Padurea

Pădurea reprezintă o suprafață mare de teren dominată de arbori.[1] În sens mai larg, se referă la
arborii care fac parte din acest ansamblu, împreună cu numeroase specii
de plante, mușchi, ciuperci, ierburi, arbuști etc. și de animale care cresc aici.[2] Numeroase alte
definiții mai precise ale termenului sunt utilizate în întreaga lume, luând în considerare factori
precum densitatea copacilor, înălțimea acestora, gradul de acoperire a terenului, situația legală și
funcția ecologică.[3][4][5] Conform definiției Organizației pentru Alimentație și Agricultură folosită pe
scară largă,[6] în 2006 pădurile au acoperit 4 miliarde de hectare, respectiv aproximativ 30% din
suprafața mondială a uscatului.
Soluri podzolice, tipul de soluri acide. Format prin procesul de podzolizare, transformarea de la roca
mamă sub influența de hidroliză acidă, îndepărtarea de nămol, cu două, și metal trivalent din
orizonturile superioare eluvial de profilul de sol în illuvial (ca urmare a migrației de organo-minerale
compuși și lessivage – scurgerea de particule de argilă de la superior la inferior liber distrugerea
preliminar de aluminosilicați) și acumularea relativă de siliciu în ele. Podzolice apare în roci de orice
cereale (mecanic), s-a încheiat atunci când orizontul de suprafață de sol sunt uneori excesiv de
umed, acid și apă regimul de spălare. Solurile podzolice au fost descris pentru prima data de
Dokuchaev (1879), în provincia Smolensk. Caracterizat de profil acide, sol diferențiată, epuizarea a
orizonturilor superioare ale metalelor nămol și trivalent, îmbogățirea relativă de dioxid de siliciu, de
mică putere eluvial-humus orizont, sau chiar lipsa acesteia (în humus predomină peste fulvici humic
acizi). Orizonturile de profil din soluri podzolice emite: A0 (așternut) – putere de 1–10 cm; A1
(eluvial-humus) – 1–20 cm, structura gri, sub formă de pulbere, adăugarea de vrac, contine 1-6% din
humus, A2 (podzolice ) – 2–20 cm (uneori mai mult), gri deschis (aproape alb) de culoare, plus
lamelar, friabil, argilos și solurile argiloase conțin podzolice cereale orshteynovye B (illuvial) – 10–
50 cm grosime și mai greu pe textura decât orizonturile superioare, maro, cu krupnomnogogrannoy,
structura rar prismatic, C (materialul de bază).
În zona de pădure (Europa de Nord, Siberia, Orientul Indepartat, Europa Centrală și de Sud
Canada, nord-estul SUA), solurile podzolice sunt subtipuri: gleepodzolistye, podzolice, SOD-
podzolice și Soddy-palid-podzolice. Există incluziuni interzonal de subtipuri asociate cu
particularitățile locale de formare a solului. Vom descrie solurile podzolice subtropicale si tropicale
din bazinul Amazonului, în zonele tropicale din Asia și Africa, Uniunea Sovietică – în Colchis. În
funcție de natura rocii mamă și unele caracteristici ale subtipurilor moderne și relicte formarea solului
solurile podzolice sunt împărțite în genuri și specii.
În zonele forestiere de soluri podzolice sunt principalele domenii de teren agricol silvicultură și
folosesc. Zonele cu argilă și soluri podzolice (lut) sunt furnizate cu privire la umiditate (în ani umede
pot obturarea hidrică a culturilor de iarnă), deficitul cel mai profund de umiditate a solului observat
distribuția dimensiunea de lumină și de secetă. În solurile podzolice expedient var, aplicarea de
îngrășăminte organice și minerale. Efectiv utilizate în scopuri forestiere, pentru cultivarea produselor
agricole culturi.