PROGRAMARE SAS

1. Crearea setului de date ”consum” dintr-un fișiser extern .csv:

2. Crearea setului de date ”fructe” dintr-un fișier extern .csv:

3. Crearea setului de date ”produse” dintr-un fișier extern .csv:

4. Crearea și folosirea de formate definite de utilizator (tabela produse2):

5. Afișarea Clientului și Furnizorului din tabela ”produse2” pentru produsele cu prețul mai
mare de 2.5:
6. Sortarea si afișarea tabelei ”produse2” după Furnizor (a-z):

7. Afișarea produselor din tabela “produse” de la Fornetti și Petru cu un preț mai mic de 5:
8. Afișarea produselor în echivalent boabe din tabela “consum”:

9. Pe baza tabelei “produse” s-a creat o nouă tabelă denumită “produse3” care conține
coloanele Client, Articol și Pret pentru Fornetti, Luca, Matei și Petru:
 10. Afișarea consumului de mere și caise din tabela “Fructe” în anii 2017 și 2018.

11. Afișarea cantității medie de produse consumate pe baza tabelei ”produse”:

Cantitatea medie de produse consumată a fost de 62.33 kg;

Jumătate din cantitățile consumate au fost sub 50 de kilograme, iar jumătate peste această
valoare; rezultatele au fost interpretate pentru un nivel de semnificație de 90%, limita inferioară a
intervalului fiind 48.56, iar cea superioară 76.1;
12. Crearea unui grafic cu bare verticale cu datele din tabela ”produse” care arată frecvența
distribuției pentru furnizor și, în cadrul fiecărei coloane, distribuția pentru articol.

13. Statistici detaliate pentru consumul de cereale din tabela ”consum” pentru perioada 2015-
2018 utilizând ”UNIVARIATE”:
 Cantitatea medie de produse din cereale consumată în perioada 2015-2018 este 182.89.
Abaterea standard este de 27.24, asadar coeficientul de variatie este 14.89%(<35%) ceea ce
înseamnă că seria de date este omogenă. Valorile coeficienților de asimetrie și de boltire indică
faptul că distribuția este aproape perfect simetrică și mezocurtică. Jumătate din cantitățile consumate
au fost sub 182.6 kilograme, iar restul peste. Doar 10% din cantități au avut valori peste 211.2.

14. Simigeria Luca a deschis noi pizzerii în București, Constanța și Galați. Sunt disponibile
date referitoare la numărul de produse vândute în luna Aprilie și la angajații din fiecare
oraș. Se va realiza o joncțiune INNER JOIN prin utilizarea procedurii SQL.
15. Raport pe baza tabelei ”produse” pentru vânzările fiecărui furnizor în parte și vânzările
totale ale tuturor furnizorilor.
16. Fuziune pe baza unei corespondențe unu-la-unu pentru tabelele ”consum” și ”fructe”:
17. Scrierea coloanelor ”Client” și ”Furnizor” din tabela ”produse” cu litere de tipar utilizând
masivele:
 Sas Enterprise Guide

1. Se importă în SAS foaia de calcul SAS GUIDE.xlsx

2. Se alege categoria numerică pentru coloana cantitate.

3. Se obține tabela Sas

4. Adăugăm un filtru pentru prețul unitar al produselor, astfel încat să se

afișeze doar acelea cu prețul unitar mai mic de 4 unități și un filtru pentru
cantitate de mai mult de 60 de produse solicitate.
Interogarea rezultată

5. Să se realizeze o interogare ce va afișa clienții ce doresc produse în

primele 3 luni ale anului.

6. Vom selecta o joncțiune internă (inner join) care să facă legătura între
produsele din tabela SAS GUIDE2 și Articolele din tabela SAS GUIDE1
7. În interogarea finală vom afișa Produsele(Articolele), prețurile unitare și
cantitatea vandută in ianuarie, februarie și martie.

8. Dorim să avem o interogare cu parametru, al veniturilor. Aplicăm filtrul

necesar.
Ne dorim ca valoarea veniturilor sa fie mai mare decat 250 unități
 Observăm că avem o singur articol în interogare, a cărui valoare este de 350
unități.

9. Dorim să efectuăm un raport, pentru aceeași interogare, dar să se afișeze

comenzile care au o valoare totală mai mare de 150 de unități.

Observăm că cea mai mare valoare este de 350 unități monetare, pentru o
comandă de pizza de 70 de bucăți, iar cea mai mica este de 160 unități monetare
pentru o comandă la plăcinte de 40 de bucăți.

10.Dorim să realizăm un grafic de timp line plot, în care să fi reprezentate

articolele comandate pe axa OX și valoarea totală a comenziilor pe axa OY.
 Observăm că produsele care aduc cele mai mari venituri sunt Pizza (350 u.m.),
în timp ce produsele care aduc cele mai mici venituri sunt pateurile (120 u.m.).

11. Dorim să realizăm un graphic de timp scatter plot, în care să fie afișate
numarul de produse comandate pe axa OY și clienții ce au efectuat
comenziile pe axa OX.
 Observăm
că cele mai
mari
comenzi
provin de
la clienții
Matei și
Petru (120
buc.), iar cea mai mica comandă a fost înregistrată tot de Matei (25 buc.).

12. Dorim să efectăm și un table de frecvență pe baza prelucrării statistice,

pentru campurile articol pe axa OX și cantitate pe axa OY.
 Observăm că produsele Covrigi au fost solicitate în cea mai mare cantitate (120
buc.), în 2 comenzi diferite, iar cea mai mica comandă a fost înregistrată de
plăcinte(25 buc.).

13. Vom efectua o analiză statistică avand parametrii valoare si luna ca

variabile analizate, și clasificatorii fiind furnizorul si articolul comandat.
 Observăm ca furnizorul Boromir ne-a furnizat comenzi în valoare medie de 135
bucăți de covrigi, iar plăcinte în valoare medie de 200 bucăți

În privința furnizorului Onix,

observăm că

acesta ne-a
furnizat cea mai mare
comandă cantitativă,
350 bucăți pizza, în
luna a 3-a, și o altă
comandă de 250 bucăți pizza în luna a 2-a.

14. Dorim să înlocuim veniturile din coloana valoare, cu 4 intervale de

mărimi egale.
 Primul interval va avea o valoare mai mica de 100, exclusiv, al doilea interval
între 100 inclusiv si 200 exclusiv, al 3-lea interval între 200 inclusiv și 300 exclusiv,
iar al 4-lea între 300 inclusiv și 400 exclusiv.

15. Vrem să realizăm un document compus care să conțină un raport sub formă
de listă, și o listă simplă. Titlul va fi denumit “Document compus”.

Observăm compunerea celor două documente.

 16. Vom defini un stil pentru formatul rezultatelor. Acesta va avea Text
size de 14 pct, text style Bold italoc, tet color black, background color blue-
marine

Se importa in SAS foaie de

calcul “Date” din fios
Tu

ri”.
1. Se importa in SAS foaie de
calcul “Date” din fisierul
Excel “Costuri”.S
oe des
o