UNIVERSITATEA „DANUBIUS” DIN GALAŢI

DREPT INTERNAȚIONAL PUBLIC I

Prof.univ.dr. Jana MAFTEI

 1. NOŢIUNI INTRODUCTIVE DE
DREPT INTERNAŢIONAL
PUBLIC

1.4. EVOLUŢIA DREPTULUI

INTERNAŢIONAL PUBLIC
Conținutul cursului

1. Noţiuni introductive de drept internațional public

2. Ordinea juridică internațională și izvoarele dreptului
internaţional public
3. Principiile fundamentale ale dreptului internaţional
contemporan

4. Subiectele dreptului internaţional public

5. Teritoriul în dreptul internaţional

6. Dreptul tratatelor internaţionale

 1. NOŢIUNI INTRODUCTIVE
DE DREPT INTERNAŢIONAL
PUBLIC

1. NOŢIUNI INTRODUCTIVE DE DREPT

INTERNAŢIONAL PUBLIC

1.3. Raportul
1.1. Definiţia şi 1.4. Evoluţia
1.2. Particularităţile între dreptul
obiectul dreptului dreptului
dreptului internaţional
internaţional internaţional
internaţional public public şi dreptul
public public
intern al statelor
 1. NOŢIUNI INTRODUCTIVE
DE DREPT INTERNAŢIONAL
PUBLIC

1.4. GENEZA ŞI EVOLUŢIA DREPTULUI

INTERNAŢIONAL PUBLIC - a

 Nevoia statornicirii unor norme de conduită după care

statele să se orienteze în relaţiile dintre ele.
 Dreptul internaţional public (sau dreptul ginţilor – jus inter
gentes, jus gentium – cum a fost numit în trecut) a devenit
ramură autonomă a dreptului odată cu apariţia statelor
naţionale în sec. al XVI-lea şi al XVII-lea.
 Problema stabilirii unor reguli care să guverneze relaţiile
dintre state s-a pus încă din antichitate.
 Aceste reguli s-au dezvoltat odată cu evoluţia societăţii
internaţionale şi creşterea complexităţii problemelor
internaţionale.
 1. NOŢIUNI INTRODUCTIVE
DE DREPT INTERNAŢIONAL
PUBLIC

1.4. GENEZA ŞI EVOLUŢIA DREPTULUI

INTERNAŢIONAL PUBLIC - b
 Unele instituţii ale acestui drept au fost create încă din Antichitate.
 Cu titlu de exemplu menţionăm următoarele:
- încă din sec. al VI-lea î.Hr., statele Chinei antice au încheiat un tratat
referitor la renunţarea la război şi rezolvarea diferendelor dintre ele cu
ajutorul unui arbitru;
- în India, Legile lui Manu (elaborate în sec. al V-lea î.Hr.) consemnează
existenţa unor misiuni diplomatice ad-hoc, iar tratatele erau considerate
sacre, încheindu-se cu pronunţarea unui jurământ religios;
- din Egiptul Antic amintim Tratatul sublim, cel mai vechi tratat
internaţional,un tratat de prietenie şi alianţă, încheiat în 1296 î.Hr. între
Ramses II şi Hattusil III, regele hitiţilor;
- Grecia Antică a rămas în istorie printr-o serie de instituţii rudimentare ale
dreptului internaţional public (solii erau inviolabili, războaiele erau
precedate de o declaraţie şi de anumite forme solemne etc.);
- Roma antică a exercitat o influenţă profundă asupra istoriei dreptului
internaţional; exista, de exemplu un drept roman al păcii şi al războiului;
Imperiul Roman a dezvoltat considerabil practica tratatelor cu naţiunile
terţe (tratate de prietenie, de ospitalitate sau de alianţă) ce conţineau adesea
clauze de reglementare a diferendelor; exista ius gentium ca ansamblu de
norme juridice care reglementau relaţiile sociale dintre cetăţenii romani şi
peregrini.
 1. NOŢIUNI INTRODUCTIVE
DE DREPT INTERNAŢIONAL
PUBLIC

1.4. GENEZA ŞI EVOLUŢIA DREPTULUI

INTERNAŢIONAL PUBLIC - c

 În Evul Mediu:
- se dezvoltă practica tratatelor internaţionale şi folosirea
arbitrajului;
- se stabilesc unele reguli referitoare la purtarea războaielor.
 În Europa secolului al XV-lea apar primele misiuni
diplomatice permanente create de către Veneţia.
 Odată cu formarea statelor moderne (sec. al XVI-lea), se
conturează dreptul internaţional clasic, ca drept interstatal,
expresie a suveranităţii statelor.
 Un rol important în dezvoltarea dreptului internaţional l-au
avut lucrările lui Hugo Grotius (1583-1645), considerat
părintele dreptului internaţional modern (lucrarea sa „De iure
belli ac pacis” constituie o sinteză fundamentală a dreptului
internaţional clasic).
 1. NOŢIUNI INTRODUCTIVE
DE DREPT INTERNAŢIONAL
PUBLIC

1.4. GENEZA ŞI EVOLUŢIA DREPTULUI

INTERNAŢIONAL PUBLIC - d
 Evenimente istorice importante au marcat dezvoltarea
dreptului internaţional, până la dreptul internaţional
contemporan:
- PACEA DE LA WESTPHALIA – a pus capăt războiului de 30 de
ani (1618-1648) şi care a stabilit un sistem de pace şi cooperare în
Europa, bazat pe tratate între state suverane; a durat 100 de ani,
fapt pentru care acest moment este considerat punctul de plecare al
dreptului internaţional modern, ce are ca fundament principiul
suveranităţii;
- REVOLUŢIA FRANCEZĂ -1789) a exercitat , la rândul său o
mare influenţă asupra dreptului internaţional; prin „Declaraţia
asupra dreptului ginţilor” redactată de abatele Grégoire se afirma
dreptul fiecărei naţiuni de a-şi organiza şi schimba forma de
guvernare, dreptul de a-şi hotărî soarta;
- DECLARAŢIA DE INDEPENDENŢĂ A S.U.A. din 1776
constituie un alt moment important prin care se realizează prima
afirmare explicită a dreptului popoarelor de a-şi hotărî singure
soarta;
 1. NOŢIUNI INTRODUCTIVE
DE DREPT INTERNAŢIONAL
PUBLIC

1.4. GENEZA ŞI EVOLUŢIA DREPTULUI

INTERNAŢIONAL PUBLIC - e
 ACTUL FINAL AL CONGRESULUI DE LA VIENA (1815) a pus
capăt războaielor napoleniene; reprezintă un document de mare
importanţă pentru dreptul internaţional; prin acest document s-a stabilit
un sistem politic şi economic de cooperare în Europa; Actul Final
conţine şi un ansamblu de reguli privind dreptul diplomatic,
condamnarea comerţului cu sclavi, a proclamat principiul libertăţii
navigaţiei pe fluviile internaţionale, a recunoscut neutralitatea
permanentă a Elveţiei etc.
 CONGRESUL DE LA PARIS (1856) realizează prima codificare a
normelor juridice relative la războiul maritim, stabileşte regimul juridic
al Dunării , ca fluviu internaţional şi consacră neutralizarea Mării
Negre;
 Apariţia în secolul al XIX-lea a primelor organizaţii internaţionale sau
uniuni administrative, iar în secolul al XX-lea crearea celor două
organizaţii universale, Societatea Naţiunilor (1920) şi Organizaţia
Naţiunilor Unite (1945), cu funcţii şi competenţe multiple, cu organe şi
organisme, acoperind prin activitatea lor zone importante ale dreptului
internaţional contemporan şi contribuind substanţial la dezvoltarea sa,
îndeosebi prin codificare şi jurisprudenţa tribunalelor internaţionale.
 1. NOŢIUNI INTRODUCTIVE
DE DREPT INTERNAŢIONAL
PUBLIC

1.4. GENEZA ŞI EVOLUŢIA DREPTULUI

INTERNAŢIONAL PUBLIC - f
 Prin Convenţiile de la Haga din 1907 se realizau
progrese importante în reglementarea mijloacelor de
rezolvare paşnică a diferendelor, fiind tratate pe larg
procedurile de conciliere şi de anchetă şi înfiinţându-se
Curtea Permanentă de Arbitraj care funcţionează şi
astăzi.
 În aceeaşi perioadă se semnalează şi apariţia primelor
reglementări convenţionale pentru sancţionarea unor
infracţiuni care afectau întreaga comunitate
internaţională: „Convenţia privind protecţia cablurilor
telefonice submarine” (1884), „Aranjamentul referitor
la reprimarea publicaţiilor obscene” (1890) sau
„Convenţia asupra opiumului” (1912).
 1. NOŢIUNI INTRODUCTIVE
DE DREPT INTERNAŢIONAL
PUBLIC

1.4. GENEZA ŞI EVOLUŢIA DREPTULUI

INTERNAŢIONAL PUBLIC - g

 Paralel cu dezvoltarea dreptului internaţional se dezvoltă şi

ştiinţa dreptului internaţional, o serie de tratate sau manuale
bucurându-se de o circulaţie largă şi un deosebit prestigiu .Între
acestea sunt de menţionat lucrările elaborate de :
 E.de Vattel- Dreptul popoarelor (1758),
 G.F.Martens- Studiul noului drept al Europei bazat pe tratate şi
cutume (1789), în care se foloseşte pentru prima oară termenul
de „drept internaţional „,
 F.Liszt- Dreptul internaţional în prezentare sistematică (1898),
 L.Oppenheim – Drept internaţional (2 volume, 1905-1912),
 P.Pradier – Fodere – Tratat de drept internaţional public
european şi american (8 volume, 1882-1896).
 Perioada de după primul război mondial cunoaşte un proces de
reînnoire atât în planul principiilor de drept internaţional care
guvernează relaţiile dintre state, cât şi în reglementarea concretă
a unor probleme de drept internaţional.
 1. NOŢIUNI INTRODUCTIVE
DE DREPT INTERNAŢIONAL
PUBLIC

1.4. GENEZA ŞI EVOLUŢIA DREPTULUI

INTERNAŢIONAL PUBLIC - h
 Perioada istorică contemporană consemnează reguli de drept internațional
convenite de întreaga comunitate internațională, în domenii considerate
importante, raporturile dintre state bazându-se pe regulile de drept internaţional
stabilite pe baza acordului între acestea.
 În prezent, dreptul internaţional public are un profund caracter umanitar, s-au
dezvoltat norme privind drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului,
eliminarea diferitelor discriminări între oameni, garantarea drepturilor
minorităţilor etc.
 Dreptul internaţional este chemat să reglementeze domenii noi ale activităţii
umane, cum sunt:
- folosirea energiei nucleare în scopuri paşnice,
- activitatea spaţială,
- protecţia mediului înconjurător
- explorarea şi folosirea resurselor naturale ale spaţiilor submarine din zona
internaţională.