ICS 01.040.03; 03.120.10 SR EN ISO 9000 Standard Roman Octombrie 2015 Titlu Aprobare Corespondenta Sisteme de management al calitatii Principii fundamentale si vocabular {Quality management systems. Fundamentals and vocabulary (ISO 9000:2015) ‘Systemes de management de ia quali. Prinipes essentials et vocabulaire (0 8000:2015} Aprobat de Directorul General al ASRO la 20 octombrie 2015 Standardul european EN ISO 9000:2015 are statutul unui standard Inloculeste SR EN ISO 9000:2006 or Data publicarii versiuni e: 30 octombrie 2015 ‘Acest standard este identic cu standardul european EN ISO 9000:2015 © ASRO ASOCIATIA DE STANDARDIZARE DIN ROMANIA Ba St. Mendeleev nr. 21-25, cod 010362, Bucurestl, i wuw.ast0.0 Feproducorea sau ulzarea integrlé sau pail a prezontull standard aco Dubleal 1 prin ores procodou oleic. mecane.fexoeopiore. meetin ot} esto Imors daca nu oxi acordl srs pris l ASO Rat SRENTSO OGROS Faas InfoStandard Web 3.0.SR EN ISO 9000:2015 Preambul national Acest standard reprezinta versiunea romana a standardulul european EN ISO $000:2015. Standardul a fost tradus de ASRO, are acelasi statut ca si versiunile ofciale gi a fost publicat cu permisiunea CEN. ‘Acest standard reprezinté versiunea romana a textulul tn limba engleza a standardulul european EN ISO 9000:2015, Prezentul standard intré Th patrimoniul ASRO/CT 56 Managementul calla si asigurarea calli Acest standard descrie conceptele fundamentale i principle managementulul calltajl, care sunt aplicabile in mod universal: = organizatilor care urmarese succesul durabil prin implementarea unui sistem de management al alta = lienfilor care urmarese sa obfind incredere In canabiltatea unei organizafi de a furniza in mod conseevent produse §/ servic conforme cu cerinele lor = organizatilor care urmareso $8 obtina Incredere, tn lanjul lor de furnizare, o& cerinjole refertoare la produse $i servic vor fi Indeplint: = organizatilor si parglor interesate care urmarese s& imbunatajeascé comunicarea print-o Infelogore comuna a vocabularului utlizat in managementul calitat + organizatilor care efectueaza evaluarea conformitaticu cerintele SR EN ISO $001 = furnizorilor de instuire, evaluare sau consultanga in domeniul managementului cal = elaboratorlior de standarde conexe. Cuvintele "standard european (international)" trebuie citte "standard roman’ InfoStandard Web 3.0.SR EN ISO 9000:2015 STANDARD EUROPEAN EN ISO 9000 EUROPEAN STANDARD NORME EUROPEENNE EUROPAISCHE NORM Septembrie 2015 ICS 01,040.08; 03,120.10 Inlocuieste EN ISO 9000:2005, Versiunea romana Sisteme de management al calitatii Principii fundamentale si vocabular (ISO 9000:2015) Quality management systems. Systemes de management de la Qualltatsmanagementsystem Fundamentals and vocabulary qualité. Principes essentiels et _©. Grundlagen und Begiiffe (ISO 9000:2015) vocabulaire (ISO 8000:2015), (ISO 9000:2015) ‘Acest standard european a fost adoptat de CEN la 14 septembrie 2015. Mombrii CEN sunt obligati sa respocte RegulamontulIntomn CEN/CENELEC, care stipuloaza conditilo In care acestul standard european | se atribuie statutul de standard national, f8r& nici o moditicare. Listele actualizate 51 referiele bibliografice referitoare la aceste standarde nalionale pot fl objinute pe ‘baza de corere catre Centrul de Management CEN-CENELEC sau orice membru CEN. Acest standard european exist’ in tei versiuni ofiiale (engleza, francez’, german). O versiune tn oricare alté limba, realizata prin traducere sub responsabiltatea unui membru CEN, in limba sa nationalé i notificaté Contrului de Managomont CEN-CENELEC, are acolagi statut ca si vorsiunilo oficiale. Membril CEN sunt organismele nationale de standardizare din: Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru, Croatia, Danemarca, EWvelia, Estonia, Finlanda, Fosta Republica lugoslavé a Macedoniel, Franja. Germania, Grecia, Inlanda, Islanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalla, Republica Ceha, Romania, Siovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Turcia g] Ungaria. CEN COMITETUL EUROPEAN DE STANDARDIZARE European Committee for Standardization Comité Européen de Normalisation Europaisches Komitee for Normung Centrul de Management CEN-CENELEC: Avenue Marnix 17, B-1000 Brussels © QOS CEN Toate drepturile de exploatare sub orice forma si In orice mod sunt rezervate membrilor CEN Rof: EN ISO 9000:2015 RO InfoStandard Web 3.0.SR EN ISO 9000:2015 Preambul ‘Acest document (EN ISO 9000:2018) a fost elaborat de comitetul tehnic ISO/TC 176 ,Managementul calif gi asigurarea calli ‘cost standard european trebuio sé primeasca statutul de standard national, fe prin publicarea unui text identic, fle prin ratficare, pana cel tarziu tn martie 2016, lar toate standardele nalfonale contlictuale trebuie sa fle retrase pana cel tarziu in martie 2016. So atrago atontia asupra posibiltati ca anumite olemente alo acostui document s& facd subioctul drepturilor de autor. CEN [sisau CENELEC] nu trebuie considerat responsabil pentru identificarea lunora sau a tuturor drepturilor de autor. ‘Acest document inlocuieste EN ISO 9000:2008. ‘Acest document a fost elaborat tn cadrul unul mandat acordat CEN de Comisia European si Asociatia European a Liberulul Schimb si vine in sprjinul cerinjelor esentiale ale Directivel (Direstivelor) UE. ‘Conform Regulamentulul Intern al CEN/CENELEC, organismele de standardizare din urmatoarele {rl sunt obligate s4 adopto la nivel national acest standard curopean: Austria, Bolgia, Bulgaria, Cipru, Croafia, Danomarca, Elvotia, Estonia, Finlanda, Fosta Republica lugoslava a Macodonici, Franta, Germania, Grecia, Inlanda, Islanda, ltalia, Letonia, Ltuania, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia, Republica Cehs, Romania, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Turcia gi Ungaria Declaratie de ratificare Textul standardulu ISO 9000:2018 a fost aprobat de CEN ca EN ISO 9000:2015 fara nicio modifcare. InfoStandard Web 3.0.SR EN ISO 9000:2015 Cuprins Introducere 1 Domeniu de aplicare 2 Concepte fundamentale si principt ale managementului calitat 24 Generalitati 22 — Concepte fundamentaie.... 22.1 Calta. 222 Sistem de managernent ai cali 223 Contextul organizatiel... 22.4 Parjlintorosate, 225 Suport 23 Principli ale managementulul cali 23.1 Oriontarea cate client 23.2 Leadership vn 233 Angajamentul personaluli. 2:34 Abordarea po baza de proces 235 Imbunatatire 2.3.6 Luarea de decizli pe bazé de dovezi 2.3.7 Managementul relatilor 24 Dezvotarea SMC pn uiizarea concep’ pnp fundamertale 2.4.1 Modelul de SMC ns 242 Dezvoltarea unui SMC. 243 Standardo roferitoare la SMC, alte standard do sistome de managomont gi modole de excelenta 3 Termeni si defini 3.1 Termeni teferitor la persoand sau personal 3.2 Termeni refertor la organizatie 3.3. Termeni refertor fa actviate. 3.4 Termeni refertor la proces 3.5 Termeni rofertor la sistem 3.6 Termeni refertor la cerinte 3.7 Termeni refertor la rezultat. 3.8 Termeni rofertor la dato, informati si documento 3.8 Termeni rofertorila client 3.10 Termeni refertor la caracteristica 3.11 Termeni rofertor la detorminare 3.12 Termeni rofertori la actune. 3.13 Termeni refertor a aul... Anoxa A (informativa) Relatile dintro concepte si reprezentarea lor grafica Bibliografie Index alfabetic al termenitor (In limba engleza) Index aifabetic al termenior (in limba romana) InfoStandard Web 3.0. Pagina 4SR EN ISO 9000:2015 Introducere ‘Acest standard internafional furnizeaza coneeptele fundamentale, principle §/ vocabularul pentru sistemele de management al caltati (SMC) si constituie baza pentwu alte standarde referitoare la SMC. Acost standard intornational oste dostinat s4 ajute utlizatonul s2 injoleaga concoptole fundamentale, principtle gi vocabuiarul managementulul calif, pentru a fl capabil s& implementeze lun SMC in mod eficace $i oficient si $8 creeze valoare pornind de la alte standarde referitoare la ‘SMC. ‘Acest standard international propune un SMC bine defini, bazat pe un cadru care integreazé Cconcepte fundamentale, prinelpl, proceso si resurse stabllta, rofertoare la caltate, pentru a ajuta organizatile s8-si realizeze obiectivele. Este aplicabil tuturor organizatilr, indiferent de dimensiune, de complexitate sau de modelul de afacere. Standardul urméreste cresterea constlentizarl unei organizati privind obligatile si angajamentul su de a raspunde necesitatlor si asteptarlor clienfilor ai gale parfilor interesate si de a le obtine satisfactia cu produsele | servile sale. ‘Acost standard international confine sapte principii de managomont al calitji care sprijind concoptole fundamentale descrise tn 2.2. in 23, pentru flecare principlu de management al calftall, exist’ un enn” care desorleflecare principlu, un .afionament” care explicé de ce organizajia ar trebul sa la th ‘onsiderare principlul, .beneficile principale” care sunt atribulte principilor si ,actiurle posiblie” pe care lo poate Tnvveprinde o organizafe tn apiicarea principiuli ‘Acost standard international confine termen’ gi defini care se aplica tuturor standardelar referitoare la managementul cali si la SMC elaborate de ISO/TC 176, precum $i altor standarde referitoare la ‘SMC specifice unui anumit sector, bazate pe aceste standarde, la momentul publicari. Termeni gi definitile sunt aranjate in ordine conceptual, cu un index alfabetic prezentat la sfargitul documentulul ‘Anexa A include un ansamblu de diagrame ale sistemelor de concepte, care reprezinta 0 ordonare a conceptelor. NOTA ~ indrumati refertoare la anumil termeni supimentar,utlizal reevent in standardele refetoare la SMC elaborate de ISOITC 176 gi care au 0 Semrificaie defnté In ditionar. sunt furizate int-un glosar dsponibil Ia adresa: htip:/imwwiso.orgisorterminology used in ise 9000 family.pdk. InfoStandard Web 3.0.SR EN ISO 9000:2015 1 Domer de aplicare Acest standard international descrie conceptele fundamentale 5! principile managementulul caltat, care sunt aplicabile in mod universal ~ organizatilor cave urmarese succesul durabil prin implementarea unui sistem de management al cali; = clientilor care urmaresc $8 objind Incredere Tn capabiltatea unel organizaiii de a furniza in mod consecvent produse i servici conforme cu cerintele lor = organizatilor care urmaresc $8 obtina Incredere, 1h lantul lor de furnizare, c& cerinjele refertoare la produse i servic vor fi indeplinite: - organizatilor si parlor interesate care urmaresc s& Imbunatateascd comunicarea print-o infelegere comuna a vocabularului utlizat in managementul caltai; = organizatilor care efectueaza evaluarea conformitatil cu cerintele ISO $001; = furnizorllor de instrulre, evaluare sau consultanja tn domeniul managementulul cata ‘Acest standard intemational specific termeni si defini care se aplic tuturor standardelor referitoare 'a managementul caltii sila sistemul de management al caitii, elaborate de ISO/TC 176. 2 Concepte fundamentale si principii ale managementului calitatii 21 Generalitati Concoptole 1 principile managomontuiui calitati descrise tn acost standard international confora organizatiel capacttatea de a face fala provocdilor unui mediu care este profund diferit de cel din tutimele decent. Contextul in care functioneaza astazio organizatie este caracterizat de o schimbare accelerata, globalizarea pielelor gi evolulia cunostinjelor, ca o resursa principala. Impactul calli rece dincolo de satisfaclia clientulu: caltatea poate avea si un impact direct asupra reputatioi organizatic. Societatea a devenit mal bine educata si mal exigents, facdind astfel ca partie nteresate s8 devina din ce in ce mai influente. Prin precizarea conceptelor fundamentale I principillor care sé tle utilizate tn dozvoltarea unui sistem de management al calitati (SMC), acest standard intemafional furnizeaza un mod de gandire mai cuprinzator despre organizalle. Ar trebui ca toate conceptelo, principill si relafile dintro acestea sa fie luate th considerare ca un Intreg $I nu Tn mod izolat unul de celdlat. Nic'un concept sau principlu individual nu este mal important decat altul. Este important sa se gaseasca in permanenté un echilloru corect. 2.2 — Concepte fundamentale 221 Calitate (© organizajie axata pe calitate promoveaza 0 culturé avand ca rezultat comportamente, atitudin activa s! procese care furnizeazé valoare prin satisfacerea neces! altor part interesate relevant ior gl asteptarior cienilor si ale Calltatea produselor 51 serviclor unel organizatl este determinats de capabilitatea de a satisface client si de impactu intentionat si neintenfonat asupra partilorinteresate relevante. Calltatea produselor si servicilor nu Include numal functille gi performantele intentionate ale acest: isi valoarea si beneficiul percepute de client InfoStandard Web 3.0.SR EN ISO 9000:2015 22.2 Sistem de management al calit Un SMC cuprinde activité prin care organizatia Ts identiica oblectivele si determina procesele $i resursole necesare pentru a objine rezultatele doit. ‘SMC gestioneaza procesele in interactiune si resursele necesare, pentru a furniza valoare si a objine rezultate pen parfile interosate rolovante. ‘SMC permite managementului de Ia col mai inait nive! s& optimizeze utlizarea resurselor luand tn considerare consecintele deciziel sale pe termen lung $1 pe termen scurt Un SMC furnizeazé mijloacele de identiicare 2 actiunilor prin care s se trateze consecinele intenfionate i neintentionate ale furnizari produselor si servicio. 223° Contextul organizay Injologeroa cortextuui organizatil este un proces. Acost proces dotermind factri caro infuontoaza s00pU, obigctvole gi sUstonabiltatea organizalel.Provosul a in considorae factor inter cur ar fi valerie, cultura, cunostntle si performanta organizatiel. De asemenea, ia in considerare factor {extern cum ar fi medi legal, tehrolegis, compettv, comercial, cutural, socal gi economic. Exempiele de modalitti prin care poate fi exprimat scopul unei organizatil includ viziunea, misiunea, polticile si obiectivele sale. 22.4 Parti interesate Conceptul de parti interasate se oxtinde dincolo de oriontarea numal cétre client. Este Important luarea in considerare a tuturor partior interesate relavante, © parte a procesuiui de infelegere a contextului organizatiei este identificarea partior interesate. Parfle interesate relevante sunt acelea care prezinta un rise somnificativ pentru sustenabilitatea forganizatiel, dacd necesttatle si asteptarlle lor nu sunt satisf&cute, Organizafile definesc ce rezultatele este necesar sa fe furnizate acelor parl interesate relevante pentru a reduce acest rise. Organizatile atrag, objin $1 pastreazé suportul parlor interesate relevante de care depinde succesul 225 Suport 2.2.5.1 Generalitati ‘Suportul managementulu dela cel mal inal nivel si implcarea personalutui permit ~ punerea la dispozitie a resurselar umane sia ator resurse adecvate = monitorzarea processor rezutatelor = dotorminarea si evaluaroa rscurilor si oportuntailor; ~ Implomentarea actunllor corespunzétoare Achizitionarea, utlizarea, mentenanta, valorificarea si ellminarea resurselor In mod responsabil ajuta organizatia si-5i ating obiectvele, 2.25.2 Personal Porsonalul este o resursa esontialé in cadrul unei organizati. Pexformanta unel organizatii depinde do modul in care se comporta personal in cadrul sistemulul Ta care lucreaza. in cadru une! organiza, personalul dovine implcat si mobiizt prnt-o infelegere comund a pole rofertoarelacaltate§1 a rezutatolor dorte de organizaye 6 InfoStandard Web 3.0.SR EN ISO 9000:2015 225.8 Competent Un SMC este mai eficace atunc! cd toll angajatil Infeleg si aplicé abiltajilo, instruiroa, educatia gi experienta necesare pentru a-si indeplini rolurile si responsabiitaile. Responsabilitatea de a oferi personalului oportunitati de dezvoltare a acestor competente necesare revine managementului de la ‘cel mai inatt nivel 2.2.5.4 Constiontiza Constientizarea este obfinuté atunci cand personalul isi Infelege responsabiltaile gi modul tn care aciunile sale contribule la realizarea oblectivelor organizatii 225.5 Comunicare (© comunicarea planificaté si eficace, atat Interna (adie in Intreaga organizatie) cat si externa (adica cu parille Interesate relevante) Intreste Implicarea personalulul si injelegerea de catre acesta a: = contextuli oganizatc; = nesesitlr si asteptiilor clentjlor si ale altor pd interesaterelevante; = swe, 2.3 Principil ale managementulul calitafi 23.1 Orientarea catre client 23.1.1 Enunt Principalul obiectiv al managementului caltati este de a satisface cerinjele clientului si de a se preocupa sé fie depasite asteptarile cientulul 2.3.1.2 Rafionament Succesul sustonabl esto obynut atuncl cand o organizaio atrage gi pastreaza tncrederea clientlor sla ator parj interesate relevante. Fiecare aspect al intracfiunl cu clientul oferé 0 oportuntate de a crea mai multé valoare pentru cient. injelegerea nocositaflor curente si vitoare ale cian si ale altor put intoresate contibuic la succosul sustenabil al organiza. 2.3.1.3 Beneticll principale Cateva potenjale benefici principale sunt = valoare crescuta pentru client; ~ satisfacte crescutd a clontull ~ olatate imbundtaia a cent = actvitai comorcialo ropottve imbunatafe: = reputatio imbundtajta a organizatici = bazé de client extn; ~ vorituricrescute si segment de pia oxtins 23.1.4 Activ posibile ‘Acliuniie posibile includ: = dentficarea cllenjlor direct! indirect! pentru care organizatia este creatoare de valoare: 7 InfoStandard Web 3.0.SR EN ISO 9000:2015 ~ Injelegerea necesitailor si asteptarilor curente i vitoare ale client: - legarea objectivelor organizatel de necesitaile gl asteptarle clentior comunicarea nocesitajir si astoptarlior cliontiior in ntreaga organizatio; = planiicarea, proiectarea, dezvoltarea, producerea, livrarea si susjinerea de produse s servicll care ‘4 satisfacd nocositajile si astoptarile clenfir, = masurarea si monitorizarea satistactel centr si Intreprinderea de actiuni corespunzétoare doterminarea $i introprindorea do actiuni rofertoare la nocositatile gi astoptariie parfilor intorosae relevante, care pot afecta satistactia cientior: = gestionarea activa a relatilor cu client pentru a se obfine succesul sustenabil, 23.2 Leadership 23.2.1 Enunt Liderit de la toate nivelurle stabilesc unitatea dintre scop si orientare $i creeaza conditle In care personalul este implicat tn realizarea oblectivelor referitoare la caltate ale organiza 23.2.2 Rationament Crearea unital dintre scop 51 orientare, precum $i implicarea personalulul, permit unel organizall s8-s1 alinieze strategil, policile, procesele si resursele pentru a-si alinge obiectivele. 23.2.3 Beneficil principale Cétova potentiale benefiel principale sunt: + eficacitate gi eficienta crescute In realizarea obiectivelorreferitoare la calitate ale organizajel ~ coordonare mai bund a proceselor organizatiel; = comunicare imbunatatita Intre nlvelurie gi functle erganizatick = dezvotare $i imbunatajire a capabiltail organizajiel gi personalulul sau de a fumiza rezultatele dorte. 23.2.4 Actiuni posibile ‘Actiuntio posioile includ: = comunicarea misiuni, viziuni, strategici, poltcilor si procesclor organizatici, in intreaga corganizatic; = crearea $i sustinerea valorilor comune $i a modelelor de comportament corect gi etic la to nivelurile organiza = stabiliea unel cuturi a Increderi! gi Integrtat = Theurajarea unui angajament referitr la calitate la nivelul Invegi organizati; = asigurarea ca lider de la toate nivelurile sunt exemple pozitive pentru personalul organizatie; ~ punerea la dispoziia personalului a resurselor, a instruirl gi a autoritati necesare pentru a actiona ‘ou raspundere; = inspirarea, Incurajarea si recunoasterea contributiel personalui 8 InfoStandard Web 3.0.SR EN ISO 9000:2015 23.3 Angajamentul personalului 23.3.1 Enunt Un personal competent, tmouternict si deplin angalat, la toate nivelurile din organizaie, este esential pentru cresterea capabiltati organizatel de a crea si furniza valoare. 23.3.2 Rationament Pentru a conduce 0 organizatie in mod eficace $1 eficient, este Importanta respectarea si implicarea, intregulul personal, de la toate nivelurile. Recunoasterea, Tmputernicirea $I cresterea competentelor personalulul facilteazd angajamentul acestuia in realizarea obiectivelor referitoare la calitate, ale organizatici. 2.3.3.3 Beneficii principale Cateva potentiale benefiel principale sunt: = Injolegere Tmounatatta din partea personalulul arganizajie! a oblectivelor rofertoare la calitate ale ‘organizatiel §/ motivalle crescuta pentru realizarea acestora; = implicare erescut a personalulu In actvitati de imbunatatir; = dezvolare personala, iiative si creativitate, crescute ~ salisfactie crescuta a personalulul; + Ineredere $i colaborare erescute, In intreaga arganizatio; atentie sports acordata valollor comune § cutul din hveaga organizate 23.34 Actiuni posibile Actiuie posi inclu = comunicarea cu personalul pentru a promova infelegerea importante! contribu or inividvale; = promovarea colaboré tn inteaga organizato = factarea discuilor deschise i a Impartagi cunostinelar 5! experientel = incurajarea personalulul s8 determine constrangerile tn realizarea performanjel si sa ia initiative ‘ara teama; = recunoasterea si confirmarea contribu 1, Invi $1 Imbundtaidl personal = permiterea unel autoevaluari a performantelortaia de objective personale; = ‘ealizarea de sondaje pentu a evalua salisfactia personalului, comunicarea rezultatelor si Intreprinderea unor actiuni corespunzatoare. 23.4 Abordarea pe baz de proces 23.4.1 Enunt Rezuitate consecvente $i predictbile sunt objinute mai eficace si mai eficient atunci cand actvitaile sunt injelese gi conduse ca procese corelate care functioneaza ca un sistem coerent 23.4.2 Rationament ‘SMC const din procese corelate. injelegerea modulul tn care sunt produse rezultatele de acest sistem Ii permite unel organizafli sé optimizeze sistemul §1 performantele acestula 9 InfoStandard Web 3.0.SR EN ISO 9000:2015 23.4.3 Beneficil principale CAtova potenfale beneficli principale sunt: = capabiltate sporiti de concentrare a cforturlior asupra proceselar principale si asupra ‘oportunitafiior de Imbunatatire; = rezultate consecvente g| previziblle printr-un sistem de procese coerente; = performante optimizate print-un management eficace al proceselor, 0 utiizare ficients a resurselor so reducere a barierelor dintre functiuni; posbbiltatea pentvu organizatio s& fumnizoze Incredore parfilor Interesate in cova co_privost consecventa, eficacttatea si eficienta sa. 2.3.4.4 Actiuni posibile Actiunile posibile includ = definirea obiectivelorsisterulul sia proceselor necesare pent realizarea acestora; Stabilioa autoritafi, responsabiitati si vaspunderi pentru conducerea proceselor = Infelegerea capabiltajior organizatiel si determinarea constrangerior referitoare la resurse, Tnainte de a actiona; = determinarea interdependentelor dintre procese si analizarea efectului modificailor proceselor individuale asupra ansamlului sistemulu! = conducerea proceselar gi a relatilor dintre acestea ca un sistem, pent a realiza obiectivele referitoare la calitate ale organizajei int-un mod eficace i eficient; = asigurarea disponibiitati informatilor necesare pentru a opera si imbundtali procesele si pentru a monitoriza, analiza i evalua porformantolo s'stemului in ansamblul su: = gestlonarea riscurlor care pot influenta elementele de lesire ale proceselor si rezultatele globale ale SMC. 235. imbunatat 23.5.1 Enunt Crganizajile de succes sunt orlentate permanent spre Imbundtatire. 23.5.2 Rationament Imbunatatirea este eseniialé pentru 0 organizatie pentru asi mentine nivelurile de performanta curente, pentru a reactiona la schimbarile conditilo interne gi externe $i pentru a crea nol oportuntat 23.8.8 Beneficli principale Cateva potentiale benefic principale sunt: + performanta proceselor, capabiltatea organizationala gi satisfacjia clientulu, imbunatatite: = orientare Tmbunatajta pe investigarea si determinarea cauzelor r&dacin8, urmaté de actiuni preventive si corective; = capabiltate tmibunatatité de a anticipa sia reacjiona la riscur si oportunita interne $i exteme: luarea fn considerare mai buna a Imbunatatir, atat a colei progresive, cat sia coloi radicale; = utilzare mai bund a invari n scopul Imbunatati; 0 InfoStandard Web 3.0.SR EN ISO 9000:2015 = efort de inovare crescut, 23.5.4 Actiuni posibile Atiunile posioile includ: ~ promovarea stabil de oblective Imbunataite la toate nivelutlle organizatie educarea si Instuirea personalului de fa toate nivelurle asupra_moduiui de aplicare a instrumentelor gi metodologilor de baz pentu realizarea obiectivelor de imbunatatire asigurarea c8 porsonalul oste competent pentru a promova $i finaliza cu succes proiecte do imbunatajire; = dezvoltarea $i desfagurarea de procese pentru a implementa proiecte de Imbunataijre Th Tntveaga corganizatie; = urmatirea, analizarea si auditarea planticdri, implementa, finalizaril§1 a rezuitatelor prolectelor de imbundajire intograrea considerentelor rofertoare la imbunatajire tn dezvoltarea de produse, servcli si procose, noi sau madifcate: = Identificarea $1 recunoasterea Imbunatati 23.6 Luarea de deci 23.6.1 Enunt Decialle bazate pe analiza si evaluarea datelor s! Informafilor au probabiltate mal mare s& produc rezultatele dort. 23.6.2 Rationament tuarea decizilor poate fi un proces complex si comport Intotdeauna o anumité incertitudine. Aceasta implica adesea tipuri si surse multiple de elemente de intrare, precum i interpretarea acestora, care poate fi subiectivé. Este importanta injelegerea rlatilor dintre cauza si ofect si a potentialclor consecinje neinten{ionate. Analiza faptelor, a dovezilor gia datelor conduce la o mal mare oblectivt i Inoredere tn huarea decizillor. 23.6.3 Benofi pi ci CCateva potenyale beneficl principale sunt = procese imbunaitaite de hare a decizior: = evaluarea imbunatafté a performante! proceselor sia capabilai de arealza obiectvele ~ eficacttatesIefcienta operationale Imbunatae ~ capabitate crescuté de a analiza, a repune in disctie sa schimba opinile si decile: capabiltate crescuté in demonstrarea oficacali decailor antorioar. 2.2.6.4 Actiuni posibile Actin pose incl + determinarea, masurarea si monitorizarea indicatorlor principall pentru a demonstra performanjele corganizatiel; = punerea tuturor datelor necesare la dispozitia personalulul relevant; InfoStandard Web 3.0.SR EN ISO 9000:2015 = asigurarea c€ datele si informatile sunt suficient de exacte, fiabile gi sigure: = analizarea si evaluarea datelor si informatilor utlizand metode adecvate; asigurarea ca personalul este competent pentru a analiza 51 evalua datele dupa cum este necesar; = luarea de docil gi Intreprinderea de actu pe baza de dovezl echilbrate cu experionta sintitia, 23.7 Managementul relatilor 23.7.1 Enunt Pentru succesul sustenabil, organizatile 1si gestioneaza relajile cu paiile interesate, cum ar fi 23.7.2 Rationament Parle interesate relevante intluenteaza performantele unel arganizatl. Succesul sustenabll so obtine ‘cu © probabiltate mai mare atunci cand organizalia Tsi gestioneazé relalile cu toate parle sale interesate astfel incat s& optimizeze Impactul acestora asupra performanjelar sale, Managementul relafilor cu relelele sale de furnizori gi de parteneri are o Importanga special 23.7.3 Beneficil principale Catova potenyale beneficl principale sunt: = performante imbunatatite ale organizatie! gi ale partir sale interesate prin luarea in considerare a ‘oportunitatior gi constrangerllr refertaare la fiecare parte interesata; + Infelegerea comuna a oblectivelor gi valorilor de catre pail interesate: = capabiltatea crescuté de a crea valoare pentru partlle interesate prin utlizarea comund a resurselor $1 competentelor si prin managementul riscurlor refertoare la caltate’ = un lan} de furizare bine condus, care asigurd un flux stabil de produse si servic. 23.7.4 Actiuni posibilo ‘Actiunile posioile includ: = determinarea parfilor Interesate relevante (cum ar fi furnizorl, partenerl, cllenfi, investor! angajaji sau societatea in ansamblul su) sia relatilor acestora cu organizatia: + determinavea si ierarhizarea relajilor cu partie interesate, care necesité a fi gestionate: stabiliroa do rola care echilibreaza castigurile pe tormon scurt cu consideratile pe termon lung: = colectarea si impartasirea informatilor, a expertze! si a resurseior, cu pale interesate relevante; = masurarea performantelar si asigurarea, daca este cazul, a unui feedback refertor la performanie cate parfile interesate, pentru a creste initiativele de imbunatatir: + stabilirea de actvitai de dezvoltare $I imbunataire tn colaborare cu furnizorl, partenerii gi alte part! interesate; ~ Tncurajarea $1 recunoasterea Imbunatatirlor $1 rezultatelor obtinute de furnizor gi partener InfoStandard Web 3.0.SR EN ISO 9000:2015 2.4 Dezvoltarea SMC prin utilizarea conceptelor si principiilor fundamentale 241 Modelul de SMC 241.4 Generalitati Organizatile, ca organisme sociale vil gi care fnvafa, au Tn comun numeroase caracteristcl cu finjele lumane. Fiecare dintre acestea este adaptabila si utlizeaza sisteme, procese 5 activist interactive, Pontru a se adapta la contextul lor var'abil, fiacare are nevoie de capabilitatea de a so schimba. Organizatilo inoveaza adesea pentru a obtine Imbunatatii radicalo. Un model de SMC al organizatioi recunoaste c& nu toate sistemele, procesele si actvialile pot fi predeterminate; de aceea sunt necesare flexiiltatca si adaptabilitatea la comploxitatie contextulul organizational 2.4.1.2 Sistem Organizatile cauta s& Thfeleag’ contextul intern si extern pentru a identifica necesita $1 asteptarlle parlor Interesate relevante. Aceste informatii sunt utlizate in dezvottarea SMC pentiu a objine sustenabiltatea organizationala. Elementele de iesize ale unui proces pot fi elementele de intrare ale altor procese si sunt legate ntre ele Th reteaua globalé. Desi adesea par a fi constiulte din procese similar, fiecare organizatie $i SMC-ul su sunt unice 24.1.3 Proceso Organizatia are procese care pot fi definite, masurate si imounatatite. Aceste procese interactioneaza pentru a furniza rezutate coerente cu obiectivele organizatiel si pentru a depas! limitele functionale. ‘Anumite procese pot fi ciice, in timp ce altele nu sunt. Procesele au activiti corelate, avand elemente de intrare pentru a furniza elemente de iesire. 24.1.4 Activitate Porsoanole colaboreazs in cadrul unui proces pent asi realiza activitatilo zinice. Anumite activitat! sunt prestablite si depind de o Infelegere a oblectivelor organizaliel, in timp ce altele nu sunt prestabiite $1 reactioneaza la stimull exterior pentru a determina natura si realizarea lor. 242 Dezvoltarea unui SMC Un SMC este un sistem dinamic care evolueaza in timp trecand prin perioade de Imbunatatir. Fiecare organizajie are activtali de management al cali, indiferent dac& acestea au fost sau nu Planificate tn mod oficial. Acest standard internajional furnizeaza Indrumari referitoare la modul de dezvoltare a unui sistem oficial pentru managementul acestor activa). Este necesar sa se determine activittie care exist deja in organizatie s1 adecvarea lor Tn raport cu contextul organizatiei. Acest standard interational poate fi utlizat, impround cu ISO $004 si ISO $001, pentru a sprijini orgarizatia 8 dezvote un SMC coerent Un SMC oficial funizeaza un cadru pentru planticarea, realizarea, monitorizarea si imbunatatirca performantelor activitalior de management al calitall. Nu este necesar ca SMC sa fle complicat; mal dograba este necesar sa reflecto cu cxactitate necestatile organizatiei. In dezvoltaroa SMC, cconceptele si principle fundamontale precizate in acest standard international pot furniza indruméiri valoroase. Planificarea SMC nu este un eveniment singular, ci mal degraba un proces continu. Planurle ‘evolueaz’ pe masura ce organizaiia Invala si circumstantele se schimba. Un plan ia in considerare toate activitile referitoare la calitate ale organizatiei si se asigura c& acoperd toate indrumarile acostui standard international gi cerintole ISO $00". Planul este implomentat dupa aprobare. Pentru o organizatie este importanta monitorizarea si evaluarea cu reguiavitate atat a implementarit planuiul, cat sa performanjelor SMC. Anumifi indicator! luat! tn considerare cu gri facilteaza act activitati de monitorizare si evaluare. Auditarea este un mijoc de evaluare a eficacitati SMC, pentru a identifica riscurile si a determina {daca sunt satistacute cerintele. Pentru ca auditurile sa fie eficace, este necesar sa fie colectate dovezi tangible 51 intangible. Se intreprind actiuni pentru corectare gi imbunatatre pe baza analizel dovezilor 13 InfoStandard Web 3.0.SR EN ISO 9000:2015 colectate. Cunostintele castigate ar putea conduce la inovare, du mai inal, ind performantele SMC la niveluri 243. Standarde referitoare la SMC, alte standarde de sisteme de management si modele de excelent ‘Abordarilo unui SMC doserise in standardole referitoare la SMC olaborate de ISO/TC 176, in alt standarde de sisteme de management si in modelele de excelenié organizajionala, se bazeazé pe principii comune. Toate acestea permit unei organizafi sd identiice riscurile $1 oportunitatile gi contin Indrumari pentru imbunatatire. In contextul actual, numeroase subiecte cum sunt inovarea, etica, Increderea $! reputalla ar putea fl iuate Tn considerare ca parame In cadrul SMC. Standardele refertoare Ja managementul calitsi (de exemplu ISO $001), managementul de mediu (de exempiu ISO 14001) si managementul energie! (de exemplu ISO 50001), precum si alte standarde de management si modele de excelent organizajionalé, au tratat acest subiect Standardelo referitoare Ia SMC olaborate de ISO/TC 176 fumizeaza un ansamblu cuprinzator do cerinte si lini directoare pentru un SMC. ISO $001 specificd cerinte pentru un SMC. ISO 9004 furnizeaza indrumari referitoare la 0 gama larga de obiective ale unui SMC, pentiu un succes durabil 1 porformanto Imbunataiite. Linile directoare pentru componente alo unui SMC includ ISO 10001, ISO 10002, 180 10003, ISO 10004, ISO 10008, ISO 10012 si ISO 19011. Linile directoare pentru subiecte tehnice tn spriinul unui SMC includ ISO 19005, ISO 10006, ISO 10007, ISO 10014, ISO 10015, ISO 10018 sf|SO 10019, Rapoartele tehnice in sprijinul unui SMC includ ISO/TR 10013 si ISO/TR 10017. Ceringe pentru un SMC sunt furnizate, de asemenea, in standarde specifice unui sector, cum ar fi SO/TS 76949, Diferitele parti ale unui sistem de management al unel organizafi, inclusiv sistemul siu de management al cali, pot fi integrate intr-un singur sistem de management. Obiectivele, procesele si rosursolo referitoare Ia caltato, crestere, finaniare, profitabiltato, modiu, sanatate si socurtate ‘ocupalionala, energie, siguranta si ate aspecte ale organizalie, pot firealizate si utlizate mal eficace si mai eficient atunci cand SMC este integrat cu ate sisteme de management. Organizalia po fefectua un audit integrat al sistemului sau de management in raport cu cerinfole mal multor standarde internationale, cum ar fl SO 9001, ISO 14901, ISO/IEC 27001 s! ISO 50001 NOTA ~ Manual ISO “The integrated use of management system standards" poate fumiza indrumarl ule 3 Termeni si definitii 3.1 Termeni referitori la persoana sau personal 344 ‘management de la cel mai inalt nivel persoand sau grup de persoane care conduce si contraleaza o arganizafie (3.2.1) la cel mal inaltnive! NOTA 1 - Managementul dela cel mai nat nivel are puterea de a delega autoitatea si de a furriza resurse In cadru organizatei NOTA 2 ~ Daca domeniul de apicare al sistemuiui de management (35.3) acoperd rumal o parte cin organizatie, tunel managementul de la ool mai inalt nvel se refra la cel care condus si coniroleazé acea parte a organizate! NOTA 3 - Acesta constitule unul dintre termenit comuni si dine definiile de baz pentru standardele ISO refertoare [a sistorul de management menfonate in anera SL a documentuui .Suplment 180 consoldat Ia Directvele ISOMIEC, Partoa 1" 312 Consultant pentru sistemul de management al calitati persoand care sprijina organizalia (3.2.1) in realizarea sistemului de management al calitatii (3.4.3) fumizand sfaturi sau informati (3.8.2) NOTA 1 - Consuttantul pent sistemul de management al caltati poate, de asernenea, sé alute la realizarea nor pi ale sistemului de management al alist (3.5.4) 4 InfoStandard Web 3.0.SR EN ISO 9000:2015 NOTA 2 ~ ISO 10019:2008 furnizeaza indrumasi despre cum se face distineja dntre un consultant pentru SMC care este competent si unui care nu este ISURSA: ISO 10019:2005, 3.2, modificat] 313 implicare partcipare la o activtate, la un eveniment sau la situatie 314 angajament ‘implicare (3.1.8) 1n, si contribute la, actvtafi pentru a Tndeplini objective (3.7.1) comune 318 autoritate in domeniul configuratie! consiliu de contro! al configuratiel autoritate de decizio persoand sau grup de persoane cu responsabiltate $i autoritate atribuite pentu a lua decizl refertoare la configuratie (3.10.8) NOTA - Partie interesate (8.2.3) relevante din interorul gi exterion organizatel (32.1) ar vebul s& fe reprezentate In autoritatea In domeniul contigurato ISURSA: ISO 10007:2003, 3.8, modificat] 31.6 mediator persoana individual’ numité de un furnizor de PRL. (3.2.7) pentru a ajuta partile sa rezolve un tigi (3.9.8) (EMPLU: Personal dintre angalafi propri dine voluntari sau pe baz de contract (8.47). [SURSA: ISO 10003:2007, 3.7, moditicat) 3.2 Termenl referitor! la organizatioe porsoana sau grup do porsoane care are proprio sale functii cu responsabiltali, autortat gi relat pentru a-§1 Indeplini objectivele (3.7.1) NOTA 1 - Concoptul de organizati include, dar nu se limiteaz4 la, Inreprnzétor individual, companie, corporate firma, inteprindere, autortate, parteneriat, asociato (32.8), institute de binetacere sau alfel de insttutle sau parte of combinate a acestora, Icorporata Sau nu, publica Sau privat, NOTA 2 - Acesta consttuie unul dintre termenii comuni si dine defile de baza pentru standardele ISO refertoare la sistorul de management menifonate in anexa SL a documentuui .Supliment 180 consoldat la Direetvole ISOIIEC, Partea 1". Defnija inal a fost medifeats prin modificarea notei 1 322 context al organiz combinatie de aspecte interne si externe care pot avea un efect asupra modului in care 0 organizatie (8.2.1) abordeaza dezvoltarea si realizarea abiectivelor (3.7.1) sale NOTA 1 - Obioctvole unel organiza pot fl refertoare la produsole (3.76) gi sorvcile (9.7.7) sale, la invastti $1 comportament fata de partie el intoresat (3.2.3) NOTA 2 » Conceptul de context al orgarizatiel este apicbil in mod egal atat organizailor public sau nonprofit cl gi cele care urmarese profit, NOTA 3 In imba engleza, desea se face reer Ia acest concept ullzdndu:se alf temmen’ cum ar "medi de alacor’, med organzatonal” sau ocosistom al un! organza NOTA 4- Intolegerea termenuiui de infrastructur (2.52) poate ajuta la defnirea contextulu organiza! 15 InfoStandard Web 3.0.SR EN ISO 9000:2015 323 parte interesata parto intorosatah” persoand sau organizaie (8.2.1) care poate afecta, poate fi afectaté de, sau se poate percepe ea Insdsica find afectata do o decizio sau activate (EMPLU ~ Client (2.2.4, proprietari, personal al unei organizati, furizor (2.2.5). bancheri, organisme de reglementare,sindicate, parteneri sau societatea, care poate include competitor sau gruputi de presiune care se pun, NOTA = Acosta consttule unul dinve torment comuni §dinve dofntile do baz pontry standardole ISO roferitoare la sisorpui de managomont mentionate in anexa SL a decumentului Consolidated ISO Supplement to the ISOMEC Directives, Part 1. Defntia iif a fost modifica prin adugarea exerpllu 324 client persoand sau organizatie (3.2.1) care ar putea primi sau primeste un produs (3.7.6) sau serviciu (3.7.7), destinat acestel persoane sau organizalii sau care este cerut de aceasta (EMPLU - Consumator, cunpérétor™, utiizator fina, comerciant cu amanuntul, destinatar al unui produs sau servic dint-un proces (3.4.1) inter, benefiiar gi achtor NOTA - Un client poate f in interorul sau din exterior orgarizatisl 325 furnizor, ‘organizafio (3.2.1) care furnizeaza un produs (3.7.6) sau serviciu (3.7.7) EXEMPLU - Producitor, dstibuitor, eomerelant cu amanuntul sau vinzator al nui produs sau al unui servic NOTA 1 - Un furnizor poate f din iterorul sau din exteriorul organizate NOTA 2 «In situai contractuale fumizorul este denumit uneor .contractant. 326 furizor extern futnizor extern furnizor (3.2.5) care nu face paite din organizatie (8.2.1) (EMPLU - Producator, distibuitor, cor servciu (3.7.7), jant cu aménuntl sau vanzétor al unui produs (8.7.8) sau al unui 327 tumnizor de PRL furmizor al procesulul de rezolvare a itigilor porsoana sau organizafie (3.2.1) care furnizeaza gi face s8 functloneze un proces (3.4.1) extern de rezolvare a itigilor (3.9.8) NOTA 1 - In general, un furnizor de PRL este o entitate legala, ata decat organizatia sau persoana fzia si reclamantul. In acest’ mod, sunt accentuate cinstea i independent. In unele situapi este stabilta in cadrul forgarizaleo untae separata care sa trateze reclamafile (2.9.3) nerezolvat, NOTA 2 - Fumizerul de PRL inchele convacte (24.7) cu partie cirora le futnizeaza rezolvarea tiigiulul 5) rispunde jurdle de performanfa (3.7.8). Fumzarul de PRL asigura mediator (3.1.6). Furnizorul de PRL Utlizeazé, de asemenea, personal supor, executv si managerial pentru a asigura resurse financiare, suport administratv,asisten in programare, insure, spa pentru intalnir, supraveghore g functisimiare. NOTA NATIONALA - Expresile din limba engle inlimba romana ca spare interesats” MS/NOTA NATIONALA - Termenu .cumpérdtor’ reprezinté una din variantele de traducere tn limba romana a fermanull,clica” din limba englers, "8! NOTA NATIONALA - Termeni! din imba engleza .provider’ si supplier” sunt sinonime si se taduc In limba romana ea fumizor’ interested party’ si stakeholder” sunt sinonime g se traduc 16 InfoStandard Web 3.0.SR EN ISO 9000:2015 NOTA 3 - Furnizori'de PRL pot fide multe flu incusiv entat) nonprofit sau Iuerative sf enti publica, 0 _asociafio (8.2.8) poate, de asemenea, si fle un futrizor de PRL NOTA 4 in 180 10009:2007 th ae de fumizor de PRL" esto utllzattermenutprestator [SURSA: ISO 10003:2007, 3.9, moditicat} 328 asociatie organizafie (3.2.1) aleétulté din persoane sau organizatii membre [SURSA: ISO 10003:2007, 3.1] 329 functie metrologics Unitate functionalé cu responsabiltate administrativa si tehnic& pentru definirea si implementarea sistemului de management al masurari (3.5.7) [SURSA: ISO 10012:2003, 3.6, moditicat} 3.3 Termenl referitor! la activitate 334 imbunatatire activitate pentru cresterea performantel (3.7.8) NOTA - Aetivtatea poate f ropetabia sau singular 332 imbunatatire continu activitate repetaté pentru cresterea performantei (3.7.8) NOTA 1 - Procesut (3.4.1) de stable a oblectveior (8.71) si de identficare a oportuntitlor de buns (3:1) este un proces conti eare ublzeaza constatinio audtuui (3.13.9) $1 concluzile audit! (3.13.10), analiza datelor (38.1), anaizele (3.11.2) efectuate de managoment (3.3.3) sau alte mijoace si In general Conduce la actiuni coreetve (8.12.2) sau acfuni preventive (8.12.1), NOTA 2 - Acosta constiuie unul dintre termeril comuni si dine definiile de baza pentru standardolo ISO roferitoare Ia sstemul de management menfanate In anexa SL a documentului Consolidated ISO Supplement to the ISOMEC Directives, Part 1”. Definja Inala a fost modifeata prin adaugarea note 1 333 ‘management activitatj coordonate pentru a orienta gi a controla o organizatie (3.2.1) NOTA 1 - Managorentul poate include stabiltea de poi (2.5.8) gi ablectve 8.7.1) s1 de procoso (24.1) pentru aindeplini aceste obiectve NOTA 2 - Termenul “management” se referd uneori la persoane, asicd 9 persoand sau un grup de persoane cu autottate §1 responsabiliate pentru conducerea si controll unei organizaji. Atunei cAnd “management” este Utlizat in acest sens at vebu inloldeauna si fie utllzat cu un calffealy, pentru a evita confuzia cu concepts de management’ defnit mai sus ca un ansamblu de acti. De exempl, “managementul vebuie..” nu este recomandat, pe e&nd “managemontul de la col mal hat nivel (2.1.1) trebuie.” esto accoptabl. Ale, pony a ‘exprima concoptulatune! cand s9 refer la oameni, ar trebul adoptate cuvinte diferte, da exemply managerial sau manager 334 ‘managementul calitati ‘management (3.3.3) refertor la calitate (3.6.2) NOTA ~ Managernentul caltaii poate include stabiliea de poilic!refertoare la caltate (3.5.8). de objective rofortoare ia caltate (3.7.2) si de procese (3.4.1) pentru a indeplini aceste obiectve prin planicarea caltiii (8.35), asiguraroa caltai (2.3 6), controlul cali (2.3.7) i Imbunatitirea cali (3.3.8) InfoStandard Web 3.0.SR EN ISO 9000:2015 335 planificarea calitatii parte a managementului calif (2.3.4) concentraté pe stabiliroa obiectivelor referitoare Ia calitate (3.7.2) sicare speciticd procesele (3.4.1) operalionale necesare si resursele aferente pentiu a realiza obiectivele calla NOTA - Stbiitea planurior cali (8.8.8) poate fi parte a planficri cali 336 asigurarea calitati parte a managementului cali (8.3.4) concentraté pe furnizarea increderii c& cerintele referitoare la Calitate (3.6.5) vor fi Indeplinite 337 controlul calitagii parte a_managementului caltafii (3.3.4) concentraté pe tdeplinirea cerinfelor referitoare la calitate (8.6.5) 338 ‘imbunatatirea calitit parte a managementulul calli (3.3.4) concentraté pe cresterea capabilta de a indeplini cerinfele releritoare la calitate (3.6.5) NOTA - Cerintele refetoare Ia calitate se pot referi la ofiee aspecte cum ar fi effcactate (3.7.11), efcenta (7.10) sau trasabiitate (3.6.13. 339 ‘managementul configuratiet activitatj coordonate pentru orientarea gi controlul configurafie’ (3.10.8) NOTA - Managementul configurate! se concenteazii tn general pe activi! tohnice si organizationale care stablase gi mentin controlul produsulu (9.7.6) sau servic (3.7.7) sal informatilor rofortoare la conviguratla produsulu! (2.6.8) pe integ cell de viata al produsuii [SURSA: ISO 10007:2003, 3.6, moditicat — Nota 1 a fost modificata] 33.10 controlul moditicarilor - activitati pentru controlul elementelor de iesire (3.7.5) dupa aprobarea oficiala a informatillor eferitoare la configuratia produsulul (3.6.8) [SURSA: ISO 10007:2003, 3.1, modificat] 33.11 activitate: - cel mai mic element de iueru identifica inr-un profect (3.4.2) ISURSA: ISO 10008:2003, 3.1, moditicat) 33.12 ‘managementul proiectului planificarea, organizarea, monitorizarea (3.11.3), controlaroal™ si raportarea tuturor aspectelor unui rolect (3.4.2) s1 motivarea tuturor celor implica in el pentru a realiza ablectvele protectulul [SURSA: ISO 10008:2003, 3.6) 3.3.13 Obiect al contigurat obiect (3.6.1) in cadrul unei configurati (3.10.6) care satistace o functie de utilzare final [SURSA: ISO 10007:2003, 3.5, moditicat) “4 NOTA NATIONALA™ Termenuln mba englz4 este .ontoling” InfoStandard Web 3.0.SR EN ISO 9000:2015 3.4 Termeni referitor! la proces 344 proces ansamblu de actvitaji corelate sau in interactiune care utlizeaza elemente de intrare pentru alivra un rezultatintentionat NOTA 1 ~ in funetc de contextul de refrina, .rezutatlintonionat” al unui proces este numt element de lose (875), produs (8.7.6) sau serve (8.7 7}, NOTA 2 - In gonoral, olemontole do intrare Int-un proces sunt olemente do fosire ale ator proceso, rar lerentele de lege ale unui proces sunt elemente de inrare pentru alte procese. NOTA 9 ~ Atune! clind so face reforire la doud sau mal mute procese In serie care sunt corelate si In Inoractine, ela pot de asemenea considerate ea un proces NOTA 4-in general, procesole dint-o organizate (3.2.1) sunt plaifcate gi realizate in condi contolate pentru 2 adiuga valoare NOTA 5 - Un proces, in care conformitatea (3.6.11) elementului de iesire rezultat nu poate fi validata cu usurinia sau din punet de vedere eeanemic, este In mod freevent denumit proces special NOTA 6 - Acesta constiule unul dintre termenit comuni si dite definiile de baza pentru standardele ISO refertoare Ia sstomul de management mentonate In anexa SL a documentului Consolidated ISO Supplement to the ISOMEC Drrectives, Part 1" Defiitia intial a fost modifoata pentru a se preven efectul de erculatate Intro proces 1 element de este sau fost addugate notole de lat Ia 5, 342 proiect proces (3.4.1) unic care const dintr-un ansamblu de activitati coordonate si controlate, cu dat de Tnceput gi datd de finalizare, intreprins pentru realizarea unui object (3.7.1) conform cerinfelor (3.8.4) specttice gi care include constrangeri referitoare la timp, costuri si resurse NOTA 1 ~ Un proiect individual poate consttul o parte a unei structutia unui protect mai mare sn general are date de Incopare gl de tnalzare stablit. NOTA 2 ~ in unele proiecte obiectvele si domeniul de aplicare sunt actuaizate si caracteristcle (3.10.1) produsulu (3.7.8) sau Ser/ciuui (3.7.7) sunt definite progresv, pe masura ce proiectl nainteaza, NOTA 3 ~ Elementu! de iegre (8.7.5) al unui proect poate consta din una sau mai multe unititi de predus sau NOTA 4 ~ Organizarea (3.2.1) prolactulul este tn mod normal temporaré i stabil pentu durata de viaté a proiectul NOTA 5 — Complexitatea intoracivnlordintre active prolectuul nu este legatl In mod necesar de maimea proieetul ISURSA: ISO 10006:2003, 3.5, modificat — Notele de la 1 la 3 au fost modificate] 343 realizarea sistemului de management al caltatit proces (3.4.1) de stabilire, documentare, implementare, mentinere si Imbunatare continua a unul sistem de management al cali (3.5.4) [SURSA: ISO 10019:2005, 3.1, moditicat — Notele au fost sterse] 344 achizitia competentei proces (3.4.1) de dobandire a competertel (3.10.4) ISURSA: ISO 10018:2012, 3.2, modificat] 8) NOTA NATIONALA™ Termenul 3.2.1 este organizaio" dar In contoxtul notel este adecvata utlizarea termonulul organizare’ 19 InfoStandard Web 3.0.SR EN ISO 9000:2015 345 procedura mod specificat de realizaro a unei activtatj sau a unui proces (3.4.1) NOTA - Procedurle pot f decumentate sau nu. 3.46 a oxtornaliza (vorb) a face un aranjament prin care o organiza (3.2.1) extema efectueazd o parte dint-o funcile sau un proces (3.4.1) al unei organiza NOTA 1-0 organizatio extema este In afara domeniuiul de aplicare al sistemulul de management (35.3), desi ‘unefia sau procesul extemalizat face parte din domeniului de aploare. NOTA 2 - Acesta constitule unul dintre termenit comuni si dinte definiile de bazi pentru standardele ISO referitvare la sistemul de management mentonate tn anexa SL a documentului Consolidated ISO Supplement to the ISOMEC Directives, Part 1 3a7 contract acord obligatoriu, 348 proiectare si dezvottare ansamblu de procese (2.4.1) care transforma cerifele (3.6.4) pentru un abiect (3.6.1) In cerinje mal dotaliate pentru ace! cbiect NOTA 1 Corintele care formeaza olomontole de intrare pent proisctare gi dezvoltare sunt adosea rezutatul corcotil i pot exprimate int-un sons mal larg, al gonaral decatcorinjole care formeaza elementote de iesiro (G75) ale proiectari g: dezvotari, Cerinjale sunt in general defte In termeni de caracterstic (3.10.1) Int-un project (2.4.2) pot exsta teva stadi de proiectare gi dezvaltare NOTA 2.- In mba engiezA, torment ‘design’ si “development” si expresta “design and development” sunt uneor uitlizat ea sinonime si alto pentru a defini tape dferte din cadrul procesului global de prolectare =! dezvotare Inlimba franceza temeni “concopton’ gi “développement expresia “conception et développement sunt unaor Utlizat ca sinonime salteori pont a defn! stape dere din cadrul procesulul global de prolectare gi dezvoltare, NOTA 3 - Peate fi aplcat un atbut pontu a indica natura a coe ce se prolacteaza gi se dezvolt (de exemplu proiectarea si dezvotarea produsulul (3.76), proiectarea si dozvotarea sorvuli (3.7.7) sau proiecarea si dozvoltarea procesulu). 3.5 Termeni referitor! la sistem 35.1 sistem ansamblu de elemente corelate sau tn Interaciiune 352 infrastructura sistem (8.5.1) de facts functionarea unel organizati (3.2.1) echipamente $i servicii (3.7.7) de care este nevoie pentru 353 sistem de management ansamblu de elemento corelate sau tn interacfiune ale unel organiza! (9.2.1) prin care se stabllose poltcle (8.5.8) i obiectvele (8.7.1). precum si procesele (3.4.1) prin care se realizeazé acele objective NOTA 1 - Un sistem de management poate si trateze o singuré dseipina sau mai multe discipline, de exemplu ‘managementul calti(8.3.4), managementulfinanciar sau managementul de medi NOTA 2 - Elomentele sistemului de managoment al caltitistablesc stuctura, roluile si responsabiltle organiza’ planfearea, funetonarea, poltiele, practice, reguile, convingorle, obieetvele gi procesele prin care se realzeazé acele ablactive, 20 InfoStandard Web 3.0.SR EN ISO 9000:2015 NOTA 3 - Domeniul de aplcare al unui sistem do management poate inciude Intreaga organiza, func specifica si identfieate ale organizafal,sec{iun specie si Identieate ale organizafol sau una sau mal multe funefuni fh eadrul unui grup de organiza NOTA 4 - Acesta constitule unul dintre termerit comuni si dintre definiile de baz pentru standardele ISO roferitoare Ia sstomul de management menfonate In anexa SL a documontului Consolidated ISO Supplement to the ISO/IEC Directives, Part +. In dain inital au fost modiicatenotele delat a3 384 tem de management al calitaf parte a unui sistem de management (3.5.3) refertoare la caltate (3.6.2) 355 mediu de lueru ansamblu de condi in care se desfasoara activitatea NOTA - Conaifile includ factor fize, social, psihologiel gi de mediu (cum ar f temperatura, lluminare, scheme de recunoagtere a meriteler, sires ocupational,ergonamie s1 comporita atmosteria). 356 confirmare metrologic’ ansamblu de operatii cerute pentru a se asigura c& echipamentul de masurare (3.11.6) este conform cu cerinfele (3.6.4) pontru utlizarea sa intentionata NOTA + - In general confimarea mevologi Include etalonarea sau verlicarea (3.8.12), ore ajustare sau ‘ropararo (3.12.8) necesare § restalonare terloard, compararea cu cerinfole matrlogice pontu utlizarea Intongonata a echipamertulu, procum i orice siglare g etchotare conto NOTA 2 - Confirmarea metrologied este obtinutd numai daca gi In momentul in care s-a demonstrat $i ddocumentat adecvarea schipamentulul de masurare pentru utlizareaintentonata NOTA 3 - Cerinjole penvu utlizarea intenjonaté includ considerabi cum arf intevalul de masurare,cezoluta $1 crore maxime admisibl NOTA 4 - Corinjole metrolagice sunt de obice dstinete de eorinfole pent produs (2.7.6) si nu sunt specfcate In acestea, ISURSA: ISO 10012:2003, 3.5, moditicata — Nota 1 a fost modificata] 387 sistem de management al masur ansamblu de elemente corelate sau in interactiune, necesar pentru a se obline confirmarea Imetrologica (3.5.8) $i controlul proceselor de masurare (3.11.5) [SURSA: ISO 10012:2008, 3.1, moditicata] 358 politica intentii si direcyie ale unel organiza (3.2.1) asa cum sunt exprimate oficial de managementul siu de la cel mai Inalt nivel (3.1.1) NOTA - Acesta consttuie unul dine termenit comuni ¢ dive defintile de baz pontry standardele ISO roferitoare la sstemul de management mentonate Tn anexa SL a decumertului Consolidated ISO Supplement to the ISOMEC Directives, Part 1” 359 politicé referitoare Ia calitate oltcd (3.5.8) in legétura cu caltatea (3.6.2) NOTA 1 - in general, poltica refertoare Ia ealtate esto conseevonta cu poltica glabala a organizatio (3.2.1). poate fi alata la viiunea (8.5.10) si misiunea (8.6.11) organizatiel si furnizeazé un cadru pentru stabiirea ablectvelor rfertoare la caltate (3.7.2), NOTA 2 - Prineple managomertulul call prezentate In acest standard international pot forma o baza pent stablrea une pole reteritoare la caltate, 21 InfoStandard Web 3.0.SR EN ISO 9000:2015 ie spre coca ce 0 organizatie (3.2.1) ar dori s8 devina, aga cum este exprimata de managementul sau de la cel mai Iralt nivel (3.1.1) 35.11 misiune rafiunea de a exista 0 organizatie (3.2.1), aga cum este exprimata de managementul ‘sau de la cel mai inalt nivel (3.1.1) 3.5.12 strategie plan pentru Tndeplinirea unui oblectv (3.7.1) pe termen lung sau a unul obiectiv (3.7.1) general 3.6 Termeni referitori la cerinte 3.6.1 obiect enttate artical orice este perceptibil sau imaginabil (EMPLU - Produs (3.7.8), servic (3.7.7), proces (3.4.1), persoand, organizate (8.2.1), sistem (35.1), resus NOTA - Oblectele pot i materiale (de exerplu un motor, foaie de hart, un diamant, materiale (de exemplu rata de schimb, un plan al unui proieet) sau Imaginate (de exemplustadlul vitor al unel organiza) ISURSA: ISO 1087-1:2000, 3.1 moditicat] 362 calitate masura tn care un ansamblu de caracteristci (3.10.1) intrinsect ale unul object (8.6.1) Indepline corinjele (3.6.4) NOTA 1 - Termenl clita” poate fi uilizat cu adjective cum ar f slab, bund sau excelent NOTA 2 - Intinsec” ca opus a atibuit"nseamné existent in obiect (3.6.1. 363 clasa categorie sau rang alocat diferitelor cerinfe (3.6.4) pentwu obiecte (3.6.1) avand aceeasi utiizare functional’ (EMPLU - Clasele biletelor de avion si categorie hoteluror dintrn gid hotelier. NOTA - Atuncicind se stablaste o cern refentoare la calate (2.6.5), clasa este in general specifica nevoie sau asteptare care este declarati, in general implicité sau obligatorie NOTA 1 ~ in general implict” insearnna cé reprezinté 0 practic’ Interna sau o oblgnuints pentru organizatie (621) si pont partie interesate (3.23) ca nevola sau astoptarea luata In considerare 5 fl Implict, NOTA 2-0 cerinta speciiats este aceea care este dediaratil, de exemplu in informati dacumentate (3.8.6) NOTA 3 - Se poste utilza un calficatv pentru a desemna un tip specific de cetino, de exemplu cerinte pentru produs (3.78), ceringe ale managementui calla (3.3.4), cerinfe ale clientuui (3.2.4), cerinte retentoare la caltate (3.65), NOTA 4 - Cerinfole pot fi generate de tert par interesate sau de organizatia ins NOTA 5 —Pentu a realiza o inal satistactie a cllentulul (3.9.2) poate fi necesar s8 se indeplineasca o agteptare 2 unui clint char daca aceasta nu este nicl dectarata, ric in general implcta sau oblgatore. 22 InfoStandard Web 3.0.SR EN ISO 9000:2015 NOTA 6 - Acosta constiuie unul dintre termeril comuni si dinve definiile de bazé pentru standardolo ISO referivare la sstemul de management menfonate In anexa SL a documentului Consolidated [SO Supplement to the ISO/IEC Directives, Part 1". Definia intial a fost modifcata prin addugarea notelor de la la 5. 365 Cerin referitoare la calitate cerinfa (3.6.4) pentru caltate (8.6.2) 366 ccorinta legals cerinfa (3.6.4) obligatorie specticata de un organism legislativ 367 cerinta reglementata cerinfa (3.6.4) spoctficaté de o autoritate mandataté de un organism logisiativ 368 informatiireferitoare la configuratia produsului corinfe (3.6.4) sau alto informaji refertoare la prolectarea, realizarea, verificarea (3.8.12), functionarea gi sustinerea produsulu [SURSA: ISO 10007:2003, 3.9, moditicat] 369 neconformitate netndeplinirea unel cerinfe (8.6.4) NOTA - Acosta consttule unul dine torment comuni $dirte dofntile do baz pontry standardole ISO roferitoare Ia sstemul de management menfonate In anexa SL a decumentului Consolidated ISO Supplement to the ISOMEC Directives, Part 1 3.6.10 defect hneconformitate (3.6.2) refettoare lao utlizare intenyjonata sau speciicaté NOTA 1 - Distncta dintre conceptele de detect si neconformitate este importanta deoarece aceasta are conotati legale, In special cole asociate problemelor refertoare la réspunderea juridica pentru produs (3.7.6) si servic ery, NOTA 2 - Utiizarea intenjionata, aga cum a fost prevazuté de client (3.24), poate fi alectata de natura informetilor 3.8.2), cum a instruciuni de utlizare sau de mentenanta, puse ia dspozite de fumizor (3.25) 3.6.11 conformitate Indoplinicea unei cerinte (3.6.4) NOTA 1 in limba engiezd cuvantul .conformance™® este sinonim dar nerecomandat. In franceza .complance™® este sinonim dar neracomandat. NOTA 2 - Acesta constituie unul intre termenii comuni gi dine defiritjile de baza pentru standardele ISO referitvare la sstemul de management menfionate In anexa SL a documentului Consolidated ISO Supplement to the ISO/IEC Directives, Part 1". Definija intialé a fost modifcata prin adaugarea note 1 3.6.12 ccapabilitate capacitatea unul object (3.6.1) de a realiza un element de iesire (3.7.5) care va indeplin! cerinfele (3.6.4) pentiu acel element de lesire NOTA ~Termenii referer ia eapabiltatea procesuiu (24.1) in domeniul statisti sunt defn in ISO 9594-2. # NOTA NATIONALA ~ Termeni .conformance” In imba englezé si compliance" In mba franceza se tradue in lima romana prin .contormare 23, InfoStandard Web 3.0.SR EN ISO 9000:2015 3.6.13 trasabilitate ccapacitatea de a reconstitu istorioul, apicarea sau localizarea unui obiect (3.6.1) NOTA 1 - Atuncl dnd este luat Ih considarare un produs (3.7.6) sau un servielu (3.7.7), trasablltaea £9 poate refer la = origivea materialeler si componentelor, = Istoricul procesari gi - distibuya gi localizarea produsulu sau serviciului dupé lvrare NOTA 2 - In domeniul metologiol defintia accoptats este cea din ISOHIEC Guide $8, 3.6.14 dopendabilitate abiltatea de a functiona cum gi cand se solicits ISURSA: IEC 6050-192, modificat- Notele au fost sterse] 3.6.18 inovatio obiect (3.6.1) nou sau schimbat, care realizeaza sau redistrbule valoare NOTA - Actiutaie care au ca tezultat inovatia sunt de regula gestonate, NOTA 2 Inovata este de regula semnificativs prin efectu si. 3.7 Terment referitor! la rezultat 374 obiectiv rezultat de indeplinit NOTA. - Un oblectiv poate f strategie, tactic sau operational NOTA 2 - Obiactvele pot f legate de cferite discipline (cum ar f obiactve fnanciare, obiectve de mediu sau tn ddomeniul sdnatat si securtati) si se pot aplica la dere nivalur [eum ar f la nivel strategic, la nivel de organizatie (3.2.1), la nivel de proiect (3.4.2), produs (3.76) i proces (34.1), NOTA 3 - Un obiectv poate fi exorimat in alte modu, de exemplu ca un rezultat intenfonat, un seop, un efteriu ‘operational, ca un object referior la caliate (3.7.2) sau prin utiizareaaltor cuvinte cu Ineles similar (de exermplu fel. scop sau jn) NOTA 4 - in contextulsistemelar de management al cat (3.5.4), obiecivee refertoare la caltate (3.72) sunt stabilte de organizafie (8.2.1) n concordanié cu poltica refentoare la caitate (3.5.8), pent a se objine rezultate specifics NOTA 5 - Acesta constituie unul dintre termenit comuni gi dinte definiile de baza pentru standardele ISO referitoare Ia sstemul de management menfonate in anexa SL a documentului Consolidated ISO Supplement to the ISO/IEC Directives, Part 1" Defiija intial a fost modifcata prin modiicarea note 2 372 obiectiv referitor fa calitate obiecti (3.7.1) in legaturd cu caltatea (3.6.2) NOTA 1 - in general, obiectvele rofertoare Ia caltate se bazeaza pe polica relerioare la caliale (3.5.9), a organizatiel (3.2.1). NOTA 2 - in general obiactivele refertoare la calitate sunt specitcate pentru nivel, funch (84.1) relevante din organizatie (3.2.1), 51 procesele 373 < Indeplinirea a unul obiectiv (3.7.1) 24 InfoStandard Web 3.0.SR EN ISO 9000:2015 NOTA - Succesul une! organiza (9.2.1) subiniaz’ nevoia existenfel unui echiloru Inte interesele sale economize sau fnanciare si nevole partior ineresate (3.2.3), de exemplu clienfi (3.2.4), utiizatori, investor! ‘cfonar propretar), perscanele din organizata, umizorl (3.2.5), partaner,grupurle gi comuntale Interesate. 374 ‘succes sustenabil - succes (8.7.8) pe o perioadai de timp NOTA 1 - Suecesul sustenabi! subliniaza nevoia existenfel unui echilbru inte interesele economice-tinanciare ale organizati! (2.2.7) si cele ale mediulul socials: ecologe NOTA 2 - Succesul sustonabil are logiturd cu parle interesato (8.2.3) ale unel organiza, de exemplu lion! (24), propretarl,personaiul organizatiel furnizor (8.2.5), bane, sindicate, partoner sau socitate 375 element de iesire rezultatul unul proces (3.4.1) NOTA ~ Daca un element de iesire al organiza (3.2.1) este un produs (3.7.6) sau un servilu(8.7-7), dovinde de preponderen(a caracteristcior (2.10.1) implicate, de exemplu un tablou expus spre vanzare into galevie este un produs, in timp ce furizarea unui tablou care a fost comandat este un servic, un hamburger curpérat la un chiage este un produ, in imp ce primirea unei comenzi gi servrea unui hamburger comandat in-un restaurant este parte a unui servic 376 produs element de lesire (8.7.5) al unel organizafil (8.2.1) care poate fi produs fara existenta unei tranzactii, care are loc intre organizate $i client (3.2.4) NOTA 1 - Objinerea unui produs se realizeaza tard necesitatea existntel unei tanzacfl prealable Inve furnizor (@.25) si clent, dar poate adesea implica nofunea de elemental serviciulu (8.7.7) pand la moment vat cite lent NOTA 2 - Elemental dominant al unui produs este od acesta este in general tangiil NOTA 3 ~ Hardware-ul™” este tangibil si canttatea sa este 0 caracteristcd (3.10.1) cvantticabld (de exemplu anvelope). Matetiao'e procesate sunt tangible 1 volumul lor este o caracteristed continua (de exomplu ‘ombustbilul sau bauturie gazoaso). Hardware-ul | materalole procesate sunt denumite bunur. Software-ul"” Const in intormati (3.8.2) indiferent de mediu de are (de exempls program de calculator, apicatje pe telofon ‘mobi, manual de instucfuni, conjinutul unui dletonar, drepturile de autor pentu © compoziie muzica, pormisul do sofer auto) 377 serviciu element de iesire (3.7.5) al unel organizatif(3.2.1) cu cel pulin o activtate desfégurata in mod necesar Intre organizaje 51 cient (3.2.4) NOTA 1 - Elemental dominarte ale servciulu sunt in general intangible NOTA 2 - Servicul implica adesea actitai la intertaa cu cliontul pentru a stabil cernfele (3.6.4) clentul precum si acivta la livrarea serviciului gi poate impica o relajie continus, ca in cazul serviciior bancare, de Contabilate sau ale organizafilor publice, de exemplu coli sau spitale NOTA 8 - Furizarea unui serviciu poate implica, de exemplu, umatoarele: © actvitate efectuatl pe un produs (3.7.6) tangibil furizt de client (de exemplu repararea unui autovehicul); = ©-actvitate efectuata pe un produs intanghblfunizat de client (de exemplu daciaatia de vent necesara pents stabiirea impozitelor); = livrarea unui produs intangibil (de exemplu furnizarea de inforati (3.8.2) tn contestul transmiterii de ccunogtine) "7 NOTA NATIONALA ~ In contextul acestul standard ,harcware" reprezinta orice element material, tangiil si lseret, iar .sofware" reprezintainformati,indferent de mediul do livare, spre deosebire de injelesurie din dlctionarul expicatw al limb roméne, restranse la domeni sistemelor si echipamentelor de calcul electronic. 25 InfoStandard Web 3.0.SR EN ISO 9000:2015 - erearea uno! ambianje pony cliont (do exempl tn hotels! restauranto} NOTA 4 In general, eliontu beneficaza de serviciu 378 performanta rezultat masurabil NOTA 1 -Pertormanta se raportea7a atat la parameti canttati, cat gla paramet cata NOTA 2 - Performanta se poate raporta la managementul (2.3.3) activtifior (8.3.11) proceselor 3.4.1}, produsoior (3.7.8), soricilor 3.7.7), sistemelor (3.5.1) sau organizatiior (3.2.1) NOTA 3 - Acasta constitle unul dintre termenil comunl si dine definijle de baz pentru standardele ISO roferiteare la sstemul de managemont mentonate Tn anexa SL a documentulul Consolidated ISO Supplement to the ISO/IEC Directives, Part 1” Definia Inala a fost modifcata prin madificarea note 2 379 rise fect al incerttudini NOTA 1 - Un efect este 0 abatore, pozitva sau negatvs, de lao astoptare NOTA 2 - Inceritudinea este starea, chiar parjala. de insutcientd de informa (2.8.2) legate de Injelegerea sau ccunoasterea unui eveniment, a consecinjelor sau piauzblitji acestia NOTA 3 - Riscul este caractorizat adesea prin rofeie Ia evenimente potentiale (aga cum sunt defirite In Ghidul 180 73:2008, 2.6.1.3) si consecingoe lor (aga cum sunt definite in Ghidul ISO 78:2008, 3.6.1.2) sau o combinatio NOTA 4 - Riscul este adesea defini cao combinatie a consecinfelor unui eveniment inclusiv schimbarea rcumstanjelr) 51 plauzbiltapi asociate de apariie (apa cum sunt defnte in Ghidul ISO 73:2008, 3.6.1.1) NOTA 5 - Cuvantu sise” este utiizat uneori atunel ednd existé numal posiblitatea unor consecinfe negative NOTA 6 - Acesta constiuie unul dintre termenit comuni si dine definiile de baza pentru standardele ISO referitoare Ia sistemul de management menfonate In anexa SL a documentului Consolidated ISO Supplement to the ISO/IEC Directives, Part 1" Definja inala a fost modifeata prin adaugarea note 5 37.10 eficienta relatia dintre rezultatul obfinut si resursele utlizate 37.41 eficacitate retea de canale de comunicare utlizaté Int-o organizatie (3.2.1) 385 document informatil (3.8.2) $i mediul care le confine (EMPLU - inregisirare (8.8.10), speciicatie (3.8.7), document procedural, sch, rapor, standard. NOTA 1 - Medio! poate f hari, dse de calculator magnetic, electronic sau optic, fotografie sau egantion master sau0 combinatie a acestora, NOTA 2 - Un ansambli de documente, de exemplu specifcatii si Tnregistrari, este numit in mod freevent documentae” NOTA 3 - Anumite cerinfe (8.6.4) (de exemplu cerinfa de lizbiltate) sunt valabile pentru toate tipurle de ddocumente, Totus, pot exista cerine derite pent specifica (de exemplu cerina de a fi controlate la revizie) gi pentru Inregstar (de exemplu cerinta de a firegasible) 386 informatit documentate ‘nformati (3.8.2) care necesita afi contolate si mentinute de o organizatie (3.2.1) Impreuna cu medi! care le contine NOTA 1 - Informatile documentate pot exsta in oriee format, pe orice medi si dn orice sus NOTA 2 Informatile decumentate se pot referila sistemut de management (2.5.3), inclusv la procesele (2.4.1) conexe: Informatile create in scopul functional organizatel (documontati) + dover ale rezutatelor objinute (inregistn (8.8.10). NOTA 3 - Acesta constituie unul dintre termeril comuni si dinve definijle de bazé pentru standardele ISO referivare la sstemul de management menfonate In anexa SL a documentulul Consolidated ISO Supplement to the ISOMEC Directives, Part 1 387 specificatio document (3.8.5) care con{ine cerinfe (3.6.4) EXEMPLU - Manual! caltti (3.8.8). plana! caitai (3.8.8), dasenul tehnic, document procedural, insuctiune de Wer, NOTA 1 - 0 specifeatie se poate refer la activa (de exemplu document procedural, specifcatie de proces (41), specticatie de Incercare (3.11.8) sau la produse (8.7.6) (de exemplu spectiatie de produs, specificate {de performanta (3.7.8) si desen), NOTA 2 - Se poate intémpla ea, prin stablirea cerisflor, o specifeate 4 stableascd suplimentar rezultacle jobtinute prin proiectare gi dezvoltare (8.4.8) si astol, in anumite cazur. sa poatd f utlizatd ca 0 Throgisare (8:10) 388 ‘manual al calitati ‘specificatie 3.8.7) pent sistemul de management al calftii (8.5.4) al unel organizati(3.2.1) NOTA - Manualele cali pot dite prin detail gl format pentru a se pot la dimensiunea g! complenitatea une! organizati (3.2.1) inviduale. 27 InfoStandard Web 3.0.SR EN ISO 9000:2015 ‘Specifcatie (3.8.7) caro procizoaza procedurile (3.4.5) gi rosursele asociate caro vor fi aplicate unui obiect (3.6.1) specific, cand gi de catre cine NOTA 1 - Aceste procedus le includ In general pe acelea care se refer la procesele (3.4.1) de management al cali (3.3.4 sla procesele de realizar a produsului (3.76) si serviciului 7-7), NOTA 2 Un plan al cali se referé deseori a pir ale manualului cali (2.8.8) sau ale documentelor (28.5) procedurale. NOTA 3 - Un plan al caltai este In general unl din rezutat planifisri cali (3.3.5), 3.8.10 Inregistrare document (3.8.5) prin care se declara rezut realizate le obtinute sau se fumizeazé dovezi ale activtaiilor NOTA 1 - inrogistarie pot i utlizat, de exemplu, pontru a oftialza ¢asabiliatoa (8.6.13) si pont a furniza dovada reforteare la voricare (3.8.12), actiune proventvl (3.12.1) s\acfune corectiv (3.12.2. NOTA 2 In goneral, nu este necesar ca inregistaile sd ie supuse controlull revzir. 3.11 plan de management al proiectulul document (8.8.5) care specific’ ce este necesar pent a atlnge obiectivul (obiectivele) (3.7.1) proiectului (3.4.2) NOTA 1 ~ Un plan de management al proiectulul ar tebui si includa sau 88 se refere Ia planu! cali (38.9) proiectulu NOTA 2 - Planul de management al proigctulul include de asemenea sau face refer Ia alte planuti cum ar cele In logiturd cu stuctun organizationale, resurse, programe, buget. management (3.8.3) nscurior (3.7.8) ‘managementul mediulul, maragementul sdnatai gl securliti ocupationale, managementul securti, dup cum fete cazul [SURSA: ISO 10008:2003, 3.7] 38.12 verificare cconfirmate, prin furnizare de dovezi obiectve (8.8.3) c& cerinfele (3.6.4) speoificate au fost indeplinite NOTA 1 - Dovada oblectiva necesara pent vetfcare poate fl rezutatu unel inspect (3.11.7) sau al unel ate forme de determinare (2.11.1), precum etectuarea de caleule altemative sau analzarea documentelor (3.8.5) NOTA 2 - Activtaile deruiate pentru veriicare sunt uneori danumite un proces (3.6.1) de ealificare, NOTA 3 - Cuvantul vetifcat” este utlizat pentru a desemna starea corespunzatoar. 38.13 validare confirmare, prin furnizare de dovezi obiective (3.8.3) cd cerinfele (3.6.4) pentru o utiizare sau aplcatie intenfionata au fost indeplinite NOTA 1 - Dovada oblectvi nocosard pont valiare este rezultatu unel fncons(3.11.8) sau al une alto forme de determinaro (3.11.1) pracum efectuarea de calcule alterative sau analizarea documentelor (3.8.5). NOTA 2 - Cuvantul ‘valdat” este utiizat pentru a desemna starea corespunzatoare NOTA 3 - Concijile de uiizare pentru validare pot fi reale sau simulate 38.14 evidenta stadiului configuratie! Inrogistrare si raportare oficiale despre informatille referitoare la configuratia produsului (3.6.8), stadiul modificdior propuse $i stadiul implement modificdrior aprobate 28 InfoStandard Web 3.0.SR EN ISO 9000:2015 [SURSA: ISO 10007:2003, 3.7] 38.18 az specific subject al planulul call (3.8.9) NOTA — Acoasta expresie este utlizaté pentru a evita repottia sintagmei ,proces (3.4.1), produs (3.7.6), project (3.4.2) sau contract (3.4.7) Th 180 10005. [SURSA: ISO 10005:2005, 3.10 modifica - Nota 1 a fost modificata 3.9 Termeni refer 3.94 feedback opinil, comentarii gl exprimari ale interesulul fata de un produs (3.7.6), un sorviciu (3.7.7) sau un proces (3.4.1) de tratare a reciamatilor ISURSA: ISO 10002:2014, 3.6, modificat - A fost nclus tn define termenul ,servictu’] 392. satistactia clientului perceplie a cllentului (3.2.4) despre masura th care asteptarlle clientulul au fost Indeptinite NOTA 1 - Se poate ca agteptarea clientulul s& nu fie cunoscuta de organizate (2.2.1) sau chiar de cllentulu! respectv, pind cand este fumizat produsul (3.7.6) sau sorvcil (3.7.7). Poate fi necesar pontry atingerea unui alk grad de satistacte a ciertuul $8 se Indeplineascé o ajteptare a Unui client chiar dacd aceasta nu este nic) declaats nil In general implicit sav obigatoie. NOTA 2- Reclamatie (3.9.3) sunt un indicator comun al unui grad scézut de satstactie a client, dar absenta acestora nu implies automat un grad ridicat de satsfacfie a clientulu NOTA 3 - Chiar daca cernjole clentulul (3.6.4) au fost agreate cu cllentul gl Indeplinite, aceasta nu asigurd automat un grad ridcat de satistacte a clentuu ISURSA: ISO 10004:2012, 3., modificat - Notele au fost modificate] 393 reclamat exprimarea insatisfactiel, adresaté unel organizafii (3.2.1) refertoare la produsu! (3.7.8) sau serviciul (3.7.7) acesteia sau la procesu! (3.4.1) in sine de tatare a reclamatilor, 'acare este asteptat In mod explicit sau implicit un rspuns sau 0 rezolutie ISURSA: ISO 10002:2014, 3.2, modificat A fost inclus tn dofiife tormenul ,sorvici] interacfiunea dintre organizatie (3.2.1) si client (3.2.4), pe parcursul ciclului de viata al produsului (8.7.8) sau al serviciului (8.7.7) [SURSA: ISO 10002:2014, 3.5, modificat - A fost inclus tn dofiije tormenul ,sorviciu] 395 cod de conduita pentru satistactia cliontului promisiunl, facute clienfilor (8.2.4) de catre o organizafie (8.2.1) refertoare la comportarea sa, care Vizeaza imbunatatirea satistactielcientulu (3.9.2) $a prevederilor conexe NOTA 1 - Prevederile conexe pot include obiective (8.7.1), condi, limita, informaft (8.8.2) de contact 51 rocedur (2.4.5) de tatare a recamatior (3.8.2) NOTA 2 In 180 10001:2007, termenul ,cod'este ullizat In loc de .cod de condulté pentu satisfac elientulu [SURSA: |S 10001:2007, 3.1, modificat - Termenul .cod” a fost retras ca termen admis si nota 2 a fest modificata 29 InfoStandard Web 3.0.SR EN ISO 9000:2015 396 Titigi dezacord, generat de o reclamafie 2.9.3) trimisé unul furnizer de PRL (3.2.7) NOTA - Unole organiza (3.2.1) pomit cllontior (3.2.4) lor st exprime, tn prima instants, insatistactla eatro un ‘umizor de PRL. In aceasta situaio, oxormarca insatstacticl dovine 0 reclamayj atunci cdnd este timisa ‘orgarizaie! pontu a primi un raspuns gi devine un lhiglu daca nu este rezolvata de organizati tard interventia ‘umizorulul de PRL. Multo organza prefera ca mai Intai len lor ssi exorime orice insatsfacto In eadrul ‘organiza, nainte de utlzarea unel slutionarlextere a ligilu ISURSA: ISO 10003:2007, 3.6, moditicat) 3.10 Termeni referitori la caracteristica 3.104 ccaracteristica stud distinetivs NOTA 1 - 0 caractrstes poate finoronts sau tibia NOTA 2-0 caractrsted poate fi caltatva sau canttaiva NOTA - Sunt divorse elaso do caractoristc, dupa cum urmeaza 2}, tice (de exerplu caracter'stil mecarlee, elactlce, chimice sau bologe), »b) sonzoriale (de oxomplu otactive,tactlo, gustatve, vaualo, audit), ©) comportamentae (do exomplu poltete,onasttato, sincortat), <4) temporaie (de exemplu punctualtat,fabiltate, disponibile, contnuitat), ©}, ergonomice (do oxarplu caractorisic feologied sau rofrtoara la sigurana umand) 4) funetionale (do exemplu vitoza maxcms a nul avin). istica referitoare Ia calitate caracteristicd (3.10.1) Inerent’ a unul obiect (3.6. ) refertoare la 0 cerinfa (3.6.4) NOTA. - Inerontinseamnd care exist in cova, n special ca o caractoisicd permanant NOTA 2- 0 caracteristcd atbuité unui obiect (de exemplu prejul unui obiect) nu este o caractersticdreteritoare la caftatea obiectulll respect. 3.10.3 factor uman caracterisicd (3.10.1) @ unel persoane, care are un impact asupra unul obiect (3.6.1) luat tn considerara NOTA 1 - Caractorsticie pot tzice, congnitve sau social, NOTA 2 - Factorl uman’ pot avea un impact semnilicatv asupra sistemulu/ de management (2.5.3) 3.10.4 competent capacitate de a aplica cunostinfe i abtitati pentru a obyine rezutate intentionate NOTA 1 - Competenta demonstrata este uneori consideraté ca o calificare. NOTA 2 - Acesta constiuie unul dntre termenii comuni gi dine defiritjle de bazé pentru standardele ISO refertoare la sstemul de management menfonate in anexa SL a documentului Consolidated ISO Supplement to ‘he ISO/EC Directives, Part 1" Definija intald a fost modifeata prin adaugarea notel 1 30 InfoStandard Web 3.0.SR EN ISO 9000:2015 3.105 caracteristicé metrologica caracteristica (3.10.1) care poate influenta rozultatole masurdvil (3.11.4) NOTA.1 - Eehpamentul de mésurare (3.11.6) ae In med ablgnult mal multe caracterstiel matrolagiea NOTA 2 - Caracterisiile metrolagice pot consttulsublect de etalonare, 3.10.6 configurati caractersticl (8.10.1) functionale slice corelate ale unui produs (8.7.6) sau servcia (3.7.7) definite in informatie refertoare la configuratia produsulul (3.6.8) ISURSA: ISO 10007:2003, 3.3, modificat - A fost inclus th define termenul ,servicl'] 310.7 configuratie de baz informatil referitoare la configuratia produsului (8.8.8) aprobate care stabllese caracterstille (3.10.1) unui produs (3.7.6) sau servic (3.7.7) la un anumit moment, care servesc ca referinta pentvu activity din cadrul clelului de viafé al produsulul sau servicilui ISURSA: ISO 10007:2003, 3.4, modificat A fost inclus tn dofiife tormenul ,sorvict] 3.11 Termeni referitori la determinare aaa doterminare activitato pentru a identifica una sau mai multe caracteristicl (3.10.1) si valarile lor spectice 314 analiza determinare (3.11.1) a potivt, adecvarli sau eficactafil (3.7.11) unui obiect (8.6.1) pentru a indeplin obiective (3.7.1) stablite EXEMPLU - Analza ofoctuatd de management, analiza protectin $i dezvoltil (3.4.8), analiza cernflor (2.6.4) lentuui (3.2.4), analiza aciunior coroctive (3.12.2) s\ analiza pasitara NOTA - Analiza poate include de asemanea determinarea ofclorfei (3.7.10) 3113 monitorizare determinare (3.11.1) a starll unul sistem (8.5.1), proces (3.4.1), produs (8.7.8), serviciu (3.7.7) sau a nei activitai NOTA 1 - Pentru determinarea sti poate i nevole de vericare, supervizare sau observare cri NOTA 2- Moniterzarea este in general o determinare a sti unui abject (3.61), efectuata in etape gl moments de timp ctor NOTA 3 - Acesta constiuie unul dintre termenii comuni gi dine definitjile de baz pentru standardele ISO refertoare la sstemul de management mentonate In anexa SL a documentului Consolidated ISO Supplement to the ISO/EC Directives, Part 1” Definia intald gi nota 1 au fost modificate, iar nota 2 a fost adugata, 3114 masurare proces (3.4.1) de determinare a unei valori NOTA. - Conform ISO 2594-2, valoarea determinati este in general valoarea unei cant NOTA 2 - Acesta constituie unul dintre termenil comuni gi dinte definijle de baz pentru standardele ISO referiteare la sstemul de management menfonate Tn anexa SL a documentului Consolidated ISO Supplement to the ISO/IEC Directives, Part +”. Definija iniala a fost modiicata prin adaugarea notel + 31 InfoStandard Web 3.0.SR EN ISO 9000:2015 3118 proces de masurare ansamblu do operaiii pentru determinarea valorii unel cantitat 3.11.6 echipament de masurare instrument de masurare, software, etalon de masurare, materlal de referinja sau aparate auxllare sau ‘ocombinatie a acestora, necesare pentru realizarea procesulul de masurare (3.11.5) a7 inspectie determinare (3.11.1) a conformitatii (8.6.11) cu cerintele (3.6.4) specificate NOTA 1 - Dacdi razultatul une! inspect arata conformitate, atunc! poate fl utlizat pent scopuri de veriieare 82) NOTA 2 - Rezultatl une inspect poate ata conformitate, naconformate (2.6.9) sau un grad de conformitae, aa incercare determinare (8.11.1) conform cu cerinfele (8.6.4) pentvu o utlizare sau aplicaie intentionaté specifica NOTA - Daca ro7uitatul unel Inoercari araté conformitate (8.6.11), poate fl utlizt pentru scopur de vaidare 819). 3.11.9 evaluare a progresului - aprecierea progresulul obtinut in realizarea abiectivelor (3.7.1) profectulul (42) NOTA 1 - Aceasta evaluare trebule efectuat tn puncte corespunzétoare ale ciclulul de viajé al proiectulul tn ccadrul tuturor procesetor (34.1) proiectulu, pe baza crtrilor pentu procesele proiectulul si pentru produs (8.7.6) sau serviciu (87.7), NOTA 2 - Rezuttatele evaluarlor progresului pot conduce la reviria planulul de management al proiectulul Gann). [SURSA: ISO 10006:2003, 3.4, moditicat - Notele au fost modificate] 3.12 Termeni referitori la actiune 3424 actiune preventiva actiune de oliminare a cauzoi unoi neconformitat (3.6.9) potentiate sau a alto! posible situafi nedorite NOTA 1 - Pot exista mai multe eauze pentru o neconformitate potential NOTA 2 - Acjunea preventiva este intreprinsa pentru a preveni apariia, n timp ce aciunea corecivé (8.12.2) este intreprinsa pertu a preveni reaoarija. 3122 actiune corectiva aciune de eliminare a cauzel unel neconformitat (3.6.9) si de prevenire a reapariel NOTA 1 - Pot exista mai multe cauze pentru o necontormitate NOTA 2 - Acfunea corectva este Inroprinsa pentru a preveni reapariia, in timp ce actiunea prevent (8.12.1) este intreprinsa pentru a preven aparita NOTA 3 - Acesta constiuie unul dintre termenii comuni gi dine defiritjle de baza pentru standardele ISO referioare la sstemul de management menfonate In anexa SL a documentului Consolidated ISO Supplement to the ISO/IEC Directives, Part 1". Definija intalé a fost modificata prin adaugarea noteor 1 512 32 InfoStandard Web 3.0.SR EN ISO 9000:2015 3123 corectie actiune de eliminare a unei neconformitat (3.6.8) detectate NOTA 1 - 0 corecto poate f nveprinsd inalnte Impround cu, sau dupa o actne corecna (3.12.2). NOTA 2 - 0 corecte poate fide exemplu, eprelucrarea (2.12.8) sau reclasarea (2.124) 3124 reclasare modificare a clasei (3.8.3) unui produs (3.7.8) sau serviciu (3.7.7) neconform (3.6.9) pentru axl face conform cu cerinfe (3.6.4) diferte de cole Initiale 3:25 derogare dupa tabricat autorizare de a utllza sau ellbera (3.12.7) un produs (3.7.6) sau servic (3.7.7) care nu este conform cu cerinfele (3.6.4) spectticate NOTA in general 0 derogare dupa fabricate este limitata la lirarea de produse sau servicil care au caractonstici (3.10.1) necontomme (3.6.8) in cadrullmitelor specticate si este data in goneral pont o eanttate limita de produse si servi sau 0 perioada de imp limitats 5 pentru o anumita utilizar. 3.12.6 derogare inainte de fabricatie autorizare de a se abate de ia cerinfele (3.6.4) specticate initial pentru un produ (3.7.6) sau serviciu (8.7.7) nainte de realizarea acestuia NOTA - in general, © dorogare Inainte de fabricate oste acordata pent o canttate limitaté de produso sau servi sau 6 perioada do timp limtata si pantruo anumta ulizae, 3127 eliberare autorizare de a trece la etapa urmatoare a unul proces (3.4.1) sau la urmatorul proces NOTA ~ in angle, in contoxtul software-ti g1 documenteor (3.8.5), termenul “oliberare" este utlizat recvent pentru a s2 refer lao versiune a software iui sau a decumertlu insu 3128 reprelucrare actiune asupra unui produs (3.7.6) sau serviciu (8.7.7) neconform (8.6.9) pentru ai face conform cu cerinjele (3.6.4) NOTA — Reprelucrarea poate afecta sau schimba pari ale produsulul sau sericiull neconferm 3.129 reparare acfiune asupra unul produs (3.7.6) sau servic (3.7.7) neconform (3.6.2) pentru a-| face acceptabll pentru utlizarea intenyionata NOTA 1 ~ 0 reparare de succes a unui produs sau sericlneconform, nu face neapérat produsul sau serviciul conform eu cerinfele (3.6.4). Se poate ca impreuna cu o reparare si fe cerulé gi 0 derogare dupd labricatie (125) NOTA 2 Repararea include actuni de remediere ineprinse asupra unul produs sau serciu, anterior conform, pontry a repune tn uz, de exemplu ca parte a mentonantel NOTA 3 ~ Ropararea poate afecta sau schimba pat ale produsului sau serviciul noconform. 3.12.10 rebutare actiune asupra unui produs (3.7.6) sau serviciu (3.7.7) neconform (3.6.9) pentru a impiedica utlizarea intenfionata inital (EMPLU - Recelare, distugere 33, InfoStandard Web 3.0.SR EN ISO 9000:2015 NOTA. In situaa unui serve neconform, uiizarea este impodicad prin iteruporea serviil 3.13. Termeni referitori la audit 3.13.1 audit proces (3.4.1) sistematts, independent i documentat tn scopul obtinell de dover! objective (8.8.3) 51 evaluarea lor cu obiectitate pentru a determina masura in care sunt indeplnite criteile de auct (13.7) NOTA 1 - Elementole fundamentale ale unui aust includ dotorminarea (3.11.1) conformitti (2.6.11) unul object (6.1) In conformitato cu 0 procedur (3.4.5) efectuata de personal care hu este responsabi pentru obiectul audit NOTA 2 - Un aut poate fl un ausit intern (de prima parte) sau un audt extern (de socunda parte sau do ter parte) $i poate fi un auelt combinat (3.18.2) sau un aud comun (3.13.3). NOTA 9 - Audturlle interne, numite uneoriaudituri de prima pare, sunt conduse de, sau in rumele organizafc’ (21) Insig, pontry analiza (3.11.2) ofectuaté de management (3.8.3) salto scopul Interne si pot aleatu baza pentru decavaa do conformitato a uno! organizali. Indopondenta poato fi demonstatd pin lipsa esponsablitijor pent actvtatea in curs de auditare. NOTA 4» Audturlle exteme includ acele aucitunumite th general de socunda parte si de tert parte. Auturle dde socunda parta sunt conduse de pati caro au un interes Th organizaje, eur ar f clanfl (3.2.4) sau do alto persoane In numele acestora. Auditurla do tertd parte sunt conduse de organizati de audtare externe, Independente, cum arf cele care fumizeaz8 cerificarea Inogistarea conformitti sau agenfile guvemamentae NOTA 5 = Acosta constiule unul dintre termeril comuni gi dine definitile de baza pentru standardolo ISO roferiteare [a sstomul de management mentanate In anexa SL a documentului Consolidated ISO Supplement to ISOMEC Directives, Part 1". Dofntia nial gi notole au fost modiicate pont a olmina efectul de crculartato Inte erterile de audits intaile termenului dovezi de audit au fost adaugate notele 3 § 4. 313.2 audit combinat audit (3.13.1) efectuat la un singur auditat (3.13.12) pentu doud sau mal multe sisteme de management (3.5.3) improuna NOTA - Partlo unui sistem de management care pot fl implicate tnt-un aust combinat pot identifica prin standardo relovarte refertoare la sistomul do management, produs, sorvci sau procese, care sunt apicato de organizatie (3.2.1, 3.13.3 audit comun ‘audit (3.13.1) efectuat la un singur auditat (3.13.12) de doud sau mai multe organizafil (3.2.1) de auditare 3.13.4 program de audit ansamblu de unul sau mai multe audituri (3.13.1) planificate pe un anumit interval de timp si orienta spre un scop anume [SURSA: ISO 19011:2011, 3.13, moditicat] 313.8 domeniul auditulut amploarea g| limitele unul audit (3.13.1) NOTA activ in general, domeniu! audtului include © descriere a locafilor fice, a unititlor organizationale, a lor si proceseter (3.4.1). [SURSA: ISO 19011-2011, 3.14, modificat- A fost modificata nota] 3.13.6 plan de audit doscriere a activitaiior si a acordurllor pentru un aualt (3.13.1) 34 InfoStandard Web 3.0.SR EN ISO 9000:2015 [SURSA: ISO 190112011, 3.15] 3137 iterii de audit ansamblu de polltci (3.5.8). proceduri (3.4.5) sau cerinfe (3.6.4) ut comparata dovada obiectiva (3.8.3) ca reforinfé fata de care este [SURSA: ISO 19011:2011, 3.2, moditicat - Expresia “dovezi de audit” a fost inlocutta cu “dovezi obiective’] 313.8 dovada de audit Tnregistar, declarati ale faptelor sau alte Informatii care sunt relevante th raport cu criterle de aualt (8.18.7) si sunt verificabile [SURSA: ISO 19011:2011, 3.9, moditicat - Nota a fost eliminat] 3.13.9 constatari ale auditulul rezultate ale evalu dovezilor de audit (3.13.8) colectate in raport cu criterile de audit (3.13.7) NOTA 1 - Constatile austuul indica conformiatea (3.6.11) sau neconfornitatea (8.68). NOTA 2- Constatirile ausitului pot conduce Ia identicarea oportuntjlor pentru Imbundtaire (3.3.1) sau la ivegistrarea bunelor practic. NOTA 3 - in cazul in care crete de auclt (3.13.7) sunt se regiemeniate (3.6.7), constatarea audtului poate fi denumi non-compliance” (neconformare). tate din cornfele legale (3.6.6) sau din ceringle in limba engleza .compiance” (conformare) Sau [SURSA: ISO 19011:2011, 3.4, modificat - Nota 3 a fost modificat3]) 3.13.10 concluzie a auditulut rezultat al unui audit (3.13.1) dupa luarea tn considerare a oblectivelor auditulul si a tuturor constatarilor auchtului (3.13.9) [SURSA: ISO 19011:2011, 3.5) 3.13.11 client al auditului organizatie (3.2.1) sau persoand care solicité un audit (3.13.1) [SURSA: ISO 19011:2011, 3.6, moditicat - Nota a fost eliminata] 3.3.12 auditat organizafie (3.2.1) care este auditata [SURSA: ISO 19011:2011, 3.7] 3.13.13 hid persoana numita de auditat (9.13.12) pentru a asista echipa de ausit (3.13.14) ISURSA: ISO 19011:2011, 3.12] 3:13.14 echipa de audit luna sau mal multe persoane care efectueaz un audit (3.13.1) sus{inuli daca este nevole de experi tehnici (8.13.18) NOTA 1 - Un aueifor (3.13.15) din echipa de audit este desernnat conducdtor al echipel de aust 35 InfoStandard Web 3.0.SR EN ISO 9000:2015 NOTA 2 - Echipa de auait poate inctude auditor in formare, [SURSA: ISO 19011:2011, 3.9, moditicat) 3.13.15 auditor persoand care efectueaza un audit (3.13.1) [SURSA: ISO 19011:2011, 3.8) 3.13.16 expert tehnic persoand care furnizeaza expertizé sau cunostinje specifice echipei de audit (3.13.14) NOTA 1 - Expertza sau cunostintle specifce se refer la organizaia (8.2.1) la procestl (8.4.1) sau la actvtatea care so aucteazs, ol la eultura sau lb, NOTA 2 - Un export tohnic nv actioneaza ea un auditor (3.13.15) In achoa de aut (3.13.14) [SURSA: ISO 19011:2011, 3.10, modificat- Nota 1 a fost modifica] 3.13.17 observator persoana care Insoleste echpa de audit (8.13.14) dar nu acioneaza ca un auctor (8.18.16) NOTA - Un abservator poate fi membru al audliatulu (3.13.12), al autortai de reglementare sau al altel par interesate (3.2.3) care asista ca maror la audit (3.13.1) [SURSA: ISO 19011:2011, 3.11, modifcat - Verbul .a audit modificata] a fost eliminat din defintie; Nota a fost 36 InfoStandard Web 3.0.SR EN ISO 9000:2015 Anexa A {(informativa) Relatiile dintre concepte si reprezentarea lor grafica At — Generalitati in ctaborarea terminologioi, rolajile dintve concopte so bazeaza po formarea iorathicd a caractersticilor unei specil astfel inca cea mai succint& descriere a unui concept este formata prin rumirea speoiior sale si desorierea caracteristicllor caro-| diferentiazé de concoptele sale périnte sau frate. Exista trel forme primare de relat intre concepte indicate tn prezenta anexa: generice (a se vedea ‘A2), parttive (a se vedea A.3) si asociative (a se vedea A), A2— Relatie gen Conceptele subordonate tn cadrul ierarhiel mostenesc toate caractersticle concoptulul de rang superior si contin descrieri ale acestor caracteristici care le diferentiazé de conceptele de rang superior (parinte) sau egal (frat), de exempl relatia dintre primavara, vard, toamna si larné in raport cu anotimpul. Relatille generice sunt descrise printr-un evantal sau o diagrama arbore fara saget! (a se vedea figura Aa), Exompiu adaptat din ISO 704:2008, (6.6.2.2.1) anetimp primavara vara toamna Figura A.1—Reprezentare grafica a unei relafii generice A3 — Relatie partitiva Concepte subordonate in cadrullerarniel formeaza parti constituente ale conceptulul de rang superior, de exemplu primavard, vara, toamna si iama pot fi definite ca parti ale conceptulul an. Prin compara, este Inadecvat sé se defineascé vremea Tnsorita (0 posibila caracteristica a veri), ca parte a unul an. Rolatile partith AQ), /e sunt reprezentata printr-o schema de forma unei groble fara sAgoti (a se vedea figura Exompiu adaptat din ISO 704:2008, (5.5.2.3.1) _—— a primavard vari toamna iarna Figura A.2 — Reprozentare grafica a unei 37 partitive InfoStandard Web 3.0.SR EN ISO 9000:2015 Ad Relatie asociativa Relatlle asoclative nu pot oferl aspectul succint al descrlelor care existé tn relalle generlce $i parttive, dar sunt utile Tn identificarea naturi relatiel dinve un concept si altul in cadrul unui sister de concepte, de exemplu, cauza si efect, activtate gi localizare, activitate si rezulta, instrument si functio, material si produs. Relate asociatve sunt reprezentate print-o linia cu vari de ségeti a fecare capat (a se vedea figura A) Exempiu adaptat din ISO 704:2009, (5.6.2) stralucirea, =| <——————> vara ‘ewe not Figura A.3 — Reprezentare grafica a un rolafii asociative AS Diagrame conceptuale Figure de la A4 pana la A.16 reprezinta diagrame conceptuale pe care se bazeazi gruparile tomatico din articolul 3 Deoarece defintile termenilor se repetd 18rd nicio nota aferent, se recomanda sa se faca referire la articolul3 pentru a consulta orice astfal de note. persoana (dictionar) individ al speciel autoritate in domeniul configuratiei 81.5) porsoana sau grup de perscane ou responsabiltate si autortate atrbuite pentru a lua dociz referttoare la confiqurare implicare \ mediator management de Ia cel mai ‘nalt nivel (3.1.1) porsoana sau grup do persoane care conduce $i controleaza o organizatie a ce! mai inalt nivel 16) 1.3) oe partioipare lao actviate, Oa an en ponte persoand care spina organizajiain ‘la un eveniment sau lao o un furizor PRL pentru a realizarea sistemului de management situatie ata pia 38 rezoWou al call unizand sfaturl seu | informati angajament 1.4) implicare in, si contribute la activitati pentru a indeplini objective comune Figura A.4- Concepte referitoare la clasa 3.1 ,persoana sau personal” si concepte asociate 38 InfoStandard Web 3.0.SR EN ISO 9000:2015 organizatie (3.2.1) persoand sau grup de persoane care are proprile sale fun ficu responsabiltay, autortati si relat entu a-siindepiini obiectivele context al organizatiei (3.2.2) combinatie de aspecte interne si externe care pot avea un fect asupra modului in care 0 ‘organizatie abordeaza dozvoltarca $i realizarca, ‘obiectivelor sale parto intorosaté (3.2.3) persoand sau organizatio care poate afecta, poate fi afectata ‘do, sau se poate porcope ea Insagi ca flind afectata de o decizie sau activitato client (3.2.4) ppersoana sau organizafie care ar putea primi sau primeste un produs sau serviciu, destinat acestel persoane sau organizati sau care este cerul de ‘acesiea fumizor oxtorn (3.2.6) fumizor care nu face parte din organizalie functio metrologica (3.2.9) unitate functional cu rosponsapiitate administratva gi tehnics pentru definirea 51 Implementarea sistemulul ‘de management al masurdl | asociatie (3.2.8) | organizatie alcatuita din | persoane sau organizati membre | furnizor (3.2.5) corganizatie care furnizeazai tn produs sau serviciu furnizor de PRL (3.2.7) persoand sau organizatio caro furnizeaza si faco $8 funcjioneze un proces extern de rezoivare a igor Figura A.5 - Concepte referitoare la clasa 3.2 ,organizatie” si concepte asociate 39 InfoStandard Web 3.0.SR EN ISO 9000:2015 activitate (cuvant din dicfionar) aface cova act col mai mie element do Imnbunatatve (3.1) ive ondct ita activitate pentru cresterea Imburtave Continua 33.2) —-management(a..s) Conall modiesror (3.10) activate repetaté pent ctviaticoordonete atl pent convo ‘controla 0 organizatie referitoare la configuratia obiect al configuratiet (3.3.13) obioct in cadrul uni configuratii care satisface @ functio de utiizare finala ‘managementul proiectului (3.3.12) _ managementul calitati ‘managementul contiguratiei planificaroa, organizarea, (33.4) (33.9) monitorizarea, controlarea si management referitor la activitati coardonate pentru orientarea si controlul raportarea tuturor aspectelor unui calitate proiect $i motivarea tuturor color configurati Implicay tn el pentru a realiza obiectivele proiectulul planificarea calitatii asigurarea calitatii © controlul calitatii—imbunatatirea calitati (3.35) (3.3.6) (3.7) (3.3.8) parte a managementulul_ parte a managementulul partea parte a managementulul calitafi concentrata pe caltaiiconcentrata pe —_managementului caltati, concentrata pe stabilrea oblectivelor furnizarea inerederil ed _calitti, concentrat&—_cresterea capabiltati de a refertoare la calitate $i cerinjele referitoare la pe indeplinirea Tndepiini cerintele ccerinfolor referttoare ——_referitoare la calitate ‘care specifica procesole calitate vor f indeplinite ‘operationale nocosaro ¢! ia calitate resursele aferente pentru 2 realiza obiectivole celta Figura A.6 - Concepte referitoare la clasa 3.3 ,activitate” i concepte asociate 40 InfoStandard Web 3.0.SR EN ISO 9000:2015 procedura (3.4.5) proces (3.4.1) mod specificat de realizare a ansamblu de activitati corelate Une! activiiti sau aunui gp sau fn interaciiune care utlizeaza proces elemente de intrare pentru a livra Un rezultatintenfionat a externaliza (3.4.6) face un aranjament prin care ‘ organizatio externa efectueaza o parte dint-o functie sau un proces al une! - / organizati project (3.4.2) / proces unie care consté dintr-un ansamblu de activtati coordonate $1 / controlate, cu daté de inceput si / contract (3.4.7) acord obligatoriu dati do finalizare, introprins pentru realizarea unui obiectiv conform, cerinelorspecifice gi care include / constrangeriretertoare la timp, / costur gi resurse / | / / ‘si dezvoltare (348) / ansamblu de procese care / transform cerinfele pentru un / ‘oblect in cerinte mal detlite pentru acel obiect / / realizarea sistemului de management —_achizifia competentel al calittli (8.4.3) (2.4.4) proces de stabllire, documentare, proces de dobandire a Implomentare, mentinere $i imbunatajire ‘competentei ccontinué a unui sistem de management al cali Figura A.7 - Concepte referitoare la clasa 3.4 ,proces” si concepte asociate 4 InfoStandard Web 3.0.SR EN ISO 9000:2015 sistem (8.5.1) ansamblu de elemente corelate ‘sau In intoractiune infrastructura (3.5.2) sistem de faci, ‘echipamente gi servic de ‘care este nevole pentru Gistom de management (3.5.3) fune{ionarea unel ansamblu de elemente corelate organiza sauininteractiune ale unei _e0nfirmare metrologica organizati prin care se stablese 58) poiticile gi obiectivele, precum gi a"sambiu de operatiicerute Procesele prin care se reallzeazd pentru ase asigura ca ‘cele obiectve echipamentul de masurare ‘este conform cu corintole pentru utiizarea sa intentionata mediul de lucru (3.5.5) ansamblu de conditi in care se desfasoara activitatea sistem de management al masuraril (3.5.7) ansamblu de elemento corelate sau in interactiune necesar pentru a se obfine confirmarea metrologica si controlul procesclor de masurare viziune (3.5.10) aspiratie spre ceea ce 0 ‘organizatio ar doris devind, aga cum este politica (3.5.8) oxprimata do Imenti sidivectie ale unei_managementul sau de organizatii asa cum sunt la cel mai inat nivel ‘oxprimate oficial do managerentul sau de la cel mal Tralt nivel misiune (3.5.11) raunea de a oxista o organizatie, aga cum este indeplinirea unui exprimata de obiectiv pe termen managomentul sau dela lung sau a unui col mai inalt nivel obiectiv general sistem de management al calitatii politica referitoare la (3.5.4) calitate (3.5.9) parte a unui sistem de management politica fy legaturé cu referitoare la calitale calitatea Figura A.8 - Concepte referitoare Ia clasa 3.5 , sistem” si concepte asociate 42 InfoStandard Web 3.0.SR EN ISO 9000:2015 obiec (263) eric este poe sau imaginal —— cattae 82) : ciass 6.69) inva nenoun vio Marais 08.19) categorie sa tng ansamblu de veatzeara eau redigmbule alocat diferitelor cerinte caracteristicl intrinsec! ee pentru obiecte, avand __ale unui object valoare aceeasi utilizare Indepneste sere ‘inna cerinta (3.6.4) nevole sau asteptare care este declarata, In general implicit sau abligatorio cerinta referitoare Ia calitate (3.6.5) cerinla pentru calitate \ NN ccerinta legala (3.6.6) cerinta obligatorie conformitate\ neconformitate (3.6.9) neindeplinirea unei 8.6.11) corinte Indopiinirea unei specificata de un ‘cerinte ‘organism logisiativ cerinfa reglementata 4 6.7) dotect (3.6.10) capabilltate (3.6.12) coring secitata de o eee oct ‘autoritate mandatata do neconformate referitoare Ia o utilizare intentionata sau speciicats de a reaiza un element torte manga de iagie care va indeplini anism legisla Cerinfele pentru acel clement do iosire informatilreferitoare Ia contiguratia produsulul dependabilitate (3.6.14) trasabilitate (3.6.13) (36.8) abilitatea de a functiona cum ‘capacitatea de a reconstitui cerinje sau alte Informalil sicdnd se solicits istoricul, aplicarea sau ‘eferitoare la proiectarea, localizarea unui oblect realizarea, veriicarsa, funetionarea $i susfinerea produsului Figura A.9 - Concepte referitoare la clasa 3.6 ,cerinfe” si concepte asociate 43 InfoStandard Web 3.0.SR EN ISO 9000:2015 rozultat (cuvant din dictionar) eticienta _eficacitate (3.7.11) (37.10) gradul in care relatia dintre —activiaiile pranficate rezultatul objinut sunt realizate si siresursele rezuttatele utiizate planificate sunt rise (3.7.9) fect al ineerttudini lement de iesire (3.7.5) rezultatul unui proces objinute porformanta —_serviciu (3.7.7) produs (3.7.6) obieetiv (3.7.1) (78) clement de igre al__elementde iesire al unei_ r@2Utat de Tndeplin rezukat masurabil unel organizaliicu cel organiza care poate f puiino activate produs fara existenja dosfagurata in mod unel tranzactiicare are necesar Inve loc ive organizatie 5 organizate scent tient Succes (3.7.3) __obiectiv referitor la Indeplirizea unui —_calitate (8.7.2) obiectiv obiectiv in logatura cu calitatoa succes sustenabil 74) succes pe 0 perioada de timp igura A.10 - Concepte referitoare la clasa 3.7 ,rezultate” si concepte asociate 46 InfoStandard Web 3.0.SR EN ISO 9000:2015 date (3.8.1) fapte despre un obiect informatii (3.8.2) dovezi obiective (3.8.3) date semnficative dato caro sustin oxistonta sau voridictatea unui lucru aaa setomieratonal —— gocamam gag, Yaene(oe2)_valaua(013 comunicare utilizata: care le contine obiective c& cerintele obiective ca cerintele speciticatio (3.8.7) ogistrare (3.8.10) documnentcare contine document prin care se informatii documentate cerinle ciara rezutate objinute 3.88) rs sau se furizeaza dovez! informa care necesita f ‘alo actvtajior realzato \ eantolate si mengrute de o ‘organizatie improuna cu \Smediul cara le confine \ e manualul calitatii plan alcalitatii_ ——_evidenfa stadiulul__ plan de management al. (3.88) (3.83) configuratiei (3.8.14) _proiectului (3.8.11) specticatie pentu _specificatie care inegistrare siraportare document care specifica sistemul de precizeaz’ —_oficiale despre informatie ce este necesay pentru a Management al caltstii _procedurlle si referitoare la configuralia__atinge obiectvele ‘aluneicrganizatii —resursole asociate —_produsulu, stadiul prolectulul care vor fi aplicate modificdrilor propuse si Uunui obiect specific, stadiul implementa cand side cétre cine modificélor aprobato t az specific (3.8.18) subiect al planului cata Figura A.11 - Concepte referitoare la clasa 3.8 ,date, informatil si documents asociate siconcepte 45 InfoStandard Web 3.0.SR EN ISO 9000:2015 cliont (3.2.4) satisfactia clientului (39.2) perceptie a clientulst despre masura in care asteptarie clientulul au fost indepiinite feedback (3.8.1) opinil, comontari gi cexorimairi ale interesului {aid do un produs, un serviciu sau un proces de twatare a reciamalilor roclamatio (3.9.3) coxprimarea Insatisfactio adresala unei organiza, roferitoare la produsul sau serviciul acestela sau la pprocesul tn sine de tratare a reclamatilor, la care este asteptat in mod explicit sau implicit un réspuns sau o rezolutie service turnizat clientului (3.9.4) cad de conduita pentru interacfiunea dintre —_ satistacia clientului organizatio gi cliont, (6.95) pe parcursul ciclului promisiun fécute clienfilor de viata al produsului "de catre o organizatie, sau alserviciului —_refertoare la comportarea ssa, care vizeazi Imbunaitatirea satisfactiot clientului $i a preveder'ior litigiu (3.9.6) dozacord, gonorat reclamatie timis’ unui furnizor de PRL Figura A.12- Concepte referitoare la clasa 2.9 ,client” si concepte asociate 46 InfoStandard Web 3.0.SR EN ISO 9000:2015 caractoristica (3.10.1) trasaturd distinctivas caractoristic’ referitoare la calitate (3.10.2) caracteristic’ inerenta a unui obiect roforitoare la o corints contiguratie (3.10.6) caracterstic! functionale si fizice corolate ale unui produs sau serviciu, definite ‘in informatile referitoare la factor uman (3.10.3) ‘configurafia produsulul caracteristicé a unel persoane, care are un Impact asupra unul oblect latin considerare caracteristica metrologica (3.105) caracteristica care poate infuenta rezulatele competenta (3.10.4) configuratie de baz capacitate de a aplica (3.10.7) cunostintolo si abiltatiio informati rferitaare la pentru a obline rezultate cconfigurafia produsulu Intentionate aprobate care stabilesc ccaracterstiilo unui produs ‘sau serviclu la un anumit moment, care servesc ca referinté pentru activitat din ‘cadrul cictulul do viata a pprodusului sau serviciului Figura A.13- Concepto itoare la clasa 3.10 ,caracteristici" si concepte asociate 47 InfoStandard Web 3.0.SR EN ISO 9000:2015 determinare (3.11.1) activitate pentru a identifica una sau mai multe caracteristci si valorile lor specifice analiza (2112) moniterizare ——-masurare inspectie incerean deorminarea (3.11.3) 3.11.4) on) ore) potivir adecvari' doterminarea proces do dotsrniivea —determinare ‘sau ofcactatistérliunul sistem, dotorminaroa_—\ Sentorntatica conform eu unui oblect pontru proces, prods. unc valor Celtel eernfele pentru aindepini —sewicis sau a specificaio —outlizare sau obiecve stabiite uno! activa apicatio intenionata specifica evaluare a progresului (3.11.9) . aprecierea progresulul proces de masurare — Gpinut tn realizaroa Seealoentt de obiectivelor proiectulul doterminarea vaiori une’ canta | ‘echipament de masurare (3.11.8) Instrument de masurare, software, etalon de mésurare, material de reforinjé sau aparato auxliare sau ‘© combinatio a acostora nocosaro pentru realizarea procesului de Figura A.14 - Concepte referitoare la clasa 3.11 , rminare” si concepte aso 48 InfoStandard Web 3.0.SR EN ISO 9000:2015 actiune (cuvant din dictionary activitatea de a realiza ceva acjune referitoare actiune asupra laneconformitate Unui produs actiune preventiva (3.12.1) ‘actiune de eliminare a ccauz0i unei necontormitat potentialo sau a alto! posibilo sltuafiinedorite reprelucrare (3.12.8) \\ actiune asupra unui produs sau serviclu econform pentru a-| face conform cu cerintele actiune corectiva (3.12.2) ‘acliune de eliminare a cauzel Une! necanformital sl de provenire a reapariel reparare (3.12.9) \ actiune asupra unui produs sau serviciu hneconform pentru al face acceptabll pent utiizarea coretie @-123 aclu desimarea inenfonat het nocrvrmt dercate permisiune ——_-rbutare (3.1210) recisare (2124) ee ay) askin aeuprau woo 9 Sis a wean deters) ose sau senfos redus sa servic idle de ada corto penta ‘mpiedica utiizarea intentionata initial neconform pentru ari face ‘conform cu cerinte diterte de cele intiale derogare inainte de eliberare (3.12.7) derogare dupa fabricatio 2 se fabricatie (3.12.6) autorizare de a autorizare de a utiiza sau autorizare de a se abate de {rece la etapa la corinfolo specticate intial Urmatoare a unul libora un pradus sau serviciu ratoare an care nu este conform cu pentru un produs sau pr ti servic inainte de urmatorul pr ‘cerinfele spectficate ‘sondetu Ina da torul proces Figura A.15 - Concepte referitoare la clasa 3.12 ,actiune” si concepte asociate 49 InfoStandard Web 3.0.SR EN ISO 9000:2015 audit (3.13.1) proces sistemat'c, independent si documentat in ‘scopul obfiner de dovezi oblective si evaiuarea lor cu ‘oblectivtate pentru a determina masura In care sunt indeolinite ofterile de audit ~ audit comun (3.13.3) ~~ audit efectuat la un singur auditat de dou sau mal ‘multe organizajiide auditare audit combinat (3.13.2) audit ofectuat ia un singur auditat pentvu dows ‘sau mai multe sisteme de management program de audit (3.13.4) ansamolu de unul sau mal ‘multe audituri planifcate pe un ‘anumit interval de timp gi ‘orientate spre un scop anume domeniul auditului (3.13.5) ‘amploarea si imitele unui client al auditului ‘audit (8.18.11) organizatie ‘sau porsoana caro plan de audit (3.13.6) solicité un audit descriere a activtalilor gi a acordurlior pentru un audit de audit (8.13.7) ansamblu de poli, proceduri sau ceringe uilizate ca referings| {ald do care este ‘comparata dovada auditat (3.13.12) organizatie care este auditaté | ect dovadi de audt chips de audit aid (.1.18) eis) “enaa) petsoansrumfa’de ura sav mal mute regs tusintpontua <— proara cro iar a . aut “ audit sustinuti daca Informatil care sunt relevante in raport cu ctiterle de audit si sunt vorticabilo este nevoie, de exper tehnici constatari ale auditulul (3.13.9) rezultate ale evalua dovezilor de aul ccolectate tn raport cu cfterille de audit ‘auditor (3.13.18) porsoand caro efectueaza un audit : expert tehnic (3.13.16) ‘observator persoand care furnizeazd (3.18.17) concluz auditului oxpertzs sau cunostine _persoans care (2.13.10) ‘specifice echipei de audit Insoteste echipa rez al unui audit dupa de audit dar nu juarea in considerare a actioneaza ca.un obiectivelor auditului si a auditor tutor eonstaltilor udu Figura A.16 - Concepte ret itoare la clasa 3.13 “audit siconcopte asociate 50 InfoStandard Web 3.0.0 @ 3) (4) 6 (6) 8] 1] tro iy tr) 13] [14] 115) i) 7) In8} lig} leo ety lea] es} SR EN ISO 9000:2015 jografie 180 704:2008, Terminology work — Principles and methods 180 1087-1:2000, Terminology work— Vocabulary — Part 1: Theory and application 150 3534-2, Statistes — Vocabulary and symbols — Part 2: Applied statistics 180 9001, Quality management systems — Requirements 180 9004, Managing for the sustained success of an organization — A quality management approach 180 10001:2007, Quality management — Customer satisfaction — Guidelines for codes of condut for organizations 180 10002:2014, Quality management — Customer satisfaction — Guidelines for complaints ‘handling in organizations 180 10003:2007, Quality management — Customer satisfaction — Guidelines for dispute resolution external to organizations 180 10004:2012, Quality management — Customer satisfaction — Guidelines for monitoring and measuring 180 1000:2005, Quality management systems — Guidelines for quality plans 180 10008:2003, Quality management systems — Guidelines for quality management in projects 180 10007:2003, Quality management systems — Guidelines for configuration management 180 10008, Quality management — Customer satisfaction — Guidelines for business-to- consumer electronic commerce transactions 180 10012:2003, Measurement management systems — Requirements for measurement processes and measuring equipment ISO/TR 10018, Guidelines fr quality management system documentation ISO 10014, Qualty management — Guidelines for realizing financial and economic benefits 180 10015, Quaity management — Guidelines for training ISO/TR 10017, Guidance on statistical techniques for SO 9001:2000 150 10018:2012, Quality management — Guidelines on people involvement and competence 180 10019-2008, Guidelines for the selection of quality management system consultants and Use of their services 180 10241-1, Terminological entries in standards — Part 1: General requirements and examples of presentation 180 10241-2, Terminological entries in standards — Part 2: Adoption of standardized terminological entries 180 14001, Environmental management systems — Requirements with guidance for use 51 InfoStandard Web 3.0.(ea 25) (28) le (ee) t29] (30) Bt 132] [33] [34] SR EN ISO 9000:2015 ISO/TS 16949, Quality management systems — Particular requirements for the application of ISO 9001:2008 for automotive production and relevant service part organizations ISOMEC 17000, Conformity assessment — Vocabulary and general principles 180 19011:2011, Guidelines for ausiting management systems ISO/IEC 27001, Information technology — Security techniques — Information security ‘management systems — Requirements 180 31000, Ask management — Principles and guidelines 180 50001, Energy management systems — Requirements with guidance for use IEC 60050-192, international electrotechnical vocabulary — Part 192: Dependability ISOIIEC Guide 2, Standardization and related activities — General vocabulary 1SO Guide 73, Risk management — Vocabulary ISOMIEC Guide 99, international vocabulary of metrology — Basic and general concepts and associated terms (VIM) Quality management principles” Disponibl pe website: hips is0.0r9 62 InfoStandard Web 3.0.SR EN ISO 9000:2015 Index alfabetic al termenilor (in limba engleza) activity 33.11 association 3.2.8 audi 3.13.1 aust ciont 3.13.11 auait conclusion 3.13.10 audit ertoria 3.13.7, auciteo 3.13.12 audit evidence 3.13.8 aucit findings 3.13.9 autor 3.13.15 audit plan 3.13.6 audit programme 3.134 audit scope 3.135 auditteam 3.13.14 capability 3.6.12 change convol 23.10 eharacteistic 3.10.1 combined audit 3.13.2 compotence 3.10.4 compotonce acquisition 3.4.4 complaint 38.3 concession 3.12.5 conviguration 3.10.8 contiguration authority 3.1.5 configuration baseline 3.10.7 configuration contro! board (admitted term for configuration authority) 3.1.5, configuration object 3.3.13 InfoStandard Web 3.0. 53 configuration management 3.39 configuration status accounting 3.8.14 conformity 3.6.11 context of the organization 3.2.2 continual improvemont 3.3.2 contract 3.4.7 correction 3.12.3 corrective action 3.12.2 customer 32.4 customer saistacton 3.9.2 customer satisfaction code of conduct 3.9.5 customer sevice 39.4 data 3.81 defect 3.6.10 dependabilty 3.6.14 design and development 3.48 determination 3.11.1 deviation permit 3.12.6 ispositioning authority (admitted term for configuration authority) 3.1.5 dispute 3.9.6 dispute resolution process provider (admitted term for DRP-provider) 3.2.7 dispute resolver 3.1.6 document 3.8.5 documented information 3.8.6 DRP-provider 3.2.7 offectivenass 3.7.11SR EN ISO 9000:2015 efficiency 3.7.10 engagement 3.1.4 ety (admited term for object) 3.8.1 external provider 3.2.6 external supplier (admitted term for external provider) 3.2.6 feedback 39.1 grade 3.6.3 guide 3.13.13 human factor 3.10.3 improvement 3.3.1 information 3.8.2 information system 3.8.4 infrastructure 3.5.2 innovation 3.6.15 inspection 3.11.7 interested party 3.2.3 involvement 3.1.3 item (admited term for object) 3.6.1 joint audit 3.13.3 management 33.3, management system 35.3 measurement 3.11.4 measurement management system 8.6.7 measurement provess 8.11.5 measuring oquipment 3.11.6 etiological charactovistic 3.10.5, mettological confirmation 3.5.6 metrological function 3.2.9 mission 3.5.11 monitoring 3.11.8 InfoStandard Web 3.0. 84 nonconformity 3.6.9 object 3.6.1 objective 3.7.1 objective evidence 3.8.3 observer 3.13.17 organization 3.2.1 output 3.75 outsource (vorb) 3.48 performance 37.8 poley 3.5.8 preventive action 3.12.1 procedure 3.4.5 process 3.4.1 product 3.7.6 product contiguration information 2.6.8 progress evaluation 3.11.9 project 3.4.2 project management 3.9.12 project management plan 88.11 provider 3.2.5 qualty 36.2 quality assurance 3.3.6 quality charactorisic 3.10.2 quality contol 33.7 quality improvement 3.3.8 quality management 3.3.4 quality management system 3.5.4 quality management system consultant 3.1.2 quality management system realization 3.4.3 quality manual 3.88 quality objective 3.7.2quality lan 3.8.9 quality pianning 3.3.5 quality policy 35.8 quality requirement 3.6.5 record 38.10 regrade 3.124 regulatory requirement 3.6.7 release 3.12.7 repair 3.12.9 requirement 3.6.4 roviow 3.11.2 rework 3.12.8 sk3.79 sorap 3.12.10 service 87.7 specie case 3.8.15 specitication 3.8.7 SR EN ISO 9000:2015 55 InfoStandard Web 3.0. stakeholder (admitted term for interested party) 328 statutory equicement3.6.6 strategy 35.12 success 37.3 supplier (admitted term for provider) 3.2.5, sustained suocess 37.4 system 3.5.1 technical export 3.13.18 tosta.118 top management 3.1.1 traceability 3.6.13 validation 2.8.1 vertcation 3.8.12 Vision 3.5.10 ‘work environment 3.6.5,SR EN ISO 9000:2015 Index alfabetic al termenilor (in limba romana) a externaliza (verb) 3.4.8 clas 3.6.3 achiziia competenje! 3.4.4 eon 3.24 aciune corectva 3.12.2 elon al auditului 3.18.11 actune preventva 3.12.4 cod de condulté penta satsfactia elontuli 38.5 activtate 3.3.11 analiza 3.11.2 competent’ 3.10.4 angajamont 3.1.4 concluzie a auditulul 3.13.10 artical (fermen admis pentru obiect) configualie 3.10.6 36.1 configuratie de baza 3.10.7 asigurarea caltatii 3.3.6 confirmare metrologio’ 3.5.6 asociatio 3.2.8 constatéri alo auditului 3.13.8 audit 3.13.1 consultant pont sistomul do audit combinat 8.13.2 management al cata 3.1.2 audit comun 3.13.3, context al organizajiel 3.2.2 auditat 9.13.12 contract 3.4.7 auditor 3.13.15 controlul cata 3.3.7 autoritate de decizie 3.1.5, controlul modticérlor 3.3.10 calitale 3.6.2 corectie 3.12.3 capabiltate 3.6.12 crite de audlt 3.13.7 caracteristicd 3.10.1 date 3.8.1 caracteristoa metrologics 3.10.5 defect 3.6.10 caracteristca reertoare la caltate opendablitae 3.6.14 3.102 dorogare dupa fabrcalie 3.12.5 az specific 3.8.15, dorogare inaine de fabricate 3.12.6 corins 3.6.4 determinare 3.1 corint lagala 3.6.6, document 2.8.5 corintaroferitoare la caltato 3.6.5 omoniul auditului 3.13.5 corintd roglomentata 3.6.7 dovada do audit 3.13.8 56 InfoStandard Web 3.0.SR EN ISO 9000:2015 dover! obiectve 3.8.3, chips de audit 3.13.14 echipament de mésurare 3.11.6 eficactate 3.7.11 eficieys 37.10 element de iesre 3.7.5 ellberare 3.12.7 ntitate (tormen admis pentru obioct) 36.1 evaluare a progresuli 3.11.9 evidonta stacilui configuati! 3.8.14 export tohnic 3.13.16 factor uman 8.10.3 focdback 39.1 functio metrologica 3.2.9 furnizor 3.2.5 furnizor al procesului de rezolvare Itigilor termen admis pentru furnizor de PRL) 3.27 funizor de PRL 3.2.7 furnizor extern 3.2.6 ghid 3.13.13 Imbunatatire 3.3.1 Imbunatajre continua 3.3.2 Imbundtatjrea caltat 3.3.8 implicare 3.1.3 Ineoreare 3.11.8 informayi 3.8.2 informagi documentate 3.2.6 informayi refertoare la configuratia produsulul 3.6.8 Infrastructuré 3.5.2 InfoStandard Web 3.0. 67 inovalle 3.6.15 Invagistave 3.8.10 inspectie 3.11.7 ingiu 3:9.6 management 3.3.3 management de la cel mal th att management cata 3.3.4 managementulconfiguratioi 3.3.9 managementul proiectuui 33.12 manual al caltaii'3.8.8 masurare 3.11.4 mediator 3.1.6 medi de ueru 3.5.5, misune 35.11 monitorzare 3.11.3 neconformitate 3.6.9 obiest 36.1 object al configuratio! 3.3.13 obiectva7.1 biectvrefeitor la caltate 3.7.2 cosenvator 3.13.17 organizale 3.2.4 parte interesata 3.2.3 performanya 3.7.8 plan al caltati6.9 plan do audit 3.13.6 plan de management al proiectulul 38.11 planificaroa calitati 3.3.5 politic 3.6.8SR EN ISO 9000:2015 polticd refertoare la caltate 3.5.9 verificare 3.8.12 proceduri 3.4.5 Viglune 3.5.10 proces 3.4.1 proves de misurare 3.11.5 produs 3.7.8 program de audit 3.13.4 prolect 2.4.2 proioctare gi dozvoltare 3.4.8 realizarea sistemulul de management al caltatii3.43 robutare 3.12.10 feclamato 38.3 reclasare 3.12.4 reparare 3.129 repreluerare 3.12.8 fise3.7.9 salisfactia clentuli 3.9.2 service furnizat clentului 3.9.4 senviciu 3.7.7 sistem 35.1 sistom de management 35:3 sistem de management al alta 3.5.4 sistem de management al masurdri 387 sistem informayional 38.4 speciicalie 3.8.7 stratogio 3.5.12 succes 3.7.8 succes sustonabil 3.7.4 trasabiitate 3.6.13 validare 3.8.13 58 InfoStandard Web 3.0.SR EN ISO 9000:2015 (pagina alba) 59 InfoStandard Web 3.0.5-1823ASRO - Asociatia de Standardizare din Romania organismul national de standardizare cu atributii exclusive privind activitatea de standardizare nationala si reprezentarea Roméaniei in procesul de standardizare european gi international. Standardele constitule rezultatu! _creallei intelectuale gi sunt protejate prin drepturi de autor. in calitate de organism najional de standardizare, ASRO este tiularul drepturlor de autor asupra standardelor romane si lurmareste respectarea drepturlor de autor asupra standardelor europene i intemationale in Romania, Fara acordul prealabil expres. al ASRO, standardele nu pot fi reproduse tn alte documento sau multipicate. Standardele sau part) din acestea nu pot f traduse pent a fi comunicate public sau pentru a reprezenta opere derivate, cum ar fi cursuri de formare profesionalé, baze de date, publicafi si documenta de specialtate. Respeciarea drepturiior de autor_asupra standardolor nu afectoaza libora lor utiizare si aplcare. Este important ca utlizatori_standardelor Fomane s& se asigure c& sunt in posesia ultime! edit $1 tuturor modifedilor h vigoare. Utiizatorl standardeor sunt réspunzatorl pentru interpretarea gi aplicarea corect3 a prevederilor standardelor romano. Utlizarea. standardelor romane nu tnléturd obigatia respectéri prevederilor legale in vigoave. informayile referitoare ta standardele romane sunt publicate lunar tn ,Buletinul standardizari Lista si datele bibliografice complete ale tuturor standardelor —najionale, europene Intemationale adoptate in Romania, in vigoare si anulate, se regasesc in aplicatia electronica Infostandard, caro se achiziioncazd do la ASRO. "ASOCIATIA DE STANDARDIZARE DIN ROMANIA wwostandardzaeao _itpimagazinasro re tpustandrdzare wordpress.com Dircor General Tel: 40213162 98, Fax 14021318 0870 Sandaricar: Tr a0 21 490 17 29-2021 310 Toda eT F247 A Pa a0 212101728 vara Roearrr: Yor salt 216972, Fas =4021 27 25 1 80 24 912948 vanransioce Face" Marcin. Dosa de Aso: Tel of 1 68674 nasetngus pagar InfoStandard Web 3.0.