UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 18

ADĂPOSTURI PENTRU ANIMALE – Adăposturi pen-

tru taurine (IV) – Adăposturi maternitate cu
profilactoriu şi creşă

Cuvinte cheie: adăposturi pentru animale, adăposturi maternitate pentru

vaci, profilactorii, creşe pentru viţei

Rezumat: În această unitate de învățare sunt prezentate cunoștințele nece-

sare inginerilor zootehniști privind principalele soluții constructive
folosite pentru realizarea adăposturilor maternitate pentru vaci,
profilactorii, creşe pentru viţei.

Durata medie de parcurgere a unității de studiu este de 2 ore

5.1.3.2. Adăposturi maternitate cu profilactoriu şi creşă

Aceste adăposturi sunt destinate asigurării fătărilor din fermele de vaci

cu lapte (compartimente maternitate), întreţinerii viţeilor în perioada de admi-
nistrare a colostrului (compartimente profilactoriu) şi a tineretului femel în pe-
rioada de alăptare (0,5 … 3 luni – compartiment creşă). În aceste adăposturi
trebuie prevăzute şi alte încăperi, cu destinaţie diversă: pentru instalaţia de
termoventilaţie, pentru pompa de vid şi instalaţia de muls, pentru prepararea
substituenţilor de lapte, pentru depozitarea medicamentelor şi a instrumenta-
rului necesar asistenţei la fătare.
La fermele cu efectiv de până la circa 300 vaci cu lapte, la adăpostul
maternitate cu profilactoriu şi creşă poate fi cuplat şi un compartiment desti-
nat întreţinerii vacilor aflate în pregătire pentru fătare şi a junincilor în gestaţie
avansată (vezi figura 5.12).

Maternităţile sunt compartimente în care sunt aduse vacile cu circa 3 zi-

le înainte de fătare şi sunt ţinute cel puţin 7 zile după aceea. De obicei, nu-
mărul de locuri din maternitate reprezintă 8 … 10 % din efectivul de vaci al
fermei. Se recomandă, în vederea respectării principiului profilactic "totul plin –
totul gol", realizarea mai multor compartimente maternitate, de 8 … 20 locuri
fiecare.
În maternitate, vacile pot fi întreţinute legate sau libere, în boxe indivi-
duale.

În figura 5.10 este prezentat un exemplu privind modul în care poate fi

amenajat un compartiment maternitate, cu întreţinere legată.

107
 La întreţinerea legată, vacile se dispun crupă la crupă, adoptându-se
standul mijlociu, cu lungimea de 2,00 … 2,30 m şi lăţimea de 1,20 … 1,30 m.
Fiecare stand se individualizează prin separatoare realizate din ţeavă. Par-
doseala standului trebuie să fie de tip cald şi, pentru sporirea confortului, se
foloseşte aşternutul din paie. Pentru scurgerea purinului spre rigolă, pardo-
seala se face în pantă, de max. 2 %, pe treimea posterioară şi de 1%, la par-
tea anterioară.
80 1.00

1.00
B B
6

5 x 80 = 4.00
2.30

5 x 1.30 = 6.50 1.30 1.20 1.20 1.20

10.50

2.00

A 4 A

D D
2.30

1
1.00 80

2
C
3 5

6.00 6.00 6.00 6.00

Fig. 5.10 – Adăpost maternitate cu profilactoriu: A – compartimente

maternitate; B – compartimente profilactoriu; C – cameră tampon; D – came-
re anexă; 1 – stand, 1,30 * 2,30 m, cu aşternut din paie; 2 – iesle din beton armat;
3 – adăpătoare cu nivel constant; 4 – alee de serviciu, flancată de rigole pentru purin;
5 – alee de furajare; 6 – boxă individuală pentru profilactoriu, 0,80 * 1,20 m

Furajarea se face manual, în iesle din beton armat, de pe aleile de fura-

jare plasate între iesle şi pereţii longitudinali ai adăpostului. Pentru adăpare,
sunt prevăzute la fiecare două vaci alăturate câte o adăpătoare, racordată la
un vas de nivel constant.
Evacuarea dejecţiilor se face manual. Pentru colectarea purinului şi a
apelor de spălare, în spatele standurilor se prevăd rigole, de 10 … 15 cm lă-
ţime, care comunică, prin intermediul unor sifoane de suprafaţă, cu o canali-
zare subterană.
Pentru a se asigura asistenţa la fătare, în spatele vacilor se prevede o
alee de serviciu, a cărei lăţime, incluzând şi rigolele, trebuie să fie de 1,80 …
2,00 m.

Pentru întreţinerea liberă, în maternitate se organizează boxe individua-

le de fătare, cu lăţimea de 2,00 … 2,20 m şi lungimea de 2,80 … 3,50 m, com-
partimentate cu pereţi din ţeavă de oţel (figura 5.11). În boxe se asigură aş-
ternut din paie, peste o pardoseală caldă. Pardoseala trebuie să aibă pante
de scurgere, de 2 … 3 %, spre aleea de serviciu, unde se găsesc rigolele.

108
 3.00 80 1.10 80 3.00
10.50 1 4 1

2.05
3

2
2.05

A B A

6.00 6.00 6.00

Fig. 5.11 – Adăpost maternitate, cu întreţinere în boxe tip "vaca cu viţelul":

A – compartimente maternitate; B – cameră tampon; 1 – boxă tip "vaca cu viţe-
lul", 2,05 * 3,00 m, cu aşternut din paie; 2 – iesle din beton armat; 3 – adăpătoare cu
nivel constant; 4 – alee de serviciu, flancată de rigole pentru purin

Între două rânduri de boxe se dispune o alee de serviciu, lată de 0,90

… 1,00 m, flancată de rigole . Spre alee, boxele sunt prevăzute cu uşiţe de
acces, late de circa 0,90 cm şi cu iesle din beton armat. Adăparea se de la
adăpători cu nivel constant.
La acest tip de maternităţi pot fi cuplate profilactorii în care se introduc
viţeii imediat după fătare, sau poate fi adoptat sistemul "vaca cu viţelul", în
care noul născut se întreţine, pe toată perioada colostrală, în aceeaşi boxă
cu mama lui. În acest din urmă caz nu mai este necesară amenajarea de
profilactorii. Pentru a limita cantitatea de colostru consumată, în boxa de făta-
re se poate amenaja o boxă demontabilă din care viţelul se eliberează numai
în perioada suptului.

Compartimentele profilactoriu sunt aşezate alăturat maternităţilor şi sunt

destinate întreţinerii viţeilor de 0 … 15 zile, perioadă în care aceştia sunt ali-
mentaţi cu colostru, în prima săptămână, apoi cu lapte. Pentru fiecare com-
partiment maternitate se amenajează câte un compartiment profilactoriu, cu
un număr de locuri de cazare identic cu cel din maternitate.
De obicei, aşa cum apare şi în figura 5.10, viţeii din profilactoriu sunt în-
treţinuţi în boxe individuale dispuse în baterie. Dimensiunile şi modul de rea-
lizare al boxelor au fost prezentate în paragraful 5.1.2.
Având în vedere sensibilitatea deosebită şi particularităţile de compor-
tament a viţeilor nou născuţi, nu se recomandă întreţinerea lor în boxe colec-
tive.
Sunt soluţii în care boxele pentru viţei sunt amplasate în aceeaşi încă-
pere cu maternitatea (figura 5.9) sau viţeii stau în aceeaşi boxă cu propria
mamă (figura 5.11). Din punct de vedere profilactic, totuşi, soluţia cea mai
bună s-a dovedit a fi cea în care viţeii sunt cazaţi în camere separate de ma-
ternitate.

Creşele sunt compartimente destinate întreţinerii tineretului taurin de la

vârsta de 15 zile, când sunt preluaţi din profilactoriu, până la 3 luni, când are
109
loc înţărcarea. Ele sunt organizate atât în fermele de vaci cât şi în complexe-
le de îngrăşare. Sunt tehnologii care prelungesc perioada de creşă până
când viţelele au 4, sau chiar 6 luni.
Dimensionarea creşelor din fermele de vaci se face luându-se în consi-
derare numai numărul de viţelele obţinute din fătări, dacă livrarea masculilor
la complexele de îngrăşare se face imediat după perioada de profilactoriu. În
caz contrar, în creşă se prevăd spaţii şi pentru cazarea tineretului mascul,
până când acesta este livrat.
Creşele destinate tineretului femel (figura 5.12) sunt compartimentate în
boxe comune pentru 10 … 20 de viţele, asigurându-se o suprafaţă de circa
1,50 m2 pentru fiecare animal.
Întreaga suprafaţă a boxei poate fi prevăzută cu aşternut gros din paie,
sau poate fi diferenţiată în două zone: una de mişcare - furajare, cu pardo-
seală din beton simplu şi alta de odihnă, realizată sub forma unui pat din
scânduri sau din cărămidă peste care se aşează aşternut din paie. Patul de
odihnă se construieşte cu 15 … 20 cm mai sus decât zona de mişcare.
Avându-se în vedere că în creşă se continuă alăptarea viţeilor şi se fa-
ce trecerea treptată la consumarea furajelor fibroase şi a celor concentrate,
boxele trebuie dotate cu iesle, prevăzute cu dispozitive pentru fixarea găleţi-
lor şi pentru blocarea viţeilor în timpul consumării laptelui. Ieslele din creşă
trebuie să aibă următoarele dimensiuni: lăţimea de 50 … 60 cm, înălţimea
pereţilor de 30 … 35 cm. Fundul ieslei trebuie să se găsească cu 15 cm mai
sus decât nivelul pardoselii boxei. Lungimea ieslei se calculează ţinându-se
cont că trebuie asigurate fronturi individuale de furajare de 30 cm. Pentru
adăpare, se montează în fiecare boxă câte o adăpătoare, racordată la un vas
de nivel constant.
1.00 40 2.00 90 1.60 90 2.00 40 1.00
4.10

50 50
80 3.00 2.00 1.40 90 1.40 2.00 2.25 1.20 1.20 1.20
10.50

2.05

3 3 6
4.10

2 4
7
2.05

1 5 1b 1a B
8

9
C D A E
5

6.00 6.00 6.00

Fig. 5.12 – Compartimente creşă (viţele 0,5 ... 3 luni) şi de pregătire a vacilor
pentru fătare, cuplate la adăpostul maternitate: A – compartiment creşă; B –
compartiment de pregătire a vacilor pentru fătare; C – compartiment maternita-
te; D – cameră tampon; E – cameră de serviciu; 1 – boxă comună pentru viţele
0,5 ... 3 luni, 3,40 * 4,10 m (1a – zonă de pat cald; 1b – zonă de furajare); 2 – iesle
din beton armat, cu dispozitive pentru fixarea găleţilor cu lapte; 3 – adăpătoare cu
nivel constant; 4 – rigolă pentru purin; 5 - alee de serviciu; 6 – alee de furajare;
7 - iesle din beton armat; 8 – stand individual, 1,20 * 2,00 m; 9 – canal pentru evacu-
area dejecţiilor, cu racleţi batanţi

110
 Evacuarea dejecţiilor se face manual, iar pentru colectarea urinei şi a
apelor de spălare trebuie prevăzute rigole şi sifoane de suprafaţă.
Pentru viţelele din creşă trebuie prevăzute padocuri exterioare. Este re-
comandată cazarea în padocuri în tot sezonul cald al anului. Pentru aceasta,
padocurile trebuie dotate cu: iesle, adăpători şi o copertină care să protejeze
viţelele de intemperii şi sub care să se organizeze un spaţiu de odihnă cu aş-
ternut din paie.

În creşele din complexele de îngrăşare, tineretul mascul este cazat pâ-

nă la vârsta de 60 … 70 zile, când are loc înţărcarea. Şi aceste creşe pot fi
amenajate după modelul creşelor din fermele de vaci, exceptând padocurile.
Chiar dacă aceste tipuri de creşă oferă un confort deosebit animalelor caza-
te, soluţiile nu poate fi aplicate în complexele de îngrăşare de mari dimensi-
uni, mai ales din cauza volumului mare de muncă cerut de evacuarea manu-
ală a dejecţiilor.
De obicei, în aceste complexe, întreţinerea se face în boxe comune, cu
întreaga suprafaţă a pardoselii realizată din grătare sau în baterii de boxe
individuale, dispuse deasupra canalelor pentru colectarea şi evacuarea de-
jecţiilor.
Boxele colective se dimensionează pentru colectivităţi de 20 … 25 de
viţei, asigurându-se circa 1,20 m2 pentru fiecare animal şi un front individual
de furajare de 0,30 m. Boxele se dispun de o parte şi de alta a unor alei de
serviciu – furajare, late de 1,20 … 1,50 m. Spre alee sunt prevăzute iesle de
acelaşi tip ca cel descris la creşele pentru viţele. Acest tip de adăpost nu ofe-
ră confortul necesar pentru aceste animale foarte sensibile la condiţiile de
mediu, ducând la o incidenţă sporită a îmbolnăvirilor.
Din motivul de mai sus, tot mai mulţi crescători preferă folosirea boxelor
individuale, ale căror caracteristici au fost prezentate în paragraful 5.1.2.
Creşele se organizează, de obicei, în adăposturi înguste, cu deschideri
de 9,00 … 10,50 m, deoarece în aceste adăposturi pot să fie controlaţi mai
bine factorii de microclimat.

Întrebări:
1. Cum pot fi organizate maternităţile pentru vaci?
2. Cum pot fi cazaţi viţeii nou născuţi şi cei din perioada de creşă?
3. Studiaţi figura 5.10 şi explicaţi cum sunt organizate compartimentele maternitate
pentru vaci şi profilactoriu pentru viţeii nou născuţi.
4. Studiaţi figura 5.11 şi explicaţi cum sunt amenajate compartimentele maternitate
cu boxe „vaca şi viţelul”.
5. Studiaţi figura 5.12 şi explicaţi cum sunt organizate compartimentele creşă şi
pregătire pentru fătare.
6. Executaţi cu mâna liberă desenele din planşa care urmează (3), introdu-
ceţi-le într-un dosar şi prezentaţi-le la examen.

111
 6

1.00
40
8 50
2.00 1.40 90

4.10
3

2.00
8

90
4
5 5 5
7

1.60
2.05
10.50

5 8
8 3.00 90 1.10

4.10

90
4
5 4
1
2.05

1.20 1.20 3 9 2 4 6 4 2 9 6

2.00
40
8 1
E D C B A A B A 4 5
6

1.00
SECŢIUNE ORIZONTALĂ

112
A
Planşa nr. 3 LEGENDĂ
ADĂPOST MATERNITATE PENTRU
VACI 1 – boxe de fătare tip „vaca cu viţelul”;
2. 05 2. 05
2 – boxe comune pentru viţei;
1 1 1 1 1
3 – standuri individuale;
A – compartimente maternitate; 4 – iesle din beton armat;
B – camere tampon; 5 – adăpători automate; 4
C – compartiment creşă;
D – preparare lapte pentru viţei; 6 – alei de serviciu;
E – compartiment pregătire vaci 7 – alee de furajare;
pentru fătare. 8 – rigole;
9 – zone de odihnă pentru viţei. 10.50
SECŢIUNE TRANSVERSALĂ