1.

Care era, în conformitate cu informațiile lui Strabo (care îl urmează îndeaproape pe

Poseidonios), relația dintre rege și marele preot în lumea geto-dacă și pe ce se
fundamenta aceasta.

Regele și preot, era adorat ca un zeu de inițații în misterele sale. Se pot indentifica trei
expresii:
a. Identificarea, omologarea sau confuzia dintre zeu, rege și mare preot,
b. Tendința de a diviniza regii,
c. Importanța marelui preot.
Strabon este reprezentant al primei categorii.
După părerea sa, Zalmoxis a fost un sclav al lui Pitagora, de la care aflase unele științe
ale cerului. Zalmoxis a călătorit până în Egipt și a aflat anumite mituri egiptene. Îl convinge
pe rege să îl ia ca asociat la guvernare.

2. Care sunt elementele care au permis unor autori, precum Henri Hubert sau Ioan
Coman, să deducă un paralelism funcțional între clasa sacerdotala geto-dacă și cea
a druizilor.

3. În ce a constat opera civilizatoare și de organizare religioasă pe care a realizat-o

Deceneu, în conformitate cu informațiile lui Iordanes.

Iordanes descrie opera civilizatoare a lui Deceneu în termeni extravaganți: Când el a

văzut că goții „îl ascultau în toate și că erau înzestrați cu o inteligență naturală, îi învață
aproape toată filozofia, căci el era un maestru renumit în această materie. Îi învață logica și
reuți să-i facă abili în gândire și superiori altor popoare.