PROIECT DIDACTIC

COLEGIUL TEHNIC C D NENIȚESCU

CLASA : a-XI-a A

PROFESOR: practicant Crăciun (Slusaruc) Corina Maria

DISCIPLINA: MODUL: GESTIONAREA DEŞEURILOR

TITLUL LECTIEI: Valorificarea deşeurilor din sectorul gospodăresc şi public

SCOPUL LECTIEI: analizarea unor măsuri ce pot fi luate de către toţi cei din societate privind colectarea selectivă a deşeurilor şi
valorificarea acestora.

Durata: 50 min

LOC DE DESFASURARE : în clasă

COMPETENTE: La sfârşitul lecţiei , elevii sunt capabili să înțeleaga importanța reciclarii deșeurilor din sectorul gospodăresc și
public pentru protejarea mediului, inteleg ce este incinerarea, compostarea, cunosc procesul de producere de biogaz si
importanata reciclarii hartiei, textilelor, sticlei, metalelor si a maselor plastic.

METODE DIDACTICE: conversatie, studiul de caz

MIJLOACE DE INVATAMANT: fișe și material vizual și material video

FORME DE ORGANIZARE: individual, frontal și in perechi

 DESFAȘURAREA LECȚIEI

Etapele lecției Activitatea profesorului Activitatea elevilor Strategii didactice

Organizarea clasei Salutul, prezentarea profesorului practicant, Iși pregătesc materialele necesare: caietul Observația curentă
scurtă conversație de acomodare, verificarea și portofoliul sistematică
prezenței, anunțarea activității ce urmează a se
desfașura
Captarea atenției Una dintre competenţele acestui modul Definesc deșeurile Conversatia euristica
este monitorizarea regimul deşeurilor din își notează/reactualizeaza timpul necesar Frontal
sectorul gospodăresc şi public. Pentru aceasta, descompunerii deșeurilor Observare sistematica
cunoscând definiţia deşeurilor şi clasificarea
acestora, vom discuta despre perioadele de
timp pentru descompunerea deşeurilor
depozitate:
 hârtie şi carton – 3 până la 12 luni,
 pentru ambalajele din sticlă – 1000 ani,
 pentru ambalajele din plastic tip PET –
100 până la 1000 ani,
 dozele din aluminiu – 10 până la 100
ani,
 textilele – 1 până la 7 ani, etc.
Enunțarea obiectivelor La sfârșitul acestei ore veți fi capabili sa Asculta cu atenție Observatia curenta
lecției cunoasteti importanța valorificarii deseurilor si sistematica a elevilor
procesele prin care aceasta se realizeaza
Transmiterea/asimiliarea Captez interesul elevilor pentru lecția nouă. Sunt atenți la noul continut, citesc pe rănd Observatia curenta
noilor cunoștințe Anunt titlul lectiei și obiectivele urmărite si noile informatii descoperind si cunostinte sistematica a elevilor.
împart fișele cu conținutul nou în care sunt invătate anterior. Citirea cu voce tare
cuprinse incinerarea, compostarea, producerea Studiază procedeele prin care trec Conversatia
de biogaz și reciclarea de hârtie, textile, metale, deșeurile după reciclarea, separarea si
sticlă și plastic. selectarea lor.
Vizionam un interviu despre instalatia de Urmaresc cu atentie interviul.
producere de biogaz de la Seini.
https://www.youtube.com/watch?v=piNs2k6vi38
Sistematizarea si Se citește articolul de presă si li se cere elevilor Rezolvă cerința în perechi și prezintă oral Exercițiul în perechi
consolidarea sa propuna soluții pentru a diminua cantitatea soluțiile propuse Problematizarea
cunostintelor de deșeuri Conversatia
Tema de casă Scurt eseu: Valorificarea deșeurilor începe de Își noteaza tema de casă
la mine
Încheierea activitatii Fac aprecieri asupra lectiei si evidențiez elevii Sunt atenti la aprecierile profesorului. Își Observația curenta
activi exprima parerea proprie sistematica a elevilor
 Valorificarea deşeurilor din sectorul gospodăresc şi public

Incinerarea

In anul 1970, din cauza crizei petrolului, tarile vestice au gasit incinerarea deseurilor ca fiind o posibilitate de obtinere a energiei.
Avantajul incinerarii este ca permite distrugerea unei cantitati mari de deseuri intr-un timp relativ scurt si cantitatea de material
solid rezultat este doar 15-20% din greutatea initiala, iar riscul de infestare a panzei freatice este redus la zero.
Singurul dezavantaj este ca incinerarea este o metoda scumpa si costurile investitiei se amortizeaza intr-o perioada de timp
foarte lunga.
Suedia isi asigura 20% din necesarul de energie prin incinerare, importand deseuri din Italia si Marea Britanie.
In Romania incinerarea deseurilor pentru obtinerea energiei electrice si termice este doar in zona teoretica. In 2013, la
Timisoara, s-a semnat contractual de proiectare si executie, dar acesta nu s-a finalizat. Din cauza ca este mai ieftin sa depozitam
deseurile intr-o groapa de gunoi, constructia centralei de la Timisoara fiind estimata la 66 milioane de €, autoritatile nu au justificat
construirea si utilizarea instalatiei.

Compostarea

Este metoda cea mai buna de valorificare a reziduurilor organice. Toate deseurile biodegradabile (menajere, dejectii animale,
resturi vegetale, deseuri din industria alimentara) ajung in stare de putrefactive si reprezinta un ingrasamant natural ecologic foarte
pretios.
Putrefactia/biodegradarea anaeroba (12-24 luni) este acceptabila pentru resturile vegetale si nu este acceptabila pentru
dejectiile animale sau resturile menajere pentru ca presupune un miros neplacut, raspandirea de microbi si infestarea panzei de apa
freatica.
Normele de protectie a mediului nu permit detinatorilor de deseuri sa infesteze apa, aerul si solul.
Biodegradarea aeroba (cu aport substantial de oxigen conduce la atingerea scopului final in 10-14 saptamani si produc
substante stabilizate, fara miros, fara microbi si fara infestarea mediului.
Avantajele folosirii compostului sunt:
- eliminarea mirosului neplacut si a resurselor de infestare a apei, aerului si solului
- Imbunatatirea fertilizarii solului cu ingrasamant ecologic, solul devenind mai afanat
Dezavantaje:
- necesită timp şi bani, echipamentele speciale pentru compostare variază de la minimum 10.000 $ la peste 100.000 $ pentru a
putea începe operaţiunile de compostare;
- necesită suprafete mari de teren pentru desfăşurarea activităţii;
 - vremea rece si umeda poate afecta sau prelungi compostarea

Producerea de biogaz

Biogazul este un combustibil alternativ format dintr-un amestec de gaze (metan, hidrogen, dioxid de carbon), care ia nastere
printr-un proces de fermentatie sau gazeificare a diferite substante organice. In cantitati mai mici se gaseste hidrogen, sulfat, azot, oxid
de carbon, oxigen.
Digestia anaeroba (AD) este un proces biologic complex, prin intermediul caruia, in absenta oxigenului, substanta organica este
transformata in biogaz (constituit in principal din metan).
Puterea calorica biogazului este data de continutul de metan.
Digestia anaeroba (AD) are loc in instalatii speciale prin procesarea substraturilor provenite din agricultura: gunoi animal,
reziduuri vegetale, culture energetice sau deseuri organice.
Implementarea tehnologiilor AD reduce numarul problemelor de poluare. Biogazul produs prin procesul AD este ieftin si
constituie o sursa de energie regenerabila, producand CO2 neutru si oferind posibilitatea tratarii si reciclarii unei intregi varietati de
reziduuri si produse agricole secundare.
Circuitul nutrientilor, prin procesul producerii biogazului, este unul inchis:
- Compusii de carbon (C) sunt redusi
- Metanul (CH4) este folosit pentru producerea de energie
- Dioxidul de carbon (CO2) este eliberat in atmosfera de unde este preluat de catre plante
- Digestatul este utilizat ca ingrasamant al solului
-
Volumul de biogas si cantitatea de energie, obtinute din diverse produse, in urma digestiei anaerobe: Tabel 1
Producerea de biogas genereaza si alte fenomene benefice cum ar fi:
- Eliminarea mirosurilor si a emisiilor poluante (sunt arse impreuna cu biogazul)
- Stabilizarea dejectiilor prin eliminarea incarcaturii organice (diminueaza procesele degradante si fermentative cat si
producerea de compusi urat mirositori si volumul de stocare)
- Reduce incarcatura patogena prezenta in dejectiile lichide

Pentru ca avem o instalatie producatoare de biogaz aproape de Baia Mare vom urmari un video referitor la aceasta.
blob:https://www.youtube.com/a929914e-7464-4797-aa1e-0434a58f8650
Reciclarea

Hartie.
 Industria de celuloza este una dintre cele mai poluante industrii. Fabricarea unei tone de hartie presupune taierea a 17 copaci,
utilizarea a peste 25 de tone de apa si a peste 2000 kw de energie electrica.
Procesul reciclarii la hartie poate fi repetat de 4-5 ori.
Importanta reciclarii:
- prin reciclarea hartiei salvam copaci, folosim mai putina apa si electricitate, iar o tona de hartie reciclata inseamna 27 kg de
noxe mai putin in atmosfera.
- din hartia reciclata de fac cartoane si ambalaje si mai nou avem si hartie pentru copiatoare, caiete, etc.

Textile

Textilele nu se degradeaza usor in gropile de gunoi din cauza lipsei oxigenului si a luminii soarelui, iar incinerarea lor contribiue
la poluarea aerului. Fibrele sintetice nu se descompun, iar cele de lana se descompun producand metan (gaz puternic cu efect de
sera).
Cand ploua apa se scurge prin gunoi si apoi se infiltreaza in sol fiind de 200 de ori mai toxica decat apa din canalizare.
Reciclarea hainelor reduce cantitatea de pesticide utilizata in cultivarea bumbacului, reduce cantitatea de petrol in cazul textilelor
realizate din fibre sintetice, reduce cantitatea de apa necesara pentru vopsirea tesaturilor, se folosesc mai putine substante poluante in
procesul de productie, mai putine gaze cu efect de sera si compusi organici volatili eliberati in apa si aer in timpul procesului de
fabricatie.
Este nevoie de 800 l de apa pentru a produce un tricou, iar productia unei tone de haine consuma de 10 ori mai multa energie
decat producerea unei tone de otel sau sticla.
24 % din pesticidele utilizate in lume sunt folosite in productia de bumbac.
Importanta reciclarii:
- din hainele de bumbac se pot face covoare, izolatii, umplutura pentru scaunele de la masina
- din polistiren se fac piese noi de imbracaminte
- pentru fiecare tona de haine refolosite emisiile nocive de CO2 sunt reduse cu 3.6 tone.

Metalele

Metalele sunt resurse neregenerabile care vor ajunge la epuizare.

Peste 11 milioane de tone de fier si otel sunt produse in fiecare an, din acest total 70% sunt recuperate. Fiecare tona de otel
reciclat poate salva:
- 1.5 tone de minereu de fier
- 0.5 tone de carbune
- 40% din apa folosita in productie
- 75% din energia necesara pentru a produce otel din materia prima
- 1.28 tone de deseuri solide
- Reducerea emisiilor in atmosfera cu 86%
- Reducerea poluarii apei cu 76 %
 Sticla

Recicland o singura sticla se economiseste suficienta energie pentru a aprinde un bec de 15 watti timp de 24 de ore.
Pentru fiecare tona de sticla reciclata se evita emiterea in atmosfera a 315 kg de CO2 , gaz cu efect de sera.
Daca crestem cu 10 % masa de sticla reciclata reducem emisiile de particule cu 8 %, emisiile de oxid de azot cu 4% si emisiile
de oxizi de sulf cu 10%.
Unei sticle ii sunt necesari aproximativ 1 milion de ani pentru a se degrada.

Mase plastice

Masele plastice ocupa 12% din volumul gropii de gunoi motiv pentru care incinerarea este atractiva dar are efecte negative
asupra atmosferei din cauza gazelor de ardere.
4% din consumul de energie a unei tari este utilizat pentru a produce plastic. Reciclarea plasticului economiseste cantitati
inseminate de apa, petrol si gaze natural. Energia economisita prin reciclarea unei singure sticle de plastic alimenteaza un bec de 60w
timp de 6 ore.

Un roman arunca 400 de kilograme de gunoi pe an

Fiecare roman a generat, in medie, o cantitate de 379 de kilograme de deseuri menajere in 2007, cu mai bine de o
treime sub media Uniunii Europene, potrivit datelor Institutului European de Statistica - Eurostat.
Doar cehii (294 kg anual), slovacii (309 kg anual), polonezii (322 kg anual) si letonii (377 kg anual) au aruncat mai
putine deseuri decat romanii. In fruntea topului, se afla danezii (801 kg anual), irlandezii (786 kg anual) si cipriotii (754 kg
anual).
Media comunitara s-a situat la 522 de kilograme, cantitate din care 20% este incinerata, iar 22% este reciclata.
Din deseurile aruncate anual de un roman doar 1% sunt reciclate, in timp ce ponderea celor incinerate este aproape egala
cu zero. In UE, doar bulgari si luxemburghezii recicleaza mai putine deseuri decat noi. In Luxemburg, ponderea produselor incinerate
este de peste doua ori mai mare decat media UE.
 Produs Volum ( m Masa (  Volum biog Energie electrica (KW Energie termica
3
) t) az h)  (KWh)
( m3)

Dejectie lichida bovine 1 1 15 27 54
Tabel 1
Dejectie solida bovine 1 0,3 10,1 18 36

Dejectie lichida suine 1 1 15,6 28 56

Dejectie solida suine 1 0,3 23,5 42 84,6

Dejectie lichida pasari 1 1 44,5 80 160

Dejectie solida pasari 1 0,3 29,3 52 105

Dejectie solida ovine 1 0,3 21,1 38 76

Dejectie solida cabalin
1 0,3 18,9 34 68
e

Siloz de porumb 1 0,625 67,6 121 243

Siloz de ierburi 1 0,5 89 160 320

Fan 1 0,35 137,8 248 496

Trifoi 1 0,3 64 115 230

Paie 1 0,04 12 21 49

Coceni de porumb 1 0,4 123,8 222 445

Rebuturi mere 1 0,3 2,6 4,6 9,4

Melasa 1 0,3 68,4 123 246

Zer 1 1 15,3 28 56

Rebuturi vegetale 1 0,4 14,5 26 52

Coji de rosii 1 0,4 29,8 53,6 107

Rebuturi de la teasc 1 0,5 357 642,6 1285