UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 5

ELEMENTE DE CONSTRUCŢII (I) – Fundaţii

Cuvinte cheie: elemente de construcţii, fundaţii directe sub pereţi, fundaţii directe
sub stâlpi

Rezumat: În această unitate de învățare sunt prezentate cunoștințele nece-

sare inginerilor zootehniști privind principalele tipuri de fundații fo-
losite în realizarea construcțiilor zootehnice.

Durata medie de parcurgere a unității de studiu este de 2 ore

Capitolul 3

ELEMENTE DE CONSTRUCŢII

3.1. FUNDAŢII
Fundaţiile sunt elemente de construcţii, situate sub nivelul solului, care au
rolul de a prelua de la o construcţie toate încărcările şi de a le transmite terenu-
lui pe care este fundată aceasta. Tipul de fundaţie şi dimensiunile acesteia se
aleg în funcţie de felul şi mărimea încărcărilor transmise de clădire şi de rezis-
tenţa terenului.

3.1.1. Alegerea adâncimii de fundare

Adâncimea de fundare se stabileşte ţinându-se seama de următoarele

criterii:
 baza fundaţiei trebuie să coboare cu cel puţin 0,20 m sub nivelul
terenului bun de fundare;
 adâncimea fundaţiei trebuie să fie mai mare decât adâncimea de
îngheţ a zonei în care se realizează construcţia (0,70 ... 1,15 m);
 la clădirile cu subsol, adâncimea de fundare este mai mare decât
cea impusă de condiţiile precedente, talpa fundaţiei trebuie să coboare cu
0,20 m sub nivelul pardoselii subsolului;
 cota pânzei de ape freatice – se preferă ca turnarea fundaţiei să
se facă în teren uscat.

28
 3.1.2. Clasificarea fundaţiilor

– după adâncimea de fundare:

 fundaţii directe (de suprafaţă) – se folosesc când terenul bun de
fundare se găseşte la adâncime mică;
 fundaţii indirecte (de adâncime) - se utilizează când terenul bun
de fundare se găseşte la adâncime mare (pot ajunge chiar la 30 ... 40
m adâncime).
– după forma în plan:
 fundaţiile izolate sunt plasate, de obicei, sub stâlpi;
 fundaţiile continue sunt folosite, mai ales, sub pereţi;
 fundaţiile radier general, sunt realizate sub forma unor plăci
groase din beton armat, sub construcţiile foarte grele.
– după materialele folosite:
 fundaţiile rigide sunt realizate din materiale care pot prelua doar
eforturi de compresiune (beton simplu, piatră, cărămidă);
 fundaţiile elastice sunt executate din beton armat, material ca-
pabil să preia şi eforturi de întindere sau încovoiere.
– după tehnologia de execuţie:
 fundaţii executate la faţa locului;
 fundaţii prefabricate.
Deoarece fundaţiile de adâncime sunt puţin folosite în construcţiile zoo-
tehnice, în cele ce urmează sunt prezentate câteva soluţii de fundaţii directe,
întâlnite frecvent sub pereţii şi stâlpii acestora.

3.1.3. Fundaţii directe sub pereţi

Sub pereţi se folosesc, de regulă, fundaţii continue directe, cu secţiune

dreptunghiulară. Axa fundaţiei corespunde, de obicei, cu axa peretelui. Fun-
daţia trebuie să fie mai lată decât peretele, depăşindu-l, de fiecare parte, cu 5
... 10 cm.
Unele fundaţii depăşesc nivelul terenului natural, realizându-se un soclu
de 20 ... 50 cm înălţime, executat din beton simplu B 75. Lăţimea soclului
trebuie să fie mai mare decât cea a peretelui cu cel puţin 2,5 cm, de fiecare
parte a acestuia.
În cele mai multe cazuri, pereţii se construiesc pe fundaţii continue rigide
(fig. 3.1). Aceste fundaţii pot prelua doar eforturi de compresiune şi se realizea-
ză din: beton simplu B50, beton ciclopian (beton + bolovani), zidărie din cărămi-
dă, piatră naturală etc.
Când pereţii transmit încărcări importante sau când terenul de fundare
are o rezistenţă redusă sau prezintă tasări neuniforme de-a lungul fundaţiei,
se folosesc fundaţiile continue elastice (fig. 3.2). Acestea se realizează din
beton B 100, armat cu o plasă din oţel beton care se aşează la partea de jos
a fundaţiei. Fundaţiile elastice se execută după ce, în prealabil, în şanţul de
fundaţie a fost turnat un strat de egalizare din beton simplu B 50, de 5 ... 10
cm grosime.

29
 EXT. INT.
3
4 5 6

7
5
4

3
2
6 8
2
1 1

Fig. 3.2 – Fundaţie continuă, elas-

Fig. 3.1 – Fundaţie continuă rigidă sub un
zid (Secţiune transversală): 1 – fundaţie din
beton simplu, B 50; 2 – soclu din beton sim-
plu, B 75; 3 – perete; 4 – hidroizolaţie bitu-
minoasă; 5 – pardoseală; 6 – trotuar; 7 –
dop din bitum; 8 – umplutură din pământ
tică, sub un zid (Secţiune trans-
versală): 1 - strat de egalizare din
beton simplu, B 50; 2 – fundaţie din
beton armat, B 100; 3 – armături din
oţel beton; 4 – soclu din beton sim-
plu, B75; 5 – hidroizolaţie bitumi-
noasă; 6 – perete

Dacă pereţii transmit încărcări reduse sau terenul de fundare este foar-
te rezistent, se poate apela şi la fundaţiile izolate. Aceste fundaţii sunt execu-
tate sub forma unor reazeme izolate, paralelipipedice, din beton simplu, aşe-
zate sub perete, din loc în loc, pe toată lungimea acestuia. Încărcările perete-
lui se transmit reazemelor prin intermediul unor grinzi realizate din beton ar-
mat.

3.1.4. Fundaţii directe sub stâlpi

Sub stâlpi, în funcţie de mărimea şi natura încărcărilor transmise de

aceştia, pot fi folosite fundaţii izolate rigide sau fundaţii izolate elastice.

Fundaţiile izolate rigide se realizează sub forma unor blocuri paralelipi-

pedice din beton simplu, B 50.

La stâlpii din beton armat între fundaţie şi stâlp se plasează un cuzinet

din beton armat (B 150), care se ancorează în blocul din beton simplu (fig.
3.3). Armătura stâlpului se leagă de mustăţile din oţel beton care ies din cu-
zinet.

La stâlpii din lemn (fig. 3.4) sau din metal, deasupra blocului de fundaţie
se realizează, de obicei, un soclu din beton simplu, B100. Pe soclu se aşea-
ză o talpă din lemn tare, la stâlpii din lemn, sau din metal, la stâlpii metalici.
Tălpile se ancorează, cu ajutorul unor buloane, în blocul de fundaţie.

30
 3 4 3

2 2
5

1 1

Fig. 3.3 – Fundaţie izolată rigidă
sub un stâlp din beton armat:
1 – bloc de fundaţie din beton sim-
plu; 2 – cuzinet din beton armat,
B 150; 3 – stâlp din beton armat
Fig. 3.4 – Fundaţie izolată rigidă sub un
stâlp din lemn: 1 – bloc de fundaţie din
beton simplu; 2 – soclu din beton simplu B
100; 3 – stâlp din lemn; 4 – talpă din lemn
de esenţă tare; 5 – element de ancorare a
stâlpului în fundaţie

Fundaţiile izolate elastice se folosesc în cazul în care stâlpii le transmit

şi eforturi de încovoiere, care nu pot fi preluate de către fundaţiile rigide.
Fundaţiile izolate elastice se construiesc din beton armat, B 150. În figura 3.5
este redată o fundaţie izolată elastică pentru un stâlp din beton armat turnat
la faţa locului.

2
6 3
3

5
4 Vedere în plan

2 Fig. 3.5 – Fundaţie izolată elastică: 1 – strat de

egalizare din beton simplu; 2 – fundaţie din
1 beton armat, B 150; 3 – stâlp din beton armat;
4 – armătură fundaţie; 5 – armături înglobate
Secţiune verticală în fundaţie de care se leagă armătura stâlpului;
6 – armătură stâlp

Pentru stâlpii prefabricaţi din beton armat se folosesc fundaţii de tip

“pahar”, care pot fi turnate pe loc sau pot fi prefabricate (fig. 3.6).

31
 2 3
3
5

Secţiune verticală Vedere în plan

Fig. 3.6 – Fundaţie de tip “pahar”, pentru stâlpi prefabricaţi din beton
armat: 1 – strat de egalizare din beton simplu; 2 – fundaţie tip “pahar” prefa-
bricată, din beton armat; 3 – stâlp prefabricat, din beton armat; 4 – armătu-
ră fundaţie; 5 – beton pentru monolitizarea stâlpului în pahar

Întrebări:

1. Ce sunt fundaţiile şi care este rolul lor?

2. Cum se alege adâncimea de fundare?
3. Care sunt criteriile de clasificare a fundaţiilor?
4. Cum se alcătuiesc fundaţiile directe sub pereţi?
5. Cum se alcătuiesc fundaţiile directe sub stâlpi?
6. Executaţi cu mâna liberă desenele din figurile 3.1 ... 3.6, introduceţi-le într-
un dosar şi prezentaţi-le la examen.

32