite în general, pe o suprafaţă plană.
„ localizarea probelor cu metode ale geometriei plane
„ este necesară alegerea unui sistem de referinţă:
… un ansamblu de elemente geometrice (puncte, linii) imobile unul faţă
de celelalte, situat în planul scenei accidentului
„ Principiile de bază:
… stabilirea unui de reper pentru localizarea sistemului de referinţă
… alegerea elementelor sistemului de referinţă
… localizarea fiecărui punct prin două coordonate.

UPT-Catedra de Ingineria
Prof.dr. Dănilă şi Dr. Gönczi Transporturilor 3
Reperul de localizare (RL)
„ Un obiect permanent cu poziţie nemodificabi-lă,
uşor de găsit şi recunoscut, aflat la locul
accidentului ori în vecinătatea lui.
„ Exemple:
… bornă kilometrică şi subdiviziunile acesteia (borne
hectometrice) de pe marginea drumului, stâlp al reţelei
electrice ori telefonice, indicator de circulaţie, gură de
canal, hidrant, cap de pod, podeţ, punte, cale de acces la
o proprietate, copac, ş.a.
… În localităţi: intersecţia unor străzi, intrarea la un imobil,
stâlp al reţelei de iluminat, post telefonic, indicator de
circulaţie ş.a

UPT-Catedra de Ingineria
Prof.dr. Dănilă şi Dr. Gönczi Transporturilor 4
Sistem de referinţă în plan
„ Sistem de referinţă sau sistem de coordonate
format din:
…o linie de referinţă (LR) şi un punct de referinţă
(PR) (fig.3.1. a, b, c, d) ;
… două puncte de referinţă PR1 şi PR2 (fig.3.1-e) ;
… două drepte de referinţă concurente LR1 şi LR2
(fig.3.1.f).

UPT-Catedra de Ingineria
Prof.dr. Dănilă şi Dr. Gönczi Transporturilor 5
 UPT-Catedra de Ingineria
Prof.dr. Dănilă şi Dr. Gönczi Transporturilor 6
Linia de referinţă (LR)
„ o linie fizică existentă la locul accidentului sau
trasată în mod expres pe câmpul accidentului
pentru executarea măsurătorilor necesare
„ Marginea drumului, sau bordura carosabilului, o
linie de referinţă foarte bună .
„ Dacă posibil marginea drumului trebuie selectată
ca linie de referinţă.
„ Linia de referinţă nu trebuie să fie neapărat dreaptă,
poate fi şi marginea unui drum curb.

UPT-Catedra de Ingineria
Prof.dr. Dănilă şi Dr. Gönczi Transporturilor 7
Punctul de referinţă (PR)
„ Un punct pe linia de referinţă care constituie
originea măsurătorilor în lungul liniei, adică punctul
de la care se fac toate măsurătorile pe direcţia liniei
de referinţă.
„ PR poate fi şi un punct în afara liniei de referinţă de
la care se măsoară distanţele până la fiecare punct
de localizat.
„ Trei metode de localizare:
… metoda coordonatelor liniare
… metoda triangulaţiei
… metoda coordonatelor polare.

UPT-Catedra de Ingineria
Prof.dr. Dănilă şi Dr. Gönczi Transporturilor 8
Metoda coordonatelor liniare
„ Localizarea unui punct se face cu ajutorul a
două dimensiuni liniare:
… distanţa cea mai mică de la linia de referinţă la
punctul de localizat
… distanţa de-a lungul liniei de referinţă de la
punctul de referinţă până la locul de pe linia de
referinţă situat cel mai aproape de punctul de
localizat

UPT-Catedra de Ingineria
Prof.dr. Dănilă şi Dr. Gönczi Transporturilor 9
Exemplu de lucru (LR dreaptă)
„ Ordinea fazelor:
… RL
… LR
… PR
… A1, AA1
„ A1C1=A1C2
„ Metoda degetelor
… B1,BB1
… PR-A1, PR-B1

UPT-Catedra de Ingineria
Prof.dr. Dănilă şi Dr. Gönczi Transporturilor 10
Exemplu de lucru (LR curbă)
„ Ordinea fazelor:
N … RL
… LR
… PR
… A1, AA1
„ A1C1=A1C2
LR = marginea N, DN 59
„ B1, BB1
PR la S de RL pe LR
… PR-A1, PR-B1

UPT-Catedra de Ingineria
Prof.dr. Dănilă şi Dr. Gönczi Transporturilor 11
Avantaje, recomandări
„ Fiecare punct este localizat independent.
„ O eroare de determinare în oricare din puncte nu are nici un efect asupra
corectitudinii celorlalte determinări.
„ Este operativă când punctele de localizat sunt situate la distanţe mai mici
de 15,0 m faţă de linia, respectiv, de punctul de referinţă.
„ De obicei linia de referinţă se alege marginea (bordura) drumului.
„ Punctul de referinţă este bine să se aleagă la începutul ori sfârşitul ariei
accidentului. Astfel toate punctele localizate vor fi de aceeaşi parte a
punctului de referinţă, distanţele vor avea acelaşi sens şi va fi mai greu
de confundat.
„ Este bine să se lucreze cu două rulete sau să marcheze punctele cu
cretă.

UPT-Catedra de Ingineria
Prof.dr. Dănilă şi Dr. Gönczi Transporturilor 12
Metoda triangulaţiei
„ Orice punct din plan poate fi pe deplin
localizat prin metoda triangulaţiei dacă se
cunosc distanţele de la el până la două
puncte de referinţă.
„ Este bine ca cele două puncte de referinţă să
nu fie pe aceeaşi parte a drumului.
„

UPT-Catedra de Ingineria
Prof.dr. Dănilă şi Dr. Gönczi Transporturilor 13
Exemplu de lucru
„ Ordinea:
… PR1,PR2
… PR1-A
… PR2-B

UPT-Catedra de Ingineria
Prof.dr. Dănilă şi Dr. Gönczi Transporturilor 14
Când să folosim triangulaţia
„ Metoda triangulaţiei este mai eficientă decât metoda
coordonatelor în cazul în care:
… marginile drumului sunt greu de distins, neclare ( în
şantiere de construcţie, cariere de piatră, drumuri
acoperite cu zăpadă);
… punctele care urmează să fie localizate se află la distanţă
mai mare de 15,0 m;
… marginile drumului sunt neregulate aşa cum sunt în
sensurile giratorii sau în intersecţii complicate;
… măsurarea distanţei de la linia de referinţă la punctul de
localizat este împiedicată de anumite obstacole: iazuri,
clădiri, plantaţii de pomi etc.

UPT-Catedra de Ingineria
Prof.dr. Dănilă şi Dr. Gönczi Transporturilor 15
Utilizare elastică
„ Când punctele ce trebuie localizate formează
grupe distincte situate în zone diferite -
sisteme de referinţă separate pentru fiecare
grupă (distanţele să fie cât mai mici).
„ La grupe diferite metode diferite de măsurare
(la unele coordonate liniare, la altele
triangulaţie).

UPT-Catedra de Ingineria
Prof.dr. Dănilă şi Dr. Gönczi Transporturilor 16
Metoda coordonatelor polare
„ Se localizează faţă de un
punct de referinţă şi o
linie de referinţă, prin
raza de poziţie şi unghiul
format de raza punctului
cu linia de referinţă
„ Se fol mai rar, necesită
instrumente

UPT-Catedra de Ingineria
Prof.dr. Dănilă şi Dr. Gönczi Transporturilor 17
Stabilirea liniilor şi punctelor de referinţă

„ Fixarea sistemului de referinţă este foarte

importantă pentru precizia localizării urmelor cât şi
pentru executarea în siguranţă a măsurătorilor.
„ Sursa cea mai potrivită pentru fixarea liniilor şi
punctelor de referinţă o constituie elementele
geometrice ale drumului.

UPT-Catedra de Ingineria
Prof.dr. Dănilă şi Dr. Gönczi Transporturilor 18
Marcajul de margine a carosabilului
„ Marcajul longitudinal
Marginea pavajului lateral de delimitare a
părţii carosabile de
acostament (fig.3.6)
acolo unde marginea
Acostament carosabilului nu este
marginea suprafeţei
pavate. Linia de
referinţă este axa
Banda de marcajului
delimitare

UPT-Catedra de Ingineria
Prof.dr. Dănilă şi Dr. Gönczi Transporturilor 19
Marginea pavajului
„ Marginea pavajului
dacă nu există
marcaj longitudinal.
Când margine
pavajului este
Marginea
carosabilului neregulată, linia de
referinţă se alege
linia medie a marginii

UPT-Catedra de Ingineria
Prof.dr. Dănilă şi Dr. Gönczi Transporturilor 20
 Str. Olt
N „ prelungirea imaginară
a marginii carosabilului
(fig.3.8) în intersecţii
Str. Mureş acolo unde marginea
naturală a drumului nu
mai continuă rectiliniu
LR = marginea E Olt
PR x marginilor N Mureş, E Olt
„ LR = margine S DNx
PR x marginii S DNx,
NE drum secundar
„ LR = margine NE
drum secundar
PR x margini S DNx,
NE drum secundar

UPT-Catedra de Ingineria
Prof.dr. Dănilă şi Dr. Gönczi Transporturilor 21
În curbe
„ LR prelungirea marginii
în aliniament
„ PR:
… Începutul curbei (atenţie
să fie univoc şi clar)
… Intersecţia cu marginea
opusă a drumului.

UPT-Catedra de Ingineria
Prof.dr. Dănilă şi Dr. Gönczi Transporturilor 22
Recomandări
„ La alegerea liniilor de referinţă trebuie să se ţină seama de
următoarele aspecte:
… să fie uşor de recunoscut şi de descris;
… să se afle în vecinătatea majorităţii punctelor care trebuie localizate;
… necesită un număr mic de traversări a liniei de trafic pentru
executarea măsurătorilor;
… este situată într-o poziţie convenabilă faţă de reperul de localizare
pentru a fi identificată cu uşurinţă.
„ Nu este bine ca linia de referinţă să fie marcaj longitudinal
central ori de separare a benzilor de circulaţie (măsurători
încet şi cu riscuri, pot fi acoperite cu zăpadă, gheaţă,
murdărie, iar în intersecţii este dificilă prelungirea lor
imaginară.

UPT-Catedra de Ingineria
Prof.dr. Dănilă şi Dr. Gönczi Transporturilor 23
Punctul de referinţă PR
„ originea măsurătorilor pentru localizarea probelor
situate pe aria accidentului
„ Fiecare punct de referinţă trebuie raportat la un
reper de localizare RL, permanent, cu poziţie
nemodificabilă, uşor de identificat şi găsit.
„ La metoda coordonatelor liniare PR se alege pe LR.
„ Dacă RL ∈ LR atunci RL ≡ PR.

UPT-Catedra de Ingineria
Prof.dr. Dănilă şi Dr. Gönczi Transporturilor 24
Reperul pentru localizare RL
„ Cel mai bun RL este borna kilometrică sau
hectometrică.
„ Când se alege un copac sau un stâlp drept RL,
trebuie să fie identificabil univoc.
„ o bornă kilometrică ori hectometrică situată pe
margine drumului;
„ punctul de intersecţie a prelungirilor marginilor a
două drumuri (fig.3.8. fig.3.10) ori intersecţia
prelungirii unei margini a unui drum curb cu cealaltă
margine a drumului respectiv

UPT-Catedra de Ingineria
Prof.dr. Dănilă şi Dr. Gönczi Transporturilor 25
 UPT-Catedra de Ingineria
Prof.dr. Dănilă şi Dr. Gönczi Transporturilor 26
Alternative la alegerea PR
„ un stâlp ori un copac situat în apropierea liniei de referinţă;
„ un indicator rutier ori marginea unui marcaj transversal (trecere pentru
pietoni, oprire la intersecţie s.a.);
„ o cutie poştală situată la marginea drumului în apropiere liniei de
referinţă;
„ sfârşitul unei balustrade, a unui grilaj, parapet ori un cap de pod sau
podeţ (fig.3.13);
„ colţul unei clădiri sau marginea unei căii de acces la un imobil;
„ sfârşitul unui refugiu sau a unei insuliţe de separare a sensurilor de
circulaţie;
„ un hidrant situat în vecinătatea drumului;
„ o şină de cale ferată sau de tramvai care intersectează linia de referinţă.

UPT-Catedra de Ingineria
Prof.dr. Dănilă şi Dr. Gönczi Transporturilor 27
Situaţie specială
„ Dacă punctul de referinţă determinat de poziţia reperului de
localizare este situat la o distanţă mare de locul unde sunt
urmele accidentului atunci se alege un punct de referinţă
convenţional PRc situat pe linia de referinţă la o distanţă
precizată PR-PRc
„ LR = marginea S DN59, PR = x margini S DN59 şi E DNy,
PRc la 150 m de la PR

UPT-Catedra de Ingineria
Prof.dr. Dănilă şi Dr. Gönczi Transporturilor 28
La triangulaţie
„ sunt necesare două puncte de referinţă.
„ Atunci reperele de localizare sunt şi puncte de referinţă.
„ Dacă în vecinătatea locului accidentului se află numai un singur reper
de localizare convenabil (cu poziţie nemodificabilă, uşor de identificat şi
la distanţă mică de punctele care trebuie localizate)
„ atunci se alege un punct de
referinţă convenţional PR2
situat pe un element
permanent al drumului
(marginea carosabilului,
N marginea şanţului etc.) la o
distanţă determinată de la
PR
PR1 = colţul E parapet N
PR2 = marginea N, DN 59
18,0 m PR1 – PR2

UPT-Catedra de Ingineria
Prof.dr. Dănilă şi Dr. Gönczi Transporturilor 29
Schiţa locului accidentului
„ descrie şi defineşte urmele şi indiciile care se
localizează;
„ dă o imagine generală a situaţiei locului
accidentului după producerea acestuia.
„ Deseori se face o schiţă de mână la locul
accidentului şi o schiţa la scară în birou –
ambele merg în PVCFL !!!

UPT-Catedra de Ingineria
Prof.dr. Dănilă şi Dr. Gönczi Transporturilor 30
Schiţa locului accidentului - componenţă 1

„ Toate împrejurimile nemodificabile importante

pentru desfăşurarea accidentului precum:
… dispunerea străzilor
… particularităţile constructive ale drumului şi spaţiului lateral
… construcţiile şi plantaţiile alăturate drumului
… configuraţia căii de rulare (rampă, pantă, rambleu, debleu)
… mijloacele de iluminare a drumului (dacă lumina este
relevantă pentru accident)
… mijloace de semnalizare şi dirijare a circulaţiei rutiere ş.a.

UPT-Catedra de Ingineria
Prof.dr. Dănilă şi Dr. Gönczi Transporturilor 31
Schiţa locului accidentului - componenţă 2

„ Toate împrejurimile modificabile ocazional

existente în zonă şi în timpul producerii
accidentului precum:
… vehicule parcate
… suprafeţe pe carosabil cu aderenţă modificată
(mâzgă, zăpadă, gheaţă, polei, ulei, bălţi cu apă
ş.a.)
… grămezi de material antiderapant, criblură pe
carosabil, şantier în lucru ş.a.

UPT-Catedra de Ingineria
Prof.dr. Dănilă şi Dr. Gönczi Transporturilor 32
Schiţa locului accidentului - componenţă 3
„ Toate "urmele de contact" situate pe calea de rulare
şi pe suprafeţele limitrofe produse de vehiculele şi
persoanele implicate în accident şi toate "urmele de
situaţie" (poziţiile finale ale vehiculelor, persoanelor,
obiectelor căzute etc.).
„ Schiţa scenei accidentului este în general
reprezentarea în plan a elementelor din realitate
desenate proporţional, ea NU reprezintă o
reproducere picturală micşorată a realităţii fizice.
„ De obicei se folosesc reprezentări convenţionale şi
simboluri.

UPT-Catedra de Ingineria
Prof.dr. Dănilă şi Dr. Gönczi Transporturilor 33
 N „ Se decide ce urme şi puncte
trebuie localizate.
… autoturismul DACIA 1310 prin două
puncte D1 roata dreapta faţă şi D2
colţul nedeformat de pe partea
dreapta spate ;
… autoturismul VW prin două puncte
W1 şi W2 colţurile nedeformate de
pe partea dreapta ;
RL = DN 59 km 12 + 200 m
… urmele de glisare trasate de roţile
LR = M arginea V DN 59
PR la E de RL pe LR autoturismului VW prin patru
puncte A1 ;A2 ;A3 şi A4 pentru
roţile din stânga şi prin patru puncte
B1 ;B2 ;B3 şi B4 pentru roţile din
dreapta

UPT-Catedra de Ingineria
Prof.dr. Dănilă şi Dr. Gönczi Transporturilor 34
 N „ Trasarea pe schiţă a direcţiei nordului într-un
colţ situat în afara arie de reprezentare;
„ Trasarea marginilor carosabilului începând din
partea de sus a paginii, poziţia b;
„ Se consemnează denumirea drumului la
capătul de sus al carosabilului, respectiv DN
59, poziţia c;
„ Trasarea marginilor drumului lateral şi
racordarea acestora cu marginile drumului
principal, poziţia d;
„ Consemnarea denumirii drumului lateral
respectiv DC 158, poziţia e;
RL = DN 59 km 12 + 200 m
LR = Marginea V DN 59 „ Se trasează marcajul central care separă
PR la E de RL pe LR
sensurile de circulaţie poziţia f ;
„ Trasarea acostamentelor drumului, poziţia g;

UPT-Catedra de Ingineria
Prof.dr. Dănilă şi Dr. Gönczi Transporturilor 35
 N „
RL = DN 59 km 12 + 200 m
LR = M arginea V DN 59
PR la E de RL pe LR
UPT-Catedra de Ingineria
Prof.dr. Dănilă şi Dr. Gönczi
Trasarea poziţiilor finale ale
autovehiculelor.
… conturul fiecărui autovehicul printr-un
dreptunghi.
… Dacă avariat se reprezintă pe linia de
contur.
… Zona avariilor se reprezintă cu linie
frântă.
… Se indică sensul de mers înainte printr-o
săgeată ori un mic triunghi trasat în
interiorul conturului fiecărui vehicul.
… Se marchează fiecare vehicul cu o
singură literă (iniţiala denumirii firmei
producătoare). Nu este necesar să se
scrie pe schiţă numărul de înmatriculare
numele şoferului ori al proprietarului.
Aceste date se consemnează în altă
parte în raport.
… Se marchează pe schiţă punctele de
localizare D1 ; D2 ; W1 şi W2 ,poziţia h
Transporturilor 36
 N
„ Trasarea urmelor de frânare.
… Sunt urme rectilinii de glisare întrerupte
(posibil şoferul a acţionat puternic, în prima
fază, sistemul de frânare până la blocarea
roţilor şi la auzul zgomotului produs de
frecarea pneurilor cu calea de rulare a
relaxat pedala de frână după care a apăsat-
o iarăşi energic).
… Urmele sunt lungi şi rectilinii, pentru
localizare sunt necesare numai câte două
puncte, origine şi capăt pentru fiecare
segment, respectiv : A1 – A2 ; A3 – A4 ; B1
– B2 şi B3 – B4 ,poziţia i
„ Se indică sensul de deplasare către cel
RL = D N 59 km 12 + 200 m
LR = M arginea V D N 59 mai apropiat punct geografic uşor de
PR la E de RL pe LR
localizat, poziţia j

UPT-Catedra de Ingineria
Prof.dr. Dănilă şi Dr. Gönczi Transporturilor 37
 N „ Se decide asupra metodei de
măsurare a coordonatelor
punctelor de localizat. Pentru
situaţia dată, unde punctele de
localizat sunt dispuse de-a
lungul unei benzi de circulaţie
marginea vestică a
carosabilului reprezintă o
RL = DN 59 km 12 + 200 m
LR = Marginea V DN 59
PR la E de RL pe LR
excelentă linie de referinţă. Se
înseamnă această margine cu
LR, poziţia k

UPT-Catedra de Ingineria
Prof.dr. Dănilă şi Dr. Gönczi Transporturilor 38
 N „ Alegerea punctului de referinţă PR
pe linia de referinţă LR în apropiere
RL.
… Cel mai bun reper de localizare îl
constituie borna hectometrică 5 situată
la vest de marginea vestică a
carosabilului la distanţa de 28 km +
500m de originea drumului DN 59,
poziţia m
„ Se notează într-un colţ al schiţei
RL = DN 59 km 28 + 500 m
LR = Marginea V DN 59
datele de identificare ale LR, PR şi
PR la E de RL pe LR
ale altor urme ori obiecte marcate
pe aria accidentului (legendă),
poziţia n

UPT-Catedra de Ingineria
Prof.dr. Dănilă şi Dr. Gönczi Transporturilor 39
 N „
„ După acestea schiţa este pregătită pentru
R L = D N 59 km 12 + 2 00 m
L R = M argin ea V D N 5 9 „
P R la E d e R L pe L R
UPT-Catedra de Ingineria
Prof.dr. Dănilă şi Dr. Gönczi
Pe schiţă trebuie să se consemneze datele de
identificare a accidentului. Astfel în partea
superioară a reprezentării grafice se trec
următoarele:
… denumirea drumului pe care s-a produs
accidentul;
… locul pe drum unde s-a produs accidentul. Dacă
acesta este o intersecţie se indică drumul cu care
s-a intersectat, dacă nu, se indică distanţa până
la primul indicator sau alt reper fix recunoscut
(pod, bornă, cale ferată, tunel s.a.);
… localizarea geografică a zonei unde s-a produs
accidentul (localitate, judeţ) ;
… când s-a produs accidentul: ora, ziua, luna, anul.
înregistrarea măsurătorilor.
În josul paginii, se consemnează:
… numele celui care a făcut schiţa şi măsurătorile;
… numele asistenţilor (martorilor);
… data la care s-au executat acestea. Obişnuit data
este aceeaşi cu data accidentului dar uneori
măsurătorile se fac ulterior.
Transporturilor 40
Măsurători de bază
Denumirea Simbol PR Distanţa [m] Lăţimea Unghiul
marcajului Pe LR De la LR [m] [grad]
către către
1 2 3 4 5 6 7
Autoturismul Dacia
- roata dreapta faţă D1 1 22,15 N 0,80 V
- colţ dreapta spate D2 1 25,55 N 1,30 V
Autoturismul VW
- colţ dreapta faţă W1 1 22,10 N 1,20 E 0,15
- colţ dreapta spate W2 1 22,10 N 5,40 E
Urme de glisare ale autoturismului VW A1 1 15,40 S 3,00 E
A2 1 3,20 S 2,65 E
A3 1 3,30 N 2,50 E
A4 1 20,40 N 1,75 E
B1 1 11,00 S 7,30 E 0,15
B2 1 3,80 S 4,00 E
B3 1 7,20 N 3,90 E
B4 1 20,50 N 3,05 E
UPT-Catedra de Ingineria
Prof.dr. Dănilă şi Dr. Gönczi Transporturilor 41
Localizare prin triangulaţie

Stâlpul 235

PR1 = stâlpul 234 la S de DN 59

PR2 = stâlpul 235 la S de DN 59
Stâlpul 234 50,0 m PR1 – PR2
UPT-Catedra de Ingineria
Prof.dr. Dănilă şi Dr. Gönczi Transporturilor 42
Tabel cu datele măsurate
Denumirea marcajului Simbol Distanţa până la [m] Observaţii

PR1 PR2

1 2 3 4 5

Autoturismul Ford : F1 26,30 44,20

- colţul dreapta spate
- colţul dreapta faţă
F2 27,04 38,50

Autoturismul Audi: A1 44,60 11,30

- colţul dreapta faţă
- colţul dreapta spate
A2 48,60 5,70

Marginea S, DN 59 4,20 9,40

UPT-Catedra de Ingineria
Prof.dr. Dănilă şi Dr. Gönczi Transporturilor 43
Elementele ce trebuie măsurate
„ Toate probele utile de la locul accidentului să fie localizate şi listate în
tabel. Ordinea de înscriere nu este semnificativă dar pentru a evita
eventualele scăpări trebuie localizate cu predilecţie următoarele categorii
de probe:
… vehiculele implicate în accident;
… vehiculele aflate temporar la locul accidentului;
… corpurile victimelor aflate în afara vehiculelor inclusiv ale animalelor;
… deteriorările carosabilului (cioplituri, gropiţe, destratificări ale
îmbrăcămintei de uzură, urme de traseu ori de imprimare pe
suprafaţa căii de rulare) ;
… urmele lăsate de pneuri ;
… obiecte ale victimelor căzute pe carosabil ;
… părţile desprinse de la vehicule ;
… aria depunerilor de pe caroserie, materiale căzute din vehicule, stropi,
picături, dâre de lichide provenite de la vehicule ;
… aria de răspândire a cioburilor.

UPT-Catedra de Ingineria
Prof.dr. Dănilă şi Dr. Gönczi Transporturilor 44
Măsurători speciale
„ Probleme speciale de localizare şi măsurare:
… În general urmele de glisare prin două puncte:
origine şi capăt.
… Urmele de deviere:
„ Trebuie determinată măcar curbura lor;
„ Şi mai bine dacă documentăm forma lor reală prin
măsurători detaliate

UPT-Catedra de Ingineria
Prof.dr. Dănilă şi Dr. Gönczi Transporturilor 45
Documentarea formei unei curbe
„ Două metode diferite:
… Se definesc puncte intermediare echidistante pe
curbă (la 3 – 6 m unele de altele) şi se
documentează poziţiile acestora.
… Se definesc puncte echidistante pe LR (la 3 – 6
m unele de altele) şi se măsoară distanţa curbei
faţă de aceste puncte.

UPT-Catedra de Ingineria
Prof.dr. Dănilă şi Dr. Gönczi Transporturilor 46
 DN 59

Documentare detaliată curbe

Depuneri
LR

„ G - T2 prin împărţirea curbei cu

puncte echidistante
„ B1 – B2 şi A1 – A2 – A3 – A4
Podeţ

prin generarea unei reţele

RL

PR
bazat pe LR (S1, S2, etc. şi N1,
N2 şi N3

UPT-Catedra de Ingineria
RL = colţul S parapet E
Prof.dr. Dănilă şi Dr. Gönczi Transporturilor 47
LR = marginea E, DN 59
PR la V de RL pe LR
 Tabelul centralizator
Punct de Distanţa [m] Lăţi-mea Unghi.
referinţă
Denumirea marcajului Simbol Pe LR De la LR [m] [grad]
către
către
1 2 3 4 5 6 7
Autoturismul C:
- colţul dreapta faţă C1 1 16,60 N 0,20 E
- colţul dreapta spate C2 1 20,80 N 2,20 V
Autovehiculul T:
- colţul dreapta faţă T1 1 16,20 S 3,60 V
- roata dreapta spate T2 1 12,10 S 4,20 V
Urme de derapare autov. C :
-urmă roata dreapta spate:
- originea urmei A1 1 16,70 S 0,30 E
- intersecţia cu marginea drum. - poziţia A2 1 7,40 S 0,00
la angaj. maxim
B2 1 7,30 N 3,90 V
Autovehiculul T : - originea urmei roata dreapta spate G 1 4,50 N 0,10 V
Perimetrul ariei materialului depus D1 1 12,20 N 4,10 V
D2
UPT-Catedra 1
de Ingineria 10,40 N 4,80V
Prof.dr. Dănilă şi Dr. Gönczi Transporturilor 48
 Marcajul Cota pe linia Distanţa faţă de LR [m] şi sensul Observaţii
de referinţă Curba A Curba B Curba G

1 2 3 4 5 6
N1 3,0 1,1 V 2,1 V 6,3 V

N2 6,0 1,1 V 3,3 V -

N3 9,0 0,7 V - -

P.R. 0 0,6 V 1,4 V 6,1 V

S1 3,0 0,3 V 0,9 V 5,9 V

S2 6,0 0,1 V 0,4 V 5,5 V

S3 9,0 0,2 E 0,2 V 5,0 V

S4 12,0 0,3 E - -

S5 15,0 0,4 E - -

UPT-Catedra de Ingineria
Prof.dr. Dănilă şi Dr. Gönczi Transporturilor 49
Determinarea curburii unui arc de cerc
„ Urmele curbe pot fi asimilate cu nişte arce de cerc.
„ Raza de curbură a cercului respectiv se determină
măsurând mai întâi distanţa între punctele extreme
ale urmei (coarda AB) şi săgeata la mijlocul coardei.

S/2

UPT-Catedra de Ingineria
Prof.dr. Dănilă şi Dr. Gönczi Transporturilor 50
Măsurători adiţionale
„ distanţa între obiecte;
„ elementele geometrice ale drumului;
„ caracteristicile ale urmelor lăsate de pneuri;
„ caracteristicile ale stricăciunilor produse căii
de rulare;
„ măsurători pe verticală;
„ măsurători ale elementelor care au
obstrucţionat câmpul vizual

UPT-Catedra de Ingineria
Prof.dr. Dănilă şi Dr. Gönczi Transporturilor 51
 Distanţa între obiecte
N
„ reprezintă distanţa cea
mai mică între două
LR = marginea V Siret Str. Siret
PR x marginilor V Siret, S Putna

părţi ale lor (deformate

ori nedeformate)
Str. Putna
învecinate şi nu
distanţa între punctele
lor de localizare sau
între centrele de masă

UPT-Catedra de Ingineria
Prof.dr. Dănilă şi Dr. Gönczi Transporturilor 52
Elemente geometrice ale drumului
„ Se măsoară unele dimensiuni ale drumului
precum:
… lăţimea părţii carosabile;
… lăţimea acostamentelor şi a trotuarelor;
… lăţimea benzilor de circulaţie
… caracteristicile curbei ş.a.

„ Aceste date se înregistrează, uzual, pe schiţa

locului accidentului
UPT-Catedra de Ingineria
Prof.dr. Dănilă şi Dr. Gönczi Transporturilor 53
Caracteristici ale urmelor lăsate de pneuri
„ Consemnarea, uzuală, numai a datelor de localizare a
punctelor extreme (origine şi sfârşit) nu este suficientă. Când
se cercetează locul accidentului trebuie să se stabilească
următoarele caracteristici ale urmelor:
… tipul urmei lăsată de fiecare pneu;
… originea şi capătul fiecărui segment de urmă;
… distanţa pe care fiecare roată a lăsat urmă vizibilă;
… identificarea roţii care a trasat urma şi stabilirea sensului de deplasare

UPT-Catedra de Ingineria
Prof.dr. Dănilă şi Dr. Gönczi Transporturilor 54
„ Tipul urmelor lăsate de pneuri este evidenţiată, în
general, de configuraţia dungilor pe care le conţin.
„ Când dungile sunt paralele cu direcţia urmei,
înseamnă că roata nu a alunecat lateral şi urma
este tipică de glisare.
„ Când dungile sunt oblice ori transversale înseamnă
că roata a alunecat lateral iar urma este de deviere.
„ Dungile oblice şi transversale (care indică
alunecarea laterală a pneului) vor fi consemnate
prin indicarea unghiului de înclinare a lor faţă de
direcţia principală a urmei.

UPT-Catedra de Ingineria
Prof.dr. Dănilă şi Dr. Gönczi Transporturilor 55
Urmă de deviere documentată
„ Roata a fost
accelerată sau
frânată?

„ Frânată!!!

UPT-Catedra de Ingineria
Prof.dr. Dănilă şi Dr. Gönczi Transporturilor 56
Deteriorări ale căii de rulare
„ Deteriorările produse carosabilului ca urmare a
acţiunii agresive a unor părţi metalice tari ale
vehiculului, deformate în timpul producerii
accidentului (scobituri, cioplituri, zgârieturi, răzuiri
etc.) se localizează, în general, printr-un singur
punct amplasat în mijlocul urmei respective. Acesta
se notează cu o literă pe schiţă.
„ Pentru indicarea trăsăturilor specifice ale acestor
urme se execută o mică schiţă care arată
configuraţia lor.

UPT-Catedra de Ingineria
Prof.dr. Dănilă şi Dr. Gönczi Transporturilor 57
Exemplu

UPT-Catedra de Ingineria
Prof.dr. Dănilă şi Dr. Gönczi Transporturilor 58
Exemplu (continuare)
Denumirea deteriorării Simbol Lungime [mm] Lăţime [mm] Adâncime [mm]

Scobitură îngustă (şliţ) 1 153 13 1,6

Răzuire 2 275 13 0

Răzuire 3 381 8 0

Zgârietură 4 127 25 0

Scobitură îngustă 5 178 19 6

Răzuire 6 104 3 0

Cioplitură 7 254 38 3,5

UPT-Catedra de Ingineria
Prof.dr. Dănilă şi Dr. Gönczi Transporturilor 59
Măsurători referitoare la urme şi indicii
care nu sunt în planul carosabilului
„ Măsurători pentru localizarea unor urme ori indicii situate la
înălţimi diferite de planul căii de rulare, de exemplu:
… înălţimea urmelor de lovire produse de vehicul pe un panou, grilaj,
balustradă, pod, pasarelă, copac, stâlp, construcţie ş.a.;
… înălţimea obstacolelor care au ecranat temporar câmpul vizual al
persoanelor implicate în accident;
… diferenţa de nivel între punctele de decolare şi de aterizare când
vehiculului s-a deplasat în zbor.
„ Urmele de coliziune înalte se înregistrează, de regulă, prin
două cote:
… distanţa de la sol până la partea cea mai de jos a urmei
… şi distanţa de la sol până la partea cea mai de sus a ei.
„ Măsurătorile făcute se notează pe schiţa ariei accidentului
lângă punctul de localizare a obiectului lovit de vehicul.

UPT-Catedra de Ingineria
Prof.dr. Dănilă şi Dr. Gönczi Transporturilor 60
 UPT-Catedra de Ingineria
Prof.dr. Dănilă şi Dr. Gönczi Transporturilor 61