CURS

INDICATORI PRIVIND EVALUAREA STARII DE SANATATE A

POPULATIEI -SPERANTA DE VIATA, MORTALITATE,
MORBIDITATE- SI A CALITATII VIETII

Monitorizarea starii de sanatate a populatiei este o preocupare majora a

societatii contemporane.
Exista doua grupuri de argumente in acest sens:
-de pe o parte boala si consecintele ei afecteaza direct si indirect
familia,comunitatea si societatea si
-modelul morbiditatii si mortalitatii conditioneaza politica sanitara.
Exista trei domenii majore in care pot fi utilizate rezultatele monitorizarii starii de
sanatate a populatiei:
-informarea populatiei privind propriile probleme de sanatate, modul de prevenire
a bolilor, promovarea stilului de viata sanatos, prezentarea factorilor de risc pentru
sanatate
-managemetul serviciilor de sanatate
-stiinta medicala-cercetarea medicala in domeniul clinic, farmacologic, al evaluarii
tehnologiilor de diagnostic si tratament etc.

Indicatorii propusi de UE pentru a fi utilizati in monitorizarea starii de

sanatate a comunitatii

A.Indicatori ai starii de sanatate

1.Speranta de viata
 este durata medie a vieții unui individ sau numărul mediu de ani de viață
rămași la o anumită vârstă. Speranța de viață depinde foarte mult de criteriile
utilizate pentru a selecta grupul. În țările cu mortalitate infantilă ridicată, speranța
de viață la naștere este foarte mult influențată de rata mortalității în primii ani de
viață. În aceste cazuri, se măsoară de exemplu speranța de viață la vârsta de 5 ani.

-speranta de viata la diferite varste

-speranta de viata in conditii de sanitate

2.Mortalitate
Mortalitatea sau rata de mortalitate este, spre deosebire de natalitate, un indicator
al sporului natural care măsoară numărul de persoane care decedează raportat la o
anumită populație, într-o unitate de timp. 
-mortalitate generala
-mortalitate pe cauze de deces
-rate de supravietuire
-mortalitate infantila
-anii potentiali de viata pierduti
3.Morbiditate
Morbiditatea se referă la numărul de îmbolnăviri dintr-o populație într-o anumită
perioadă de timp, fiind un indicator al gradului de îmbolnăvire al unei populații.
Morbiditatea poate fi o cauză a mortalității, deși nu toate persoanele bolnave
decedează din cauza acelei afecțiuni.
Legat de morbiditate este și termenul de comorbiditate, care se referă la prezența
simultană a două sau mai multe boli la același individ.

-morbiditate specifica; prevalenta, incidenta pentru unele boli

-morbiditate profesionala

4.Calitatea vietii
-DALY
Anii de viață ajustați cu incapacitate sau anii de viață ajustați în funcție de
incapacitate (DALY sau Disability-adjusted life years în limba engleză) este un
indicator folosit de sistemul de sănătate care însumează pierderea de vieți prin
decese premature și anii trăiți cu incapacitate date de prezența bolii.
Se calculează astfel: DALY = YLL + YLD, unde YLL = anii de viață pierduți
(years of life lost) ca urmare a deceselor premature, și YLD = anii trăiți cu
incapacitate (years lived with disability) sau cu alterarea comportamentului și/sau a
facultăților motrice.

-alti indici

B.Indicatori ai stilului de viata

1.consumul de alcool
2.consumul de tutun
3.consumul de droguri

C.Indicatori de caracterizare a conditiilor de viata si munca

1.Rata de angajare /somaj
2.Conditii ale mediului de munca
3.Indicatori de caracterizare a conditiilor de locuit(habitat)
4.Indicatori de caracterizare a conditiilor din mediul inconjurator
-poluare aer
-poluare apa
-alte tipuri de poluare
-radiatii
-expunere la substante cancerigene sau la alte substante daunatoare in afara locului
de munca

D.Protectia sanatatii:
1.surse de finantare
2.resurse umane
3.cost/bolnav internat
4.cost medicamente/bolnav internat

E.Caracteristici demografice si sociale

1.sex
2.varsta
3.stare civila
4.loc de rezidenta
5.educatie
6.venit
7.subgrupuri populationale defavorizate

Indicatorii propusi de OMS in strategia <Sanatatea pentru toti in anul 2000 >
Obiectivul:

A.Reducerea morbiditatii si incapacitatii:

1.numarul de zile de incapacitate
2.proportia populatiei care prezinta diverse grade de incapacitate de lunga durata
3.incidenta tuberculozei
4.incidenta infectiilor digestive
5.incidenta hepatitei virale
8.incidenta bolilor cu transmitere sexuala
9.incapacitate temporara de munca
10.prevalenta unor boli cronice
11.speranta de viata fara incapacitate
12.numarul mediu de dinti cariati, absenti sau obturati la copii de 12 ani

B.Eliminarea unor boli determinate:

11.incidenta rujeolei
12.incidenta poliomielitei
13.incidenta tetanosului
14.incidenta tetanosului la nou-nascut
15.incidenta rubeolei congenitale16.incidenta difteriei
17.incidenta sifilisului congenital

C.Speranta de viata
18.speranta de viata la nastere
19.speranta de viata la diverse varste
20.anii potentiali de viata pierduti

D.Mortalitatea infantila(21)

E.Mortalitatea materna(22)

F.Boli cardiovasculare
23.mortalitatea prin boli cardiovasculare pe grupe de varsta si sexe
24.mortalitate prin bolile ischemice ale inimii
25.mortalitatea prin boli cerebrovasculare

G.Cancer:
26.mortalitatea pe grupe de varsta si sexe prin tumori maligne
27.mortalitatea pe grupe de varsta si sexe prin cancer de trahee,cancer pulmonar
28.mortalitatea prin cancer de col uterin

H.Accidente:
29.mortalitatea pe grupe de varsta si sexe prin traumatisme
30.mortalitate prin accidente de circulatie

I.Sinucideri:
31.mortalitatea prin sinucideri pe grupe de varsta si sexe
32.incidenta tentativelor de suicid

J.Programe de sanatate(33)

K.Proportia persoanelor care beneficiaza de asistenta sociala(34)

L.Promovarea comportamentelor sanogenice:

35.consum de tutun
36.consum mediu de calorii/zi(lipide, proteine animale, proteine vegetale, glucide)
37.proportia de nascutii vii cu greutate sub 2500g
38.abaterile fata de valorile normale ale greutatii si inaltimii la copii
39.consumul de alcool

M.Supravegherea calitatii:
-aerul
-apei
-solului
-locuintei
-alimentelor
-supravegherea deseurilor
-mediul de munca

STRATEGII PREVENTIVE

1.Strategia bazata pe demersul individual in care actiunile se adreseaza

individului cu boala sa. Aceasta strategie apartine exclusiv sectorului clinic.
       Intrebarile pe care si le pune medicul cind are bolnavul in fata:
"De ce a facut boala?"
"De ce a facut-o acum?"
"Ce-ar fi trebuit sa faca bolnavul ca boala sa nu fi aparut?"
       Este strategia in care, in fiecare moment, in mintea medicului apare ideea
riscului relativ ca expresie a fortei asociatiei epidemiologice.
       Este o strategie importanta pentru practica medicala individuala.

2.Strategia populationala, care se bazeaza pe populatie, in care intereseaza nu

boala individului, ci incidenta bolii in populatie.
       Cauzele bolii sunt diferite de cauzele incidentei.
       Factorii genetici pot explica susceptibilitatea individului fata de boala, dar nu
explica frecventa bolii. Factorii genetici explica deci heterogenitatea
intraindividuala, nu pe cea interindividuala.
       Frecventa bolii este explicata prin factori ambientali.
       Strategia populationala intereseaza medicul colectivitatii (de sanatate publica).
       Ea poate fi imaginata sub 2 forme:

2.a.Strategia riscului inalt, bazata pe populatia la risc inalt.

       Pentru a fi inteleasa sunt necesare conceptele epidemiologiei.
       Prima operatie in cadrul acestei strategii este identificarea persoanelor la risc
inalt, deoarece "filosofia" strategiei este: cel la risc inalt este cel mai susceptibil sa
faca boala; de unde si nevoia de masuri adecvate de prevenire si combatere a bolii
sau decesului.
       Prin persoane la risc inalt se inteleg persoanele care vor face cu o probabilitate
mai mare boala.
       Deci aceasta strategie trece prin screeningul populatiei, pentru a fi retinute
persoanele la risc inalt.
       Identificarea acestor persoane se poate realiza si fara screening cind,
cunoscindu-se factorii de risc, se pot identifica succeptibilii fara a mai fi examinati
(ex.:sugarii, muncitorii care lucreaza in medii cu noxe, etc.).

       Avantaje:
-interventia serviciilor de sanatate este adecvata intereselor individului, caci cel cu
factori de risc este mai interesat sa adopte masuri preventive; modelul este apropiat
rationamentului clinic;
-motivatia individului de a participa este mai mare; la fel si cea a medicului;
-raportul cost/eficacitate este favorabil, caci investitia se limiteaza la persoanele la
risc inalt;
-raportul beneficiu/risc este favorabil pentru ca sunt supusi eventual "efectelor
secundare" numai cei susceptibili, nu si ceilalti.

       Limite:
-dificultatile si costurile screeningului, cind este necesara efectuarea lui;
-efectele vor fi paleative si temporare, durata lor fiind egala cu durata interventiei
exercitate asupra grupului la risc inalt. Deci este protejat doar grupul identificat
initial, persoanele noi la risc inalt care vor apare pe parcurs fiind ignorate;
-efectele pozitive ale unei asemenea interventii sunt limitate la cei care fac obiectul
interventiei si nu la toata populatia;
-limite de ordin comportamental, psihologic, deoarece se face o segregare etica,
protejind numai o parte a populatiei;
-intr-o populatie data numarul indivizilor la risc inalt este mic (de aici avantajul
economic), in timp ce persoanele la risc mic sau moderat, care sunt cele mai
numeroase, ramin neprotejate.

2.b.Strategia ecologica (care se adreseaza intregului grup populational)

       Aceasta strategie incearca sa modifice cauzele care produc incidenta, adica sa
determine scaderea incidentei prin scaderea nivelului mediu al factorilor de risc in
populatia generala, deci sa modifice distributia factorilor de risc in populatie

       Avantaje:
-abordarea nu mai este paleativa, ea adresindu-se distributiei factorului de risc in
populatie;
-potential mare (de ex. studiul epidemiologic Framingham a aratat ca o scadere cu
10 mmHg a TA sistolice va avea drept consecinta o scadere cu 30% a mortalitatii
datorate HTA);
-este o strategie adecvata din punct de vedere comportamental, psihologic,
deoarece nu face nici o discriminare;
-beneficiile la nivelul populatiei sunt foarte mari.

       Limite:
-prezinta avantaje mici pentru cei la risc inalt;
-motivatia este insuficienta pentru individ si medic;
-presupune un alt mod de abordare a serviciilor sanitare, neobisnuit;
-raportul beneficiu/risc nu mai este asa de mare ca la strategia riscului inalt. Este
vorba de "paradoxul prevenirii", masurile preventive care aduc mari beneficii
pentru populatia generala, dar beneficii mici pentru indivizii la risc inalt.
       Conduita optima ar fi reprezentata de combinarea celor 2 strategii pentru ca
strategia riscului inalt si strategia ecologica nu sunt competitive ci complementare.

     Factori de risc

Sănătatea și starea de bine sunt influențate de numeroși factori de risc. Ceea ce

mâncăm, starea noastră fizică și psihică, consumul unor substanțe, predispoziția
genetică – ne influențează starea prezentă sau viitoare de sănătate.
Conform Organizației Mondiale a Sănătății, mai mult de o treime dintre decesele
la nivel global pot fi atribuite unui număr restrâns de factori de risc.

Un factor de risc este o caracteristică, boală sau comportament care crește

predispoziția pentru apariția unor boli sau probleme. 
Predispoziția este de altfel un cumul al mai multor factori de risc și prevede riscul
pentru o anumită boală.
Bolile complexe nu au o singură cauză, ci reprezintă interacțiunea dintre mai mulți
factori de risc, fie genetici, de mediu, comportamentali etc. Sunt prezenți și
individual, deși în practică nu sunt aproape niciodată singuri, ci asociați cu alte
probleme sau factori de risc grupați. De obicei coexistă și interacționează cu alții.

În general, factorii de risc pot fi grupați în următoarele categorii:

Factori comportamentali Anumite obiceiuri negative contribuie semnificativ la

dezvoltarea unor afecțiuni. Acestea pot avea un impact major asupra unor
probleme de sănătate. Factorii comportamentali de obicei se referă la acțiuni pe
care un individ le face voluntar. Pot fi eliminați sau reduși prin modificări și
schimbări ale stilului de viață sau comportamentului.

Promovarea sănătății este procesul prin care se realizează campanii, evenimente

etc. pentru conștientizarea de către publicul larg cu privire la creșterea controlului
și îmbunătățirea sănătății. Se axează pe ceea ce ține de sănătatea fizică, mentală și
socială, mai ales.

Factorii de risc comportamental vizează:

 indicele de masă corporală;
 greutatea;
 nivelul de activitate fizică efectuată (sedentarismul);
 obiceiurile alimentare: consumul de fructe și legume, consumul de cereale,
carne, alimente procesate, lactate, respectarea celor trei mese ale zilei;
 consumul de alcool;
 fumatul (inclusiv fumatul pasiv);
 prevalența infecțiilor cu transmitere sexuală;
 investigații medicale și respectarea programelor naționale de vaccinare -
monitorizarea tensiunii arteriale, a colesterolului, screening-uri pentru cancerul
cervical, cancerul colorectal, cancerul mamar, cancerul de prostată etc.);
 respectarea regulilor de igienă: spălarea mâinilor, regulile de igienă
alimentară;
 expunerea prelungită la soare fără protecție adecvată;
 sănătatea dentară:
 siguranța în trafic;
 managementul stresului;
 igiena somnului etc.
Factori fiziologici

Factorii fiziologici de risc pot servi ca predictor pentru dezvoltarea unor boli. Sunt
factori de risc biologici (endogeni) ce pot fi controlați și în strânsă legătură cu
factorii comportamentali. Din categoria acestora fac parte greutatea corporală
excesivă, hipertensiunea, hipercolesterolemia, glicemia crescută, parametri
biochimici, fiziologici etc. Pot fi influențați de o combinație de genetică, stil de
viață etc.

Factori psihosociali

Factorii psihosociali includ relațiile și satisfacția de la locul de muncă, apartenența

la o comunitate, calitatea relațiilor, stresul, suportul psihologic, relațiile cu cei din
jur, managementul timpului etc.

Factori demografici

Sunt caracteristici socioeconomice ale populației exprimate statistic, ce includ

vârsta, genul, nivelul de educație, nivelul de venit, statusul marital, ocupația,
religia etc. 

Factori de mediu

Înglobează o varietate de factori, atât sociali, economici, culturali sau politici, cât
și fizici, chimici sau biologici.
 
Printre aceștia se regăsesc poluarea aerului, lipsa igienei mediului și a apei, lipsa
igienei personale, hazarde chimice sau naturale, accidentări, schimbări globale de
climă, radiații, situații de urgență, compuși chimici disruptori endocrini etc.
Factori genetici
Copiii, părinții și bunicii prezintă similarităti în ceea ce privește unele probleme de
sănătate. Dacă o anumită afecțiune se transmite în familie, pot exista factori
înrădăcinați care cresc riscul. Acești factori sunt transmiși în familie prin
intermediul genelor. Multe boli reflectă interacțiunea dintre genele individuale și
factorii de mediu. 

O afecțiune are de obicei mai mulți factori de risc asociați , modificabili  sau
nemodificabili. Factorii de risc medical sunt atribute, caracteristici sau expuneri
ce cresc predispoziția unei persoane de a dezvolta o boală sau o problemă de
sănătate. Multe boli sunt cauzate de factori multipli de risc, iar unii factori de risc
individuali pot interacționa în impactul lor cu alte riscuri.

Principalii factori de risc sunt: hipertensiunea, fumatul, glicemia crescută,

sedentarismul și supraponderalitatea/obezitatea, responsabile pentru un număr
ridicat de boli cronice, ca cele cardiovasculare sau cancerul.

Alți factori de risc sunt malnutriția, relațiile sexuale neprotejate, consumul de

alcool, apa infectată, lipsa igienei, alimentația deficitară, lipsa alăptării, poluarea
aerului, riscurile ocupaționale, deficitul de vitamine etc.

Cunoașterea factorilor de risc este importantă pentru dezvoltarea clară și eficientă

de strategii pentru îmbunătățirea sănătății și reducerea incidenței bolilor la
nivel global. Este importantă cunoașterea factorilor de risc la care este expusă o
persoană, identificarea persoanelor cu risc ridicat pentru anumite boli și prevenirea
sau reducerea acestor riscuri.

Anexa:
-Speranta de viata in Romania, mai mica cu sase ani fata de media UE.  
   Desi a mai crescut de la inceputul anilor 2000, speranta de viata in Romania
continua sa ramana printre cele mai scazute din Uniunea Europeana, cu aproape
sase ani sub medie, potrivit raportului Comisiei Europene privind sanatatea in UE.
Referitor la Romania raportul mai constata ca mortalitatea evitabila ramane
ridicata, cheltuielile in ceea ce priveste sanatatea au atins un nivel minim istoric si
sunt mult sub nivelul celor din oricare alta tara din UE, iar deficitul de forta de
munca in domeniul sanatatii ramane critic, relateaza Agerpres.
In raport se mai arata ca factorii de risc comportamentali sunt larg raspanditi si
constituie o amenintare grava la adresa sanatatii populatiei, la alimentatia
deficitara si lipsa activitatii fizice.
Acelasi document mai atrage atentia ca rata obezitatii la adulti este printre cele mai
scazute din UE, iar cea in randul copiilor , la fel, a crescut semnificativ in ultimii
ani.
Mortalitatea evitabila ridicata si numarul mare de decese din cauze care pot fi
tratate indica faptul ca trebuie imbunatatit modul de abordare a factorilor de risc si
ca ar trebui sporita eficacitatea serviciilor de asistenta medicala. Speranta de viata
la nastere variaza substantial in functie de gen si de educatie. De exemplu, barbatii
cu cel mai inalt nivel de educatie traiesc cu zece ani mai mult decat cei cu cel mai
mic nivel de educatie.
De asemenea, in ceea ce priveste cheltuielile alocate sanatatii, acestea au atins un
nivel minim istoric si sunt mult sub nivelul celor din oricare alta tara din UE, atat
pe cap de locuitor, cat si ca procent din PIB.
Raportul CE subliniaza si ca subfinantarea sistemului submineaza capacitatea
Romaniei de a raspunde nevoilor actuale ale populatiei.
Ineficienta serviciilor de sanatate, inclusiv oferta excedentara de paturi de spital,
subdezvoltarea chirurgiei ambulatorii si integrarea deficitara a serviciilor de
asistenta accentueaza aceasta situatie, mai detaliaza raportul privind sanatatea din
Romania conform sursei citate.
Cea mai mare parte a cheltuielilor din domeniul sanatatii este finantata din fonduri
publice, insa cota cheltuielilor suportate “din buzunar”, poate fi substantiala, in
special pentru categoriile vulnerabile. Totodata, pe langa costuri, distributia
inegala a serviciilor medicale si a lucratorilor din domeniul sanatatii ridica
obstacole in calea accesului la ingrijire medicala, mai ales in cazul celor care
locuiesc in zonele rurale.
Deficitul de forta de munca in domeniul sanatatii ramane critic, numarul de medici
si de asistente medicale fiind printre cele mai scazute din Europa.
In final, raportul CE privind sanatatea, la capitolul dedicat Romaniei mai arata ca
sistemul de sanatate de la noi se confrunta si cu probleme de guvernanta, ca nu
exista o evaluare sistematica a performantelor si ca, in general, nu exista
transparenta

-Variații de-a lungul timpului

Oamenii trăiesc în medie 81 de ani în Japonia. Cea mai mare durată a vieții
confirmată este de 122 de ani (Jeanne Calment).

Speranța de
Oameni în funcție de
viață la naștere Comentariu
eră
(ani)

Paleoliticul superior 33 La 15 ani: 39

Neolitic 20  

Epoca bronzului 18  

Epoca
40-60  
bronzului, Suedia

Grecia antică 20-30  

Roma antică 20-30  

America de Nord pre-

25-35  
Columbiană

Duratele de viață medii a claselor de elită erau de

Califatul islamic
35+ 59–84,3 ani în Orientul Mijlociu și 69–75 în Spania
medieval
Islamică.

Anglia medievală 20-30  

Începutul secolui al
30-40  
XX-lea

Media curentă în lume 70 (2008 est.)

În timpul revoluției industriale, speranța de viață a copiilor a crescut spectaculos.

Se crede că măsurile de sănătate publică au contribuit la o mare parte a recentei
creșteri a speranței de viață.

Variații în lume în prezent

Estimări pentru speranța de viață la naștere, conform CIA World Factbook 2008.
      peste 80       60-65

      77.5-80       55-60

      75-77.5       50-55

      72.5-75       45-50

      70-72.5       40-45

      67.5-70       sub 40

      65-67.5       necunoscută

În anul 2007, cea mai mare speranță de viață era în Japonia - 82,3 ani, iar cea mai
mică în Zambia - 40,5 ani. În Sierra Leone, 2 din 5 copii nu atingeau vârsta de 40
de ani, din cauza SIDA.
Diferențe între sexe
Femeile tind să aibă o rată a mortalității mai mică la toate vârstele. Aproximativ
90% dintre persoanele care au 110 ani sunt femei, iar procentul crește și mai mult
la vârste mai înaintate. Diferența medie între sexe este de aproximativ 5 ani pe
plan mondial. În Rusia, Ucraina și Bielorusia bărbații trăiesc cu 10 ani mai puțin,
în medie, din cauza consumului de alcool și a violenței.