Înființare: în cursul anului 1924 în cadrul Marelui Stat Major, ca organ auxiliar civil al

Secției a II-a (care se ocupa de informațiile militare), care urma să rămână în teritoriu în caz
de ocupație străină;

Lider: la jumătatea anului 1924, CSAT s-a hotărat să-l numească pe Mihail Moruzov în
fruntea Serviciului Secret: reorganizarea pe baze moderne: tot ce era mai nou în domeniu și pe
plan internațional + elemente din structura unor servicii străine, precum: Intelligence Service-
ul britanic, 2-eme Bureau-uș francez şi a FBI-ul american, dar și serviciile de informaţii ale
armatelor din ţările vecine (serviciile de informaţii bulgare, iugoslave, ungare, poloneze şi
cehoslovace.)

Numirea lui Moruzov la conducerea SSI – contestată de R. Voinescu; conflictul dintre

cei doi a escaladat și s-a transformat dintr-un conflict personal, într-unul instituțional; ca parte
a acestui conflict, Moruzov a reușit să rupă tot mai mult din atribuțiile Siguranței; pentru
rezolvarea conflictului dintre cei doi, regele Ferdinand a intervenit personal, din postura de șef
CSAT; cei doi s-au împăcat „formal”;

Misiuni:

 Studiul ofensiv şi defensiv al zonelor din raza de competenţă;

 Semnalarea imediată a oricăror mişcări de trupe sau agenţi în regiunile respective;
 Sesizarea oricăror acţiuni din partea potenţialilor inamici care puteau aduce prejudicii
sistemului defensiv de apărare.

Regulamentul din 20 aprilie 1934: fixează cadrul instituțional și principalele atribuții ale
SSI

 Misiune: procurarea de informații (interne și externe) cu caracter general pentru

MapN, atât în timp de război, cât și de pace;
 Subordonarea directă față de MapN;
 Drepturi largi în domeniul organizării structurilor informative proprii şi în încadrarea cu
personal civil sau militar: personal descoperit – decizie ministerială, personal acoperit –
decizia lui Moruzov;
 Prevedere importantă: în caz de „prăbușire” a Ministerului sau a statului, SSI devenea
autonom (bazele pt. un serviciu de rezistență în caz de ocupație & autoritatea deplină asupra
succeselor și insucceselor);
 A funcționat în baza acestui regulament până la începutul anului 1938, când a trebuit să se
adapteze noului regim;

1938: 1 ian: SSI intră sub subordonarea M.St.M;

29 martie: o nouă organizare a SSI, după concepția lui Ion Antonescu; SSI procura
informații pentru a corespunde nevoilor operative ale armatei române (distanțare față de
jocurile politice); ulterior, Antonescu a intrat în dizgrațiile regelui Carol al II-lea, iar Moruzov
s-a implicat personal în „fabricarea” unui dosar care-l incrimina pe Antonescu;
În octombrie 1939 apare pentru prima dată titulatura de Serviciu Special de Informatii, care
nu este niciodată folosită de Moruzov, impunându-se abia dupa venirea lui Eugen Cristescu.
Organizare: structură centrală + structuri teritoriale subordonate;

 Secții de informații: culegerea informațiilor militare și politico-economice din

Frontul de Sud (Bulgaria, Iugoslavia, Italia, Albania, Turcia, Grecia, Spania și zone de
interes din Africa), Frontul de Vest (Ungaria, Germania, Franța, Marea Britanie,
Cehoslovacia și Belgia) și Frontul de Est (URSS, Polonia, Țările Baltice, China,
Japonia, Manciuria);
 Secții de contrainformații: identificarea agenților străini
 Birouri tehnice: birou radio (foarte dezvoltat pentru tehnica vremii), birou cifru, birou
filaj-corespondență (cenzura corespondenței pentru persoanele asupra cărora plana
suspiciunea că desfășoară activități antistatale);

Tehnici introduse de Moruzov - metode, mijloace şi procedee pentru obţinerea şi

prelucrarea informaţiilor:

 agentura secretă ;
 ancheta informativă ;
 cenzura corespondenţei ;
 interceptările radio-telefonice ;
 supravegherea locurilor, mediilor şi anturajelor unde se concentrau sau se vehiculau
informaţii de interes pentru nevoile operative ale armatei;
 exploatarea surselor oficiale şi deschise (ziare, biblioteci, arhive) ;
 relații interpersonale (Moruzov);

Echidistanța politică: I se reproșează serviciului condus de Moruzov și cu precădere acestuia

că nu a fost echidistant față de jocurile politice. Moruzov a urmărit mereu să-și consolideze
poziția și să câștige cât mai multă influență.

 Moruzov a făcut mai multe servicii regelui și „camarilei” acestuia; EX: procesul de
bigamie împotriva lui Antonescu; (se justifică arestarea lui Moruzov după ajungerea la
putere a acestuia;)
 Atestare documentară: puține informații, însă implicarea lui Moruzov în jocurile
politice reprezintă o realitate: Angajându-se în jocurile politice, Moruzov a angajat și
serviciul din subordinea sa. Consecințele au fost dezastruoase pentru el, dar și pentru
serviciu și în final pentru țară". – Cr. Troncotă.

Realizări:

 neutralizarea unei agenturi de spionaj revizionistă maghiară din Transilvania (1939-

1940);
 dejucarea complotului Precup (1934);
  dejucarea actului de sabotaj, prin care serviciile secrete britanice urmăreau să blocheze
Porțile de Fier pentru a paraliza comerțul cu petrol și cereale dinspre Romania spre
Germania (apr. 1940);
 informarea din timp a factorilor politici și militari din statul roman asupra acțiunilor de
spionaj, propagandă antiromânească inițiată de cercurile revizioniste sovietice în
perioada premergătoare pierderilor teritoriale din vara anului 1940;

Cooperare:

 națională: Biroul II al Marelui Stat Major, Corpul Detectivilor din Siguranță sau
Serviciul de Informații al Jandarmeriei;
 internațională: Abwehr, Serviciul Secret britanic, Serviciul de informații al armatei
franceze, și cu serviciile: japonez Kempei-tai, polonez, italiai, cehoslovac;

Moruzov:

 cel care a conceput, organizat și condus primele structuri secrete de informații

moderne din România;
 născut: 8 nov. 1887, com. Zebil, jud. Tulcea; tatăl preot, familie intelectuală, pregătire
teoretică sumară, 3 clase de liceu, întrerupte din cauza limbii latine;
 limbi: rusa, bulgara, ucraineana, turca și tătara;
 1907: a debutat în activitatea de informații din proprie inițiativă, când a descoperit la
biserica Sf. Gheorghe din Tulcea o organizație revizionistă bulgară; a fost folosit ca
agent, apoi a fost primit în Siguranță ca agent clasa a VIII-a;
 Aprilie 1914: a reușit să sustragă valiza diplomatică a contelui Czernin, ambasadorul
Austro-Ungariei la București, care pleca la Viena pentru a duce ultimele informații
asupra atitudinilor și intențiilor României; a furat valiza dintr-un tren în mers;
 Martie 1917: a pus bazele Serviciului de Siguranță al Deltei;
 Mai 1920: arestat pt că și-ar fi însușit fonduri din banii serviciului;
 1924: numit șef SSI;
 6 sept. 1940: a fost arestat odată cu prăbușirea regimului autoritar al regelui Carol al
II-lea;
 26/27 nov. 1940: a căzut victimă a execuțiilor legionare din penitenciarul Jilava;