ANEVRISMUL 25.03.

2020

Anevrismul reprezinta o patologie de sorginte vasculara care reprezinta in fapt

dilatarea anormala ca o umflare patologica a peretelui vascular si care pentru a primi
aceasta diagnosticare trebuie sa indeplineasca o serie de criterii pre-stabilite cum ar
fi dimensiunea, localizarea si totodata profunzimea in straturile vasculare.
Anevrismul in sine este o patologie destul de complexa, complicate si nociva care
poate crea o serie de probleme dar in special complicatiile date de acesta, de modul
de formare al acestuia care ascunde in spate alte patologii cat si de complicatiile
date de ruperea (fisurarea) acestui anevrism sunt o problema medicala majora.
Anevrismul rupt este cea mai grava consecinta a acestei patologii, iar prin
fisurarea, sectionarea sau ruperea acestui anevrism se va declansa o hemoragie
interna destul de importanta si care va avea prin efect de cascada un efect de soc
hipo-volemic si poate merge chiar si pana la deces daca nu este depistat si tratat in
timp util.
Anevrismul este cel mai adesea intalnit in artere, dar in cazuri minimale poate sa
apara si pe traseul venos (sub forma unui pseudo-anevrism), insa anevrismele din
punct de vedere medical sunt acele umflari saculare ale peretelui arterial care trebuie
sa includa toate cele 3 straturi ale unei artere : intima, media si adventitia.
Ca si o diferentiere pseudo-anevrismele sunt acelea care apar si pe traiectul arterial
cat si pe cel venos, dar care apar ca urmare a unui factor extern de tipul punctionarii
unei vene sau artere in decursul unei agresiuni externe : o rana profunda provocata
de cutit sau alt obiect taios sau post-operator in decursul operatiei fiind punctionata o
vena sau artera.
Aceasta va forma aceasta dilatatie de tipul anevrismului dar care ulterior prin
mecanismele de coagulare va sigila locul punctionarii si va incerca reducerea
pseudo-anevrismului care a aparut ca si consecinta a acestei punctionari, in cazul in
care acest mecanism post-agresiune de eliminare al cheagului nu reuseste, trombul
format poate forma si mentine aceasta dilatare vasculara denumita pseudo-
anevrism.
In functie de cauza si etiologia anevrismului acestea pot sa apara din nastere
si se denumesc anevrisme congenitale, pot fi dobandite si atunci vorbim de un
anevrism aterosclerotic, adica acesta este o consecinta a placiilor de aterom sau a
patologiei arteriale denumite ateroscleroza cat si ca urmare a unei etiologii
infectioase de tipul sifilisului.
Ca si clasificare a anevrismelor in functie de forma care poate prezenta o
importanta medicala, acestea descriu doua forme :

- Saculara = in care anevrismul poate varia ca si diametru de la un anevrism de

doar 5 centimetri pana la unul de 15 centimetri si care datorita formei saculare are un
grad de umplere sanguina (adica este un anevrism plin de sange dar nu obligatoriu
in forma sa lichida ci cel mai adesea acesta este format de un tromb care il si umple
si ii da dimensiunea, adica un cheag de sange), cel mai adesea acest tip de
anevrism sacular ascunde in spate o patologie de tulburari de coagulare ;
- Anevrismul fusiform, adica cu o forma stelata, acesta are o lungime si diametru
tot in aceleasi limite de 5-15 centimetri, dar cel mai adesea se situeaza la polul
maximal de 15 centimetri si in cazuri mai rare poate chiar depasi aceasta dimensiune
si ajunge pana la 20 de centimetri. Acest tip de anevrism este plin de lichid sanguin

MACIOCA DAN MIHAI 1

An II „C”
Scoala Postliceala Sanitar„Victor-Babes”, Cluj-Napoca
si se gaseste cel mai adesea pe segmentele aortice si in speta aorta abdominala,
arcul aortic sau chiar in localizarea sa cardiaca, ventriculara a acesteia.

Simptome

Simptomele depind foarte mult de clasificarea anevrismului in functie de

localizarea acestuia. Astfel ca anevrismele se pot regasi in varii locatii pe importante
artere.
Anevrismele cu localizarea in zona inimii includ anevrismele de artere coronariene,
acestea sunt acele vase care alimenteaza inima cu nutrienti si oxigen prin fluxul
sanguin adus de acestea, iar simptomele simuleaza o insuficienta cardiaca, adica
aceasta inseamna o dispnee de efort, la eforturi medii sau mici ca si intensitate si
durata, o cianoza periorala sau o senzatie de moarte iminenta. Aceste anevrisme pe
arterele coronare pot duce ca si complicatie din cele mai grave la un infarct miocardic
sau o alta patologie mai putin severa miocardica.
Tot la anevrismele cardiace se include ca si patologie si anevrismele post
operatorii si aici ne referim la anevrismele dupa operatia pe cord.
In cazul anevrismelor cardiace un sub-tip mai rar dar si acesta important este
reprezentat de anevrismul congenital de tipul anevrismul sinusului Valsalva si
acesta reprezinta o patologie congenitala care poate fi asociat cu o serie de alte
sindroame grave, precum sindromul Marfan.
Acest tip de anevrism este cu atat mai periculos cu cat in cazul in care acesta nu
este un anevrism rupt, nu prezinta simptome iar in cazul in care acesta se fisureaza
sau se rupe dupa o infectie endocardica sau unui sifilis cardiac ori a altor infectii in
zona miocardice, prognosticul este destul de sumbru si tine foarte mult de viteza de
reactie dupa ruperea acestui tip de anevrism.

Factorii de risc

Factorii de risc ai anevrismului sunt dati si de o predispozitie genetica conform

celor mai recente studii, deoarece exista si anevrisme congenitale, aici poate fi
incadrat si sindromul Marfan in care anevrismul este o complicatie a sa.
Dar cea mai mare categorie de factori de risc este data de catre factorii extrinseci si
anume factorii dobanditi pe parcursul vietii unii tinand cont de patologii adiacente,
iar cealalta categorie reprezentand conditiile de viata si de mediu sau viciile.
La stilul de viata sau conditiile de viata si mediu se pot mentiona cei mai puternici
factori de risc, precum: fumatul, consumul de alcool, consumul de mancaruri
bogate in lipide/grasimi sau consumul de mezeluri ori mancaruri greu
digerabile ce vor declansa astfel probleme vasculare.
Cand vorbim de patologiile adiacente, facem referire in principal la patologiile
vasculare si anume : Ateroscleroza, Hipertensiunea si in special in cazul pacientilor
cunoscuti hipertensivi si care nu isi urmeaza adecvat tratamentul la care se adauga
patologiile hematologice de coagulare in care trombii sunt factorii direct implicati in
aparitia anevrismului.
La aceasta categorie de risc si anume cea a patologiilor adaugam sifilisul si
etapa sifilitica cardiaca. Tot aici adaugam si tuberculoza sau infectiile cardiace
precum endocardita infectioasa. Infectia micotica, cu ciuperic poate rezulta prin
distructia rezistentei sau elasticitatii peretelui arterial si care mai apoi va duce la

MACIOCA DAN MIHAI 2

An II „C”
Scoala Postliceala Sanitar„Victor-Babes”, Cluj-Napoca
acest anevrism.
Tot ca si factori de risc este reprezentata si categoriia sociala sau de varsta si
astfel persoanele de peste 60 de ani au o predispozitie mult mai accentuata, la fel
cum persoanele obeze sunt predispuse la anevrism.
Iar ca si categorie per sexe se sesizeaza o usoara crestere in categoria masculina
a acestora.

Diagnostic
Diagnosticul anevrismului poate fi pus si pe baza de simptome si este cel mai
usor in cazul complicatiei acestuia si anume in cazul unui anevrism rupt.
Dar diagnosticul de certitudine este pus prin un Computer Tomograf – CT sau un
RMN (Imagistica cu rezonanta magnetica), iar metoda de cateterism arterial sau de
injectare a unei substante de contrast care sa ajute un Ecograf Doppler va arata
medicului tipul de circulatie sanguina.

Tratament
Tratamentul anevrismului include ramura medicamentoasa adica tratarea
simptomelor si incercarea de oprire a hipertensiunii in zona afectata cat si
administrarea unor antialgice, scopul acestui tip de tratament este doar unul
simptomatic si de preventie adica de incercare a opririi complicatiei cele mai nefaste
a anevrismului si anume anevrismului rupt.
Insa cel mai bun tratament ar fi acela chirurgical si anume prin realizarea unui
bypass adica incercarea de a evita zona de anevrism prin adaugarea unei cai
sanguine adiacente printr-un vas colateral.
O alta metoda de tratare a anevrismului ne este oferit cotidian de medicina
cardiologica interventionala in care printr-un cateterism explorator si reparator se va
ajunge la zona anevrismului si daca este cazul se va elimina mai intai trombul fixat
aici, iar daca vorbim de un anevrism fara tromb, in peretii vaselor va fi fixat un perete
artificial pornind in aval de anevrism si care se va extinde pana dupa terminarea
anevrismului.
Aceasta adaugire de perete artificial de un diametru adecvat arterei are cas cop
reluarea circulatiei sanguine prin el si astfel in timp peretele arterial disfunctional
(anevrismul in sine) va reveni la o dimensiune normala iar riscul de re-aparitie in
aceasi zona este minimal datorita acestei intariri a peretelui arterial cu un perete
artificial nou si mai rezistent.
Datorita necesitatii depistarii acestui tip de anevrism si mai ales tratarii acestuia se
poate realiza ca aceasta patologie de altfel severa sa devina una care sa numai
prezinte atatea probleme si complicatii nici pacientilor nici medicilor si care sa numai
fie privita cu atata frica, pentru aceasta este nevoie de studierea de metode medicale
tot mai noi de combatere iar din punctul de vedere al populatiei de incercare a
eliminarii complete a factorilor de risc ce tin de ei.

MACIOCA DAN MIHAI 3

An II „C”
Scoala Postliceala Sanitar„Victor-Babes”, Cluj-Napoca
 Pentru ca si pacientii sa isi poata face partea lor acestia trebuie sa fie informati, un
om informat este asadar un om mai sanatos.

BIBLIOGRAFIE
www.sfatulmedicului.ro
-Anevrismul – localizare, simptome si tratament

MACIOCA DAN MIHAI 4

An II „C”
Scoala Postliceala Sanitar„Victor-Babes”, Cluj-Napoca