RIDICAREA CURBELOR CARACTERISTICE

PENTRU VENTILATORUL CENTRIFUGAL

NOŢIUNI TEORETICE

Scopul lucrării este ridicarea curbelor caracteristice de funcţionare pentru

ventilatorul centrifugal (asemănător celor ale pompei centrifugale). La turaţia dată,
determinată de motorul de antrenare, ventilatorul vehiculează un debit Q, transmiţând
gazului energie.
Fluidul de lucru fiind lipsit de greutate, se lucrează cu energia specifică
transmisă unităţii de volum (1 m3),

E 1 ⎛ mV 2 ⎞ ρV 2
= ⎜⎜ + pV ⎟⎟ = +P
V v⎝ 2 ⎠ 2

Presiunea totală δpt reprezintă energia transmisă de ventilator unităţii de volum

de gaz, între intrare şi ieşire (analog înălţimii de pompare).
Presiunea totală δpt se calculează ca diferenţa între energia volumică la ieşire şi
energia volumică la intrare.

⎛ ρV 2 ⎞ ⎛ ρV 2 ⎞ ρ
δp t = ⎜⎜ + p ⎟⎟ − ⎜⎜ + p ⎟⎟ = (Ve2 − Vi2 ) + p e − p i (1)
⎝ 2 ⎠e ⎝ 2 ⎠i 2

Presiunea totală depinde de debit, iar curba δpt este caracteristica de sarcină a
ventilatorului. Dacă se măsoară debitul, din el se deduc vitezele Ve = Q/Ae
respectiv Vi = Q/Ai.
Se măsoară în acelaşi timp şi diferenţa de presiune între ieşire şi intrare cu care
formula (1) determină presiune totală. Se obţine astfel un punct în planul {Q, δpt}.
Se repetă procedeul pentru diferite debite iar prin punctele obţinute se trasează
curba caracteristică.
Puterea hidropneumatoică transmisă de ventilator gazului este
Ph = Qδp t (2)
Puterea mecanică P necesară la arbore este mai mare decât Ph, deoarece trebuie
să acopere şi pierderile. Randamentul ventilatorului este
Ph
η= (3)
Pel
Randamentul depinde şi el de debit. Reprezentarea funcţiilor P = f2(Q) şi
η = f3(Q)constituie curbele caracteristice ale puterii, respectiv randamentului.
 Dacă nu se poate măsura puterea mecanica atunci se măsoară puterea electrică
Pel absorbită de motorul de antrenare. Raportul Ph/Pel reprezintă randamentul
ansamblului motor - ventilator şi este egal cu produsul randamentelor celor două
maşini.
Astfel, randamentul agregatului este
Ph Ph P
η ang = = = ηη M (4)
Pel P Pel

DESCRIEREA APARATULUI ŞI PRINCIPIUL DE FUNCŢIONARE

Instalaţia se compune din tubul de aspiraţie (1) de diametrul D şi ventilatorul

centrifugal (2). Secţiunea de intrare în ventilator are diametrul Di iar secţiunea de
ieşire (refulare) (3), dreptunghiulară de lăţime b, poate fi obturată parţial sau total de o
clapetă culisanta. Ea lasă deschisă o fereastră de înălţime y. Ventilatorul este antrenat
de electromotorul (4)

Tubul Pitot-Prandtl (5), racordat la micromanometrul cu tub înclinat (6) serveşte la

măsurarea vitezei locale. Fiind aşezat în axul tubului de aspiraţie el măsoară viteza
maximă (necesară calculului debitului). Manometrul diferenţial (7) măsoară diferenţa
între presiune de refulare şi cea de la aspiraţie din secţiunea de diametru Di. La
alimentarea electromotorului de antrenare se află conectate voltmetrul (8) şi
ampermetrul (9) ale căror indicaţii servesc la calculul puterii electrice (în lipsă unei
truse wattmetrice)
 MODUL DE LUCRU ŞI PRELUCRAREA REZULTATELOR

Se cuplează la reţea motorul electric.

Clapeta de la gaura de refulare a ventilatorului se poate fixa în diferite poziţii de la
complet deschisă ymax = 250 mm până la complet închisă y = 0 (mers în gol, adică
Q = 0). Pentru fiecare poziţie se măsoară şi se înscriu în tabel:

- Poziţia clapetei, prin deschiderea y

- Denivelarea δh a manometrului diferenţial, care indică diferenţa de presiune între
ieşire şi intrare.
- Denivelarea δl la manometrul diferenţial înclinat cu unghiul racordat la tubul
Pilot-Prandtl, având lichid manometric de densitate ρm.
- Tensiunea de alimentare U
- Intensitatea curentului I
Se porneşte de la clapetă complet deschisă şi se măsoară în cel puţin 8 poziţii
intermediare până la închiderea completă (y descrescător).

y Clapetă δh δl U I cos φ Pel Q δPt Ph ηagr

Nr.
(m) (m) (m) (V) (A) - W (m3/s) (Pa) (W) (%)
1 0,250
2
3
4
5
6
7
8 0

Se cunosc:
D = 270 mm - diametrul tubului de aspiraţie
di = 180 mm - diametrul de intrare
b = 110 mm - lăţimea orificiului de ieşire (refulare)
ρ = 1.22 kg/m3 - pentru aer la circa 15o
ν = 14,6.10-5 m2/s
ρm = 866 kg/m3 - densitatea lichidului manometric din manometrul
diferenţial înclinat cu α = 30o
PRELUCRAREA DATELOR

a) Puterea electrică
Pel = UI cos ϕ 3 (5)

În absenţa unei truse wattmetrice, se măsoară tensiune U între faze (sau pe cea
pe fază, când U = 3U f ) , intensitatea I a curentului, iar factorul de putere se ia dintr-o
diagrama de funcţie de I măsurat.

b) Debitul Q

Pentru determinarea debitului se foloseşte metoda explorării câmpului de

viteze, avantajoasă în cazul simetriei axiale a curgerii (secţiune circulară). Cu tubul
Pitot-Prandtl se măsoară viteza locală în mai multe puncte ale unei raze r ∈ [O, R ] şi
R
apoi se efectuează integrala Q = ∫ v(r ).2πr.dr
0

Pentru simplificare, aici se măsoară viteza maximă vmax în centrul tubului de

aspiraţie, din care se deduce viteza medie V, şi apoi debitul Q = V A
Viteza maximă se măsoară cu tubul Pitot-Prandtl, din relaţia lui Bernoulli:
ρv 2 2
= p 0 − p = δp , sau v = δp
2 ρ

în care ρ este densitatea fluidului care curge, aici aerul.

Diferenţa δp este măsurată de micromanometrul diferenţial cu tub înclinat la
unghi α, pentru a citi o denivelare δl mai mare a lichidului manometric de densitate ρm
. Proiectată pe verticală denivelarea δh este δl sin α. Astfel
ρm
v max = 2gδl sin α (6)
ρ
Raportul între viteza medie şi viteza maximă, notat cu φ este funcţie de
numărul Reynolds al curgerii, apriori necunoscut,
V
= ϕ(Re)
v max

În instalaţia studiată se poate lua cu aproximaţie

V ⎧0.80⎫ pentru δ < 10 mm
ϕ= =⎨ ⎬ 1
v max ⎩0.82⎭ pentru δ1 > 10 mm
În final
πD 2 ρm
Q=ϕ 2gδl sin α (7)
4 ρ
 c) Vitezele la intrare (aspiraţie) şi la ieşire (refulare)
Secţiunea de aspiraţie este constantă, aşa încât

Q 4Q
Vi = =
A i πD 22 i
Secţiunea de ieşire este orificiul dreptunghiulare de lăţime b şi înălţime y
variabilă, datorită poziţiei în care se fixează clapeta de reglare a debitului.

Q
Ve =
by
d) Presiunea totală δpt se calculează cu formula (1). Diferenţa de presiune Pe-Pi
se calculează din denivelarea δh a manometrului diferenţial cu apa (7).
Pe − Pi = ρ apa gδh (8)

Vitezele Vi şi Ve sunt cele calculate la punctul c

e) Puterea hidropneumatică Ph, se calculează cu formula (2)

f) Randamentul agregatului (ventilator + motor) se calculează cu formula (4).

Pe o diagramă având debitul în abscisă se trasează cele trei caracteristici:

δpt = f1(Q), Ph = f4(Q), ηagr = f5(Q)
EXEMPLU DE CALCUL

Mărimi măsurate:

- y - înălţimea secţiunii de refulare, care este reglabilă între 0 (mers în gol Q = 0) şi 250 mm
- δh - denivelarea manometrului diferenţial între aspiraţia şi refularea ventilatorului
- δl - denivelarea manometrului diferenţial cu tub înclinat, racordat la tubul Pitot-Prandtl
- U - tensiunea de alimentare – citită la voltmetru
- I - intensitatea curentului – citită la ampermetru

y δh δl U I cosϕ
m m m V A
100⋅10-3 210⋅10-3 7⋅10-3 210 2,4 0,82

Mărimi calculate:
- Puterea electrică P = 3 U I cos ϕ - cosϕ determinat din grafic în funcţie de intensitatea
curentului I

πD 2 ρm πD 2 ρm
- Debitul Q=ϕ 2gδl ⋅ sin α = 2g sin α ⋅ ϕ δl = K ⋅ ϕ δl
4 ρ 4 ρ

- Presiunea totală δp t = ρgδh

- Puterea hidropneumatică Ph = Q ⋅ δp t
Ph
- Randamentul η=
Pel
- Curbele caracteristice δp t = f (Q)– presiunea totală
Pel = f (Q) – puterea electrică
η = f (Q) - randamentul

Pel Q δpt PH ηagr

W m3/s Pa W %
1239 0,327 2550,6 834 67,39